Matematică Clasa a V-a

Operații cu numere naturale

1. ÎMPĂRŢIREA NUMERELOR NATURALE
A.I.9.

Operaţia prin care se obţine câtul a două numere se numeşte ÎMPĂRŢIRE.

Teorema împărţirii cu rest: Oricare ar fi două numere naturale a şi b, b ≠ 0, există numerele
naturale q şi r, unic determinate, astfel încât
a = b ∙ q + r şi r < b,
q este câtul şi r este restul împărţirii lui a la b.
Dacă restul împărţirii lui a la b este 0, spunem că a se împarte exact la b şi notăm: a : b = q .
a se numeşte deîmpărţit, iar b împărţitor şi atunci a = b ∙ q şi a : q = b .

Tabelul A.I.7. Operaţia de împărţire

deîmpărţit împărţit împărţitor egal cât rest
a : b = q r
2231 : 23 = 97 0
2214 : 130 = 17 4

Observaţii:
 Împărţirea la 0 nu are sens;
 0 : b = 0, oricare ar fi b număr natural diferit de zero;
 (a + b) : c = a:c + b:c, oricare ar fi a, b, c numere naturale;
 (a - b) : c = a:c - b:c, oricare ar fi a, b, c numere naturale;
 Dacă a şi b se împart exact la c şi a  b, atunci a:c  b:c;
 Împărţirea nu este asociativă, nici comutativă şi nu are element neutru.

Înmulţirea şi împărţirea sunt considerate operaţii de ordinul II.

Reguli:
1. În operaţiile în care apar numai operaţii de acelaşi ordin, acestea se efectuează
de la stânga la dreapta.
Exemplu:
8 : 2 ∙ 2 = 4 ∙ 2 = 8 (corect)
8 : 2 ∙ 2 = 8 : 4 = 2 (greşit)

2. Ordinea de efectuare a calculului este: parantezele rotunde, apoi parantezele

drepte, apoi acoladele.

3. În expresiile fără paranteze se efectuează mai întâi operaţiile de ordin superior

(se începe cu cele de ordin III – ridicarea la putere, extragerea rădăcinii, apoi cu cele de
ordin II – înmulţirea şi împărţirea, apoi cu cele de ordin I – adunarea şi scăderea).
Exemplu:
63450 : 45+108 ∙ 21 = 1410 + 2268 = 3678

21
 Pătratul şi cubul unui număr natural

Puterea a doua a unui număr natural n, adică n2 se numeşte pătratul numărului n.

Astfel, n2 se citeşte „n la a doua” sau „n la pătrat”.
Puterea a treia a unui număr natural n, adică n3 se numeşte cubul numărului n.
Astfel, n3 se citeşte „n la a treia” sau „n la cub”.
Un pătrat perfect este pătratul unui număr natural.
Tabelul A.I.8. Valorile lui x2 şi U (x2)
x 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
x2 0 1 4 9 16 25 36 49 64 81
U (x2) 0 1 4 9 6 5 6 9 4 1
U (x2) este ultima cifră a unui pătrat perfect, iar ea poate fi: 0, 1, 4, 5, 6, 9.
Prin urmare orice număr care are ultima cifră diferită de 0, 1, 4, 5, 6, 9, adică 2, 3,
7, 8 NU ESTE PĂTRAT PERFECT.
Un număr natural NU ESTE PĂTRAT PERFECT dacă e încadrat între două numere
naturale pătrate perfecte consecutive.
Pentru a afla ultima cifră (U) a unui număr vom ţine cont de:
U (x + y) = U (U (x ) + U(y))
Exemplu: U (68+85) =U (U(68) + U(85)) = U (8 + 5) = U (13) = 3
U (x ∙ y) = U (U (x) ∙U(y))
Exemplu: U (97 ∙ 83) = U (U(97) ∙U(83)) = U(7∙3) = U (21) = 1

U (xn) = U [(U (x)) n]

Exemple:
 U (3659) = U (659) = 6. Se observă din tabelul de mai jos că 6 ridicat la orice putere are
ultima cifră 6.
 U (231992) = U (31992 ) = 1.
Se observă din tabelul de mai jos că de la 3 5 ultima cifră se repetă la puterile lui 3. Până acolo
însă avem 4 cifre posibile ca fiind ultimele. Deci 1992: 4 = 498, rest = 0. Deci, dacă restul e
0, atunci ultima cifră a numărului 3 1992 va fi dată de ultima cifră a lui 3 4 = 81, adică 1.
 U (19257) = U (9257) = 9.
Observăm că de la puterea a treia a lui 9, ultima cifră se repetă, prin urmare:
257:2= 128, rest = 1. Deci, ultima cifră este dată de 9 1 = 9.

Tabelul A9. Ciclul puterilor

01 = 0 11 = 1 21 = 2 31 = 3 41 = 4 51 = 5 61 = 6 71 = 7 81 = 8 91 = 9
02 = 0 12 = 1 22 = 4 32 = 9 42 = 16 52 = 25 62 = 36 72 = 49 82 = 64 92= 81
23 = 8 33 = 27 43 = 64 73 = 343 83 = 512 93=729
24 = 16 34 = 81 74 = 2401 84 = 4096
25 = 32 35 = 243 75 = 16807 85 =32768

23
Exerciţii:
1. Precizaţi care din numerele de mai jos sunt sau nu pătrate/cuburi perfecte:
   
17
a) 417  9 23  2 2  32
23 2
    
2
 2217  32 23  217  323  217  323
2

rezultă că 417 ∙ 923 este pătrat perfect.

 
2
 
b) 534  517  517  517  517  517  1 - nu este pătrat perfect

c) 2 n  3n 1  2 n 1  3n  2 n  3n  3  2 n  2  3n  2 n  3n  3  2  5  2 n  3n - nu este pătrat
perfect
2009  2  1  2  3  ...  2008  2009  2  2008  2009 : 2  2009  2008  2009 
d)
 2009  1  2008  20092
este pătrat perfect.
e) 83 < 512 < 576<729<9 3, 576 nu este cub perfect.

f) 19981999
Calculăm să vedem care este ultima cifră a numărului dat.
U (19981999) = U (81999) = U (83) = 2
1999 : 4 = 499, rest = 3. (se observă din tabelul A9 că ciclul puterilor lui 8 se repetă la 4).
Rezultă că ultima cifră este dată de 8 3 = 512, adică este 2.
Orice număr care are ultima cifră 2 nu este pătrat perfect.

