Completati locurile libere din urmatorul tabel:

d(m) t(s) v(m/s) d(m) t(s) v(m/s)

300 20 300 20 15
225 5 225 45 5
625 25 625 25 25
45 10 450 45 10
900 9 900 100 9
 Să se calculeze viteza de deplasare a sunetului ştiind că la 1,02km
s-a produs o pocnitură , iar sunetul s-a auzit după 3 secunde de la
producerea lui.
d
d  v  t  v
d  1,02km t
t  3s 1,02km 1020m
 v 
v? 3s 3s
m
 v  340
s
 Un biciclist pleacă la ora 14 si 30 minute dintr-o localitate şi ajunge
în altă localitate la ora 15 si 15 minute. Ştiind ca viteza biciclistului
este de 10m/s. Să se calculeze distanta parcursa în acest interval de
timp.

t1  14h30 min d  v  t
t 2  15h15 min t  t 2  t1  t  15h15 min  14h30 min
m
v  10
s  t  14h75 min  14h30 min
d  ?
 t  40 min  40  60s  240s

m
d  10  240 s  d  2400m
s
 La un concurs de alergare doi concurenţi pornesc în acelaşi timp
cu vitezele constante v1=6m/s , respectiv v2=5,5m/s. Să se calculeze
distanţa dintre cei doi concurenţi dupa 45min ,dacă presupunem că ei
se deplaseaza în linie dreaptă.
m d2 d
v1  6
s
m d1
v2  5,5
s d1  v1  t
t  45 min
d 2  v2  t  d  v1t  v2 t
d  ?
d  d1  d 2 d  (v1  v2 )t


m m m
 d  (6  5,5 ) 45  60 s  d  0,5  2700s
s s s
 d  1350m
 Un autoturism porneşte din Oradea spre Arad la ora 11 şi 45min . Să
se calculeze viteza medie de mişcare a autoturismului dacă ajunge la
Arad la ora 13 si 15min , iar distanţa dintre cele două localitaţi este
de 120km.
d
t1  11h 45 min d  v  t  v
t
t 2  13h15 min
d  120km t  t 2  t1  t  13h15 min  11h 45 min
v?
 t  12h75 min  11h 45 min

 t  1h30 min

d 120km km
v   80
t 1,5h h
 Un automobil , plecând la 5h30min25s dimineaţa, parcurge un drum
de 315km. Cu ce viteza a mers automobilul, dacă s-a înapoiat la
punctul de plecare la ora 11h50min25s?
(Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VIII; C. Vintilă, I.Oltean; Ed. Didactică şi Pedagogică-Bucureşti-1974)

t1  5h30 min 25s D  2d (dus – intors )

d  315km D  v  t
t 2  11h50 min 25 D 2d
 D  v  t  v 
t t
v?
t  t 2  t1  11h50 min 25s  5h30 min 25s
 t  t 2  t1  6h 20 min
 t  6,3h
2  315km km
 v  100
6,3h h
 Un pieton şi un biciclist pornesc în acelaşi moment, unul după altul,
mişcându-se rectiliniu şi uniform cu vitezele v1=1,5m/s, respectiv
v2=4m/s. Biciclistul ajunge pietonul după 2 minute de la plecare.
Calculaţi distanţa iniţială dintre cele două mobile.
d d1
v1  1,5m / s
v2  4 m / s d2
d1  v1  t
t  2 min
d 2  v2  t  d  v2 t  v1t
d  ?
d  d 2  d1 d  (v2  v1 )t


m m m
 d  (4  1,5 )  2  60s  d  3,5 120 s
s s s
 d  420m
 Doi motociclişti pleacă în acelasşi moment , din acelaşi punct, pe o
traictorie dreaptă, cu vitezele constante v1=60km/h, respectiv v2=80km/h.
Calculaţi distanţa dintre cei doi motociclişti după 30 de minute.
km 1) Motocicliştii se mişcă unul după altul:
v1  60 d1
h d
km
v2  80 d2
h d1  v1  t
t  30 min
d 2  v2  t  d  v2 t  v1t
d  ?
d  d 2  d1 d  (v2  v1 )t


