ANGLU ALII PECELEA A1IIMIST1?17111NE1, P.A.S4GWLE ROMA1VU No. 1. LOW $i MARTI, 11 12 APRILIE 1866.

VOIESCE I VEf PIITt ,

LUMEINEZA-TE I VEI FI
t

II
so:
Cap. Dist. Abonamentuld in Bucuresci, Pasagiulii
Pe and lei 128 152. Romani" No. 1. In districte la cores-
Pe skise lent 11 64 G. pondintii iariulu i prin posed. La paris
Pe trei luni 11 32 38. la D. Darras-Hallegrain, rue de l'ancienne
Pe ua lima IP 11 Comedic, Nr. 5. Administratorele diariului
Und esemplard 24 par. D. Gr. P. Serrurie.
Pentru Parisü pe trimestru fr. 20 -- .AN15NCIU1UL1
Pentru Austria fior. 10-v.a.
hula de 30 litere 1 lea.
Insertiuni i reclame, lin. 6
Redactiunea, Strada Acadetniei No. '20. Articlele tramise si itepublicate se vorii arde. Gerante respundetorid LAZAR VLASCEANU.
11111111111,

IMPRUMUTULU NATIONALE. un Principe straind ea se ne mantue de fetich.. liade, de si s' feet* In deplina li-
ce amil
gustatil sub Minnie Principiloril Omen- in care trebue se persistama en ener- lora [Vara Ii obligatoriii de Ole nu-
Barlad, 22 Aprilie 1866. teni. bortate, si de si nu crodemii ci va pu- gia, ca sa vadi Europa erasi ea a- mar audit Parte aril credo ell trebuie
te cite ulna singurd faptii undo con-
cOsta este si asti, ci totti-deuna, se- la reclame.
- Promisinnea mea data dv. prin depesa publi- Priimiti incredintarea prea osebitei mele con-
eata la 1 Martie , ieri indeplinindd nuinerandü sideratii ce ve pilstredd. sciintia vre unit mil so fi festal vio-
1600 ga1ben Ia imprumutulii cerutil de guvernii, dorinta natiunoi i singura iei sper altar Nu discutilmil asta costiuno spin6sa.
Al. D. Moruzi. leaf de cola mai mich aginto alii gu- Cu Ole astea, trebuio a conveni cil
spre sciinta publicati credit datoria va vesti a- de viitorti,
c4sta, multurnindu-va pentru creditare cc mi-ati vernului. dada intelegerea dimwit!, ce ne face
data, fagaduintei mele, Bucuresci Aprilie. Viariuld D -lul Helliado este daril Resolutiunea primitiva a Clubulu so prosinitinal corospundintele nOstre,
Cos tach Raelisii. contra principelui straina, deer si con-
Dioriule Independintia (refilled, &Went] rta lui Caroni I? Mal multil de calla a- national(' precuma o publicarna in frun- so va putea stabili , costiunea Princi-
patelorfi, aril face prin acdsta unit mare
DEPESE TELEGRAFICE. - article pe care-la reproducomd mai la dtü ; do si face profesiune do teleran- ea charului nostru, cuprinde in sine pasO , si aarcina conferintel, Inaintea
vale, ne spune cei P6rta este dispus5 Oa, eta trateza do Instrainati, de rune- principiile, la a deem") sustinere si des-
(Serviciuld particularid alit Rom anului.)
Franckfort 23 Apr. Diaruld Europa pub licit
a se intelege d'a droplet!, err Romaniii gati p'acei co nu hnpartdeescir opiniu- voltare e dostinatä Vocoa Nationalä." 'Aria ea face a se rotrage, or fi fOrte
multii simplificata.
unix articlu asupra lucritriloril Conferinteloril in asupra cestiunilorü la ordinea aileI. nea D- sdle. Aceste principii le credemt chemate
privinta Principatelord si dice CA resultatuld a Pe ate scimii, inforrnatienile diariului Cestiunon este de coa mai mare gra-
fostil cad urinatoriii. belgianii sonar fundate. Perth, et:edema, vitate. i inainte d'a intra in desbatere a represinta interosole patriotice co- Bucuresci, 10 22 Aprilie 1866.
Conferintele au tinutil 5 edinte, de la 10 Mar- a intelosii de catil importer)* este buna mune si prin urmare a servi de im-
mai Wins:), ne permitemii a adresa d Iui
.

till liana la 4 Aprilid. S'a manifestatil in unani- intelegero intro dense si *are si legatuia intro toti Romanii Ddmnele tittle!
mitate mantinerea unirii, reservandu-sc numal a
Romania si Relliade cate-va introbari.
se consulta poporulii din Principate. Ambasado- este tare dispush a recun6sco vointia 1. Credo D- sea cil in nesco in im- do buna credinta. Sosindii acuma din Belgrad me gra-
rele rusil Budberg s'a incercatii a dovedi nepu- Romanifore, cu conditiunea, se inteloge, progiurfiri aaia de delicate, ea cole ec- Binele terei intregi nu potQ fi bi- bescii a implini ordinile A. S. princi-
tinta d'a se miintine Unirea din causa eg Moldo- a mfintinerii principiului suzeranitatil, pale dornnitorii alü Serbiel Mihala M.
vanii n'aril fi voindu-o. In privinta castiunii prin- pe care astadi nimine, credemii, nu are tuali, can& Rusia singura sustino cu nelo numai a unei partide, ci trebue Obronovier, stapilnula meal, depuinda in
cipelui 'Amerada' sat streind, Francia,Italiapru- de scope alii pune in discusiune. banil sel, cu agintii sei, p'acel co lu- se fie binele tutor(' partidelorO. So caritabilele taint
sia ad votatii pentru principe straind ; cele-l-alte Great pentru principe pamintiana, a- ne larnurimil dart*, unii pe altii, ale dOmnoloril Pa-
puteri, mai cu shad Rusia si Austria s'ad pro Acosta) dispositieni se vora schimba, dict!. pentru despartire astir-dr, credo, se ne trOne din Comitetulii pentru usurarea
nunciatd cu energii pentru Principe pamantOnii. o 'notarial, necontenitii, in faptii do - (WWI, cii este uh fettle de patriotii a esplicam0 cu francheta asupra dorin- fOrnetii din Moldova, suma de o sten
plinita, ditch Romanii vora starer, cu
da coucursula nostru politico mime- telorü nóstre, so cumpanirna cu inte- rap pe lane acdsta. cincV deci Napoleoni do aura, date -
Redacliunii Oiariuld Romanulit. acea-asi unanimitate, cu acea-asi (aria lesci ? . lapciune, ce este de Acta i ce on,
Botosani, 18 Aprilie 1866. ca pin' acumii, in vointia lora. Europa 2. Credo d. Helliado cii, atunci caudd ei Pentru care, ye regal, se bino-voiti
Judetuld si urba Relevant alegindusl comite- va recuraisce. Caroni I va voni. Rusin atunci de sigurii vomit afla unit te- a ml da una biletil de priimire si a
tulii pentru propunere de candidati la constituanta insui va incline (null) sea. esistintia chiard n unei nationalitap a rama Panne de intilnire fratesea si
qi secondare la imprumutului Nationalii. A ti facutii unit pacta en victoria," tirnii do unirea, do unanimitatea Hera no voila) prosinla inaintea Europei in no face gracia so priimiti espresiunea
Biurould fiindil definitivd formatd are onOre a sei, a area tern desbinatii, a declare unire ei cu consideratinnel mole cele mal destinse.
incunosciinta pe comitelutil eapitalei. intrelm cineva pe unit deputata fran- minjiturd votubi natiunii pentru princi- demnitatea ce se cacti* Or. Carol Paul.
Vice presedinte Antip, Mutt Secretard G. case, care sustinea la 1793, ca trebue polo care singura p6te pune capeta unei Natiuni in ori co timpO, dar mai Directorele economii.
Caruso, Padure. a apera Republica contra Europei intrege.
intrigelora, tutora unoltirilorü ales(' in timpurile critice ale vietei iei."
Nu, respunso acostu-a, dara mil tutor('
11.121.0.-....65C- NIZSIRIX.100.10...e.wo