2. Pot construi un pătrat folosind 28 de pătrate mici identice?

Un pătrat se poate construi dintr-un număr care este pătrat perfect de pătrate mai mici
identice. Numărul 28 nu este pătrat perfect, deoarece 5 2 = 25 < 28 < 36 = 6 2. Răspuns: NU.
3. Pot construi un cub folosind 27 de cuburi mici identice?
Un cub se poate construi dintr-un număr care este cub perfect de cuburi mai mici identice.
Numărul 27 este cub perfect, deoarece 27 = 3 3. Răspuns: DA.

Compararea puterilor

 Dacă puterile nu au aceeaşi bază şi nici acelaşi exponent, dar le putem calcula,
deoarece sunt numere mici, le calculăm şi facem comparaţia.
Exemplu: Să se compare numerele: 2 3 şi 34.
23 = 8
34 = 81
Rezultă: 34>23.

 Dacă puterile au aceeaşi bază diferită de 0 şi 1, atunci e mai mare numărul cu

exponentul mai mare.
Exemplu: Să se compare numerele: 2 3 şi 24.
Rezultă: 24>23.

 Dacă puterile au acelaşi exponent diferit de zero, atunci e mai mare puterea care ara
baza mai mare.
Exemplu: Să se compare numerele: 9 3 şi 103.
Rezultă: 103>93.

24
 2. MEDIA ARITMETICĂ A DOUĂ SAU MAI MULTE NUMERE
A.I.11.

Fie a şi b două numere naturale. Media aritmetică este numărul care se obţine
împărţind la 2 suma lor:

ab
ma 
2

6  14 20
Exemplu: Media aritmetică a numerelor 6 şi 14 este: m a    10 .
2 2

Fie a1 , a 2 ,..., a n , n numere naturale. Media lor aritmetică este numărul care se obţine
împărţind la n suma lor, adică:

a  a 2  ...  a n
ma  1
n

Observaţii:
 Media aritmetică a n numere naturale este mai mare decât cel mai mic dintre numere
şi este mai mică decât cel mai mare dintre numere.

Dacă numerele se repetă, atunci formula mediei aritmetice devine,

a  p  a 2  p 2  ...  a n  p n
M ap  1 1
p1  p 2  ...  p n

numită Media aritmetică ponderată,

unde: a1 , a 2, ..., a n sunt naturale,
p1 , p 2, ..., p n sunt ponderile numerelor, adică de câte ori se repetă numerele.

Exerciţii:
1. Fabian are la matematică următoarele note: 7, 8, 8, 9. Care este media aritmetică a lui
Fabian?
Rezolvare:

7  8  8  9 32
ma   8
4 4

2. Media aritmetică a două numere este 20. Ştiind că unul este triplul celuilalt să se
găsească numerele.
Rezolvare:
ab
Fie a şi b cele două numere naturale. Rezultă că m a   20 , adică a + b = 40.
2
Consider că b = 3 ∙ a, rezultă că a + 3 ∙ a = 40, deci 4 ∙ a = 40, rezultă a = 10 şi b = 3 ∙ 10 = 30.

25
 3. ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMELOR DE SCRIERE A NUMERELOR.
A.I.12.
BAZE DE NUMERAŢIE

Numerele se scriu cu ajutorul unor simboluri (semne grafice). Acestea au fost diferite
în Antichitate de la un popor la altul.
Exemplu: Pentru numărul 10, egiptenii au folosit simbolul “  “, babilonienii au folosit
simbolul “<”, iar romanii simbolul “X”.
După felul de ordonare şi grupare a simbolurilor folosite, se poate vorbi de două
moduri de scriere a numerelor:
 Scrierea nepoziţională – ex : scrierea cu simboluri romane;
 Scrierea poziţională – ex : scrierea cu simboluri arabe.
Numărarea elementelor unei mulţimi se poate face şi ea în mai multe moduri; aceasta
a dat naştere la diferite sisteme de numeraţie.
Numărul de simboluri necesar pentru scrierea poziţională a cardinalului mulţimilor
finite se numeşte baza sistemului de numeraţie.

Numeraţia în baza 10

Numărarea elementelor unei mulţimi finite se face prin gruparea şi regruparea

elementelor în grupe de câte 10.
Scrierea cardinalului elementelor mulţimilor finite necesită folosirea a zece simboluri
diferite, deci baza sistemului de numeraţie este 10.Aceste simboluri sunt: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7,
8, 9 şi sunt numite cifre arabe.
Exemplu: Dacă o mulţime are cardinalul 529, înţelegem că elementele mulţimii se pot grupa
astfel :
 5 grupe de câte 10 grupe, fiecare din cele zece grupe având 10 elemente;
 2 grupe de câte 10 elemente;
 9 elemente.
Descompunerea în baza 10 a numărului 529 este: 529  5  102  2  10  9 .
În acest sistem de numeraţie, 10 elemente (unităţi) formează o grupă numită zece; 10
grupe formează o nouă grupă numită sută; 10 grupe de o sută formează o nouă grupă numită
mie, etc.
Observaţie: Numeraţia în baza 10 se pare că a fost inventată de indieni şi preluată de
europeni datorită arabilor. Originea numeraţiei în baza 10 este foarte probabil să fie cele 10
degete de la cele 2 mâini ale omului.
Exemplu: Un număr natural de 5 cifre, a, b, c, d, e (a≠0) se scrie în baza 10, astfel:
abcde  a  104  b  103  c  102  d  101  e  100  a  104  b  103  c  102  d  10  e

Trecerea unui număr din baza “b” în baza 10

XYZT b   X  b 3  Y  b 2  Z  b1  T  b 0
Exemplu: 2301 (6) = 2∙63 + 3∙62 + 0∙61 + 1∙60 = 2∙216 + 3∙36 + 1 = 541 (10)
Observaţie: Dacă se doreşte ordonarea unor numere aflate în baze diferite, soluţia cea mai
convenabilă este de a aduce toate numerele date în aceeaşi bază. (exerciţii recapitulative)

Trecerea unui număr din baza 10 în altă bază “b” (exerciţii recapitulative)
- se face prin împărţiri succesive la baza “b”; împărţirile se fac până obţinem ultimul
rest nenul.
- resturile obţinute se scriu în ordinea inversă obţinerii lor.
- se face verificarea trecând numărul în baza 10.
Observaţie: Baza de numeraţie trebuie să fie mai mare decât numerele utilizate.

