rannr{a trDrA

1*
rrilBA gr
IITENATUNA n

NOHANI

o V'II-Yffi o

Lucrare realir.a1tr in conformitate

cl PROGMMA $COLAV{ ng LIMBA
gr LTTERATTLM ROMAN{
DTP he-hess.' Cristian STOICA
Programa $colard pentru ctasete (extras)
C op erta : Ionul BARBIERU a pag. g
{{;;I*{rtt
Edilie ingriiird de prof . Gheorghe BADEA - coMPUNqRr ARGUMENTATTVE _

r CL.ASA.A \ruI,A

ISBN: 978-9 73-1722-21-1 ^

C.rDeqteaphd-ty, rombne!,, an, nar"t#
Apartenenla operei la genul liric. soecia imn
Copyright @ Editura Badea & hofessionul Consuhing SRL
,' a,:,i;; i;i-Siiir"*t Mard, he vasii Atecsqndri - imn pag' t 7
'o
Apartenenla o_perei la genul liric, specia imn
,,versuitarir;aEli """
fri;;:;;; Pas' '?3
Apartenenla. opgr9i.la genul
' o ,,Grai rhioi" -liric, specia odd Pa4' '?7
it
Vasile Voiculescu - odd
' o ,,pairia',i.aiae"ii i;;;;;I;;$biti oaa
Apartenenla.operei-la genul liric, specii odi-'
Paq' z19

' o,,culvanl" a" i"Ti"eiiiinTliii""ai ,

Apartenen{a-operei la genut tirii speia ida-
pas. rt3
Apa4enenla.oqeygi genul Eric,- spe:cii
o ,,Lumind lind"Q tle Tudor Arghezi _ arth poaicd
irii'poetica nao 1/
Apartenen{a opeyei_la gen4t tiyic, ipnc* aiii pbenca
o ,,Psalm" de Tuior Arghezi -l psatm pag. 4I
Apartenenla operei la genutiiric, specia psalm cak
pag. 44

iD,,Monastirea ArgeSului,,
^ - baladdr#
Povestire pe momenrcle su.biectului, motivile'populare oas. 4g
P::y::Y:fr::! slnyt3prc.specn.batadd w'p,,t;;
EditurdL: SIDCi & PR0FtSSlOlltt 00ll$lltnIe personaiutui principat Manote ffi. so
jrofr
>,y:"::::,1_ya personaiului .pak. Ot
Comenzl la tel.ffax: &21\22e.1l83 secandar Ana _
,d:a:r:n.zqrea OA
Ldracterizareapersonaiului secundar _ Negru_Vodd 'p;V.
eomonn i@editurabadea.ro 6b
Rezumatul baladei Ww lare
pag' 70
a n;i;f dn G-rg" Coqbuc - batadi cuhd
^ ,,:i*pe momentele
www.editurabadea.r0 Povestire subiechtlui nnn 7)
batactd cuttd
*,;;;;;i';i;;ii;;,,utepic, speciaMihaiviteazut'pfg.a+
iXl; tr:,
In for maqii, co n su ltalii, >_y::,::::_":-r:yysonaiytrliprincipat
Lqracterizqrea personaiului secundar _ paqa Hassan 'pa-g.
comentarii gi dezbateri pe blogul SZ
Rezumqtul baladei culte
U'
www. mr&f ia na*b e d e e. r 0 cdpinn df flai,, de Vasile Alecsundri
- ?- :,Don,
foveslire pe momentele subieclu lui
- poem
"rof!t'
y::l:i:i::i;ii; !!;1;ii "iie ip"ei"_ poem eroic
personai.ut.ui principat Dan [tf:,'r',
'po!
toa
>,T.1:::^::,1::a personaiutui
i,T.1:i1:::_y:a secundar _ (Jrsan 'p"lg.t
'pig. t t
Larqcfertzarea personaiului secandar _ Ghirai I I2