Pitesci, 21 Aprilie 1866. facutii unii pacta cu mOrtea," straine, este a face lune acid de lama Acestii programa este adeveratil ro- Circulard a Ministrulni instructiuni Publice Nitre
nominee ? miindsca, ort co or pule 4ice C. Mo Proprietari si Arendasi.
Alegerile comunelord rurale ad inceputd. Pen- Nu pore celii ce iè othrirea d'a des- 3. Credo d. Heliade cil manila care, ruzi ei at sof; ea a dobindita adesiu-
tru orasid nici publicare nici afisuri, numai zia- tide martea. Din coetra eta devine no-
ruld Dv. ne vorbeste. In Bucuresci inceperea liven& o convingere tare, precam este nea natiunii intrego, si nu no roman() Doinnulii inert!
invinsii
alegerilord astadi nu o intelegemii, a d-sdle ei care , pentru motive do de Mite a salute cu frtiü pe noun' Nu este, nu pate fi una singular Ro-
Comitetuta Electorate. Daril pent i acdsta trobue so no linisce public Ii sacrifice sufletuld nostril confrate din Iasi.
Candi') top mean, si chiard unii singer(' crestind
stringemii top iinprogiurulti drapelulur chiard," dare care vine a doua di a vomit lupta pe terimuld nationalitatil adeveratii , care so nu fi bine-cuvan-
eastward, 21 Aprilie 1866. nationalitatii n6stre; tiebue so lucrannii declare acolü sacrificial eft minjiturd, se inainte de tate, Romania va fi. So lup told din Mime dispositiunea lege!
Consiliuld comunalii aid acestel urbe Caracald, din tate puterile pontru aperarea lui. prosinteda inaintea alegatorilora intr'- sco-
prin vocea diarului dv. vine a asigura pe gayer- Pe torirnulli nationale, nu suntii si nu unii modal care so-I pOta [drag') nu nu- lama dara cu totii, se lime adeverata lore, prin care s'a facet(' si li Roma-
unlit tare de asta-dl, de simpatiile si adesiune ob- voce nationale, i triumfuld va fi si-
stei intru cad priveste pentru energicile mesuri trebue so lid partite. Vointia natiouale inai voturilo (lard si respectula lea'? curt), eternal. nia obligatare invatatura primara. N'am
eu earl ad combatutil reactiunea ivita in Iasi in- inanifestatai trebue s'o sustinemii totl, Portman"' inteebaeale acesten si spo- ripen, dornnulai thee, d'ati aminti tOte
spirata din dart)", i dirigait de care streinil aceia top fere deosebire, Geld ce s'ar pune alma eft d-sea le va resolve.
pe care patria n6str 11 hianeste cu tote bunu- contra iei, cold ce ar corca astaai ceva
^
. folOsele cele marl si felurite ce wised
rile sae. Cu acdsta. ocasiune Consiliuhl Munici- care se nu lid in raportii cu votuld na- Citimii in L'Independance Belge. din inviitaturas din luminarea sate:1u-
Milne Marti se &mine alegerile de-
palii multumesce din inimil armatei; ea ti a fa- Una din acusarilo co s'ad Mortar di- lul, din moralisarea lui. D'aci decurgii,
cutd datoria; multumesce d-lui Stefan Golescu yi pend, at comito una acta de roil con- legatilord in OM Romania. Poste (Ate- solute! Gamer! din Principatele duna- e sciutii acumii do top, folOse marl,
tutulord orasenilord din Iasi, cari aii respinsil pane, de reit patriotii. Elbi ar da prin va dile co rola procedo la alegerea
nu
de la dinsil aceste spirite de separatismil, inte- acdsta ua arra strilinulai Ehi ar face, deputatilorii se vora forma viitOria con rone, Mesh sub domnia si sub actiunea numal din punctula din vedere natio-
legandil de ajunsii c lard unirea terei pc de- lid chiara in mai mica, coa-a ce rus- stituante. Anti; disu-o de la inceputii principelui Cuza, era neroalisarea corn- nate i sociale de osobito categorie,
plin(' nu este vista in natiune. Rugamil pe gu- sub" Constantin Muruzi a facutii la Iasi. si o repotimii si asta-di, Gonstituantea pieta a stipulatiunilorii conventiunil din
venni si 'I spunemil in cunoscinta c dorinta ob- 1858, in ce privesce drepturile politi- dar si folOse materialo pontru 'Went
;del locuitorilord de aiel este ea eel culpabill de Este vr'une romanii care so voided!! are una void mare; do acea- a alega- co ale israelitilorii, si mat cu semil pen in parte, si in de obste pentru insii
ori ce natura se fie dati judecati si chiard in a juca unit escritoire rolii? Locule sea total trobuie se fia cu coa mai mare tru cii n'a
recunoscutii cu tate pros- proprietaril cci maT marl din comuna
lipsa lord din tera. este pesto Niece, eaci newel tal'acolo luare aminte. Do la pers6nole ce so criptiunile sdle, in ce privesce drop- sea pontru arendtiel. Dupe cumii ma-
Primal* Str. Nicolaii, Flores Ilie Mazai, M. pole veni inspiratiunile
earl find"' la vorii presinta candidata trobuie so card turile civill ale individelorii co facia
Mirescu, B. Ganov. . No. 525.
uciderea natiunil, prin desbinikr i agi- atimuriri netede, precise, asupra opiniu- parte din cultulii mosaicfi. Ragimele nod
chinele cole mai perfectionale sent('
- .
Orr de total Multi in intru. nilora lora politico, asupra idoielora cele mai cautate de agricultori , ca
Domnule Dedactorel co ail a sustine in Adunare. va ave uar frumOsti ocasiune de a
.