26
D.I.4. PĂTRAT PERFECT ŞI CUB PERFECT

1. Arătaţi că numărul 31981  41981  51981  61981 nu este pătrat perfect.

Rezolvare: Rezolvăm problema prin determinarea pe rând a ultimei cifre a fiecărui element
component al sumei, apoi ultima cifră a sumei date.
U (31981) = U (31) = 3 ; 1981 : 4 = 495 rest 1
1981 1
U (4 ) = U (4 ) = 4 ; 1981 : 2 = 99 rest 1
U (51981) = U (51) = 5 ;
U (61981) = U (61) = 6 .
U ( 31981  41981  51981  61981 ) = U (31981) + U (41981) + U (51981) + U (61981) = 3+ 4 + 5 + 6
= 18 = 8
31 = 3 41 = 4 51 = 5 61 = 6
32 = 9 42 = 16 52 = 25 62 = 36
33 = 27 3
4 = 64
34 = 81
35 = 243

2. Arătaţi că numărul 27 nu este pătrat perfect.

Rezolvare: 52 =25<27< 35 = 6 2. Există 2 pătrate perfecte consecutive între care se află 27.
Deci 27 nu este pătrat perfect.

 
3. Câte zerouri se află la sfârşitul numărului A  4 2  35  163  255  34  510  215 ? 
    
Rezolvare: A  4 2  35  163  255  34  510  215  4 2  35  46  255  34  510  210  25 
     
A  43  35  45  255  34  510  210  25  43  35  1005  34  1010  25  211  39  1020
20 zerouri

4. Fie numerele X  210  252  710 şi Y  25  57  310 .

a) Cu câte zerouri se termină fiecare dintre ele?
X  210  252  710  28  2 2  252  710  4 2  2 4  2 2  252  710  1002  2 6  710  104  2 6  710
X se termină cu 4 zerouri
Y  25  57  310  25  52  55  310  105  52  310
Y se termină cu 5 zerouri
b) Cu câte zerouri se termină X ∙ Y?
X  Y  104  2 6  710  105  5 2  310  109  102  2 4  310  710  1011  2 4  310  710
X  Y se termină cu 11 zerouri.

5. Determinaţi cea mai mică valoare a lui n, număr natural pentru care numărul
2  17  102 este pătrat perfect.
n

Rezolvare: 2 n  17  102  2 n  1700

Se poate spune că avem nevoie de primul pătrat perfect peste numărul 1700.
Cum 422 = 1764, rezultă că 1764 – 1700 = 64, deci 2 n  64  2 n  2 6  n  6

6. Arătaţi că 1243 nu este cub perfect.

Rezolvare:103 = 1000 < 1243 <1331 = 113;există 2 cuburi consecutive între care se află 1243.

36
 I. NUMERE NATURALE Fișă de lucru
3  Efectua i: 4  Calcula i:

ţ
ţ
a) 27 + 12 : 3; a) 23 21 − 3 [395 − (105 + 11 12)];

·
·
·
b) 36 : 3 + 6; b) 21 45 − [160 3 − (2 1600 − 22 125)] 2;

·
·
·
·
·
c) 54 − 54 : 3; c) 56 89 − [281 7 − (6 281 − 32 43)] 3;

·
·
·
·
·
d) 20 + 20 : 4; d) 35 22 − 5 [184 − (25 31 − 31 23)];

·
·
·
·
e) 17 13 − 13; e) 23 19 − 39 [86 − (17 25 − 25 14)];
·
·
·
·
·
f) 63 : (7 + 2) 3; f) 12 11 − 7 {95 − 2 [(95 − 17 3) 3 − 91]};
·
·
·
·
·
·
g) 45 : 5 + 5 3; g) 67 5 − 5 {123 − 3 [(145 − 16 8) 5 − 13 5]};
·
·
·
·
·
·
·
h) 72 : 6 2 − 3 12 : 9; h) 14 6 − 23 {43 − 8 [148 − (198 − 17 11) 13]};
·
·
·
·
·
·
·
i) 120 : 8 − (32 + 8) : 3. i) 16 18 − 52 {173 − 7 [84 − (232 − 12 19) 15]}.
·
·
·
·
·
5  Efectua i: 6  Efectua i:
ţ
ţ
a) 24 + 3 (4 + 40 : 5); a) 40 + 480 : 4 − [680 : 20 + 4 (18 + 12)];

·
·
b) 79 − 2 (3 15 − 36 : 4); b) [72 8 − 96 3 − (16 12 − 48)] : 16;
·
·
·
·
·
c) (6 12 − 24 : 8) : 23; c) [216 − 18 (100 − 291 : 3)] : 9;
·
·
d) (169 : 13 + 34 : 2) : 2 5; d) 480 − 600 : 200 + (300 + 80 : 40) 7 − 591;

·
·
e) (202 + 303 + 404) : e) 3 + 10 [362 + 10 (24 + 24 : 4)];
·
·

: 101 + 202; f) 30 + 5 {32 : 8 + 5 [40 + 8 (200 : 5 − 72 : 2)]};
·
·
·
f) (1111 − 1998 : 2) 3 : 14; g) 2 {92 + 8 [104 − 4 (8 : 2 2 − 4 2 : 2)]};
·
·
·
·
·
·
g) (1191 − 99) : 91 − 121 : 11. h) (60 3 − 15) : 5 + 12 9 − (55 − 312 : 12).
·
·
7  Efectua i:
ţ
a) (63 24 + 24 37) : 300 − (121 : 11 − 10);
·
·
b) (25 17 − 7 25) : 10 − 10 : (72 : 12 − 48 : 12);
·
·
c) [(360 : 12 + 240 : 60) : 17 + 144 : (7 9 + 9)] : 4 + 1;
·
d) [11 + (7 6 − 23) 2] : 7 + 15 : [2 + (65 : 5 − 4) : 3];
·
·
e) [112 15 4 + (216 : 4 + 46) 100] : 20 − 17 8;
·
·
·
·
f) 256 : {44 : [14 − 72 : (35 − 22 : 2)]};
g) {21 + [(7 + 483 : 23) : 14 + 873] : 25 : 5} : 14.
8  Dacă a − 3b = 5, afla i numӑrul necunoscut x din următoarele egalitӑți:
ţ
a) x + a − 3b = 18; b) x + 2a − 6b = 13;

c) x − 3a + 9b = 9; d) x − 12b + 4a = 5.

9  Afla i numerele naturale a, b, c tiind că: a + b = 29, b + c = 35, a + c = 56.
ţ
ş
10  Efectua i:
ţ
a) 72 − (1 + 2 + 3 + ... + 9); c) 2 + 4 + 6 + ... + 48 − 1 − 3 − 5 − ... − 47.
b) 63 − 1 − 2 − 3 − ... − 10; d) (1 2 3 ... 90 − 1 2 3 ... 89) : (1 2 3 ... 89).
·
·
·
·
·
·
·
·
·
·
·
·
54
 I. NUMERE NATURALE

11  Dacă x + y + z = 12 i x − y − z = 2, 12  Afla i numerele naturale x, y, z tiind

ş
ţ
ş
afla i numerele naturale x, y, z. că xy = 45, yz = 60 i xz = 108.
ţ
ş
13  Calcula i:
ţ
a) (1 + 2 + 3 + ... + 30) : 31; b) (2 + 4 + 6 + ... + 20) : 11.

