Stefan cel MareCLASA PREGATITOARE

REALIZAT DE PROF.INV PRIMAR :DIANA HORGA

SCOALA GIMNAZIALA ,,NICOLAE HORGA
POPOVICI’’
SELEUS JUD.ARAD
Biografie si familie
• Conform tradiției, Ștefan cel Mare s-a născut la moșia tatălui său de la 
Borzești, ca fiu nelegitim al viitorului domn al Moldovei, Bogdan al II-lea și al 
Oltei. Bogdan era la rândul său fiu nelegitim al lui Alexandru cel Bun, iar soția
sa, Oltea provenea dintr-o familie de boieri de lângă Bacău, cei doi
cunoscându-se în perioada în care Bogdan s-a aflat în exil la curtea lui 
Vlad Dracul. Familia a mai avut încă trei băieți: Ioachim, Ion și Crâstea și două
fete: Maria și Sora. [2][3][4]:p. 35
• Data nașterii nu este cunoscută cu certitudine, cele mai plauzibile variante
fiind anii 1438[5] sau 1439.[4]:p. 36 Despre copilăria lui Ștefan cel Mare nu sunt
date cunoscute, cel mai probabil acesta și-a petrecut-o la reședința familiei.
• În toamna anului 1449, tatăl său, Bogdan sprijinit cu un corp de oaste trimis
de Iancu de Hunedoara, învinge armata lui Alexandru al II-lea la Tămășeni,
lângă apa Moldovei, la 12 octombrie 1449 și se proclamă domn.[6]:p.
46
 Alexandru se refugiază în Transilvania, de unde va încerca să își recapete
tronul. La rândul său, Bogdan, după o încercare nereușită de a căpăta sprijinul
și protecția polonezilor, și-a îndreptat eforturile diplomatice către Ungaria. [6]:p. 47
Despre Stefan cel Mare
• Ștefan al III-lea (n. 1438-1439, Borzești - d. 2 iulie 1504, Suceava),
supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către 
Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost domnul 
Moldovei între anii 1457 și 1504. A fost fiul lui Bogdan al II-lea, domnind
timp de 47 de ani, cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările
Române.
• Ștefan cel Mare este considerat o personalitate marcantă a istoriei
României, înzestrată cu mari calități de om de stat, diplomat și conducător
militar. Aceste calități i-au permis să treacă cu bine peste momentele de
criză majoră, generate fie de intervențiile militare ale statelor vecine fie de
încercări, din interior sau sprijinite din exteriorul țării, de îndepărtare a sa
de la domnie. În timpul domniei sale Moldova atinge apogeul dezvoltării
sale statale, cunoscând o perioadă îndelungată de stabilitate internă,
prosperitate economică și liniște socială.
• a 11 februarie 1450, Bogdan emite în „târgul de jos” — Roman
 — un hrisov de recunoaștere a suzeranității lui Iancu de
Hunedoara, căruia îi făgăduiește sprijin și ajutor, în orice
împrejurare, pentru ca în schimb „iubitul nostru părinte să ne
ocrotească sub mâna sa și să ne apere de orice dușmani ai
noștri”. La sfârșitul actului, unde sunt enumerați martorii care
girau acel document este menționată, imediat după
domn credința iubitului meu fiu, Ștefan Voevod. Actul reprezintă
prima atestare documentară a viitorului domn al Moldovei.[7]:p.
26
 Din menționarea de către tatăl său ca asociat la domnie,
rezultă că Ștefan împlinise în 1450 cel puțin unsprezece ani,
vârsta minimă impusă de cutumele vremii pentru o astfel de
demnitate. [4]:p. 36
• Bogdan avea să fie asasinat, la 15 octombrie 1451, la Reuseni,
de către fratele său vitreg Petru, alt fiu nelegitim al lui Alexandru
cel Bun și care va domni ulterior sub numele de Petru Aron.[8]
 Cronicarul polonez Jan Długosz relata astfel scena:
Imagini Stefan cel Mare