Sunteți pe pagina 1din 6

Bogdan I

Bogdan I Intemeietorul a fost al treilea sau al patrulea voievod al Moldovei, 1363-1367. El si succesorii sai au dobandit independent Moldovei, eliberand teritoriul la est de Carpati de dominatia Ungara si Tatara.1 Bogdan I sau Bogdan de Cuhea Maramureanu d. 1367 a fost domnitor al Moldovei ntre 1359 i 1365. Este privit drept ntemeitorul Moldovei de sine stttoare, cu reedina la Baia. Contributia sa la constituirea statului autonom Moldovean, este ignorata de cronicile slavoromane, este reflectata the numele a Kara-Bogdan atribuit Turcilor Moldovei.2 Spre sfarsitul domniei lui Carol I al Ungariei, 1308-1342, Bodgan a devenit voiedovul Maramuresului. In acel timp, voievozii romani erau alesi de cneazi, conducatorii cnezatelor (satelor).3 In Maramures, resedinta lui Bogdan era la Cuhea, pe valea Iza. 4 Sapaturile arheologice de la Cuhea au descoperit ramasitele unei resedinte nobile si a unei biserici cu elemente gotice in arhitectura.5 In biserica, dedicate lui Stefan al Ungariei, se afla o sacristie care ar putea sugera ca ori Bogdan sau familia sa adoptasera Catholicismul or ca biserica a fost adoptata nevoilor familiei ortodoxe nobile romane.6 Unii istorici il identifica pe Bogdan din Cuhea cu voiedovul Bodgan, fiul lui Mykula, care impreuna cu poporul sau, sau asezat in reagatul ungar in 1334-1335.7 Dar identificarea lord oar dupa similitudinea numelui este foarte mica, intrucat situatia lui Bogdan din Cuhea si familia si relatiile sale socio-politice din Maramures exclud faptul ca acesta ar fi venit din alte parti.8

Dennis Deletant, "Moldavia between Hungary and Poland, 13471412" The Slavonic and East European Review 64: pp. 189-211; 2 Kurt W Treptow; Marcel Popa, Historical Dictionary of Romania. The Scarecrow Press, Inc.; 3 Andrei Brezianu, and Vlad Spnu, (2007) "Bogdan I (?-1365)" Historical Dictionary of Moldova, 2nd ed. Scarecrow Press, Lanham, Maryland, USA, p. 5657; 4 Victor Spinei, Moldavia in the 11th14th Centuries. Editura Academiei Republicii Socialiste Romna; 5 Ibidem;
6 7 8

Maria Crciun, Apud ecclesia: church burial and the development of funerary rooms in Moldavia. In: Will Coster, Andrew Spicer, (2005); Sacred Space in Early Medieval Europe; Cambridge University Press, p.147;

Victor Spinei, op-cit.; Ibidem;

La scurt timp dup ace fiul lui Carol I, Ludovic I al Ungariei, 1342-1382, a fost incoronat rege, un conflict amar a pornit intre Bogdan si tanarul rege. 9 Intr-un document emis la 21 octombire 1343, Bogdan este numit ca fiind fostul voievod al Maramuresului si infidel regelui sau.10 Documentul nu ne ofera motivul neintelegerii lor.11 In ciuda conflictului acut cu regale, Bogdan nu a cautat sa se refugieze in Moldova, ci a ramas la resedinta sa. Un document emis pe 15 septembrie 1349 arata ca Stefan, fiul lui Iuga si nepotul lui Bogdan, s-au alatura unchiului lor si au ars casele lui Gyula din Giulesti (alt latifundiar roman din Maramures) si al celor sase fii ai sai gonindu-I de pe domeniile lor. Motivul fiind acela ca Gyula si fii sai au refuzat sa I se alature lui Bogdan. In document, Bogdan este numit acum fostul voievod si un inveritit infidel slujitor al regelui.12 Ultima mentiunea a lui Bogdan in Maramures este un document emis pe 14 May 1353 care fixau domeniile lui Stefan si Ioan, fii lui Iuga, aratand ca domeniile erau marginale domenilor lui Bogdan, unchiul lor. Cauza imediata a trecerii Carpatilor de catre Bogdan in Moldova este dificil de definit. Dupa Vlad Georgescu, boierii locali, scarbiti de prezenta ungurilor si a catolicilor, s-au ridicat impotriva voievozilor romani numiti de regale ungar. Tudor Salagean sugereaza ca Bogdan, nereusind sa scape de hegemonia ungara in Maramures, a parasit provincial cu sustinatorii lui si a trecut muntii in Moldova unde a pornit o revolta impotriva regatului Ungar.13 In istoria sa, cronicarul regelui Ludovic I, Ioan scrie: Bogdan, voievodul romanilor din