Avemii lush credintia in natiunea Una man- mai productitere, asemenea devinii cu
. Noi cetateui orasului Buzad, venimil a ye ruga data imperative bine definite trobuie da probe , do liberalism) , procla- multii mai productitOre bratele satenului
se bine-voiti a insera in colOnele stamabilului 9i n6stre, credintia in dreptatea causal co so flu dotal tia-carui dendrite Iolanda simplu l cuiratil libertatea do
patriodeului D-vdstr dioxin urmatOrea adresa de unanimitatea partiteloria, Ora intrdga Accra §i egalitatea do culte, Bra' caner suntil conduse d'o minte lumi-
consciint5
multumire catre guvernulii i armata nOstra. sustine, i sunterna sicuri cIi vointia mandate, dupe parer. Peke, or trebui care egalitatea tutulorii inaintea legit Data si destoptaba, d'o minte care are
Nenorocituld cvenimentil reeentil de la Iasi, lora va triumfa. se contiia principiole urmatare :
provocatil de ageuti inimicilorii regenerari si pro- Consolidarea Romaniei Unite cu Prin- nu este de Oita ua simple fictiune. consciinta valOret precuma si a dato-
gresului nostru, a produsd in inimile nOstre uá Unit noir !Barn, strata titlu de Lega- cipele Capon I, conformii voturiloril Corespondinta nOstra de la Constan- riot sdle.
vita; indignatiuue, o profunda durere. Simple bra- litatea, a aparutil in Bucuresel. Unula nocurmalo ale natiunii. Regime consti tinopole constata uri schimbare destula In interesulii dard alii dobandirli, si
vilorii militari romani, fratilord nostri var- dintre redactoril principali, celii mai de nonstop,* In resolutiunele co esis-
sail in represiunea pt,rturbatoriloril striiinului este principle, ni so spune, ai No. 1 o do- tutionale, parlamentaria in tOtO Intin- alU dobfindiri cu o orA mai nainte, a a-
singele versatii pentru cauda autonomii i amoru- vedesce, este de loan Heliade deroa cuvintulul, Ual singura Adunare teat,' intro delegatii guvernului Romanii cestorii marl resultate, suntii *vein,
lui de patrie. RAdu- nationale Iogislalivii, prin urmare dcs- si Inalta POrta. Nu numaI eT aii wroth ubi
Ondre i glorie vouit soldati i eetateni din lescu. Salutanda revenirea pe scene po- fiintarea Senatului si consiaulat do Stahl, noel intalnir c ou ministruld afacorilorii sunlit dater!! chiar a apola la concur-
Iasi, care ati sciutil a merita recunoscinta patrii, liticei militanti a betrailului publicistii, Libertatile publice, libertatea preset, straine, care d'astil data, le-au facet(' stria tuturora barbatilori cari 'si in-
purtandu.ve cu atata intelepciune i demnitate; o- no crodemii datori de la primula mo- a uä priimire fOrte lanai,
intrunirilorti, a consciintei, a domici- dare aii fosta beset' tete, la coneursulii proprietari -
mire i glorie, multumita i recunoseinta patrioti
cului i energicului guvernamentil nationalii!
menta a-i core ore-cari lamuriri. D-sea, build si a individului, garantete prin Pilch si priimill do marele vizirü, si nu lora sail arendaeilorii col mal insemnat
pe crab" scima, este candidata, lard vorii intardia d'a ave tie audit* la
scire-i p6te, la mai multo cologiuri e- constitutiune ea drepturl naturall si
Traiasci romania una i nedespartitii ! din Comunelo rural! car! Inteloge ca
Triliasca printulii Romanilord Carold I. Sultana.
imprescriptibili ale omului nici nil lo-
(Urmeda 73 de Subsemnaturi.) lectorali, pentru viit6rea constituante. go esceptionale so nu le 00 regula- Acestä schimbare este esplicata do con- numal canal Wend vorii fi luminap,
I

A publica ud fold politich in acestii menta, nici rostringo. yeti' puten i el Imbunatati pamentula
momenta este invederata ci insemneza Armarea tuturd respondinta nOstra prin Nitrite arena-
Galati, 21 Aprile. Romanilorii prin militia, garde nationali toriü : delegatil romani ar fi noun P6r- lorfi, averea lora.
Bine-voiti ye rogd a insera iu stimabiluld d-v. a face tie declaratiuno do principiele ai roduceren serviciului do Iiniii la 2 tei propositiunt co afi de seep prega- Cunosci, Domnulir inert, cal do si In-
diarid urmiltOrea rectificare a publicatiel oficiale co are a sustine in Adunare. Programa tirea unet intelegeri directe intro Pria- structiunea Printard indatoritOre s'a pro-
afisata pe stradele Bucuresciloril la 8-15 A- aliariului Legalitatea pune cate-va prin- aut. Drepturile electorate la toti Ro-
mann ce platesea nod inaposita dre- cipate i curtea suzerana, eu escludera mulgatii do aprótaA unii and, totueb in
prilie sOra, in care villa figurandU i numele med. cipie, din cari suntema pentru melte,
Nu alai fostd in Iaqi de trei alit% Nu amd a- darii do cari nu ne Werra, ocupa as- care. Votula directil si impartitii astir- puterilora garanti. In adeverii presiunea comunele rural() mal Una osebire, a-
vutil niel o data scopuld de a compromite causa felia In data so se de dreptate tutor(' ce puterilo sträine esercita, in fia-ce
Romaniei in facia Europa Aind fostil unuld din tai 0. No oprimfi darn asupra unul sin- conditiunilora sedan. Instructiunea gra- momenta, la fia ce ocasiunl asupr Por- cesta saluterie dispositiune a legi sco-
eel anal ce ail iscalitil plebiscituld pentru Prin- gular punta, care ni so pare de cea nite i obligatairia.
cipele Carold I. nu amd Mead parte din bauda mai mare insemniitate, cad in momen Justitia green. tel, pare a-i fi groa;interesole servescil tare a remasil ai ameninta a riinanea
compusi de straini, nici nu m'ainti pull in ca- tutu de facia do dinsula Mire' multe Magistrature eligibilo. Descentralisarea
-
prea adesoa de arena pentru au lupta ne aplicata, inscrisi numai po hartie,
pula rescOlei impreund cu Mitropolituld , fratii coo mai intinsä. de intluintai si pentru politica particu emir dice Roinanulfi de logile cari nu
Asian si Lazescu. Nu amd ondre a fi cumnatii costiuni, fort .. grave pentru esistintia Nurnai co aceste condition) se p6te, larie a marilora puteri. Romanii el sin. ae aplica. Scii asemenea ell cause a-
D. lui Rosnovanu si pe arniutuld Inge nu 'I &mil si unitatea natiouale. Foie D loan
vedutil de la 1848.
dupe not, asicura libertatea si drepta guri, lid data ce principiula do suzera-
Helliade se declare nebula pentru prin. tea in tern' Chidmmü dear seriOsa Inn nitate este mantinuta, preferfi so lege. cestei neaplicairi sta in lipsa do locale
Asemenea nu amil dositil nici nu suutil de cipe parrientiatiti. Scris6ria, supacrisa de potrivite pentru a redeschide scOla; ei
sistemuld acelord ce dosesed i nici amii trecutil re aminte a alegatortlorii asupra ace- leze afacerile lora interiOre in and chipu
Prutuld de vreme ce ye send din Comuna Pekea. d. Helliade si publicata la sfirsitula qi- storti cestiuni. Se cugete ai se otardsca. confound cu dorintele lora, Ural ca se 0 de prisosii se mai adaoga ca lipsesce
Vedeti aar D-le Redactore catd de putind trebue ariuluil au infirmä nici de cumii acesta fin espuar la acele smacinäri ce pare- loe Juba do scOla, pentru ca Commie
se pue eine-va temeid pe publicatiele oficiale de declaratiune. In &love., de si d- sea Vocea Nationale, (peril) ce a aparutii lisdza tete silintele lora pentru a ajunge flinch"' sera. n'a gasita Inca mijlece spre
vreme co tdui, alegatiuuele prevddute in mentio- ardlä c'a supscrisil pentru Carob' I si la ial situatiune stabile si satisfficatOria ale putea face.
nata publicatie suntil ne esacte, cold putinii in acdsta pentru liniscea publica, care no- acumii in tali, publica urmat6ria pro-
catil me privesce pe mine; implip tree mea, in
. grama. So va obiocta actiunea de dreptii ai Ce o de facet(' dara, in Cita nepu-
greeita credo Cara fi fosta compromise tratatele. Dupe corespondintelo nostru
norocitele si durerdsele evenimente din Iaqi nu Mantuirea terei nOstre in impreju-
pOte fi de Cita o oedema manevrit electorala Ursa somnatura d edit, insii d. Herbed() do -
mantle de facia este nurnai Unirea acesto obiectiuni n'ar fi bine intemeiate, tintel Comunel do a progati localii pen-
chiara indata car plebicistula cu
condusa
cu midilOce p mai putind demne. ii pare ua cad interventiunea puterilor n'ar Ii stipu- tru scOli? Trebui-va ca bolnavului se-I
Suntii, Die Redactore, dintre tied care iubescil indnjiturii numal. Astd folia fiindii, obi deplinA descentralizare §i Principele luta de Olin casul cand autoritatea morale dice modicum moo, &del reef bani
tera lord cu sinceritate si ad derail totil
d'auna n'are Iraq uat val6re in ochil D-luT He- straina, doue puncte nedespartite Poartei n'ar ti do njunsii, i coneursula eu earl se cumperl lecurile tele?"