g
 o ,,Scrisoorea III" de Mihai Eminescu - poem eroic O ,,Lacul" de Mihai Eminescu
pag.lI3 -idild-pasel
Apartenenla operei la genul epic, specia poem eroic Apartenenla operei la C*!.!t:i!,_.trycn tiitd-pastel pag.209
'o (file Mihai Eminescu poem
,,Cdlin din poveste)" de - O ,,Emo{re detoannd" de Nichita Stdnescu _idild_pafuel
P ove stir e a fragm e n I 4l u i pag.12I Apartenen{a operei la Sery! tt1i9, specia idild-pastel pag.2l4
Apartenenla operei la genul epic, specia poem pag. I 28
o ,,Iapa lui Voddn de Mihail Sadoveanu - povestire tn ramd
. C ,,Amurg de toamnii,, de Lucian Blaga - pastel
Apartenenla operei la genul liric, specia p^tui pag.2l7
Apartenmla operei la gmul epic, specia povestire in ramd pag.l32 o ,rFfuntiina" de Alexandru Macedonski_ medifayie
Caracterizareq personaiului principal - Conisul lonild pag. I 36 Apartenenla operei la genul-tiri9, specn meditape pag.220
Rezumatul povestirii in rqmd pag. I 37 O ,rlutorett de Alexandru Macedonski _ psalm
a ,,Florin soie un rontet" de Mbcea Cdrtibqcu -povefiirefut ratrud Apartenenla op,erei la genul liric, specia psalm pag.223
Apartenenla operei la gerul epic, specia povestire tn ramd pag.I39 o ,,Doina" de Odavian Gogn- fuind cuhd
Rezumatul povestirii in ramd pag.l46 Apartenenp op-erei genu-l liric, specia doind cultd pag.225
tD
,,Doud loturi" cle lon Luca Caragiale - nuveW o ,,Frunzd verdela mogheran,'- doind poputnrd
P ovestire pe momente le subiectului pag.l47 Apartenenla operei la genul liric, specia doiia populara pag.229
Apartenenla operei la genul epic, specia nuveld pag.l54
Carqcterizarea personaiului prinapal - Lefter Popescu pag.157 6NNUL EPIC
tD
Cwqcterizarea personaiului secandar - Cdpitad Pandele pag.160 ,,Mioriqa,, - baladd populard
C ar ac te r i z ate a p e r s on a i e I or s e can dar e - C h ivule le pag. I6I Povestire pe momentele sabiectului, motivele populare pag.233
Caracterizarea personaiului episodic Doamna Popescu pag.I63 Apartenenta operei la genul epic, specia baladd'populard ' pZg.2aI
Rezumatul nuvelei pag.165 Caracterizareapersonaiuluiprincipal_Ciobdnagil'p&.ZiS
caracterizarea personaiurui secandar Mdicu{a"bdtrdna
tD
,rAlexandru LdpuSneanul" de Costache Negruzzi - nuveld - 'pi7.2ag irii.ilr
Caracterizarea personaiului secandar Miorila
Povestire pe momentele subiectului pag.166 -
pag. I 72 RezuJnalulbaladei populare
Rela{ia dintre islorie Si ficliune in nuveld big.250
o ,,Dincolo de nisipuri,, de Fdnug Neagu _ nuveld
Apartenenla operei la genul epic, specia nuveld pag.174 _
Povestire pe momentele subiectului
Cqarlqizwea ryrcraiufu yrrcipl - Alewfuu Lryuyearul pg.l77 pag.25t
Apartenenla operei la genul epic, specia nuveld 'piS.ZSS
Caracterizcnea personaiului secundm - Doqnxnq Ruxatxda pag.181
Caracteriz-area personaiului principal
Carqcterizarea personaiului secundar - Mo{oc pag.l83 - $ugteru pag.25g
Rezumatul nuvelei
Caracterizarea personaiului episodic colectiv - Norodul pag.l84
' pag.l86 | tu hfrhail Sodovwtu - vohrm de port&iri'rii. i!r'
,rBalaurul,, de Mihail Sadoveartu - povestire in ramd ' "
Rezumalul nuvelei
o "{ryu-An9ytei"
o.,rPopa Tunda" de loan Stavici - nuveld
operei la genul epic, specia pwestire in ramd pag.263
Povestire pe momente le sub iectului pag.187 lnartenenyy
Rezumatul povestirii
Apartenenla operei la genul epic, specianaveld pag.l92
Caracterizarea personaiului principal - Popa Tanda pag.195 . a ,,FAnlfuta dintre plopi', de Mihqilsadoveana _ pwe$ireti rirna
operei la genul epic, specia ptestbe n ruid pag.26g
Rezumatul povestirii
I CL.ASA A VIII.A
GENUL HruG . o ,rCealahd Anculd, de Mihail Sadovaanu _ povestire tn'raina
) ,,I4vorul nop{ii" de Lucian Blaga - idili
operei lagmul epic, spcia gnestileAnrund pag.274
Rezumatul povestirii p9g'279
Apartenen{a operei la gmul liric, specia idild pag.I98 to ,,Ballagal" de Mihait Sudoveanu
a ,,Dorin{o" de Mihai Eminescu -idilii-pafid - romqn
Povestirea subiectului pe capitole pag.2g0
Apaytenenla operei la genul liric, specia idild-pastel pag20I 'pag.297
Apartenenla operei la genul epic, specia romqn
l
o ,,Crffiasa din pwqti" de Mihai Eminesu - idild-pa#el 'po|.SOZ
r1 Caracterizarea personaiului principal
- Wtoria Lipan
Apartenenla operei la gmul liric, specia idild-pastel pag.205

"# 4 5
,d,ffi
Caracterizarea personai ului secundar - Gheorghi pd pag.306 LITERATURA _ARTA A CUVANTULUI
pag.308 (Eterdura cuhd $i literffiura poputard)
Caracterizarea personaiului secandar - Nechifor Lipan
Rezumatul romanului pag.3l0 o Literdura cultd Si literatura poputard pog3%
o ,,Amintiri din copildri.e"de Ion Creangd,- bildungsroman o Opera literard - genufi Si specii pag.399
Povestirea subiectului pag.3l I C Limbaiul artistic al operei literare . pag.4l0
Car acte ri zarea pers onai e lor pag.32Q ll{rcprcTroNARpEcoNcdpTfOPERATTONALE pag.42r
Arta naraliunii pag.322 -
ASPECTE LINGVISTICE - DOOM pag.428
pag.433
o,,O scrisoare pierdutd"de nn fo"offi a Modele de cerere gi scrisoare
Povestire pe acte $ scene, ca precizarea momentelor sabiectului pag.324
pag.339
Sursele comicului
Apartenenla operei la genul dramatic, specia comedie
Caracterizarea personaiului Zaharia Trahanache
pag.343
pag.348
Sw**
: lncadrarea operelor pe genuri gi specil literare -
Caracterizarea personaiului Zoe Trahanache pag.35l
Caracterizarea personaiului Ghild Pristanda pag.353
GENUI ITHE
Caracterimrea personaiului Agamemnon Dmdottache pag.356
Caracterizarea altor personaie de comedie pag.358
rilIUL
DrcTroNAR DE SCRITORT ndrei MureSanu pag. 17