km km km
 d  (80  60 )  0,5h  d  20  0,5h
h h h
 d  10km
2) Motocicliştii se mişcă în sensuri opuse:

d2 d1
d1  v1  t

d 2  v2  t  d  v2 t  v1t

d  d 2  d1 d  (v2  v1 )t


km km km
 d  (80  60 )  0,5h  d  140  0,5h
h h h
 d  70km
 Din două localităţi situate la distanţa de 180 km, pleacă la ora 10
dimineaţa, doi motociclisti, unul spre altul. Primul motociclist merge
cu viteza constantă v1=60 km/h, iar al doilea cu viteza constantă
v2=90 km/h. La ce oră se întâlnesc şi ce distanţe au străbătut fiecare?
(Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VIII; C. Vintilă, I.Oltean; Ed. Didacttică şi Pedagogică-Bucureşti-1974)

d
t1  10h d1  v1  t
d  180km d 2  v 2  t
km d1 d2
v1  60
h d  d1  d 2
km d
v2  90 d  v1t  v2 t  d  (v1  v2 )t  t 
h v1  v2
t2  ? 180km
180km
  t   t 
d1  ? km km km
60  90 150
d2  ? h h h
 6h  t  1h12 min
 t   1,2h
5
 t t 2 t1  t 2  t1  t

 t 2  10h  1h12 min  11h12 min

km
d 2  v2  t  d 2  90 1,2h  d 2  108km
h
km d1  72km
d1  v1  t  d1  60 1,2h 
h
 Un biciclist a plecat din localitatea A pe o drum rectiliniu. Când s-a
îndepărtat de localitatea A cu 18km, în urma lui a pornit un motociclist
având viteza de 10 ori mai mare decât viteza biciclistului şi l-a ajuns în
localitatea B. Care este distanţa dintre aceste localităţi?
(Probleme, întrebări și lucrări experimentale la fizică pentru gimnaziu, F. Mureșanu, Ed. Corint, București, 1997)

d  18km D
v2  10v1 A B
D? d

D  d  v1t D  d v1t
 
D  v2 t D v2 t

 10 D 10d  D  9 D  10d
10d 180km
 D   20km
9 9
 Doi biciclişti pornesc în acelaşi timp din două localităţi situate la
distanţa de 9 km. Biciclistul care porneşte din localitatea A se mişcă
cu viteza constantă v1=5m/s, iar cel care porneşte din localitatea B,
cu viteza constantă v2=2m/s. Ştiind că bicicliştii se mişcă, ambii, în
acelaşi sens, să se calculeze după cât timp , biciclistul care a plecat
din A îl va ajunge pe cel care a plecat din B. Ce spaţiu a parcurs
fiecare dintre cei doi biciclişti?
(Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VIII; C. Vintilă, I.Oltean; Ed. Didactică şi Pedagogică-Bucureşti-1974)

d  9km  9000m A B
d1  v1  t
m d d2
v1  5
s d 2  v2  t d1
m
v2  2
s d  d1  d 2  d  v1t  v2t
t ?
d
d1  ?  d  (v1  v2 )t  t
v1  v2
d2  ?
 9000m 9000m 9000m
 t  t m  t
m m m m
5 2 5 2 3
s s s s s

 t  3000s  5h
m  d1  15000m
d1  v1  t  d1  5  3000s
s
m 
d 2  v2  t  d 2  2  3000s d 2  6000m
s
 Din două localităţi diferite, pleacă în acelaşi timp şi în acelaşi sens,
un motociclist şi un biciclist. Motociclistul se mişcă cu viteza
constantă v1=90km/h iar biciclistul cu viteza constantă v2=24km/h.
După 3h de mers, motociclistul ajunge biciclistul. Să se calculeze
distanţa dintre localităţi.
(Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VIII; C. Vintilă, I.Oltean; Ed. Didactică şi Pedagogică-Bucureşti-1974)