www.dacoromanica.ro
 78 ROMANULU 12 APRILM. STMEMsnwmmig,

Nal Filantropia, generositatea sfantA, a esi CII ratli cumü limit] se purified penA la Domnule Primarti. novanu. Pe la 10 1/4 eai P. S. S. Mi..
respectivi, in difete de la 25
sada/ de d-clea in inimile adevAratilorfi prin focfi i topire. 27 Apilin curentii inclusive, spre a a- Compunerea actuate a onor. consilia tropolitulfi Calinicii Micles .0 din bise-
crescini, '1 InddmnA a face jertfe chiar, Ana odata, proprietaril si arendasil lege pe alegetoril direct! (delegati). comunale ale capitalel, imi da ocasiunc rica. Indate iii incungiurara oil multime
a pion datoriele, a le da bolnavului, RomAni suntfi prea inteligenti de chiarii
Art. 2. Colegiele alegetorilorii di- de a amintui d-tale, domnule primarti, de omen!, Teodoril Latent' in capn,
si a avert apoi fericirea de ale vedea interesele d-lorn, ca se me indoescil recti al fie- ciireia plase seri ocolii, po- tie datorie amend a n6strA, relative la lila provocar5 se mere impreuna cu
vindecatn. Cu cat(' acdsta datorie este de respunsulfi d-téle domnulii mei! ; a- trivitii Art. 7 din legea consilielorii ju- scalele ineredintate de lege, ingrijiril densil la Palatii, se gondscA pe Loco-
mai mare si mai sfiintA cane] bolna- cele respunsii nu pate fi de mite asia : detene, forma de slogan colegifi comunale. tenenti. Jose Unirea l" strigaii unii.
yule este sAtdnulii, este muncitorulfi Scóla va avea la I Septembre localil dupe electorate, sunte convocate In residinta Imi permit(' a ye atrage atentiunea Revolutie I Nu vo temeti, tineti-va
ptimAntului, este temelia easel cele marl, planulü aci anesalii." respectivelorii plase, DuminicA, 1 Main "supra localelore ce ocupa actualmente numai cate-va astir!, Vinfi Refit in a-
a patriel, este natiunaa Reread in in- Agate aisle response, d-lii men, ca viitorfi, 10 ore de dimindtti, ea se pro- sc6lele primare de btieti si de fete. jutorulii nostru" strigaii altii. Si asa Mi-
tregimea ell aci ce sunteme noi toti se me grAbescfi si a a pregiiti imvA- cad la alegerea numerului de consili- Dumndv6stril sciti cfitn de pupil(' tropolitule cu carj" in mane i cu man-
cei-l-altl pe lenge multimea Nitenitore?, tAtorulii necesarii, restate spre a ve- erl si supleanti ce fie-care plase are conforme cu scopule ce Ii s'a asem- ta pe umere se peso in fruntea lore si
o simple 11 rider( in mijlocula intinse- sti Romfinilorii numele d-téle alAturea so alega, dupA tabela al AturatA pe tinge nate, suntil aceste locale. FiA din punc- gl6ta de lament se indrumA spre Palatii,
lore campie de grime si de tole feluln cu numele adeveratilorti amici al na- acdsta art onessId. tulii de vedere igienicü, fia din punc- strigfindil : josii Unirea I Vine Basil in
de produceri. tionalitAti nOstre, nume aroma rennin(' Art. 3. D. Ministru Secretara de State tutu de vedere alfi obligativitätii in- ajutorii."
.
La Palate era garde mill-
Cu cata acdste datorie este mai mare asieurate laudele si bine cuvfintiirile la departamentulfi de Interne, este in- structiunei primare, edict) a posibili- tafia obicinuitu. Veclênde acdstA multi-
caner InvAtaramfi, si cAndii plAtirAmii Hera i strAnepotilorn nostril. stircinate cu esecutarea ordonantei de tatil sporiril numerului scolarilorti, fia me tumultuarii, soldatil ii strigarti se
cu acute de sclavie, cu felurite su- Ministru Inst. Publice C. A. Rosati. fata. din punctual, de vedere ale cerintelorii se impriatie. Cetutenil cu minte ase-
ferinte, cu sfinge si cu ruina n6strA Data in Bucuresci, la 4 Aprile 1866. didactice, mai t6te sc6lele primare din menea ii sfutuir5 se se (lea pe acne
moralü i materna, invateméntuln,
Intrunirile electoral! s'an bead in General N. Golescu, L. Catargifi, A Bucuresci cart imperiosii a ft schim- si dace" aii dorinto pentru binele terei, se
ea pe cite seteanuili nu va sci carte, Halalambie. bate din localele ce ocular. le spunii cu buna cuviintfi, cii atunci
mai multe pArti ale terei, pe unde nu
nu va fi luminate, nu putemii aye nici Ministru Secretare de Steal la De- Yen Mt) inse, multumita bine-voin- t6ta lumen ii va asculta. Dare undo se
agriculture bunA, nici avere, nici drep- s'ae gasita Impedicari. La Craiova, in- partamentulia de Interne. tei ne indoelnice a consiliului comu- mai Wind dacest; 6meni bunt) cuviinta ?
tre altele s'ati desbAtutfi si esplicate
tate, nici fratie, nici libertate, i 'Ate
de mai multi misiunea viit6riei adunAri: &nitric Ghica. No. 591. nale, s'ar auto alto locale pentru sc6le,Majoritatea lora, strain! si Imba-
nici proprietate i nici chiare o tdra. smite mai dinainte convinse, cii nisce tall, nici nu Intelegea pe cei ce vor-
Cu ate in sfarsith acdstä datorie dee cum(' s'a espresn d. P. CernAtescu.
Adresa D-lui Ministru alii Instructiunii Publi- asemenea nu se yore aft
Scala e till beau, si asa turnultulfi mergea crescend.
14

este mal mare si mai sfant6 pentru Domnilorn Alegetori I ce i Culteloril nitre D. Primarti alii ComuneI Bu- alte !mania ; sada, ca i biserica, are
Sergentii, mai alai) Comisarulii des-
proprietari cei mai marl din fie-care Me presinte a ye cere sufragiele d-v6- auresci. neyoià :de locale propr.fi alb el, qiditii purtiril I d. Mighie, lei deterà tate os-
comuna, and(' el suntii si cei mai a- stre, spre a avea on6rea de a ye re- Domnule Primarti, aflame pentru ea. tenelele pentru a restabili ordinea ; oil
vuti, i cel mai luminati I si ate .de presinta la adunarea viit6re, care, dupe Nimeni mai bine de càtui D-v. nu A Inzestra sc6lele cu locale pro- parte din Omani se si retrase, Mitre-
grea va fi respunderea torn inaintea InsemnAtatea situatiunii in care ne a- scie e6 Itbertatile cetatienesci nu se a- pie', ad-hoc edificate , ci ddrä lu- politula se duse in Casinulfi din cella
1

lui D-zeii, si a 6menilorti cane] nu flame, are se otarasca despre viitorule sigurdzA contra color(' ce d'a pururea crarea din care actualulfi consilia co- ale hanului Turcescii ; inse plebea pla-
vorfi depune tóti activitatea i o mica, terei. aii conspiratii asupra lore, numal prin munala , sunteme cu totil prea siguri titii nu se potoli, ea voin cu ori co prep
uA f6rte mica parte din averea lore, Acésta adunare, constituante, are se inserierea lorn in codicile de legi. Senn apt va face una din primelo sdle in- scandalii, Ina &list pe Mitropolita in frun-
spre a zidi saile In comuna lorfi, spre puiä fundamentele constituirit Statului tribunale si corpuri, Domnule primer(' grijiri, mime ii va fi unul ti din marele te si nuvali din nee spre Palate. Atuncl
,
.