.
- BIOBIBLIOGRAFII ALE SCRIITORILOR -

TUPOR ARG}IEZI pag.366

r o ,,Imn hi $tefan cel Msre" de Vasile Alecsandri

o ,,Versul 1drii" de lon Ptllat

.pag.
pag. 27
23

. LUCIAN BLAGA pag.367 o ,,Grai valqh" de Vasile Voiculescu pag. 29

. IONLUCA CARAGIALE pag.369 o ,,Patria rom&nd" de Gesrge Co$buc pag. 33
A MIRCEA CARTARESCU pag.37l
. GEORGECO$BUC pag.372 artii podicd pag. 37
. MIHAI EMINESCU pag.375
?rrL-Wind knd" de Tudor Arghezi - ottii podicd pag.4l
. OCTAVIAN GOGA pag.j78
. AIE)L\NDRUMACEDONSKI pag.379
pag. 44
. ANDREIMURE$ANU pag.380 o ,rlertare" de Alexanfuu Msedonski pag.223
. FANU$NEAGU pag.38I
. COSTACIIE NEGRUZZI
'. :i pag.383
. ION PILLAT']
'
pag. j84 o ,,f4vorul nop1ii" de Lucisn Blnga - idild pag. l 98
. MIHAIL SADOVEANU pag.385 o ,,Dorin1a" de Mihai Eminescu - iditd-pastet pag.20I
. IOAN SLAVICI pag.387 o ,,Crdiosa din pov@i" de hnhsi Eninmqt - iditdAastd pag.205
. NICHMA STANESCU pag.390 o ,,Lacul" de Mihai Eminescu -idilii-pastel pag.209
. VASILE VOICULESCU pag.392 a ,fimafre detoamnii" de Nicltita Stfurccu -ifrld-paSel pag.2I4
o ,,Amurg detourratd', de Lucian Blaga - pastet pag.2l7
LIMBA $I COMUNICARE
C Situat'a de comunicare pag.394
C Tipuri deturte pag.395 o ,,FAnfrna" de Alsnnfuu Macedonski-mdtaie pag.220

7
D(IINA
- ,rDoina" de Odm'ian Goga* daind aftd
o ,rFrunzdverde magheran"- daind populard
GENUI EPIC
l/lutDA
o ,,Monasti.rea Argegului" - baladd populard
to ,,Miorila"
-.balsdd populnrd
o ,rPaSa Hassan" de Gurge CoSbuc - baladd cuhd
o ,,Den, affia, de plai' de Vqsile Alewqndri -"poan aoic wc.90
o,,Soircuu III" de Mihai Eminsu : poem eroic
a ,,Cdlin (fiIe frn W&e)" de Mihoi Eminqcu - Wqn
o ,,Iapa lui Vodti" de Mihqil Sadovemu
a ,rFloin sqie un romqf' de fufvea Cdrtiresql
o ,rHanwAnanlei" de Mihail Soda'wtu - volum de Wnestiri pag.26l
o ,,Balaurul" de Mihail Sadoveanu
o ,,FAnlAna dinbe plopi" de Mkail Sadoveanu
C ,,Cealahd Anculd" de Mihail Sadoveanu
o ;,Doud lotttti" de lon Luca Caragiale
o r,Alautfuu LfuuSnemul' de Cosn&e Nqruai
o ,rPopa Tanda" de loan Slavici
c ,rDincoln de nisipuri" de Fd.nug Neagu
o ,rBahagul' de Mihail Sqdoveanu - torflan
o,,,4mfudiridin qpikbie"de lon Cremgd - bildungvotttot
6[NUL DnAttTlC
GOTf,II^
o ,rO serisoare pi.erdutd."de lon Luca Caragiale
8 9
pag.225
PROGRAMA PENTRT] CLASA A VII,A
pag.229
(extras)
coMpETENTE SPECIFTCE $r CONTINUTURT ASOCTATE
1. Receptarea mesajului oral in diferite situafii de comunicare
Competenfe specifice Confinuturi asociate
1.1 infelegerea semnificafiei generale a unui mesaj oral
pag.48 - cuvinte-cheie intr-un mesaj oral '(text monologat, text dialogat);
pag.233
elementele esenliale ale dialogului (intenjie, parteneri, situaJie de comunicare);
pag. 72 1.2 sesizarea modalitdfilor de organizare a secvenfelor texruale ale unui
mesaj oral
- modalitdfi specifice de iniliere, menlinere qi incheiere a dialogului; *dialog
fiormal gi dialog informal:
pag.l 13
1.3 integrarea categoriilor semantice in structuri lexicale proprii
pag.12l - sensul cuvdntului in context; sesizarea relaliilor de sinonimie, antonimie,
omonimie intr-e comunicare orald;
ry132 - imprumufurile; cuvintele polisemantice; polisemia qi omonimia _
pag.I39 asemdndri qi deosebiri
- *unitdli frazeologice
1.4 sesizarea abaterilor de la normele limbii literare intr-un mesaj ascultat
pag.263
- constructiipleonastice qi atractia paronimicd; dezacorduri gramaticale;
pag.268
rrcdublarea complementului direct gi indirect;
pag.274 *nume proprii greqit accentuate;
1.5 aplicarea principiilor ascultdrii active in manifestarea unui
pag. l 47 comportament comunicativ adeovat discufii de confruntare a opiniilor;
wc.!66 ascultarea argumentelor/ contraargumentelor* formulate intr-o discufie de
pag.l87 partenerii de comunicare
pag.25l 2, Utilnarea corect[ gi adecvati a limbii romAne in producerea de
mesaje orale in situafii de comunicare monologati gi dialogati
Competen{e specifice Con{inuturi asociate
pag.280 2.7 .asigurarea coerenlei ideilor exprimate intr-un mesaj oral
pag.31I - formularea ideii principale; relafionbrea ideilor principale cu ideile
sccundare; construirea unor texte orale de tip narativ, descriptiv qi informativ;
rczumarea unui text;
- modalilifi de exprimare a preferin{elor gi a opiniilor;
2.2 valorifrcarea categoriilor semantice invdtate, in contexte diferite
- sensurile unor cuvinte in contexte diferite; mijloacele de imbogdJire a
pag.324 vocabularului; antonime, sinonime, omonime, paronirne qi cuvintelor
polisemantice in contexte diferite; *unit6! frazeologice;
2.3 respectarea normelor morfosintactice in propozilii gi in fraze
 - corelarea directi a rezultatelor evaluate cu competentrele specifice vizate
de programa qcolard;
- valorizarea rezultatelor invdldrii prin raportarea la progresul gcolar al
fiecdrui elev;
- utlhzarea unor m€tode variate de comunicare a feedback-ului privind
perlorman!ele elevil orl
Operc hrqarrc
- recunoaqterea, la nivelul evaludrii, a experientelor de invdtare qi a c$mpuneri &rgumenfetive
competentelor dobdndite in contexte nonformale sau informale-
Pentru asigurarea unei eficienfe sporite a inv5jdrii, se recomandd ca
profesorii sd foloseascd in mod adecvat scopurilor educajionale toalrc tipurile de
evaluare: evaluare inilial[, evaluare continud, evaluare sumativd, dar gi o
diversitate de metode Ei' instrumente de evaluare (tradiJionale qi
complementare). Pentru a face invdlarea mai atractivd pentru elevi, se pot folosi
metode qi instrumente complementare de evaluare, precum: observarea EEXUa ],!Rna
sistematici a activitdlii qi a comportamentului elevilor, referatul, portofoliul,
autoevaluarea etc.