14  Folosi i corect paranteze, astfel încât următoarele egalită i să fie adevărate.
ţ
ţ
a) 5 + 5 + 5 : 3 = 5; b) 3 4 + 5 4 + 3 = 35;

·
·
c) 3 2 + 3 3 + 7 : 2 = 21; d) 4 5 + 8 : 2 = 16.
·
·

·
15  Suma a cinci numere pare consecu 16  Suma a două numere este 109, iar
­
­
tive este 90. Afla i numerele. diferen a lor este 41. Afla i numerele.
ţ
ţ
ţ
17  Calcula i suma numerelor naturale de două cifre.
ţ
18  De câte ori se folose te cifra zero în scrierea tuturor numerelor de 3 cifre?
ş
19  Deschizând o carte la întâmplare se observă că suma numerelor de pe cele
două pagini este 407. La ce pagină s-a deschis cartea?
20  Suma a două numere naturale este 60, iar restul împăr irii lor este 2. Afla i
ţ
ţ
numerele.
21  Dacă a = 102, b = 20, c = 203, calcula i:
ţ
a) b (a + c); b) a c + b c; c) ab + ac; d) bc − ab.
·

·
·


22  Dacă a + b = 17 i c = 3, calcula i 23  Dacă x − y = 15 i z = 7, calcula i
ş
ţ
ş
ţ
ac + bc. xz − yz.
 
 
 
24  Dacă ax + bx = 95 i a + b = 19, 25  Dacă ax − bx = 143 i x = 11, afla i
ş
ş
ţ
afla i x. a − b.
ţ
 
 
 
26  Dacă a + b + c = 180 i ax + bx + cx = 27  Ştiind că x + y + z = 180 i x = 30,
ş
ş
1080, afla i x. calcula i y + z.
ţ
ţ
28  Dacă x + y + z = 17 i x + y = 5, afla i z.
ş
ţ
29  Dacă b + c = 72 i a + b + c = 180, afla i numărul a.
ş
ţ
30  Dacă 5x + 5y = 75, cât este 4x + 4y?
31  Dacă a = 8 i b + c = 17, calcula i: 32  Dacă a + b = 14 i b + c = 19, calcula i:
ş
ţ
ş
ţ
a) 2a + 2b + 2c; b) 3a + 2b + 2c; a) a + 2b + c; b) 2a + 4b + 2c;


c) 2b + 2c − 2a; d) 3b + 3c − a. c) 5a + 5b + 2b + 2c; d) 3a + 5b + 2c.


55
 Metoda reducerii la unitate
Algoritmul de rezolvare constă în aflarea mărimii cerute printr-o fază intermediară de comparare cu unitatea.
Dificultatea constă în stabilirea dependenței dintre mărimi.
A. 1. Sunt cazuri în care dacă o mărime scade de un număr de ori, atunci și cealaltă mărime scade de același număr
de ori.

Exemplu 1: Calculați cât costă 5 kilograme de mere, dacă 7 kilograme de mere costă 28 de lei.
Rezolvare: Scriem datele problemei astfel:
7 kg.......................................... 28 lei
1 kg............................... 28 : 7 = 4 lei
5 kg de mere.................. 5 ∙ 4 = 20 lei
În această problemă a scăzut cantitatea de mere (7𝑘𝑔 ⟶ 5𝑘𝑔), a scăzut și prețul (28 𝑙𝑒𝑖 ⟶ 20 𝑙𝑒𝑖 ).

2. Sunt cazuri în care dacă o mărime crește de un număr de ori, atunci și cealaltă mărime crește de același număr de
ori.
Exemplu 2: Trei cuburi Rubick costă 105 lei. Cât costă 6 cuburi Rubick ?
Rezolvare: Scriem datele problemei astfel:
3 cuburi .........................................105 lei
1 cub ..............................105 ∶ 3 = 35 𝑙𝑒𝑖
6 cuburi ................ ............35 ∙ 6 = 210 lei
În această problemă a crescut numărul de cuburi Rubick (3 ⟶ 6 ), a crescut și prețul(105 𝑙𝑒𝑖 ⟶ 210 𝑙𝑒𝑖 ).
B. 1. Sunt cazuri în care dacă o mărime scade de un număr de ori, atunci și cealaltă mărime crește de același număr
de ori.
Exemplu 1: Dacă 6 tractoare ară o suprafață de teren în 4 zile, calculați în câte zile vor ara aceeași suprafață 4
tractoare de același tip.
Rezolvare:
6 tractoare ară suprafața de teren în 4 zile. 6 tractoare ................... 4 zile
Unui singur tractor îi trebuie un număr de zile de 6 ori mai mare
1 tractor ............... 6 ∙ 4 = 24 𝑧𝑖𝑙𝑒
pentru a ara aceeași suprafață.

1 tractor ară suprafața de teren în 24 zile. 4 tractoare ............... 24 ∶ 4 = 6 𝑧𝑖𝑙𝑒

4 tractoare vor ara suprafața de teren într-un timp de 4 ori mai mic.
În această problemă a scăzut numărul de tractoare (6 ⟶ 4), a crescut numărul de zile (4 𝑧𝑖𝑙𝑒 ⟶ 6 𝑧𝑖𝑙𝑒 ).

2. Sunt cazuri în care dacă o mărime crește de un număr de ori, atunci cealaltă mărime scade de același număr de
ori.
Exemplu 2: Pentru a termina amenajarea curții interioare în 10 zile sunt necesari 3 muncitori.
În câte zile termin amenajarea dacă angajez 5 muncitori?
Rezolvare:
3 muncitori amenajează curtea interioară în 10 zile. 3 muncitori ................... 10 zile
Unui singur muncitor îi trebuie un număr de zile de 3 ori mai mare
1 muncitor ........... 3 ∙ 10 = 30 𝑧𝑖𝑙𝑒
pentru a amenaja curtea.

1 muncitor amenajează curtea interioară în 30 zile.