m d1  v1  t A B
v1  90
s
d 2  v2  t d d2
m
v2  24 d1
s
d  d1  d 2  d  v1t  v2t
t  3h
km km
 d  (v1  v2 )t  d  (90  24 )3h
d ? h h
km
 d  66  3h  d  198km
h
 Distanţa Bucureşti-Galaţi este egală cu 240km. Din Galaţi spre
Bucureşti, pornesc pe rând două turisme, cu vitezele constante
v1=80km/h, v2=100km/h. După cât timp trebuie să plece turismul
cu viteza mai mare, după celălalt, pentru ca să sosească în
Bucureşti, în acelaşi timp.
(Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VIII; C. Vintilă, I.Oltean; Ed. Didactică şi Pedagogică-Bucureşti-1974)

D  240km D
D  v1  t1  t1 
m v1
v1  80
s D
m D  v2  t 2  t2 
v2  100 v2
s
D D
t  t 2  t1  t  
t  ? v1 v2
240km 240km
 t    t  3h  2,4h  0,6h
km km
80 100
h h  t  36 min
 Din localitatea A pleacă simultan două mobile cu vitezele v1=54km/h
şi v2=20m/s, în acelaşi sens. După t0=30m pleacă în acelaşi sens cu
primele două un al treilea mobil cu viteza v3=108km/h. Să se afle
intervalele de timp necesare depăşirii primelor două mobile de către
al teilea şi distanţa dintre primele două mobile în momentul întâlnirii
mobilelor doi şi trei.
(Probleme, întrebări și lucrări experimentale la fizică pentru gimnaziu, F. Mureșanu, Ed. Corint, București, 1997)
d2
v1  54km / h
A
v2  20m / s d
d1
t0  30 min
d3
v3  108km / h
km 54000m m
t1  ? 54   15
h 3600s s
t2  ?
d  ? km 108000m m
108   30
h 3600s s
d 3 '  d1 ' d3 '
d 3 '  v3 (t1  t0 )  v3 (t1  t0 )  v1t1 A
d1 '  v1t1 d1 '

 v3t1  v3t0  v1t1  v3t1  v1t1  v3t0  t1 (v3  v1 )  v3t0

m
v3t0 30 1800 s
 t1   t1  s  t1  3600 s
v3  v1 m m
30  15
s s
d2
d 3  d1 A
d 3  v3 (t 2  t0 )  v3 (t 2  t0 )  v2t 2 d1 d
d 2  v2 t 2 d3
 v3t 2  v3t0  v2t 2  v3t 2  v2t 2  v3t0  t 2 (v3  v2 )  v3t0

m
v3t0 30 1800s
 t2   t2  s  t 2  5400s
v3  v2 m m
30  20
s s

d  d 2  d1
d 2  v2 t 2  d  v2t 2  v1t 2  t 2 (v2  v1 )

d1  v1t1 m m
 d  5400 s (20  15 )
s s

 d  5400  5m  27000m  27km

 Un tren lung de 60m, s-a deplasat de la Piteşti la Bucureşti
trecând peste un pod lung de 30m. Cât timp a durat trecerea
podului dacă viteza trenului este de 10m/s. (Gazeta de fizică – chimie; Nr.10/1978)
D
L  60m
l  30m L
l
t  ?
m L
v  10
s D=distanţa strabatută de locomotivă până când ultimul vagon
paraseşte podul.