incepflnd cu anul qcolar 2fi)6-2007 se vor respecta normele prevhzute

de DOOM, edifia a II-a
*DSTSAPTI-Tf, , nOff fr ItNt*
Andrei MureSanu

- oper[ IiterarE liricl -

- Apartenenla operei la genul liric, specia literndimn -

..DeSteaptd-te. romdne. din somnul cel de moarte,*

In care te-addncird barbarii de tirani!
Acum ori niciodatd croieSte-li altd soarte,
La care sd se-nchine qi cruzii tdi dusmani!

Acum oqi niciodatd sd ddm dovezi la lume*

Cd-n aste mdni mai curge un sdnge de roman,
$i cd-n a noastre piepturi pdstrdm cu fald-un nume
Triumfdtori in lupte, un nume de Traian!

inaftd-1i lata frtmte Si cautd-n giur tle tine,

Cum stau ca brazi in munte voinici sute de mii:
Un glas ei mai asteaptd pi sar ca lupi in stdne,
Bdtrdn| bdrbali, iuni, tineri, din munli Si din cdmpii.

16 l7
 Privi{i, mdrele umbre, Mihai $tefan, Corvine,*
Romdna naliune, ai voStri strdnepoli
Cu bralele armate, cu focu vostru-n vine
<Viald-n libertate ori moarte!> slrigd toli.
Pre voi vd nimicird a pizrnei rdutate
$i oarba neunire la Milcov Si Carpali
Dar no| pdtrunsi la suflet de sfdnta libertate,
Jurdm cdvom da mdna, sd fim pururea frali.
O mqmdvdduvitd de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-Si azi mdnd d-aiutori,
$i blastdmd cu lacrdmi in ochi pe oriSicare,
in astfel de pericul s-ar face vdnzdtori.
De fulgere sd piard, de trdsnet qi pucioasd,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Cdnd pania sau mama, cu inima duioasd,
Va cere ca sd trecem prin sabie Si foc.
N-aiunge iataganul barbarei semilune,
A cdrui pldgi fatale Si azi le mai imlim;
Acum se vdrd cnutar tn vetrele strdbune,
Dar martor ne e Domnul cd vii.nu o primim.
N-aiunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cdrui iug de seculi cavitele-l purtdm?
Acum se-ncearcd cruzii, cu oarba lor trufie,
Sd ne rdpeascd limba, dar morli numai o ddm.
Romani din patu unghiuri:, acum ori niciodatd,
Unili-vd in cuget, unili-vd-n simliri.
Strigali in lumea largd cd Dundrea-i furatd
Prin intrigd Si silF, viclene uneltiri.
Preofi, cu clucea-n frunte, cdci oastea e creqtind,*
Deviza-i libertate Si scopul ei preasfdnt.
Murim mai bine-n luptd, bu glorie deplind,
Decdt sd fim sclavi iardSi in vechiul nost' pdmdnt."
@*hai sm):curele ferecate cu plumb
cu care se biciuiau invinuilii
:
'sild, sile for1d, abuz, exces
18
Imnul este specia genulai liric. in versuri, in care poetul preamdregte
patria iubitd, eroi qi ftguri istorice excepqionale, idei mdreqe, evenimente
t.'ruciale din viaqa unui popor, toate fiind elogiate printr-un ton solemn, grav.
lrr imn, autorul exprimS, de reguld, sentimentele nobile, indlfdtoare ale
colectivitdtii nafionale. Imnul na{ional este un cdntec parriotic adoptat de
rrafiunea unei fdri, ca simbol al unitdlii nafionale, pentru a fi intonat incadrul
uror importante ceremonii publice nalional€ qi intemaiionale.
Andrei Mureqanu (1316-1363), poet pa$optist din Ardeal, a
creat poezia ,,Un rdsunet", inspirat de idealurile Revolufei de la
I 1148, rispdnditdla inceput pe foi volante. Titlul acestei poezii
a fost
schimbat ulterior, prelu6nd o parte din primul vers, numindu-se
,,DeSteuptd-te, romhne! " qi a fost cintat pe o muzici a lui Anton
l)a'n la sErbdtorirea Marii Uniri de pe Cdmpia Libertdfii, la Alba
Iulia, in
ziua de 1 decembrie 1918. Dupd Revoluf,a Romdnd din
1989, poezia a devenit
imnul national al Romdniei, pdstrdnd textul
lui Andrei Mureqanu qi muzica lui Anton pann. potrivit art.I2.
irlineatul 3 din Constitulia {drii, Imnul Nalional al Romdniei
,,DeSteaptd-te, romdne!" este format din versurile strofelor I, 2, 4
Si 11 ale poeziei, qtunci cdnd se cdntd cu text Ia evenimente
ttdtionale sau internqtionale (norafe in texrul poeziei cu semnul *1.
Titlul ,,Deqteaptd-te, romhne! " este format din verbul la motlul
intperativ-,.degteapt5-te" gi szlstqntivul tn cazul vocqtiv,
..romane", urrnate de semnul exclamdrii qi exprimi un indemn
lrotdrdt adresat tuturor romdnilor de a se trezi la luptd impotriva
tiraniei qi a tuturor dugmanilor {bni, precum gi pentru apdrarea
Ii bcrtnfii qi independenlei na{ionale.
(Structurd, s emnificalii, limb ai arti stic )