5 muncitori ............... 30 ∶ 5 = 6 𝑧𝑖𝑙𝑒
5 muncitori vor amenaja curtea într-un timp de 5 ori mai mic.
Clasa a V-a
BREVIAR TEORETIC ȘI EXEMPLE

METODA COMPARAȚIEI
Rezolvarea unei probleme prin metoda comparației constă în a compara două situații
diferite, eliminarea unei necunoscute și determinarea celeilalte necunoscute. Prin înlocuire într-
una din situațiile inițiale se află și cealaltă necunoscută.
Se disting două situații:
1. Eliminarea unei necunoscute prin scădere, precedată eventual de aducerea la același
termen de comparație
2. Eliminarea unei necunoscute prin înlocuire.
Exemple:
1. Pentru 6 pixuri și 5 creioane, Natalia a plătit 28 lei iar Alexandra a cumpărat 7 creioane
și 6 pixuri de același fel și a plătit 32 lei. Cât costă un creion și cât costă un pix?
Pentru a compara așezăm datele problemei astfel:

6 pixuri___________________5 creioane__________________28 lei

6 pixuri___________________7 creioane__________________32 lei
Comparând cele două situații observăm că avem același termen de comparație, 6 pixuri.
Reiese că diferența dintre sumele de bani se datorează numărului de creioane în plus pe
care le-a cumpărat Alexandra.
Scădem relațiile astfel:
6 pixuri___________________5 creioane__________________28 lei
6 pixuri___________________7 creioane__________________32 lei
/ (7-5) creioane________________32-28 = 4 lei
De unde,
2 creioane__________4 lei
1 creion ____________4:2=2 lei
Rescriem prima relație astfel,
6 pixuri___________________5 2 lei __________________28 lei
De unde, 6 pixuri ____________28 – 10=18 lei
1 pix____________18:6= 3 lei
Răspuns: 1 creion costă 2 lei, 1 pix costă 3 lei.

Prof. Ionela Turturean

Școala Gimnazială ”Grigore Moisil” Satu Mare
Observație: Spre deosebire de problema de mai sus, în alte cazuri este nevoie ca datele să fie
aduse la același termen de comparație. Uneori este nevoie să înmulțim una din relații convenabil
(exemplul 2) sau alteori, ambele relații (exemplul 3).
2. 3 saci de ovăz și 5 saci de grâu cântăresc 595 kg iar 6 saci de ovăz și 3 de grâu cântăresc
630 kg. Cât cântărește un sac de ovăz și cât cântărește un sac de grâu?
Rezolvare:
3 saci ovăz___________________5 saci grâu__________________595 kg
6 saci ovăz ___________________3 saci grâu__________________630 kg

Pentru a aduce la același termen de comparație înmulțim a prima relație cu 2 și obținem:

32=6 saci ovăz_______________52=10 saci grâu______________5952=1190 kg
6 saci ovăz ___________________3 saci grâu__________________630 kg

Deoarece avem același termen de comparație, 6 saci ovăz, acum scădem relațiile, ca în primul
exemplu și avem:
10-3=7 saci grâu___________1190-630=560 kg
De unde, 1 sac grâu_________560:7=80 kg
Folosind prima relație avem: 3 saci ovăz________580 kg =400 kg ______595 kg
De unde 3 saci ovăz _______ 595-400=195 kg
1 sac ovăz ___________195:3=65 kg
Răspuns: 1 sac ovăz cântărește 65 kg, un sac grâu cântărește 80 kg.

3. Un croitor folosește pentru 7 rochii și 5 fuste 31 m stofă. Când face 2 rochii și 6 fuste,
foloseste 18 m stofă. Câți m de stofă se folosesc pentru o rochie și câți pentru o fustă?

Rezolvare:
7 rochii___________________5 fuste__________________31 m
2 rochii ___________________6 fuste __________________18 m

Pentru a aduce la același termen de comparație înmulțim, de exemplu, prima relație cu

2 și a doua relație cu 7 obținem:
14 rochii___________________10 fuste__________________62 m
14 rochii ___________________42 fuste __________________126 m

Prof. Ionela Turturean

Școala Gimnazială ”Grigore Moisil” Satu Mare
Am obținut același termen de comparație: 14 rochii.
Scădem relațiile, 42-10=32 fuste _________________126-62=64 m
De unde 1 fustă_____________64:32=2 m
Rescriem prima relație, înlocuind,
7 rochii___________________52 m __________________31 m
De aici, 7 rochii__________________31-10=21 m
De unde, 1 rochie _________________21:7=3 m
Răspuns: pentru o rochie se folosesc 3 m, pentru o fustă se folosesc 2 m.

Prof. Ionela Turturean

Școala Gimnazială ”Grigore Moisil” Satu Mare
CLASA A V-A
BREVIAR TEORETIC ȘI EXEMPLE

METODA FIGURATIVĂ

Metoda figurativă sau grafică este o metodă sugestivă în care o problemă poate fi
”tradusă” în limbaj matematic. Reprezentarea se face de obicei prin segmente de dreaptă, care
vor fi luate ca părți egale. Prin această metodă se pot afla numere când se cunosc suma și
diferența, suma și câtul sau diferența și câtul lor.

Exemplul 1 (când se cunosc suma și diferența)

Oana are 87 baloane colorate: roșii și verzi. Numărul baloanelor roșii este cu 17 mai
mare ca al celor verzi. Câte baloane de fiecare fel are Oana?
Rezolvare: suma este 87, diferența este 17.
Reprezentăm grafic astfel:

Avem două părți egale. Calculăm suma părților egale: 87-17=70.

O parte va fi 70:2=35, de unde număr baloane verzi: 35, număr baloane roșii; 35+17=52.
Răspuns: 35 baloane verzi, 52 baloane roșii

Exemplul 2 (când se cunosc câtul și suma)

Suma a trei numere este 96. Aflați numerele știind că primul este de două ori mai mare
ca al doilea iar al treilea este de cinci ori mai mare ca primul.
Rezolvare: suma celor trei umere este 96, câtul dintre primul și al doilea este 2 iar câtul
dintre al treilea și al doilea este 5.

Prof. Ionela Turturean

Școala Gimnazială ”Grigore Moisil” Satu Mare
 Reprezentăm astfel:

Avem 8 părți egale; o parte va fi 96:8=12, de unde: primul, 212=24, al doilea: 12, al
treilea: 512=60.
Răspuns: numerele sunt 24, 12, 60.

Exemplul 3 (când se cunosc câtul și diferența)

Peste 2 ani tatăl va fi de trei ori mai în vârstă ca fiul. Acum 2 ani tatăl era cu 28 ani mai
în vârstă ca fiul. Ce vârstă are fiecare în prezent?
Rezolvare: o observație esențială este aceea că atât în trecut, prezent, viitor, diferența
de vârstă este aceeași. Reprezentăm astfel, vârstele peste 2 ani:

Diferența, 2 părți=28, de unde, o parte=28:2=14.