a redica templula InvAtAturei, alii lu- romfine, i ele yore fi ca i deputatil ciirorii este incredintath aplicarea ace- Whirl la recunoscinta comunei si, potii soldatil, parte cu haioneta parte, cu pa-
mine!, ale libertAti, ale fratiei, alii na- ce yeti alege. lora libertAti, totusi veghierea asa qi- dice, a natiunil intregi , care va avea tulii puscei, gonira plebea inapoi. Mi-
tionalitatil, si tote ui date, ale muncel, Credinta mea politica se cuprinde in and], fare alta apdlii asupra lora, e- in localele se6leloril din Bucuresci , tropolitulfi, tremurfindfi de fried, fugi
alfi produceril, ale avutiei particulare cele patru punte votate de Ora prin ste lasata cet5tenului. modele dorite, cum(' vorii avea comu- si se ascunse inteu5 pivnitii yodel. (Ce
si generale. adunarea ad-hoc, precumfi so vede din Acdsta a intelesti manilla de la nele din tdra , model° invidiabile in se nude despre riiiiirea P. S. Sale suntii
Pe aceste temeifi, de si comunele apelula Mall de cAtre comitatulfi cen- 11 Female, cAndii prin legea garde! membril comenei capitate'', carl veal esagerari : i dace in acea ImbulzdlA de
sunte siirace, Meade apelii la proprie- trale electorate din Bucuresoi, ali cii- nationale, a inerrant(' bratulfi cetAtie- fi realisatii mai detail asemenea omen! iii va fi atinsii vein] loviturA, a-
tart, me lege in numele torn, in fata ruia membru amü on6re a fi; la for- adorn roman!. De si nu intril in competinta men de cdsta nu a avutii gravitate. Ell am
natiunii, i nici until() nu me va face mularea si la votarea acestorii patru Dad Meta nu e de ajunsii I Numal a areta cum, si cu ce mijlóce aveti a vedutil pe Eminenta Sa la 6 ore dupe
se'ml cedar legAmentulii, cA pane la article politico anal Waal parte la 1857. arma nu alien libertatea ; sprijine pu- real sa, d-le primare, cladirea de lo- ameacji si de si era fOrte miscatfi mo-
lama anulul acestuia fie care comuna Pe lenge east() adaogii, cii tie matte tinte ale ei este si mintea luminate a cale, totusi efi api erode cA d-stru y'ati ralicesce, aflfindu-se inaintea Locote-
va avea min locale de salti. In mann la Libertate, adecA la t6te libertatile cetAtdnuliii, mai multi-] aria, chiare bra- ganditti deja ca si mine, a numai pe nentului Lascarii Catargiu, dare fisicesce
d-v6str5, domnilorü, sta cu adeveratfi politice i civil! pe uã scare !Mime, qi, tale Merman] nu este i.n adevera tare simple plata a Mann marilora chirii era ca tot-d'auna.) .

reale salvare a natiunii n6stre, act Imi face tie datoriA a ye dechiara, ca, de cat(' cAndii e [Wealth de tin minte anuali ce comuna plutesce pentru lo- Pe efinde multimea ocupa astil-felfi
Alien odate mai repetii, cea-a ce scitl pina acumfi nu m'amii contracjise nici luminate. A inarma pe cettitdnfi en arma calele actual! de sc6le, decal este plate strode mare pine la Palata, scriitorula
tot!, a nu este natiune de ate acea odatA, in nici (.16 impregiurare, cAtii de putinte a luminei, a desceptAril mintei, s'ar continua pe unit Humeri" mica de acestorn renduri se dusese la'd Carp, un-
ce are consciinta esistinteT si a drep- grea, nici prin faptA, nici prin vorb5. ' dee mares sarcina co ne-a remasii, Dom- an!, ear() glisi bancherl seri societal! cle se afla Locotennintil Dammed In gaz-
tutilorii el, si eh numal sc6la va sbul- Anal operate, ama sprijinite libertatea, nule primarti, in urma legit care a date de commie romfine, care so ia asu- & Locotenentil era(' liuisciti aci sci-
bera odate cu ignorinta din minte, si dati-mi voi a ye esplica, pentru ca cetiltdnului armA la mfinA. FAO de a ne da ance anulii acesta gate ail de cu sera", cif banii rusesci evade
spuzele reel ale indiferintel, ale ape sunte convinsii, nu numai in teoriä ci Acdstä misiune sperii cI vorii hide- doritele noue locale edit [acne tin se face scandaluri. Atunci IntrA majo-
sari! pentru tdrA, din inimile ne lumi- din esperienta facuta de tote natiunile, plini-o pentru viitorii scalele n6stre. parte din ele. Din parte-mi , spre a rule Grammont si le descrie tumultulii
nate, numal scOla va reda reminds- a tdra n6stra, natinnea naiad, numal Dora nu suntema 6re dotal a da par- veni In ajutorulti comunel la acesta im- de la Palate. Indate dd. Lascar Catargin
meld consciinta viitorului sett eel(' prin ea p6te mai, ;Uteri, cresce si in- te la lumina si acelora din cetAteni earl portant() lucrare, me voia grubi la ce- si Generale Golescu invite la cea mai
miirete si a marilora sale drepturi de tAn ; c5 numal prin libertate, practi- numal petit frecuenta sc6lele i pe cart rerea d-v., d-le primal d'a supune mare moderatiune si ordain] !a se Rise
esistinta si de indipendinta in facia In- candu-o bine, %roma putea face din tdra timpii vitrigi 1-afi lipsite in trecutii de la Camerile Legiuit6rie, legi, in pue libern poporulli intru cOld isi esprimA
mil si suptii bine cuvêntarea lui D-cjefil n6strI pcimIn1u1i fdgdduin4eI, adecA o terA bine-facerea invetAturei ?
rea aroma se potii concede oomunel
din ale bisericilorii Statului locuri pe cu cuviinta dorintele sdle. Apoi amen-
Tinde.tl mann de ajutorii, d-lorii pro- fericith in intru pentru toti fii ei si res- Deplinii convinse de patriotismulli cari se'si p6ta face cledirile dorite. duo! cu secretarulii iii mama pornirii indata
prietari i nrendasi comunelorii satene. pectatil In afare de straini; in fine, profesorilore romAni yin a ye pune De prises(' finial se insistii, d-le pri- spre Palate uncle Ii chema datoria. Acolo
Facetl ea Istoria se spunii lumil, eg suntii convinse, ca numal prin libertate la dispositiune pe intregil corpula in- mare, spre a vä face so aderati la pro- se mai alb i Ministrulii Dimilrie Sturdza
dupe ce ati elate satenului pane, lui, natiunea roman() pate da din sinulfi ei vetAtorti din Bucuresci, pentru a des- punerea mea, d-v. fiindil de demulta si Prefectule, in urine yen: si patche-
seciel si copilasilorfi lui, dupe ce'l ati fii cu virtuti distinse, tii adeveratfi marl: chide sub patronagiule D-v., scoli de timpii cilscigatfi cu anima si corpula can- tuff, Procurorilorii, pentru a botht cu
date ogorula seri, coliba sea, asta-di 'I si asta-di, se scie de tot!, ca marimea Dumineca, scoli de sera, pentru cete- selorii marl, cum(' e una i acea-a a noderatiune si i legalitate mesurile
instructiunii poporului, termini', rugiiii-
dati tote vol si lumina minti si inobi- si insemnAtatea statelorii se mean nu tenii adult! car! nu sera citi si scrie, du-va se priimiti incredintaren osebitei necesaro,
lirea inimei, tote vol. 'In face-ti asta-di dupa intinderea teritorinlui lora, nu cari n'aii avutii ocasiune a afla si a se mole cousideratiuni. Me coboriiii qi eli pe jos(' spre Pa-
prin sae, a fi In adevern omit. La ce dupA numei uld locuitorilorin, nici chiar deprinde a iubi gloriile i venitulfi na- Ministru, C. A. Roselli. late. Era la 11 1/4 T6te prAvAliile se
folose, in adevera, va fi sAtdnului e- dupa avutia lore, ci dupe numerulii de Outlet lore, si cart in fine, nu cunoscii Nr. 2,147, Aprilie 6. inchideb, anneal speriati pretutindinea,
gorulti eel ati date, dace elf] nu va bArbati seriosi, mar ce dad lumil : bAr- drepturile si datoriile ce ail in socie- toti cetutenil romani se retrAgefi fuge
sci SA culdg5 din elii de Mil hrana batii cei marl ai unei teri sunta res- tatea, ale aria libertati s'a incredin- MINISTERUL DE ESTERN. SI DE STAT. de la Palate spro casele lore. Din ce
,