Opera literarfi liricE ,,Dqpteaptd-te, romfrne!', de Andrei
Mureganu este alcituitd din unsprezece catrene (strofe cle cdte
lwlru versuri-n.n.). in cuprinsul poeziei se manifesta o inpiruire de
indemnuri exprimate pdrn verbe la imperativ qi prin vocativul
..rom6ne". Poetul se udreseazd tn mod direct neamalui romfrnesc
lrrintr-o sinecdocd, deoarece prin subdtantiwl in vocativ ,JomAne,,
so subin,telege toat[ colectivitatea na{ionali, tofi locuitorii
Itomdniei (sinecdoca este figura de stil care constd in forosirea
inlregului tn locul pdrlii componente sau a particularului tn locul
19
generalului; aici prin ,romdn" se subtnlelege toatd no\unea
romdnd, trecutd, prezentd Si viitoare-n.n.).
Primul ven (incipitutsfomula arfisticd fu la finceputul opereia.n.) al
poeziei rerteread(reia)trtlul, indemn6nd pe to! romdnii la desteptare
natiorialfl, la eliberare de sub tiranie, incuraj6ndu-i totodatA sa-gi
consfuiascd o alti sqartE, mai hunlo mai frumoasS, pe care s-o
invidieze p6ni qi duqmanii: ,peqteapti-te, romdne, din somnul cel de
moarte,l in care te-addncird brbarii de tirani!/ Acum ori niciodatd
croieqte-! alti soute/ La can.e s[ se-nchine qi cruzii tbi duqmani!".
Fermitatea tonului prin care rom6nii sunt impulsionafi si-qi croiasci o
viali demni - ,$cum ori niciodatff' - se continui qi in strofa a doua,
vocea poetici addugdnd argumentul originii poporului romfln.
Mdndria de a fi urmaqi ai romanilor este exprimati prin faima de care
se bucurd qi astizi ginta latind: ,,$i cd-n a noasfe piepturi pistrim cu
fali-un nume,/ Triumfbtor in lupte, un nume de Traianl".
Strofa a treia. Vitejia romanilor se regdsegte in s6ngele fiecdrui
romdn, idee ilustrati pin comparatii - ,Cnm stal cabrazi in munte
voinici sute de mii", ,,qi sar ca lupi in stdne" - urmate de o
enumer s{ie care evidenfi azd unitateu intregului popor:,,BitrQ4i
bdrbati- juni- tineri, din munfi 9i din cdmpii!".
Strofa a patra incepe printr-o invocufie retoricd udresatd direct
eroicelor figuri istorice ale neamului, care pot vedea cd romflnii
sunt demni urmagi ai luptei lor pentru independen{[ gi libertate
na{ionall. indemnul este formulat prin verbul la imperativ,
,privifi" qi prin enumerareu unor domnitori exemplari - ,,Mihai,
$tefan, Coryine"- ca simboluri ale celor trei Provincii Rorndneqti
(!ara Romdneasci, Moldova qi Transilvania). Curajul qi spiritul de
sacrificiu ale voievozilor rom6ni s-au transmis genera{iilor
urmitoare, preocupate, la rAndul lor, de libertatea gi independenla
jirii: ,,<Via!i-n libertate, ori moarte!> strigi tof".
Idealut de unire a tuturor romdnilor este exprimat in strofa a
cincea, prin doui simboluri sugestive - ,JVlilcov gi Carpa!" - qi prin
iurdmdntul pe care romdnii il fac pentru libertate qi unitate
nafionali: ,par noi, pdtrunqi la suflet de s6nta llbertate,/Jurim cd
vom da mdna, si fim pururea frap,l".
In urmdtoarele dou[ strofe se compune imaginea patriei prin
mQafora personificatoare ,,O mami vdduvitf', suger6nd ideea cd
2A
nerealizarea unitdfi nafonale este dureroasE, de aceea {ara cere
sprijinul fiilor ei, rostind in acelaqi timp o impreca(ie (blestem, ocard-
n.n.), impofrva trddilt'nrJ.lor: ,,$i blastimi cu lacrimi in ochi pe
oriqicare/ in astfel de pericol s-ar face vilnzdtoit". Blestemul continua
in strofa-a $aptea, in care, \ara, personificatd, invocd (cheamd.fin
aiutor-ic.n.) urgiile nuturii care si se abati asupra laqilor, atunci c6nd
patria trebuie apdratd: ,,De fulgere si piar4 de trisnet qi pucioasd,/
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,/ CAnd Paffia sau mama. cu inim6
duioas6./ Va cere ca sd trecem prin sabie qi foc!".
Strofele a opta qi a noua aduc in memoria romdnilor asuprirea
otomand, exprim6lf prrn sinecdoca metaforicd ,,iataganul barbarei
Semilune", oprimare ce a provocat suferin{e qi chinuri atdtor
generagii. Romdnii juri sd nu mai indure niciodati tiranianiminui,
liind conqtienfi ci oric6nd \ara este p6ndit6 de primejdii, intre care
aceea de a-i fr rFrpitd limba strimoqeasci. Ideile sunt ilusfate prinf-o
interogalie retoricd, incdrcatd de revolt[: ,,N-ajunse despotismul
cu-ntreaga lui robie,/Al cirui jug din seculi ca viteleJ purt6m?,,.
