X X X  N B U F N B
U J D J F O J J  S P

TEST 2 – PREGĂTIRE EXAMENUL DE EVALUARE NAŢIONALĂ 2020

REZOLVARE DETALIATĂ

SUBIECTUL I
1. Rezultatul calculului 40 – 20 : 5 este egal cu … .
Rezolvare:
Se va efectua mai întâi operaţia de împărţire şi apoi cea de scădere:
40 – 20 : 5 = 40 – 4 = 36.
x
2. Dacă = 3, atunci numărul x este egal cu … .
4
x
Rezolvare: = 3 ⇒ x = 4 ⋅ 3 = 12.
4

3. Cel mai mare număr par din mulţimea M = {2,3,4,5,6,7,8,9} este … .

Rezolvare:
Cel mai mare număr par din mulţimea M = {2,3,4,5,6,7,8,9} este 8.

4. Dreptunghiul ABCD are AB = 8 cm şi BC = 6 cm. Lungimea diagonalei

AC este egală cu … cm.
Rezolvare:
Lungimea diagonalei AC se calculează cu ajutorul teoremei lui Pitagora,
în triunghiul dreptunghic ABC.

AC2 = AB2 + BC2 ⇒ AC2 = 82 + 62 = 64 + 36 = 100 ⇒ AC = 10 cm.

5. În figura alăturată este reprezentat un cub ABCDA’B’C’D’. Unghiul

determinat de dreptele AC şi D’C are măsura de …° .
Rezolvare:
Deoarece ABCDA’B’C’D’ este cub, toate feţele sale sunt pătrate
congruente. De aceea, diagonalele feţelor ABCD, DCC’D’ şi ADD’A’
sunt şi ele congruente.
AC = CD’ = D’A ⇒ ∆ACD’ echilateral ⇒ m(AC;D'C) = 60°.

6. În diagrama de mai jos sunt prezentate temperaturi medii înregistrate la o staţie meteo, pentru fiecare
dintre lunile unui an.

Conform informaţiilor din diagramă, diferenţa dintre cea mai mare temperatură şi cea mai mică
temperatură înregistrate în lunile din acel an este egală cu …°C.

1
 X X X  N B U F N B
U J D J F O J J  S P

Rezolvare:
Conform informaţiilor din diagramă, temperatura cea mai mare a fost de 25°C şi s-a înregistrat în luna
iulie, iar cea mai mică temperatură a fost –10°C şi s-a înregistrat în luna ianuarie. Diferenţa dintre cele
două temperaturi extreme este de 25 – (–10) = 25 + 10 = 35°C.

SUBIECTUL II
1. Desenaţi, pe foaia de examen, o piramidă triunghiulară regulată, cu vârful V şi baza triunghiul ABC.
Rezolvare:
Piramida triunghiulară VABC are ca bază triunghiul ABC şi se poate desena într-unul din modurile de
mai jos:

√2 1 2 1 2 1
2. Arătaţi că media aritmetică a numerelor x = ∙ + şi y = – : este egală cu 1.
5 √2 3√2 √2 3√2 5√2
Rezolvare:
Calculăm numerele x şi y.

√2 1 2 √2 1 √2 2 1 2 3 2 5 1
x= ∙ + = ∙ + ∙ = + = + = =
5 √2 3√2 5 √2 5 3√2 5 15 15 15 15 3 ⇒
1 2 1 1 2 1 2 10 15 10 5
y= – : = – ∙ 5√2 = ∙ 5√2 – ∙ 5√2 = 5 – = – – =
√2 3√2 5√2 √2 3√2 √2 3√2 3 3 3 3
1 5 6
+ 2
⇒ ma = 3 3 = 3 = = 1. Deci, ma = 1.
2 2 2
3
3. Irina cheltuieşte o sumă de bani în două zile. În prima zi cheltuieşte din sumă, iar în a doua zi restul de
7
36 de lei. Determinaţi suma totală cheltuită de Irina în cele două zile.