corpului, fere a culege din , ale si iu- pectati i adoptati de lumea lenge ca tate de lege padei bra toted', lora de D. H. Tillos, agent(' si censure ge- me apropiame mai multii spre Palate,
birea de tore si recunoscinta pentru fii al ei. Asa Romani!, credii, prin li- mend() arm ate. , nerale ale Franciei, prin nota No. 271, nu mai &anal de can]
face cunoscutii acestuT Ministerii ea, tiguri strain()
cei cari ail facuta bine terei si lorfi ? bertate cu aptitudinea lorii cea mare, Bine-voiti, Domnule printed'', a in- guvernnlii M. S. Imperatorulul i-a a- si amenintiät6re, postate cu ciomegele
Sc6le dare, d-nii propietari si d-nii apoi ajuLti si de uai positiune ininunata demna, prin pail de comparatiuni, mai co!, date unii congedia, i cii, de la 7 pe strada, printre densii multi Polonesi,
arc wriest 11 nu are Comuna learn(' cu geografieä si favorisati de Linda
din dose pe meseriasii roman!, a prate Api ilia curentii, D. Baron d'Avial, re- multi Lipoveni si eu Were de men, o
,care se chidden locale de scale ? Di- cele mai fertili pamenturi ale Europe!, de patrioticile ofrande de servicii ale dactore la Departamentuili trebilora stria spunemii, multi Jidovi 1) Josii Unirea I
cep primarului Comunei: Each !emit vorfi deveni, down! strAnepoti ai ace- corpului inv5tAtora. Inscrieti pe toll eel ine, este emaciate cu gestiunea a- strigaii multi en unit 'manta strand.
din p5durea mea .. . .. . fa scala pe
lui poporfi mare ale Romänilorii, cu- ce doresce a urma in asemenea scoli, gentiet Se
i consulatului generale.
publicA dru, acésta notilicare,
Atunci ijiju pelotone de militarl in
drabs. Nu are Comuna della mil lei ceritorii prin idei, adeca civilisatorii armi comunicatl, ye rogii, listele dam- bunt) ordine se puse in mars(' de la
pentru a zidi locale de scald ?Anima popOrelorii din rnsaritulii Europei. spre sciinta i regula diferitelorfi an-
ndlorti, pentru ca se desemna localulfi toritati. Palate in salsa spre Mitropoliii, plebea
v6stra se damage punga v6strA si P. I. CernAtescu. ai pe invAtAtori necesari. se retrase inaintea lore, oil insu'rni Ire-
smile va fi!--- Dare nu sunta pearl pe Craiova 1866, Aprile 4. De este data adaogii numai, cA D. Gitimii in Vocea Nationale, qiariii din lasi. cuiii libere pintre densii pane la Pa-
mosia vested, dare greutil tile women-- V. Alecsandrescu Urechie, directoruln In vederea colon intemplate alaltderi, late. Arica nu se intAmplase nimica mai
time nu ye lase min sublime prises() LOCOTENENTA DOMNEASCA. acestui Ministere, me riga, domnule aminamii pentru numerulii viitorii ince- grave. Soldatii se reint6rserA la Palate,
de 2000 lel in pung5?--- Sc6la tote va a primarii, a ye vesti ca va fi cele Aire perea publicarei unul sire do articole Locotenenta ordonase se nu se dea foal
ti, cad smith sigurii cà dace ea nu va Principatelorri-Unite-Romfine. tdie care va Incepe sala de adulti, asupra Descentrolisdrii §i ne grAbimii, in Cu nici unii pretiii in contra plebei, de
avea de indatA locale anume, va avea La toti de feta' si viitori sAnAtate : de indata ce void priimi de le d-v. au interesulli adeverului, a descrie tube- calf" dupe tin comanda espresii.
celü 'mein!) una din insAsi casele ce rarea de linisce din Dumineca trecuP.
Asupra raportului d-lui Ministru de lista', in care se se fi inscrisii unii nu- La 11 si jumetate cavaleria trecu in
posedatt pe mosie. Si asa milli 1866, Interne, sub No. 8200 ; mere are care de doritori. CE S'A INTIMPLATIJ IN IASI? ') góna stride cen mare, i so ase(A i
await rolintuirii RomAniei de regimulfi A vend(' in vedere Art. 10 si 78 din Primiti, ye rage, domnule primern, Iasi 4 Aprilie.
conruptiunei i alii degradarii, va fi ii egea Coesilielore general! de judete ; Ineredintarea prea osebitei mete con- Eri Duminica la esirea din biserica, vrei spinal
2) Ce ratacitii a intrati in o parte din e-
ea self p6r4a picInicia obicfueita carac-
anulii in care se va fi aprinsii, multu- In virtu'ea Art. 9 din clisa lege; sideratiuni. nit multime de 6meni multiuse Gurtea Mi terului si se vi cu Moulage in contra Guyer-
mite veal, facla lumintit6re a [lino Ara ammonite si decretiimii : Ministru C. A. Rosetti. tropoliei si !gout() dinaintea case! Renz- nului ! Invittiiü pe Omenii CU minte dintre co:
romane, feud(' in care se yore arde Art. I. Colegiele alegetorilorii pri- No. 2146, Aprilifi 6. roIigiouaril lorii se sflituiascá pc cei annigicl
mArAcinii inimei poporului nostru spre marl, se vorfi irtrunii de catre Prefecti 1) Autorulii acestui arnjcolü garant6zii fidelitatea se le arcte, unde-i póte duce in vremile de
, naratiunii ea martorii
caldera'. astti-di acea gale de revolt4.