Penultima stroft exprimd o udrqsre directd inryerativd cdte
..Rom6ni din patru unghiuri", atitudinea eului liric av6nd aceeaqi
I'crmitate de la inceputul poeziei (,acum ori niciodatb') gi indemn6nd
naliunea la unire in ,,cuget" qi in ,,sim{irio,. Neamul rom6nesc are
datoria de a aduce la cunoqtinfa intregii lumi faptul ca teritoriul tirii a
lbst ciuntit prin fo(i, qiretenie qi intrigi politice: ,,strigafi in lumea lmgd
ci Dunirea-i twfiU Prin intrigd qi sili, viclene uneltiri!". tndemnurile
din aceasti strofb sunt realizate pin substantivul la vocativ - ,,rom6ni,,
- qi verbele Iu imperativ - ,,unifi-vff' gi ,,strigafi".
Ultima strofd se adreseazi preo.tilor, pirinlii spirituali ai
romdnilor, pe care poetul ii implori, pin vocativul ,,preoli,,, s6
participe la lupta pentru libertatea poporului pi a (Irii, care este
o misiune sff,ntii: ,,Preofl, cu crucea-n frunte! cdci oastea e creqtind,/
Dcviza-i libertatea qi scopul ei preasf6nt". O altd idee ce se
dcsprinde din aceste ve(suri este aceea cd neamul romAnesc este
rregtin, credinfa in Dumnezeu fiind mgumentati pirn metafora
..oastea e cregtinS". Ultimele doud versuri ale poeziei exprimd
sacrificiul suprem pe care rom6nii sunt capabili sd-J facd din
dragoste pentru plmdntul strlbln, pentru patria pi poporut lor:
..Murim mai bine-n luptb, cu glorie deplind,l Declt sd fim sclavi
2r
iardgi in vechiul nost-pimdnt!". De aici se desprind sugestiv qi
principalele trls[turi care caracteizeazd neamul rom6nesc:
JtIt I,In $Tnrril ffi tann'
Vasile Alecsandri
curajul, dorin{a de libertate qi demnitate na{ionall, spiritul de - operd literarl liricd -
sacrificiu, dragostea de neam gi larflo m6ndria de a fi rom0n. - Apartenenfa operei la genul lirie, specia literari imn
(Limbaiul
-
Si expresivitatea textului poetic)
Expresivilatea inmului se defrneqte prin tonul solemn gi retoric, ,,La poalele Carpali lo4 in timpul viteiiilor
compus dn senuelz de scclnmare de la sfa4itul strofelor, precum qi prin Sub vechiul tdu mormdnt, Cuprins de-un sacru dor,
verbele lo irrperativ sau ln preTgttul etern, pentru a scoate in evidenla Dormi, erou al romdnilor Visai unirea Daciei
datoria rom6nilor de a-qi ryfualara gi poporul; de a lupta mereu pentu O! $tefan, erou sfint! Cu-o turmd S-un pdstor;
libertate qi demnitate nalionali: ,degteapti-te", ,,croieqte-fi", ,jnalt}.-!i", Ca sentinele falnice O! mare umbrd-eroicd
,,privi!",,$ffigall",,jwfu7",,,blastimf ',,,unifi-vf ',,,stigafi". Carpalii te pdzesc PriveSte visul tdu:
Sugestia turtului padic se defineqte pnnft-un numdr redus de $i de sublima-fi glorie Unili suntem tn cugete,
ftgurt de stil (tropi), strict necesare tonului persuasiv (convingdtor-n.n.) Cu secolii $optesc. Uni{i tn Dumnezeu.
cu care eul poetic sus{ine libertatea qi emancipmea na!,onald a
romdnilor. Co,mparaliile impulsioneazd romdnii la inliturarea Cdnd tremurau popoare le in poalele Carpalilor,
asupririi umilitoare - ,Al cdrui jug de seculi ca vitelel purtim" Sub aprigii pdgdni, Lavechiul tdu mormdnt,
Tu le-apdrai cu bra,tele
- ori ii incwajeazd sd porneasci la lupta pentru libertate nalionali qi Toli tn genunchi, o! $tefane,
spirituali: ,, Cum stau ca brazi in munte voinici sute de mii;/ Un glas Viteiilor romdni. Depuryem iurdmdnt:
ei mdi aqteapti qi sm ca lupi in stdne/ Bitr6ni,bdrba[t,juni, tineri, Cu drag privindu-fi patria ,rUn gdnd s-avem tn numele
din munfi qi din cdmpii". Epitaele sunt fie ameninldtoare ptenfrlr $i moartea cu dispre!, Romdnului popor,
duqmanii {6rii - ,,bmbarii de tirani", ,,crttdi tii duqmani" - fie sunt Mdref tn sdnul luptelo4 AprinS i de-amorul gloriei
elogiative (Iaudative) pentru firea demni qi devotamentul patriotic $i-n pace-ai fost mdref. $-al patriei amor!"
al romdnului: ,,sf6nta libertate", ,,inima duioas6", ,,triumfrtori in
lupte",,;viclene uneltiri". in cer apune soarele
Prozodia. Versurile sunt lungi, cu m[sura de 13-14 silabe, rima Stingdnd razele lui,
este incruciqat6, iar ritmul iambic. Dar infr-a noastre suflete
Elogiat de Mihai Eminescu in poezia ,,Epigonii", Andrei In veci tu nu apui!
Mureganu scuturd lanlurile robiei qi cheami poporul rom6n la luptn Prin ne gura trecutului,