2
 X X X  N B U F N B
U J D J F O J J  S P

Rezolvare:
Metoda 1: Notăm cu x = suma cheltuită de Irina.
3 3 3x
În prima zi cheltuieşte din sumă, adică ⋅ x = . Punând datele într-o ecuaţie obţinem
7 7 7
3x 3x 252 7x –252
+ 36 = x ⇔ + = ⇔ 3x + 252 = 7x ⇔ 3x – 7x = –252 ⇔ –4x = –252 ⇔ x = ⇔ x = 63.
7 7 7 7 –4
Metoda 2: Notăm cu x = suma cheltuită de Irina.
3 3 3x
În prima zi cheltuieşte din sumă, adică ⋅ x = .
7 7 7
3x 4x 4x
Suma rămasă pentru a doua zi este x – = . Se obţine ecuaţia = 36 ⇔ 4x = 252 ⇔ x = 63.
7 7 7

4. Se consideră funcţia f: ℝ → ℝ, f(x) = 2x + 3.

a) Reprezentaţi grafic funcţia f într-un sistem de coordonate xOy.
b) În sistemul de coordonate xOy, determinaţi coordonatele punctului
care aparţine graficului funcţiei f, ştiind că punctul are abscisa de
două ori mai mare decât ordonata.
Rezolvare:
a) Vom reprezenta grafic funcţia f determinând punctele de intersecţie a
graficului funcţiei cu axele Ox şi Oy.
Gf ∩ Ox: Rezolvăm ecuaţia y = f(x) = 0 ⇔ 2x + 3 = 0 ⇔ 2x = –3 ⇔
3 3
⇔ x = – 2. Punctul de intersecţie cu axa Ox este A(– 2;0).
Gf ∩ Oy: Pentru x = 0, calculăm f(x) ⇒ f(0) = 2 ∙ 0 + 3 = 3.
Punctul de intersecţie cu axa Oy este B(0; 3).
Deoarece funcţia f este o funcţie liniară având domeniul de definiţie ℝ,
graficul acesteia va fi o dreaptă care trece prin punctele A şi B
determinate anterior (figura alăturată).
b) Un punct P(a, b) aparţine graficului funcţiei f dacă şi numai dacă f(a) =b.
Punctul care aparţine graficului funcţiei f şi are abscisa de două ori mai mare decât ordonata este de
forma A(2m, m). Putem scrie că
A(2m, m) ∈ Gf ⇔ f(2m) = m.
Dar f(2m) = 2 ∙ 2m + 3 şi obţinem ecuaţia 4m + 3 = m ⇔ 4m – m = –3 ⇔ 3m = –3 ⇔ m = –1.
Coordonatele punctului care aparţine graficului funcţiei f şi are abscisa de două ori mai mare decât
ordonata sunt (–2, –1).
1 1 1 x2 – 1
5. Se consideră expresia E(x) = – – : 2 – 1 , unde x este număr real, x ≠ –2
x – 2 x + 2 (x – 2)(x + 2) x –4
şi x ≠ 2. Arătaţi că E(x) = 1, pentru orice x număr real, x ≠ –2 şi x ≠ 2.
Rezolvare:
Prelucrăm expresia E(x) aducând fracţiile în cele două paranteze la acelaşi numitor şi aplicând formula de
calcul prescurtat a2 – b2 = (a – b)(a + b) pentru a descompune în factori expresia x2 – 4 = (x – 2)(x + 2).
Astfel expresia E(x) se scrie:
x+2 x–2 1 x2 – 1 x2 – 4
E(x) = – – : 2 – ⇔
(x – 2)(x + 2) (x – 2)(x + 2) (x – 2)(x + 2) x – 4 x2 – 4
x+2–x+2–1 x2 – 1 – x2 + 4 3 3
⇔ E(x) = : ⇔ E(x) = : ⇔ E(x) = 1.
(x – 2)(x + 2) (x – 2)(x + 2) (x – 2)(x + 2) (x – 2)(x + 2)

3
 X X X  N B U F N B
U J D J F O J J  S P

SUBIECTUL III

1. În figura alăturată este schiţa unui teren agricol în formă de

dreptunghi ABCD cu AB = 600 m şi AD = 400 m. Punctul E este
mijlocul laturii AB, punctul F este mijlocul laturii CD şi punctul M
este mijlocul segmentului CE.
a) Arătaţi că perimetrul dreptunghiului ABCD este egal cu 2000 m.
b) Demonstraţi că punctele B, M şi F sunt coliniare.
c) Arătaţi că aria patrulaterului AEMF este de trei ori mai mare
decât aria triunghiului CFM.