Maramures, adunandu-I pe romanii din tinutul sau, in secret a trecut muntii in Moldova, care era slujitorul coroanei Ungare, dar abandonata de ce care o ocupau din cauza vecinatatii acestea cu Tatarii. Ioan din Kukullo14
Desclectorul Drago, reuise s nfiineze, n partea de rsrit a Maramureului, o nou stttoare ritoare numit Moldova, dup numele rului cu acelai nume. Acest inut a rmas ns nevolnic de Ungaria.15
9

Ibidem; Ibidem; 11 Ibidem; 12 Ibidem;


10 13

Tudor Slgean, (2006). Romanian Society in the Early Middle Ages (9th10th Centuries). In: Pop, Ioan-Aurel; Bolovan, Ioan (2006);History of Romania: Compendium; Romanian Cultural Institute Center for Transylvanian Studies, p.;
14 15

Ibidem; Ibidem;

Bogdan poate a venit in Moldova imediat dupa moartea lui Sas, succesorul lui Dragos care traditional este considerat ca fiind primul principe al Moldovei. Greul luptelor a fost dus de Balc, fiul lui Sas, care a luptat curajos in fruntea oamenilor sai imoptriva lui Bogdan, dar care a pierdut multi osteni printer care si rude fiind si el ranit. Bogdan a luat tronul lui Balc si s-a proclamat singur, singurul conducator al Moldovei. Bogdan, voievodul vlah (romn) din Maramure (1342 - 1345), care stpnea aici o moie ntins numit Cuhea sau Cuhnea, aflndu-se n ceart cu mpratul Ungariei nc din 1343, ia hotrrea n 1359 s treac munii n Moldova, unde tocmai murise Sas, fiul lui Drago. nsoit de fiii si, de rude i o oaste mic, Bogdan a nvins oastea urmailor lui Sas i l-a alungat pe fiul acestuia numit Balc sau Bli, care era la conducere dup trecerea n nefiin a tatlui su. Nici una din campanile militare a regelui Ludovic I, a putut fort ape Bogdan intr-o alianta, cu toate acestea domeniile din Cuhea apartinand lui Bogdan si fiilor sai din Maramures au fost confiscate de rege si oferite lui Balc si fratilor sai.16 ncercrile mpratului Ungariei, Ludovic cel Mare, de a-l aduce pe Bogdan I la supunere, nu izbutesc, iar Bogdan, nvingtor asupra otilor trimise mpotriva lui, se pstreaz ca domn volnic. Dup el, ca ntemeietor al voievodatului, Moldova a fost numit i Bogdania. De la el s-a pstrat i ntia moned moldoveneasc, cu nscriere: Moneda Moldaviae-Bogdan Waiwo(da). Ioan din Kukullo sustine ca suzeranitatea regelui a fost restaurata in Moldova si ca Bogdan a fost obilgat sa platesca respect regelui ca vassal. Dar conform lui Victor Spinei, sustinerile cronicarului Ioan, inspira putina credibilitate din cauza lipsei de dovezi, dar mentioneaza ca daca asa ceva s-a intamplat s-ar fi intamplat sub Latcu, dup ace Ludovic I a devenit regale Poloniei in 1370. El a zidit o mnstire la Rdui (n Bucovina), unde a fost i nmormntat. ndeprtnd pridvorul adugat n anul 1599 de Alexandru Lpuneanu, biserica lui Bogdan I, cldit din piatr grosolan i cioplit, i-a pstrat nfiarea nti de biseric potrivit a credinei ortodoxe. n aceast mnstire a fost aezat episcopia nfiinat aici de Alexandru cel Bun, strnepot al lui Bogdan I. nscrierea de pe mormntul lui Bogdan I, ca i de pe mormintele celorlali domni ce sunt