pentru libertate qi propiqire nafionali. El este supranrimit de citre O! soare-nvingdtor.

Eminescu printr-o metaford sugestivd: ,,Preot degteptdrii noastre, Lumini cu raze splendide,
semnelor vremii profet". Prezent Si viitot:
Poe4ta ,,Degteaptd-te, romfrne!" are evidente calitdy de imn,
constituindu-se intr-un adevdrat manifest ce militeazii pentru [Cdntat la serbarea iunimii academice datd tn memoria acestui domn la
unitatea qi independenfa poporului romdn qi a {5rii, fapt remarcat de ,tti,tltstirea Putna, in 15/27 aupst 1871.1
Nicolae Bdlcescu, care a numit-o ,,Marseilleza romdnilor".

22 2g

Imnul este specia genuh.ti liric, in versuri, in care
poetul preamdreste
patria iubitd, eroi gi figuri istorice excepEionale, idei mdrele, evenimente
crucial.e din viaqa unui popor, toate fiind elogiate printr-un ton solemn, grav.
In imn, autorul exprimd, de reguld, sentimentele nobile, indl,titoare ale
colectivitifii nalionale.
Vasile Alecsandri (18f8?- 1890), scriitor pa$optist, a frcut din
literaturd o profesie in sens ideal, participdnd activ la evenimentele
timpului, pe care le-a ilustrat in crea{iile sale. Afost un poet militant,
exprim6nd in versuri pafiotice idealurile Revolu,tiei de la 1848 qi ale
Unirii din 1859, prin crea,tii ca,,De$teptatea Romdniei" qi ,,Hora
Unirii". Patriot infldcdrat, Alecsandri participi la serbarea
organizatd la Putna (15 august l87l) de catre studenlii romdni de la
Viena, organizag in Societatea Academicd Literar6,,Rom6nia Jund',
(Preqedintele societdfii era loan Slavici, iar secretar era Mihai
Eminescu). Evenimentul omagia implinirea a 4A0 de ani de la
construirea mAnastirii Putna de cdtre domniiorul $tefan cel Mare
(1457-1504). ctitorul abestui licag sf6nt, personalitate care l-a
inspirat pe Vasile Alecsandri si-i creeze un imn.
Titlul poeziei ,,Imn lai $tefan cel Mare" exprimi elogiul adus
de Alecsandri domnitorului Moldovei, patriotul $tefan cel Mare,
model de iubire gi credin!6 pentru poporul siu.
poeziaestestructur^rur,K?{!;i'{!!i!"i;r:'#:#{:::i,
qi ilustreazd admira{ia gi venera{ia romAnilor pentru viteazul
voievod, $tefan cel Mare, care a domnit intrb anii 1457-1504 Si a
dus Moldova secolului al XVJea Ia slorie si nrosres.
Strofa intfli. Incipitul (formula ariistica'dd laTnceputut operei-.
n.n.) frxeazd locul unde odihneqte de veacuri bravul domnitor, ,,La
poalele Carpalrlor,l Sub vechiul tiu morm6nt," qi continui cu o
invocalie retoricd adresatd direct lui $tefan cel Mare - ,,O!-
$tefan,"- defininduJ cu principala trlslturl a personalit[{ii sale
- ,,erou al romdnilor" $i ,"eroll. sfdnt". Repetiyia substantivului
,,erou" accenircazd meritele patriotice ale gloriosului voievod,
care qi-a inchinat intreaga via{i independenfei Moldovei qi
progresului poporului siu. La cdpitdiul lui $tefan strdjuiesc mun{ii
24
Cyqat! care sunt personifica1i, printr-o comparu{ie:,,Ca sentinele
lalnice/ carpafii te pdzesc,/ $i de sublim a-tj grorii-cu
seculii
loptesc". Poetul evidenfi.az| curajul, vitejia legendard a
domnitorului, precum qi sentimentul de veneralie -pe
care l_l
lroartd urmagii, atitudini sugerate de imperutivut iu varoare
u/bctivd,dormi" gi epitetul in inversiune
,,sublima_fi glorie,,.
Strofa a doua acc-entueazderoismul gi patriotismut loi gt"f_,
tlcrvedite'de trecutur istoric glorios al domniei. ca un
ui"iiut
rtllirltor al cregtinit[{ii, voievodul rom6n a stat mereu in fruntea
..vitejilor romdni" gi a luptat impotriva pigAnilor, apirilnd inJt
ltrrtriotism @ra de invazia otomani: ,,Cu drag privindu_f, "u patria,,.
spiritul de sacrificiu izvorilt din dragost"u ,r"^n"u- r-u gc"t ,a
lrliveasci,gnoartea cu dispref,. Cele doui sintagme - ,,cu drag,i gi
..cu dispref' - sunt puse in antitezd tocmai pentru a accJntua
pltriotismul qi forfa propriei jertfiri pentru independenla
Moldovei. Figura legendari a marelui domnitor este
s,rgerata prin
,rimetria epitaalui ,lndref'la inceputul gi finalul -'ersurilir:
,,M^dre1
irr s6nul luptelor,/ $i-n pace-ai fost mdre!,,.
Strofa a treia plaseazd imaginea domnitorului in prezent, timp
ir care $tefan este considerat un simbor ar romanitor plnt.u
libcrtate, independen{d gi speran{d in viitor. Asemuiti cu
soarele, .
ilcrsonalitatea nemuritoare a voievodului moldovean va rbm6ne
tlo-a pururi in sufletele rom6nilor, care-i omagiazi
cinstea" curaiur
pi llatriotismul exemplar'. ,,Dr intr-a noastre suflete/ in to n,
rrlrrri!". $tefan cel Mare constituie gi """i
,,soarele,, cdlduzitor pentru
g,cncrafile viitome, astfel figura lui legend ard, parcurge
intreg
riclul temporal, din trecut in prezent, apoi in viitor:
,,6! ,o*1
rrvirrgitor,/ Lumini ct raze splendide/ prizent qi viitor,,.