DdL dL 30m  60m

 t   t 
v m
D  v  t 10
90m s
 t   t  9 s
m
10
s
 Din două localităţi A si B, situate la o departare de 240km, pleacă în
acelaşi timp, două autocamioane. Ele se întâlnesc după 2 ore. Să se
afle viteza fiecăruia, ştiind că viteza unuia este mai mare cu
10km/h decât a celuilalt. Să se determine lungimea drumului străbătut
de fiecare vehicul în parte. (Gazeta de fizică – chimie; Nr.11/1976)
d
d  240km
d1  v1  t
t  2h
d 2  v 2  t d1 d2
v1  ?
d  d1  d 2
v2  ?
km km
v1  v2  10 v1  v2  10
h h
d1  ? d  v1t  v2 t
d2  ? km
 d  (v2  10 )t  v2 t
h
 km km d
 d  (2v2  10 )t  2v2 10 
h h t
d km 240km km
 2v2   10   10
t h 2h h

km km
 2v2  110  v2  55
h h
km km km
 v1  55  10  65
h h h
km
d1  v1  t  d1  65  2h  d1  130km
h
km
d 2  v2  t  d 2  55  2h  d 2  110 km
h
 Un tren se mişca pe linia Bucureşti – Braşov. Un călător vede pe o
bornă kilometrică : km 38 iar peste 10 min, pe o altă bornă: km 15.
a) Spre ce oraş merge trenul?
b) Care este viteza de mişcare a trenului?
c) În cât timp ajunge trenul la destinaţie din momentul
observării ultimei borne?
d) În cât timp străbate trenul, distanţa dintre cele două oraşe,
fără oprire? (Gazeta de fizică – chimie; Nr.4/1981)
d  184km a) Sensul de mişcare este spre borna kilometrică 0, adică
spre Bucureşti.
d1  38km
d 38km  15km 23km  6
t  10 min b) v    v
t 10 1h
h
d 2  15km 60
a ) sensul ? km
 v  138
b) v  ? h
d2
c) t1  ? c) d 2  v  t1  t1 
d ) t 2  ? v
 15km 5
 t1   h  0,1h
km 49
138
h
 t1  0,1h  6 min
d 184km 4
 d  v  t  v    v  h  1h 20 min
t 2 138 km 3
h
 Pe o şosea se deplasează un biciclist cu viteza constantă. În spatele lui
la o distanţă d=120m, un autoturism ce se deplasează cu viteza constantă
v1=72 kn/h, claxonează pentru a-l depăşi. Se cere să se calculeze viteza
biciclistului dacă autoturismul l-a ajuns după 8s, din momentul claxonării.
(Fizică-400 de probleme şi 40 de teste grilă; D. Bacrău-Ed. Corint, Bucureşti,2003)

d  120km d1  v1  t d1
km m d 2  v2  t
v1  72  20
h s
v2  ? d  d1  d 2 d d2
t  8s  d  v1t  v2t  v2t  d  v1t
m
120m  20  8s
d  v1t s
 v2   v2 
t 8s
m
 v2  35
s
 Doi elevi aleargă de la capetele unei pistei de alergări, unul spre
celălalt, cu vitezele constante v1=4m/s si v2=6ms. Cunoscând că se
întâlnesc după Δt=9s, se cere:
a) lungimea pistei, ştiind că elevii pleacă simultan
b) cu cât trebuie decalate plecările, pentru ca elevii să se întâlnească
la jumătatea pistei?
(Fizică-400 de probleme şi 40 de teste grilă; D. Bacrău-Ed. Corint, Bucureşti,2003)
m a) D
v1  4
s d1  v1  t
m d 2  v 2  t
v2  6 d1 d2
s
D  d1  d 2
t  9 s
 D  v1t  v2 t  D  (v1  v2 )t
a) D  ?
m m m
b) t1  ?  D  (4  6 )  9s  D  10  9s
s s s
D
d1  d 2   D  90m
2
 D
D
b)  v1  t1
2
D D D
 v2  t 2 d1  d2 
2 2 2