Peste doi ani, fiul: 14, tatăl, 143=42.
Așadar, în prezent, fiul, 14-2=12, tatăl, 42-2=40.
Răspuns: tatăl are 40 an, fiul are 12 ani.

Exemplul 4
Suma a trei numere este 92. Știind că împărțind al doilea număr la primul obținem câtul
2 și restul 5 iar al treilea este de două ori mai mare ca al doilea, aflați numerele.
Rezolvare:

Folosind teorema împărțirii cu rest, al doilea număr = primul x2 +5

De asemenea, al treilea = al doilea x 2= primul x4+ 10

Prof. Ionela Turturean

Școala Gimnazială ”Grigore Moisil” Satu Mare
Reprezentăm astfel:

Avem 7 părți egale. Aflăm suma părților egale, 7 părți=92-(5+10), de unde 7 părți=77,
De unde, o parte =11
Astfel, primul număr este 11, al doilea 211+5=27 iar ultimul 411+10=54
Răspuns: numerele sunt 11, 27, 54

Prof. Ionela Turturean

Școala Gimnazială ”Grigore Moisil” Satu Mare
 Metoda mersului invers
Metoda mersului invers - constă în descompunerea problemei în
probleme mai simple și rezolvarea lor în ordine inversă față de cea
în care apar.
Dacă numărul pe care nu îl cunoaștem este un termen, descăzutul, un
factor sau deîmpărțitul, acesta se află prin operație inversă celei în care
se găsește numărul respectiv.
Dacă numărul pe care nu îl cunoaștem este scăzătorul sau împărțitorul,
acesta se află prin aceeași operație cu cea în care se găsește numărul
necunoscut.
Există și exerciții în care mai întâi efectuăm operațiile posibile, după
care aplicăm metoda mersului invers.

Exemple:
1. Triplul unui număr este adunat cu 2, rezultatul înmulțit cu 5, produsul
micșorat cu 1000 și se obține 510. Află numărul.
Rezolvare:
Notăm cu x numărul necunoscut. Transcriem datele problemei în limbaj
matematic astfel:
➢ „Triplul unui număr este adunat cu 2” devine 3 ∙ 𝒙 + 2
➢ „rezultatul înmulțit cu 5” devine (3 ∙ 𝒙 + 2) ∙ 5
➢ „produsul micșorat cu 1000” devine (3 ∙ 𝒙 + 2) ∙ 5 − 1000
➢ „se obține 510” devine (3 ∙ 𝒙 + 2) ∙ 5 − 1000 = 510
Folosind această egalitate determinăm valoarea numărului x.
(3 ∙ 𝒙 + 2) ∙ 5 − 𝟏𝟎𝟎𝟎 = 510 | +𝟏𝟎𝟎𝟎
(3 ∙ 𝒙 + 2) ∙ 5 = 510 + 1000
(3 ∙ 𝒙 + 2) ∙ 𝟓 = 1510 |∶𝟓
3 ∙ 𝒙 + 2 = 1510 ∶ 5
3 ∙ 𝒙 + 𝟐 = 302 | −𝟐
𝟑 ∙ 𝒙 = 300 |∶𝟑
𝒙 = 𝟏𝟎𝟎
2. Într-un bazin sunt pui de păstrăv. Numărul păstrăvilor se dublează după
o lună și administratorul vinde 300 de pești. Numărul de pești rămași se
dublează după încă o lună și se mai vând 400 de pești. Din nou, numărul
de păstrăvi rămas se dublează, se mai vând 500 și administratorul
constată că mai are în bazin 100 de păstrăvi. Câți păstrăvi au fost la
început în bazin?

Rezolvare:
Notăm cu x numărul păstrăvilor.
[(2 ∙ 𝑥 − 300) ∙ 2 − 400] ∙ 2 − 500 = 100 |+500
[(2 ∙ 𝑥 − 300) ∙ 2 − 400] ∙ 2 = 100 + 500
[(2 ∙ 𝑥 − 300) ∙ 2 − 400] ∙ 2 = 600 |∶2
(2 ∙ 𝑥 − 300) ∙ 2 − 400 = 600 ∶ 2
(2 ∙ 𝑥 − 300) ∙ 2 − 400 = 300 |+400
(2 ∙ 𝑥 − 300) ∙ 2 = 300 + 400
(2 ∙ 𝑥 − 300) ∙ 2 = 700 |∶ 2
2 ∙ 𝑥 − 300 = 700 ∶ 2
2 ∙ 𝑥 − 300 = 350 |+300
2 ∙ 𝑥 = 350 + 300
2 ∙ 𝑥 = 650 |∶2
𝑥 = 650 ∶ 2
𝑥 = 325 păstrăvi
 Metoda falsei ipoteze
O problema este formată din datele care se dau ( ipoteza problemei) și
cerințele problemei. Metoda falsei ipoteze se aplică în probleme în care
apar două mărimi.
Metoda falsei ipoteze constă în presupunerea că prima mărime nu are două
caracteristici date ci numai una ( ceea ce nu este adevărat).
1. În curtea unui țăran sunt găini și porci. Numărul capetelor este 20, iar
numărul picioarelor este 50. Câte găini și câți porci sunt în curte?
Rezolvare:
Presupunem că în curte țăranului sunt doar găini.( 2 picioare)
Dacă numărul capetelor este 20, numărul picioarelor va fi
20 ∙ 2 = 40 𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑎𝑟𝑒.
Problema spune că în curte sunt 50 picioare, deci cu
Diferența față de realitate: 50 − 40 = 10 picioare mai mult.
Diferența unitară: 4 − 2 = 2 𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑎𝑟𝑒
10 ∶ 2 = 5 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑐ℎ𝑖 ⟹ în curtea țăranului sunt 5 porci
și 20 − 5 = 15 găini.
Verificare: 5 ∙ 4 + 15 ∙ 2 = 20 + 30 = 50 𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑎𝑟𝑒

2. Într-un bloc sunt 42 de apartamente cu 2 camere și cu 4 camere.