www.dacoromanica.ro
 1111!1110,....-,
TIO1TVTLU 12 APRILE.
..... 179
ea la Pa lath. Inaintea ei nimine nu s'a Dar(' ce Been Mitropoliturh In acestii te peri, Provedinta 'i-a reservatii mi- positart suritemr, noi $i in cea mai a i se face avansulre si
pentru a i se
Impotrivith, darn duph Rosa indata s'a tiler] ? Mitropolitula era ascunsh in piv- siunea de a tine susa, pe aceste parnentir mare parte numai noi!! putea face, este evidintri, ca legiuito-
atrupatii plebea din not), locule dina- nita unui rachierh. Po la 6 ore mai legate prin suvenirile mAri:ii si a gloriet Amü ftenth acesth stabil apelii la 'lull nostru trebue se monad causele
intea Roznovanulul se umplu do tumul- diacona se presinth la autorulii acestui de muma Roma, falnica iei AcuilA ! trecutult ai la emininte calitati ale stagnatiurmi din trecute, se-i facilite
tuanti cari do odath sc6sera ca din pte erlicula lila raga se via in ajutorulii Ora deseeptarii sele a sunate si ele poporului romana, nu pentru a ne im- mcrsulei prin institutiuni organice, bine
merit(' pari, ciomege ferate, cate-va Mitropolitulut Calinich, carilia Prefee- s'a rAdicata, pinta de viata $i eu vo- pune ca sarcina Europei, ci mai multi, neinerile, omogene, armonice
$i vitali !
pusci ai pist6le, stricarh pavagirtlii si tull Pantie 'i a inctiviintata intrarea inta tare de a li!! A li liberal, tare pentru a ne incuragia pe noi insine Dact pint aci amir generalisatir te-
se armara cu bolovanii strode!. Dinain- Iii Mitropoliii ,,pentru a'si dude rana". prin iubire si unire I Unirea, vechia in mersulil nostru, prin amintirea a-
sea nestra, cause este ea senteamil ne-
tea easel lui Roznovanu se striga: doi In adeverii acestii ordinii eta Prefec- nOstra religinne, va face puterea nd- celui trecute la care a beeeliciatie -prin cesitatea unei asomenea generalisari
in
galbeni de omit pentru ori clue no a- haul esista i astii-folit me dose( cu mului nostru, i acésta putere ill va escelinp, occidintele! interesula desvoltarii ideicloril ce averne
jut51 Vedre de vinii se impirtiaii pin- draconian la rachieria si dupa ()Move ine la inaltimea IfliSiUrlit ce este chit- Una poporA care en Vito opresiunile despre misiunea mandatarilora pentru
tre Omen!, d. Teodor Liateacu era Inte- indoell, VeIliU scour" la lumina pe P. instil a indeplini !! Cu pase sigure, artificiali banali, ce le-a indurate, a consktuante,Y pe care tineam a le ernite
L

l( ptulü cu gura cea mat mare, si de S. Sa din pivnita imbricatil in uiI conduse de credintele $i virtutile mos- date probe de consciinta
drepturiloril interra forma care se nu aibe condi-
odath, canal 111111 peletonii do vr'uti 25 biota de Hilda CII postavii verde. Cana tenite de la marii nostri stribuni, warn() ai datorielorti sele ea omit i cettitianh; tiunea unei profesiuni de credinta, tre-
soldati pedestri se inainta spre ei ca se ne suimit in trasura, ua ordonanta atinge tinta constituirii statului nostru une poporil care a !Wilda In momen- buinciOst IlUTI131 barbatiloril cari
se vor
se'l impraatiti, incepura a di cu bo- ne veni din partea Locotenentet, pof- romana pe principii egalitare si de- tulii data se dicit alesului s'ee, ,Quous credo chiemati prin intinsele
cunos-
lovani, de josh si do prin ferestre, Una] pe Mitropolitula la Palatii. Si mocratice, proprii a garanta nationali- que tandem, i se-i radio mandatul6 oink rin Ira began
prin in-
pist6le furl desciareate asupra mili- astii-felh, in contra intentiunii cu care tatea romlint, in patria romana, ai li- ce i-a fostri incredintatri tdelegandu-i teresele ce-t légt de viata individua-
tie!, duel soldati *nit josh loviti amü intratii in aeasta afecere, acorn- hartOle celatermlui si a omului!! suveranitatea, unü asemenea popora, litatii si patriei romine, prin principiile
de m6rte ; plebea infuriata prin bani paniatii de nicer uln Ghergholii, farina Cu acesta devisal numai, iniritnith die, va sci Si ie in viitOria Constituante, si ere lintele lora constante, a participa
si bäuturii alung5 pe eel 23 remasi condusi la Palata si Mitropolitula se rnandatarii terei, mandatarii poporului tote mesurile de precautinne, pentru la constituirea statului manna,
chit
pina la pOrta Tresfetitelorii. Acute' nu introduse in Sala Locotenintei, undo, malaria, in viitórea constituante, se va a nu se mai repeti in prejuditiulri ai rnati a face fericirea
i marirea acestei
mai era chip(' de inlarliere. OnOrea Mit pentru chutarea (islet" a P. S. Sale rite asigura viitortilü patriei i Natiu- desonólea Homtniei, regimele de Si- tori romAne, pentru
poporula Romane.
Natiunii si a militioi, siguranta cotate- D. Lascar Catargiii ii incuviinta off ce nei mistre. baritisma, ale carui juga ratlines(' a- Prineipala preocupatinne in con-
nilorii era push in iota ; se dede sol- inlesnire, proemial de la sine se into- Sentimental(' de justitie de legali- duce ucidere moralitatii mistre si care siliulii constituantei negresitt ca va a-
daiIorü ordinate de a se apara ou fo- lege. Not esiramit din sala, lasanda pa tate si egalitate politica, de libertate vrea termina en peirea nationalitatii! yea se fit, sailirea conditiunilora de
cult"' puscilora. Prima deans riltura so Mitropolith a depune descoperirile P. gi instructinne poporarit, se fit busola Doue teri surori, unite prin aceesi ereditatea Tronului in familia nouliii no-
flea in sera, plebea Loth nu se linisci S. Sale in trista caul in care pare a celorü chiemati la construirea noului vocatiune, prin omogenitatea (demon- stril Domnitoril !
acesta cestiune pre-
atone! cate-va pusci furl slobozite in li !until na parte ale de nechihzuita. nostril edificirr ! tului sea, prin aceleasi suferirit i tra- sintti pentru teri prin stabilitatea unei
midllocula el ai vr'o cinci ind;vili pi- Cu acesta emit terminal(' espunerea Col-end(' aceste garantii pentru ii- ditiuni din trecute si aspiratiuni in vii- ordine de dreptri publicii politica, ua
cora indata josh. Lupta era angagiata. factica a celoril lintamplate. Tota ce se
,
inta poporului roman(' i a -patriei sale, Lodi, cora gilsi puterea $i garantia na- chezasia de prosperitate i. de initrire,
Una eel push de preoti rusofill trägea lice ai se \mono in contra, sunlit in- nu enema nimicü strain(' de carac- tionalitalii lora rornane, garatia mririi dart ea trebue
tot(' mere(' clopotulii eel(' mare a Mitro- ventiunt. se confere natiunii ro -
terulti sea! a i inteadevere, tote aceste patriei comune, ai a libertatiloril civice, mane tote garantiele dreptului de e-
poliel ea de foci,. Do doue ori cava- Una cuvdlita numal avow(' hitch de drepturi inerinti naturei omenesci, erat nu in balantarea fortelort ci in it- lectivitate la cast
de vacant(' a Tro-
leria mature strada con mare pina la SPUSU locuitoritore nostri. Amii nodal
sintite, scrise in Anima vitei nOstre la niunea lorii! nului, prin stingerea liniei descendinte
coluIü caselorii lui Neuschotz, arestandil o sum) de Omeni strigända, e5 vinii
tine; poporula nostru le a minuscule Sarcina mandatatilort natiunii pen- ii familit Domnitóre, pentru a nu ne
pe ori eine se improtivea si ducandula Resit. Acestea suntii vorbe deserto. fart a le Ii coltS prin dietionare, le tru Constituanti, va ti en Mani mai perde nici ria data
i nici inteurai ease
la garde, de done ori plebea se rea- /NOT .nu vorti infra l 111 potri infra in a practical) fart a le Ii avutti tradu- gingasia, eu cMti misiunea lora este a
individualitatea nOstra, . ,

dune' din casele lui Roznovanu si din Principatele-Unite Tractatulii do la Paris

se in legi serise! n'a trebuite ca sci- puns tiA buna !mein dreptului nostru A dolls cestiune principle si de e-
,