D 90m
 t1   t1   t1  11,25s
2v1 m
2 8
s
D 90m
 t2   t2   t 2  7,5s
2v2 m
26
s
 t  t 2  t1  t  11,25s  7,5s  3,75s
 Două autoturisme se deplasează unul spre celălalt, pe o autostradă.
La momentul t0=0, primul autoturism se află la borna kilometrică 40 şi
are viteza v1=72km/h, iar al doilea se află la borna kilometrică 94 şi
are viteza v2=90km/h. Se cere:
a) după cât timp se întâlnesc şi la ce bornă kilometrică?
b) distanţa dintre autoturisme în momentul în care al doilea
autoturism ajunge la borna kilometrică 40.
(Fizică-400 de probleme şi 40 de teste grilă; D. Bacrău-Ed. Corint, Bucureşti,2003)

t0  0
0km 40km 94km
d1  40km
km
v1  72
h d1 d1 ' d2 '
d 2  94km D
km
v2  90 d2
h d1  v1  t
a) t  ? d 2  v2  t
d1 '  ?
d2 '  ? d1 ' d 2 '  d 2  d1  d 2  d1  v1t  v2t
 d 2  d1
 d 2  d1  (v1  v2 )t  t
v1  v2

94km  40km 54km 1

 t  t  t h
km km km 3
72  90 162
h h h

km 1
 d1 '  v1 t  d1 '  72  h  d1 '  24km
h 3

km 1
 d 2 '  v2 t  d 2 '  90  h  d 2 '  30km
h 3
 b)
d1 "
0km 40km 94km
b) D  ?
d 2  50km d1
d2

d2"
d 2  d1
d 2 '  d 2  d1  v2 t  t 
v2

94km  40km 54km  t  0,6h

 t  
km km
90 90
h h
km
d1"  v1t  72  0,6h  d1"  43,2km
h
 Pe o şosea se deplasează doi biciclisti cu vitezele constante:
v1=0,2km/min şi v2=0,3km/min. La momentul t0=0, distanţa dintre
ei este de 2,5km.
a) Calculaţi momentul şi locul întâlnirii dacă se deplasează în sensuri
opuse.
b) Calculaţi momentul şi locul întâlnirii dacă se deplasează în acelaşi
sens. (Fizică-400 de probleme şi 40 de teste grilă; D. Bacrău-Ed. Corint, Bucureşti,2003)

v1  0,2
km a) d
min d1  v1  t1
km d 2  v2  t1
v2  0,3
min d1 d2
d  d1  d 2
d  2,5km
 d  v1t1  v2t1  d  (v1  v2 )t1
a ) t1  ? d1  ?
d 2,5km
 t1  
b) t 2  ? d1 '  ? v1  v2 0,2 km  0,3 km
min min
 2,5km
 t1   t1  5 min
km
0,5
min
km
d1  v1  t1  0,2  5 min  d1  1km
min
km
d 2  v2  t1  0,3  5 min  d 2  1,5km
min d2 '
b)
d '1  v1  t 2
d 2 '  v2  t 2 d d1 '

d  d 2 'd1 '  d  v2t 2  v1t 2  d  (v2  v1 )t 2

 d 2,5km
 t2  
v2  v1 0,3 km  0,2 km
min min

2,5km
 t2   t 2  25 min
km
0,1
min
km
d1 '  v1  t 2  0,2  25 min  d1 '  25km
min

km
d 2 '  v2  t 2  0,3  25 min  d 2 '  7,5km
min
 Doi motociclişti pleacă în acelaşi timp, din acelaşi loc, mergând
pe un drum drept, cu vitezele v1=60km/h şi v2=80km/h. Calculaţi
distanţa dintre cei doi motociclişti după 45 minute.
km a)
v1  60 (motocicliştii merg în acelaşi sens)
h d2
P  pornire
km
v2  80
h d1  v1  t
D? d 2  v2  t P d1 D
3
t  45 min  h D  d 2  d1
4
 D  v2t  v1t  D  (v2  v1 )t

km km 3 km 3
 D  (80  60 )  h  20  h  D  15km
h h 4 h 4
b) (motocicliştii merg în sensuri opuse)
P  pornire D
d1  v1  t
d 2  v2  t P
d2 d1
D  d 2  d1