Im aginea
slrilucitoare, care traverseazi secolele este construiti dintr-o
serie
<lc untite4,e'. ,,apltne"-,,nu apui,,; ,,trecut,,_,.viitor,',
,,r,"grr*;_
,-l.rrini". Metafora,,soare-nving6tor,, impreuni cu invocatia
rcloricd exprimatd prin interiecliu ,,O!,, definesc mirelia
1rcr'so'alitdfli mmelui voievod, care lumineazi peste veacuri inimile
rorrrinilor, precum gi ipostaza de erou intrat pe vecie in memoria
rrcirnrului nostru. Epitetul ,,raze splendide" completeazd ideea
de
;rcnrranenfi a figurii lui $tefan in istoria Idni.
26
 Stlofa a patra raporteazb personalitatea lui $tefan cel Mare la
viitor, reliefdnd trdsdtura de vizionar, deoarece unul dintre
idealurile domnitorului a fost acela de a uni rom6nii sub acelagi
steag: ,,Pe timpul vitejiilor,/ Cuprins de-un sacru dor,/ Visai unirea
Dacieil Cu-o turmd g-un pdstor". O altd invocqqie retoricd -,,O! mme
umbr6-eroicd" - sugerezd fortp de refl ectare a personalitdjii marelui
voievod in congtiin{a urmagilor, iar aspirafia de unire nafionali a
,vnnsuf, $nn'
Ion Ptllat
tuturor romdnilor sub acelagi steag este exprimatd prn metafora ,,o - operd literard liricl -
turmd g-un pistor" qi prin epitetul,s4l dor". implinirea idealului - Apartenenfa operei la genul lirie, specia literari odd -
de unire a conqtiin{elor gi a creqtinilor este ilustrati pin repeti1ia
,Jnifi", cuvdnt aqezatla incepuhrl fiecirui vers din finalul strofei: Oda este o specie a genulai liric, prin care autoral. exprimd direct
,JJniS suntem in cugete,/ Unifi in Dumnezeu", care se constituie trntimentele de admiraqie Si veneralie pentru pard, popot, pentru o
intr -o s imetr i e s int s ct ic d
.
p'rsonalitate glorioasd; o idee mdreald sau un eveniment de interes naqional
'linul este elogiativ, autaral scotrdnd ?n nidenld meritele deosebite alc cehti
Uttima stroffl reitereazd (reia) frxarea locului qi a timpului
ldulat, omagia.
trecut: ,jn poalele Carpafllor,/ La vechiul tdu mormdnt". Aceste
meleaguri sunt sacre, iar romdnii fac un iurdmdnt sfknt marelui
lon Pillat (1891-1945), poet interbelic, se particularizeazd pin
voievod, acela de a duce mai departe gloria istoriei gi de a manifesta
lirica puternic ancoratd in pdmdntul strdmoqesc, exprimAnd o
totdeauna dragoste de neam qi {ari, asemenea lui $tefan: ,,Tofi in
rlrlgoste profundd pentru neam $i !ari, pentru limba romdnfl
genunchi, o! $tefane,/ Depunem jurdm6rnt./ <Un gdnd s-avem in
scrrtiment din care s-a ndscut o poezie elogiativd.
numele/ Rom6nului popor,/ Aprinqi de-amorul glo1reil $-al patriei
Poezia ,,Versul {bii" de Ion Piltat este o odfi inchinatl limbii
am or ) ". Inver s iun ea,,Rom dnului popof' pune accentul pe naf une,
!
rrrrniing poetul exprim6ndu-qi admirafia pentru frumuse{ea, for,ta de
pe colectivitatea romdneasci ce se angajeazd sd apere fara qi
crpresie qi rezisten{a acesteia de-a lungul veacurilor, in pofida tuturor
libertatea neamului nostru.
r icrsitudinilor (tmpreiurdn nefavorabile-n.n. ) istoieinaf,onale.
Limbajul artistic abundi in figuri de stil elogiative, care
'I'itlul poeziei este o metaford expresivi, alcdtuiti
compun domnitorului un portret de erou al neamului romdnesc. din
srrlrstantivul ,,vers", care sugereazi ideea cd limba ne mazicalitrte
Alecsandri apeleazd la metufore, epitae gi compara{ii pentru a
ryi scnsibilitate, este armonioasi qi poeticd, insotit de determinantul
evoca uriaqa figurd istoricd a lui $tefan cel Mare, cdruia tofi romdnii
rrr gcnitiv - ,,IArl7", ce exprimi faptul cd acest grai stribun ii aparfine
ii poartd o amintire neqtearsd, invocrtndu-i personalitatea puternicd
pc dcplin qi diritotdeauna neamului rom6nesc.
pentru un viitor glorios al glni.
Opera literard ,,Imn lui $tefan cel Mure" de Vasile Alecsandri
,
(Structurd, semnificalii, limbai artistic)
Itoezia,,Versul ydrii,, de fon pillat este alcituitd din dou[ strofe
este o crea{ie liricd, deoarece autorul iqi exprimd direct
rlc cite patru versuri (catrene) frecare qi exprimi succint, dar cu
sentimentele de admira|ie, de veneralie pentru personalitatea
prolinzime ideaticd, insugirile alese ale limbii rom6ne.
glorioasi a lui $tefan cel Mare, model de patriotism, loialitate qi
lrr prima strofi, incipitul (hrmuta artisticd de la inceputul
credin{i pentru tof, romdnii. Tonul estn solenm Si elogiativ; iar
t,l,(rci-n.n.) este reprezentat de o afirmafe fennd
adresares directd gi invocaliite retorice amplifici mire[ra pirv:lrrd, existenfa de
vcrtcuri a limbii romdne -,,est€"-, pirn prezatul vqbului ,,a fl', cfre
domnitorului. To ate aceste trisdtur i inc adr eazd paena in genu I liric,
rrrrplici imediat apartenenta la {ar[, exprimati pnn arlieaivul
specia literarl imn.

26 27