16

Vlad Georgescu,; Calinescu, Matei; Bley-Vroman, Alexandra (1991). The Romanians: A History. Ohio State University Press, p.;

nmormntai n acea biseric, a fost pus de tefan cel Mare(tefan al III-lea), nepotul lui Alexandru cel Bun. Bogdan a fost ingropat in biserica zidita de el in Radauti. Bogdan I l are ca fiu pe Lacu. Fata acestuia, Anastasia, se cstorete cu Roman I i-l are ca fiu pe Alexandru cel Bun. Dup cele din urm cercetri, Bogdan I a mai avut ca fiu i pe un anume tefan. Acesta, la rndul su, a avut ca fii pe Petru I,Roman I, i pe tefan I. Aadar, Alexandru cel Bun este strnepot al lui Bogdan I prin amndoi fii ai acestuia, att pe liniaLacu - Anastasia ct i pe linia tefan - Roman I. Cercetri mai vechi, dup care Costea al Moldovei ar fi fost tatl celor trei domnitori (Petru I,Roman I i tefan I), nu mai sunt adevrate. C Muata ar putea fi de fapt nevasta lui tefan este putincios dar neadeverit. Este putincios, dar tot neadeverit, ca tefan s fie de fapt una i aceeai persoan cu Costea al Moldovei. Cert este c tefan nu a fost domnitor. ncurctura poate aprea din limba polon, n care voievod (Wojewoda) nsemna pe acea vreme i cneaz, fiu de domnitor, nu neaprat domnitor.

Costea
Costea a fost un voievod al Moldovei mentionat intr-un document din 1407, pomelnicul de la Bistrita,17 ca fiind al rand pentru tron intre Latcu si Petru. Initial s-a crezut ca el a domnit intre 1373-1374, ca fiind primut domnitor al Moldovei din familia, dinastia, Musatina. Deasemenea s-a crezut de unii ca acesta s-a nascut in Valahia, Muntenia,18 fiind poate inrudit cu familia domnesca a lui Basarab I. Cercetari recente tind sa-l considere fiul lui Bogdan I, care nu a domnit vreodata.19

17

printre binecredincioii domnii rii acetia: pomenete, Doamne, pe Bogdan I voievod; pe Laco voievod; pe Costea voievod; pe Petru Voievod; pe Roman voievod. 18 Constantin C. Giurescu, Istoria Romnilor, Ed. All Educaional, Bucureti, 2003, I, p. 345 347; 19 Constantin Rezachevici, , Cronologia critic a domnilor din ara Romneasc i Moldova, a. 1324 - 1881, vol. I, Editura
Enciclopedic, Bucureti, 2001