 D  v2t  v1t  D  (v2  v1 )t

km km 3 km 3
 D  (80  60 )  h  140  h  D  105km
h h 4 h 4
 Din două localităţi situate la o distanţă de 10km una de cealaltă,
pornesc în acelaşi timp doi biciclişti. Dacă merg unul spre altul, se
întâlnesc după 15 min de la plecare, iar dacă merg în acelaşi sens,
primul îl ajunge pe al doilea după 2 ore. Cu ce viteză merge fiecare
dintre cei doi biciclişti? (Gazeta de fizică – chimie; Nr.2/1976)

d
d  10km d1  v1  t1
1
t1  15 min  h d 2  v2  t1
4
t 2  2 h d1 d2
d  d1  d 2
v1  ?
 d  v1t1  v2 t1  d  (v1  v2 )t1
v2  ?
d
d '1  v1  t 2
d 2 '  v2  t 2 d2 '
d1 '
d '  d1 ' d 2 '
 d  v1t 2  v2 t 2  d  (v1  v2 )t 2

d
d  (v1  v2 )t1  v1  v2 
t1
Aceste două ecuaţii se adună
d
d  (v1  v2 )t 2  v1  v2  membru cu membru.

t 2
d d
2v1  
t1 t 2
 
d 1 1  10km  1 1   8 1 km
 v1      v1      5km   22,5
2  t1 t 2  1
2  h 2h   2h  h
 
4 

km d km 10km km
 v2  22,5   22,5   17,5
h t 2 h 2h h
 Două mobile se mişcă pe acelaşi drum drept şi în acelaşi sens, cu
vitezele v1=10m/s şi respectiv v2=20m/s. Dacă la momentul iniţial,
mobilul 2 se află la distanţa d=200m faţă de mobilul 1 (în urmă) , să se
determine după cât timp distanţa dintre ele va deveni d’= 50m?
(Gazeta de fizică – chimie; Nr.4/1987)
m d2
v1  10
s
m
v2  20
s
d  200m d d'
d1  v1  t
d '  50m d1
d 2  v2  t
t  ?
 v2 t  d '  d  v1t
d 2  d '  d  d1
d  d'
 v2 t  v1t  d  d '  (v2  v1 )t  d  d '  t 
v2  v1
200m  50m 150m
 t 
m m  t 
m
20  10 10  t  15s
s s s
 Două autoturisme pleacă în acelaşi moment din Bucureşti, din
dreptul bornei kilometrice zero, pe soseaua Bucureşti – Craiova.
Un autoturism are viteza v1=30km/h, iar celălalt vitaza v2=25km/h.
Să se determine:
a) După cât timp borna kilometrică 66 se află la mijlocul distanţei
dintre cele două autoturisme?
b) Care este borna kilometrică prin dreptul căreia al doile autoturism
trece la o oră după primul?
( Probleme de fizică; D. Gheorghiu, S. Gheorghiu-Ed. Didactică şi Pedagogică-Bucureşti 1975)

km d2 d1
v1  30
h
km d1  v1  t
v2  25
h d 2  v2  t x x
a) t  ? d
d  66km d  d 2  d1  d  x  2d  d1  d 2
b) D  ?
 2d  v1t  v2t  2d  (v1  v2 )t
t  1h
 2d 2  66km 132km
 t  t 
v1  v2 km km km
30  25 55
h h h
 t  2,4h
D
b) t1 
D  v1  t1 v1

D  v2  t 2 D
t2 
v2
D D D D D (v1  v2 )
t  t 2  t1  t    t   
v2 v1 v2 v1 v1v2
km km km km
30  25 1h 30  25 1h
v1v2 t h h h h
 D   D
v1  v2 km km km
30  25 5
h h h
 D  105km
 Două corpuri se mişcă uniform unul spre celălalt şi distanţa
dintre ele se micşorează cu viteza u1=3m/s. Dacă aceste corpuri se
mişcă având aceleaşi viteze dar în acelaşi sens, distanţa dintre ele se
micşorează cu viteze u2=1m/s. Care sunt vitezele corpurilor?
( Probleme de fizică pentru clasele IX-X, D. Manda, M. Sandu, L. Gherbanovschi, L. Georgescu, EDP, Bucureşti,1983 )