Știind că blocul are 130 camere, aflați câte apartamente au 2 camere
și câte au 4 camere?
Rezolvare:
Presupunem că apartamentele au doar 2 camere.
42 ∙ 2 = 84 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑚𝑒𝑟𝑒
Diferența față de realitate: 130 − 84 = 46 𝑐𝑎𝑚𝑒𝑟𝑒
Diferența unitară: 4 − 2 = 2 𝑐𝑎𝑚𝑒𝑟𝑒
46 ∶ 2 = 23 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑎𝑟𝑡𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑐𝑢 4 𝑐𝑎𝑚𝑒𝑟𝑒
42 − 23 = 19 𝑎𝑝𝑎𝑟𝑡𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑐𝑢 2 𝑐𝑎𝑚𝑒𝑟𝑒
Verificare: 23 ∙ 4 + 19 ∙ 2 = 92 + 38 = 130 𝑐𝑎𝑚𝑒𝑟𝑒.
Clasa a V-a Metode aritmetice de rezolvare a problemelor

Fișă de lucru Metoda comparației

1. 17 saci cu făină și 12 saci cu cartofi cântăresc 1210 kg, iar 21 saci cu făină și 12 saci cu cartofi
cântăresc 1410 kg. Câte kg are 1 sac cu făină ? Câte kg are 1 sac cu cartofi ?
2. 4 metri de mătase și 3 metri de stofă costă 125 lei, iar 2 metri de mătase și 6 metri de stofă costă
130 lei. Cât costă 1 m mătase ? Dar 1 m stofă ?
3. Un țăran a vândut 2 gâște și 3 rațe cu 295 lei. Altă dată, vânzând la același preț, a primit pentru
3 gâște și 5 rațe suma de 475 lei. Care este prețul unei gâște ? Dar al unei rațe ?
4. 7 bile mari și 3 bile mici cântăresc 44 grame, iar 5 bile mari și 8 bile mici cântăresc 49 grame.
Cât cântărește o bilă mare ? Dar o bilă mică ?
5. Suma dintre dublul unui număr și triplul altui număr este 370. Dacă suma dintre primul număr
multiplicat de 5 ori și al doilea număr multiplicat de 7 ori este 875, aflați numerele.
6. Se știe că 6 lădițe cu mure și 8 lădițe cu zmeură cântăresc 36 kg, iar 3 lădițe cu mure și 5 lădițe
cu zmeură cântăresc 21 kg. Cât cântărește o lădiță cu mure și cât cântărește o lădiță cu zmeură ?
7. Magda a cumpărat 5 perechi de șosete albe și 6 perechi de șosete negre, plătind 195 lei. Știind
că 4 perechi de șosete albe costă cât 3 perechi de șosete negre, aflați cât costă o pereche de
șosete albe și o pereche de șosete negre.
8. 3 păpuși și 5 mașinuțe costă 300 lei, iar o păpușă și o mașinuță costă 70 lei. Cât costă o păpușă ?
Cât costă o mașinuță ?
9. Elevii unei clase fac voluntariat pentru a strânge bani care să fie donați unui adăpost de animale.
Ei organizează o petrecere la care vând sucuri și prăjituri. Anca și Maria vând împreună (în mod
egal) 50 pahare cu suc, cu 2 lei paharul. Marius, George și Robert vând împreună (în mod egal)
75 de prăjituri, cu 4 lei bucata. Cererea fiind mare, se alătură fetelor la vânzarea de suc și Sorin,
iar la prăjituri Narcisa și Sonia, ei vânzând aceeași cantitate ca ceilalți copii. Câți bani s-au
strâns în total ?
10. Trei gospodine au cumpărat : prima, 3 kg mere, 3 kg pere și 5 kg gutui și a plătit 20 lei ; a
doua, 6 kg mere, 4 kg pere, 2 kg gutui și a plătit 28 lei ; a treia a cumpărat 6 kg mere, 7 kg
pere, 7 kg gutui și a plătit 39 lei. Cât costă 1 kg din fiecare fruct ?
11. O gospodină cumpără într-o zi un set format din 12 farfurii pentru supă, 12 platouri și 12
farfuriuțe pentru desert și plătește 264 lei. După o petrecere la care se sparg câteva farfurii și
platouri, ea completează seturile și mai cumpără 3 farfurii pentru supă, 4 platouri și 5 farfuriuțe
pentru desert și plătește 82 lei. Știind că un platou costă de 2 ori mai mult decât o farfuriuță
pentru desert, aflați cât costă o farfurie pentru supă, un platou și o farfuriuță pentru desert.
12. Un caiet, 3 creioane și 5 reviste costă 64 lei, iar 5 caiete, 4 creioane și 3 reviste costă 56 lei. Cât
costă, la un loc, 1 creion și 2 reviste ? Cât costă fiecare obiect, dacă prețul unei reviste întrece
cu 1 leu prețul unui creion multiplicat de 5 ori ?
Clasa a V-a Metode aritmetice de rezolvare a problemelor

Metoda figurativă

1. În curte sunt găini și rațe. Găinile sunt de 3 ori mai multe decât rațele. Dacă scazi nr. rațelor din
nr. găinilor, obții 20. Câte găini și câte rațe sunt ?
2. Suma a 2 numere este 35, iar câtul lor este 6. Aflați numerele.
3. În depozit sunt 138 de cutii : cutii cu unt, cutii cu lapte de 3 ori mai multe, iar cutii cu iaurt cu 2
mai puține decât cele cu lapte. Câte cutii de fiecare fel sunt ?
4. Vlad și Ștefan au împreună 415 timbre. Dacă Ștefan are cu 15 timbre mai mult decât Vlad, câte
timbre are fiecare ?
5. Descoperiți dimensiunile unui dreptunghi care are perimetrul de 608 metri, știind că lățimea
este de 3 ori mai mică decât lungimea.
6. Un elev citește dintr-o carte 30 pagini. Știind că i-au mai rămas de 4 ori mai puține pagini din
câte pagini are în total cartea, aflați câte pagini are cartea.
7. Suma a 3 numere este 292. Dacă înmulțim al doilea număr cu 5 obținem același rezultat ca
atunci când îi adăugăm 320. Știind că al treilea număr este cu 56 mai mic decât primul, aflați
cele 3 numere.
8. Diferența a 2 numere este 231. Dacă mărim primul număr de 3 ori și pe al doilea de 2 ori,
diferența noilor numere este 814. Aflați numerele.
9. Efectuând o lucrare împreună, 3 muncitori au primit 1575 lei. Primul a primit de două ori mai
mult decât al doilea și al treilea la un loc, iar al treilea cu 15 lei mai mult decât al doilea. Câți lei
a primit fiecare muncitor ?
10. Într-o familie, tatăl are atâția ani câți au împreună cei doi copii ai săi. Fiul are de două ori mai
mult decât sora lui și cu 25 ani mai puțin decât tatăl său. Care este vârsta fiecăruia ?
11. Un tată are de 5 ori vârsta fiului său. Peste 5 ani, tatăl va fi de trei ori mai în vârstă decât fiul.
Care este vârsta fiecăruia dintre cei doi, în prezent ?
12. Suma a 4 numere este 91. Aflați cele patru numere, știind că adunând 4 la primul, scăzând 4 din
al doilea sau împărțind la 4 pe al treilea număr, obținem de fiecare dată cel de-al patrulea
număr.
13. Dacă în fiecare bancă se așează câte 5 persoane, atunci 10 persoane nu au locuri. Dacă se așează
câte 6 persoane în fiecare bancă, atunci rămân 5 bănci libere. Câte bănci și câte persoane sunt ?
14. Într-o magazie se află o cantitate de grâu și un număr de saci. Dacă în fiecare sac s-ar pune câte
75 kg grâu, atunci ar rămâne 450 kg grâu. Dacă în fiecare sac s-ar pune câte 80 kg grâu, atunci
ar mai rămâne 10 saci. Care este cantitatea de grâu și câți saci sunt ?
15. Elevii unei clase au de plantat pomi. Dacă fiecare elev ar planta câte un pom, atunci s-ar planta
cu 25 pomi mai puțin decât era planificat. Dacă fiecare elev ar planta câte 2 pomi, atunci 4 elevi
nu ar avea pomi de plantat. Câți elevi sunt în clasă ? Câți pomi au de plantat ?
Clasa a V-a Metode aritmetice de rezolvare a problemelor