Este foarte posibil ca de fapt el s fie una i aceeai persoan cu un anume tefan care este, dup aceste ultime cercetri, fiul lui Bogdan I. La fel este posibil, dar neverificat, ca de fapt tefan s se fi cstorit cu Muata a crei ascenden este necunoscut. ntr-un act din 1392 se spune ca Muata a construit, n oraul Siret, biserica Sfntului Ioan Boteztorul, unde a i fost nmormntat. Cert este c Petru I, Roman I i tefan I nu sunt fiii lui Costea Muat ci sunt fiii unui anume tefan, acesta fiind fiul lui Bogdan I. Acest tefan nu a fost niciodat domnitor El a fost casatorit cu Margareta Musata, o romano-catolica, si a avut mai multi copii, Petru I, Roman I, domnitori ai Moldovei dupa moartea lui Latcu. Dinastia lui Bogdan I se mai leag o dat de Muatini i pe linie femeiasc, i anume prin Anastasia, fata lui Lacu, care s-a cstorit cu vrul ei Roman I, fiul lui tefan (cellalt fiu al lui Bogdan I) , avnd-ul ca fiu pe Alexandru cel Bun. Intr-un document din 1392 se scrie ca sotia sa, Musata, a construit asezarea Siret, biserica Sf. Ioan Botezatorul, unde a fost ingropata. La 2 mai 1386 n registrele Massariei din Caffa sunt menionai doi mari demnitari moldoveni: Constantin i Petru. Ultimul a fost unanim identificat cu Petru I, n timp ce primul a strnit controverse ntre istorici. erban Papacostea consider c este vorba despre Costea voievod.20 Constantin Cihodaru crede ns c acel personaj este fratele i asociatul la domnie al lui Petru, n vreme ce Victor Spinei socotete c nu ar fi dect un demnitar n subordinea lui Petru Muat.21

Lactu
Latcu a fost un voievod al Moldovei cc 1365-1373, fiind fiul lui Bogdan I. Numele sau este un diminutiv al lui Vladislav, utilizat des in perioada ungara datoria inradacinarii adanci a cultului Sf. Ladislau I al Ungariei.22 In timpul domniei sale, Romano-catolicismul a fost introdus in Moldova. Sub Lacu rencepe o vie propagand catolic n Moldova. n timpul domniei lui se gsesc n Trgul Siret doi
20 21 22

erban Papacostea, La nceputurile statului moldovenesc, n Geneza Statului n evul mediu romnesc, ClujNapoca, 1988, p. 97 104;

Victor Spinei, Moldova n secolele XI - XIV, Chiinu, 1994, p. 380 - 385. M. Brbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, . Papacostea, P. Teodor, Istoria Romniei, Ed. Corint, 2004,

minorii, Nicolae de Melask i Paul de Schweidnitz. Acetia reuesc s-l converteasc pe Lacu la catolicism. Pe 9 martie 1371, arhiepiscopul de Krakow a trimis un barbat cu numele Andrei ca episcop la Siret. Pe 3 septembrie 1371, papa Grigore XI a trimis un al doilea episcop la Milcov. 23 Latcu a devenit catolic in 1370 pentru a obtine drepturi religioase egale cu rivalii sai poloni si ungari.fiind recunoscut de Sfantul Scaun ca fiind duce al Moldovei, care este mentionat ca fiind locuitor al natiuneii vlahe dux Moldavie partium seu nationis Wlachie.24 El mai sperea ca papa il va lasa sa divorteze de sotia sa, care nu putea face un fiu, intr-o scrisoare din 25 ianuarie 1372 pontiful i-a respins cererea, precizand ca c taina cstoriei e sfnt i c nu poate fi desfcut. El a avut o fica de la sotia sa Ana, numita Anastasia, casatorita cu Roman I, fiul lui Costea Musat,25 voiedovul care la succedat. Cand a murit Latcu a fost ingropat la Radauti in biserica alaturi de tatal sau Bogdan I.

23 24

M. Brbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, . Papacostea, P. Teodor, Istoria Romniei, Ed. Corint, 2004, M. Brbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, . Papacostea, P. Teodor, Istoria Romniei, Ed. Corint, 2004, 25 Roman I a fost, dup ultimele cercetri, fiul unui anume tefan, acesta la rndul su, fiu al lui Bogdan I al Moldovei. Roman I a fost fratele lui Petru I i al lui tefan I.