u1  v1  v2
u1  3m / s
u 2  v1  v2
u2  1m / s
v1  ? u1  u 2  2v1
v2  ? m m
3 1
u1  u2 s s m
 v1   2
2 2 s
m m m
v2  u1  v1  3  2  1
s s s
 Dintr-un punct pornesc simultan în aceiaşi direcţie şi în acelaşi sens
cu vitezele constante v1=54km/h şi respectiv v2=72km/h , două
autoturisme. După timpul t0=10min, din acelaşi punct porneşte în
mişcare uniformă un al treilea autoturism care după t1=24min de la
plecarea primelor două, se află la mijlocul distanţei dintre ele. Calculaţi
viteza celui de-al treilea autoturism.
(Probleme de mecanică şi acustică pentru examenele de bacalaureat şi admitere în învăţământul superior, I. Druică-Zeletin,
A. Popescu-Ed. Tehnică, Bucureşti, 1977)

v1  54km / h km 54000m m
54   15
v2  72km / h h 3600s s
t0  10 min
t1  24 min
km 72000m m
v3  ? 72   20
h 3600s s
 d3
d1  v1t1
d 2  v2t1 x x
d1
d 3  v3 (t1  t0 ) d2
d d v t v t
d 2  d1  2 x  x  2 1  2 1 1 1
2 2
m m
20  24  60s  15  24  60s
 x s s
2


28800m  21600m
x  3600m
2
d1  x 21600m  3600m
d 3  d1  x  v3 (t1  t0 )  v3  
t1  t0 14  60s
 v3  30m / s
 Pe două culuare ale unui bazin de înot având lungimea l=30m
pornesc simultan doi înotători ce se deplasasează cu vitezele constante
v1=2m/s şi respectiv v2=3m/s.
a) Aflaţi distanţele faţă de punctul de plecare la care înotătorii
se întâlnesc prima şi a doua oară (se va neglija timpul pierdut la
întoarcerea de la capătul bazinului).
b) După câte drumuri dus - întors înotătorul mai rapid îl
întâlneşte pe celălalt în punctul de plecare)
(Probleme de mecanică şi acustică pentru examenele de bacalaureat şi admitere în învăţământul superior, I. Druică-Zeletin,
A. Popescu-Ed. Tehnică, Bucureşti, 1977)
l
l  30m a ) d1  l  x  v1t
 x
v1  2m / s l  x  v2 t
d1
v2  3m / s
a ) d1  ? l  x v1t
  lv1  xv1  lv2  xv2
l  x v2 t
d2  ?
b) n  ?
 m m
30m(3  2 )
l (v2  v1 ) s s
 x 
v1  v2 m m
3 2
s s
m
30m 1
 x s  x  6m  d1  l  x  24m
m
5
s l
2l  y  v1t1 2l  y v1t1
 
2l  y  v2t1 2l  y v2t1 y

 2lv2  yv2  2lv1  yv1  2l (v2  v1 )  y (v1  v2 )

 m m m
2  30m(3  2 ) 2  30m 1
2l (v2  v1 ) s s y s
 y  
v1  v2 m m m
3 2 5
s s s
 y  12m

b) Pentru a se întâlni în punctul de plecare,al doilea înotător trebuie să străbată

cu un drum dus-întors în plus faţă de primul înotător.

d1  n 2l  v1t 2 n 2l v1t 2
 
d 2  (n  1)2l  v2t 2 (n  1)2l v2t 2

 nv2  nv1  v1  nv2  nv1  v1  n(v2  v1 )  v1

m
2 (drumuri dus-întors pentru primul
v1 s  n2 înotător)
 n 
v2  v1 1 m n 1  3
(drumuri dus-întors pentru al
doilea înotător)
s