Metoda mersului invers. Exerciții

Determinați necunoscuta din următoarele egalități :

1. % ( x − 75) :5 = 120

2. % (100 − x : 75) ⋅35 + 1 = 876

3. % ⎡⎣( x : 7 + 108) : 4 ⋅10 − 192 ⎤⎦ : 4 = 87

4. % 109 ⋅3− 218 : x = 436 − 218

5. % 1100 − ⎡⎣(128⋅ 4 − 144 : x ) ⋅ 2 ⎤⎦ = 172

6. % 201+ ⎡⎣( 702 + 201) : 3− (125 + x ) ⋅ 2 ⎤⎦ : 7 = 208

7. % 30 + 3⋅ (165 − 10 ⋅ x ) = 375

8. % 634 − ⎡⎣( 206 ⋅ 4 − 618 : 3) : x ⎤⎦ ⋅ 2 = 222

{ }
9. % 5400 − 50 ⋅ 84 − ⎡⎣ 45 − ( 7 ⋅ x − 9 ) ⋅ 2 ⎤⎦ = 2250

10. % 54 :52 + 5⋅ (55 − x :5) = 53

Metoda mersului invers. Probleme

1. M-am gândit la un număr. Îl împart la 7, câtului obținut îi adaug 4, suma obținută o înmulțesc
cu 8, iar din produsul obținut scad 12, obținând 60. La ce număr m-am gândit ?
2. Un elev are o sumă de bani. După ce dublează suma, cheltuie 150 lei. Dublează apoi suma
rămasă și mai cheltuie 200 lei. După ce dublează noul rest și cheltuie încă 250 lei, constată că i-
au rămas 150 lei. Care este suma inițială pe care a avut-o elevul ?
3. Aflați numerele ce corespund fiecărei litere, știind că : „a“ este mai mare decât „b“ de 2 ori ;
„b“ este mai mare decât „c“ cu 20 ; „c“ este mai mic decât „d“ cu 40 ; „d“ este mai mare decât
„e“ de 3 ori ; 1000 este mai mare decât „e“ de 4 ori.
4. Alegem un număr, îl înmulțim cu 4, la rezultat adunăm 23, suma o împărțim la 7, la câtul
obținut adunăm 1 și obținem 10. Ce număr am ales ?
5. Un călător parcurge un drum în trei zile. În prima zi parcurge jumătate din drum, în a doua zi un
sfert din drumul rămas, iar a treia zi ultimii 18 km. Care este lungimea drumului ? (Indicație :
realizați desenul corespunzător, îmbinând metoda figurativă cu metoda mersului invers!)
6. Dintr-o sumă de bani, un elev cheltuiește o jumătate pentru cărți, un sfert din rest pentru caiete
și un sfert din noul rest pentru un stilou. I-au rămas 45 lei. Ce sumă a avut și cât a cheltuit
pentru fiecare tip de obiect în parte ? (Indicație : realizați desenul corespunzător, îmbinând
metoda figurativă cu metoda mersului invers!)
7. Ochiul uman percepe doar „n“ culori. Restul sunt doar combinații ale acestora. Știind că dacă
mărim numărul „n“ cu 159 și înjumătățim rezultatul, obținem pătratul lui 9, să se afle câte
culori percepe ochiul uman.
Clasa a V-a Metode aritmetice de rezolvare a problemelor

Metoda falsei ipoteze

1. Cu 130 lei se pot cumpăra 30 bilete de autobuz, de 3 lei și de 5 lei. Câte bilete de fiecare fel se
pot cumpăra ?
2. Pe o distanță de 124 metri s-au instalat 18 conducte de apă, unele cu lungimea de 6 metri, altele
cu lungimea de 8 metri. Câte conducte de fiecare fel s-au instalat ?
3. La o cabană s-au cazat 100 de turiști în 32 camere, unele cu 2 paturi, altele cu 5 paturi. Câte
camere de fiecare fel s-au ocupat ?
4. Într-o curte aleargă purcei și găini. În total sunt 15 capete și 40 de picioare. Aflați numărul
purceilor și numărul găinilor din acea curte.
5. O lucrare de control conține 26 de întrebări. Pentru fiecare răspuns corect se acordă 8 puncte,
iar pentru fiecare răspuns greșit se scad 5 puncte. Un elev a răspuns la toate întrebările și a
obținut la lucrare zero puncte. Câte răspunsuri corecte și câte răspunsuri greșite a dat ?
6. O persoană se angajează la o lucrare : pentru fiecare zi lucrată primește 20 lei, iar pentru fiecare
zi absentă va plăti câte 40 lei. După 30 de zile a constatat că nu a câștigat nimic, dar nici nu este
datoare. Câte zile a lucrat persoana respectivă ?
7. Dacă se așază câte un elev în bancă rămân 14 elevi în picioare. Dacă se așază câte 2 elevi,
rămân 3 bănci libere. Câți elevi și câte bănci sunt ?
8. Un grup de prieteni face o excursie cu autoturisme. Dacă urcă în fiecare autoturism câte 3
persoane, atunci rămân 5 persoane pe jos. Dacă urcă în fiecare autoturism câte 5 persoane,
atunci un autoturism este gol. Câte persoane și câte autoturisme sunt ?