Rezolvare:
a) Perimetrul dreptunghiului ABCD este egal cu suma tuturor laturilor.
PABCD = AB + BC + CD + DA = 600 + 400 + 600 + 400 = 2000 m.
b) Deoarece punctele E, respectiv F, sunt mijloacele laturilor AB,
respectiv CD, avem CF = BE.
E mijlocul lui AB
⇒ CF = BE
F mijlocul lui CD ⇒ BCFE paralelogram
AB = CD CF ‖ BE
BCFE paralelogram
⇒ M aparţine şi diagonalei BF ⇒
M mijlocul diagonalei CE
⇒ B, M şi F coliniare

c) Fie FP ⊥ CE ⇒ FP este înălţime în triunghiul CFM şi în

paralelogramul AECF. Exprimând ariile celor două figuri avem
FP ∙ CM FP ⋅ CM
ACFM = ACFM 2
2 ⇒ = =
AAECF = FP ∙ CE = FP ∙ 2 ∙ CM AAECF FP ⋅ 2 ⋅ CM
FP ⋅ CM 1 1 1 1
= ∙ = ∙ =
2 FP ⋅ 2 ⋅ CM 2 2 4
1 ACFM
Derivăm proporţia = şi obţinem
AAECF 4
ACFM 1 ACFM 1 ACFM 1
= ⇔ = ⇔ = ⇔ AAEMF = 3 ∙ ACFM
AAECF 4 AAECF – ACFM 4 – 1 AAEMF 3

2. În figura alăturată este reprezentată o prismă dreaptă ABCDA’B’C’D’ cu

baza pătratul ABCD. Punctul O este intersecţia dreptelor AC şi BD, AB =
8 cm şi AA’ = 8√2 cm.
a) Arătaţi că aria bazei ABCD este egală cu 64 cm2.
b) Demonstraţi că dreptele A’C şi AC’ sunt perpendiculare.
c) Demonstraţi că dreapta OB’ este paralelă cu planul (A’C’D).
Rezolvare:
a) Baza prismei drepte ABCDA’B’C’D’ este pătratul ABCD, a cărei arie se
calculează după formula
Ab = l2 = 82 = 64 cm2 .

4
 X X X  N B U F N B
U J D J F O J J  S P

b) Deoarece bazele prismei sunt două pătrate congruente cu laturile de 8

cm, diagonalele acestora sunt AC = A’C’ = l√2 = 8√2.
AC = A’C’ = 8√2
⇒ ACC’A’ este romb
AA’ = CC’ = 8√2 (muchii laterale)

În rombul ACC’A’ segmentele A’C şi AC’ sunt diagonale, deci sunt

perpendiculare, A’C ⊥ AC’ .

c) O dreaptă d este paralelă cu un plan α, dacă este paralelă cu o dreaptă d’ inclusă în planul α.
Trebuie să găsim în planul (A’C’D) o dreaptă paralelă cu OB’.
Deoarece BB’ şi DD’ sunt paralele şi congruente (muchii laterale ale
prismei) ⇒ BDD’B’ paralelogram ⇒ BD ‖ B’D’ şi BD = B’D’ ⇒
BD
⇒ OD ‖ O’B’ şi OD = O’B’ = (O şi O’ sunt mijloacele diagonalelor
2
BD şi B’D’) ⇒ OB’O’D paralelogram ⇒ OB’ ‖ O’D.
OB’ ‖ O’D
⇒ OB’ ‖ (A’C’D).
O’D ⊂ (A’C’D)