Mitropoliii. A treia 6r5 in fine in urma din August(' 1858, suptii a carui lege intia se vita a inventa acei termini publica, care are se flit cartea vietei
. gala importantt ni se pare a fi ina-
cavaleriel se panda si infanteria pe strada; swami), la art. 2. pune_Principatele- technici, pentru a egala clasele socie- nóstre sociale, Catechismult credin- lienabilitatea
teriforiului nostru fit in
unii pelotonit strähMu in case Rozno- Unite sub garantia colectiva a celorii tatii mistre politico. chide este sciutt IRture eostre politico; garantia fiber-
totult, fit In parte, Oa prin forma unei
vanu, in copal lorn Vasiliu Pilath, o- septe putert contractante i Mei una din ca servitutea, barbarismulii feudalitatii, (Adore civice si omenesci $i total in- unreel personale
cu alte popOre fit
rout(' de la 11 Fevruariii, i aresta a- el() nu p6te face singura, Bra intele- care era basea asedaminteloru swing tr'unü timpl garantia romanismului, ai a prin forma conerirea
dreptirlui de co-
colo pe d. Nicolae Roznovanu, Ceaur gore ,cu celelalte, vre Ua inter ventinna; la popOrele cuceritOre, n'a avid(' la noi prusperitatii terei nOstre ! In Rasta Carte lonisatiune la
rase nelatine.
Asian, pe Teodorii Latescu, i pe ad- Rusin mai [mini" de Cain ori care alta, viéta nici Wear(' de momentre Justi- mare va aye s se resfrariga aspira- Aceste done cestiuni primordiali re-
annuli) Panaite Cristea. Teodora La- can atunci si aril atrage, la minute un tia, legalitaten, egalitatea era(' ca i to- innile poporidui romance se satisfaca gulate, ce :,vea constituantea
;

tescu era legatii la calif", chatty il era alii doilea resboiii erientalii. Si apol leranta, e i pietatea , ca si caritatea esigintele imaginatiunii sale publice $i cupa cu
a se o-
mai pitting difieultate de in-
ptitata de sange, dare suntemil datori chiarii clinda aril fi en putinta o inter. si ospitalitatea, ,nesce inonime In pasiunile nationali, in Mu se ne con- temeierea
noului pacte politico-juridi-
. a constata ch-st pastrase toth curagiule. ventione, Ore noi se time aceia carl s'o duca pe cote sigurt la eivilisatiune,
? yelp se ne vie turculii s'aii practice vietei porporulni romAnh, neste ria co-sociale.
' Darn :Rosnovann ai Asian erne desfi- dorimit austriacula Cu soldatil sel pe vapid(' facuttAti genetiee I Recbeiniet ct lima- si ea se ajungemii ad, nu va pule A lega hiserica de natiunc, i na-
prep', ingalbiniti, ea nisce ()mein Iasi nostril? vein so no suga ocupatia strh- nitarit, just()) pietost ai tolerante prin perde din vedere c numai justitia, mu- tiunea de biserica
asta-fela ca una prin
de despretuita i stringeaii heatutii fe- hat si cea din urma riimasita do viata eminentt. Hominid() merge fail esita- ralitatea, instruetiunea, publicitatea $i alta si se conserve,
fit se intArdset,
meelora pe care le adusesera en dénsii, in acesth timpl de femete si de mise- thine, spre implinirea minimum( civilist- libertatea, smite conditiutrile necesadi se prospere, va
fi tra bine-facere pen-
sciindü ch sub acestii scutü feme ci vorii ril ?TOte ca tOte, numal se ne fe- tore in oriintele Europei, la care se pentru esistinta unei stari de eivili- tru biserica
si natiunea romana, liber-
afla o garantia in contra indignatiunii pit; resca Durnmadeii de ocupatie straintis erode chitmatil de ,provedinta, mergea satiune! tatea $i vitalitatea societati bisericii ro-
fie austriach, fie turcescii, lie a cut a ft.
blice. 11 mustr5 in fine consciinta si pe Concoh tent din Iasi, guvernula ne calmandir i resfringandri furia si irn- Per fectiunea individului i ameliora- mane antonomt si independinta, nu va
deep] cuconast depravati; incepeail si lase deplina libertate se ne damn' pa- petuositatea ordelort barhare ai tot(' tiunea statolui sea sociale, este pri- impediea
liberta4ea (in care nu intra
ei se vada, ca din ori co plinth de ve- rerea nOstre, dace 'mime pe Principals intr'ruia limpS propaganda invOtturi- multi inceputri a unei opere civilise- proseli(ismnlh)
i desvoltarea biserice-
dere este tia infamill do a plati si do a Carole 1. s'aii nu. Primirea mut si le crestinismului, Fara carte, respan- trice, ele trebuesca puse intrunü ra lore de
nal strain". Toleranta roma-
imitate Omeni, care sa'al p&p viata incuviintarea majoritatel puterilorii ga-
ranto si deplina independinta a tool dindii nOua civilisatiune fart lesicOne porta strins4 cu moravurile, cu ado- na este in religinne ea ai in politica,
fara se seie pentru 30, pe ()audit d-lor,
nOstre ne smith asigurate. Se votaina $i dictionare! Biserica lui Crista din veratele traditiuni lieu afectiunile bine de notorietate publica, Ea, natiunea, nu va
in a aurora intereeu se petreceii tate dare dupe Ilona nOstra voinale, omit care a cant(' civilisatiunea moderni; intelese ale poporului, de care are se desminti in aceste
Ninth traditiunile
aceste, nu s'aii push cii peptulit pentru gandesce fie care ca este mai bine. In progrosulil sciintelort cultivate la oc- se oeupe legiuitoruln din viiterea Con- seculari,
causal lorü, ci s'aii asedata pe canapea ori co cash insa se ne perthma ea rotate cidinte, suntfi datOre, puteme clice fara stituanta, tare este chiamata nu a crea
tolult este, ea se nu'i se cent
a impinge a SR toleranta pina la ab-
privindli macelaria plobei ai a militiet. i cu demnitate. X. Y. esageratiune i cu istoria in mina, ac- u sucietate Chaff', ci a remedia rèulü dicatiime, pint la sinucidere.
Acel cinci cu cote patru cocOne de tualitatea, $i magnificinta, shorulil lora], intr'rea societate esistinta, si a con- V. Maniu.
laugh dinsii furl condusi cu cea mai MISIUNEA FIITOAREI NOASTRE CON- acestui
popora emininte latine, de- serve partite hone ce le gasesce la dinsa! -------
mare politeta la Palatal, barbatii se a- STITUANTE. , venitil in cele din urma mohair Is- Citndü vorbinari tie libertati I inR- COLOAREA DE GALDENIL
estarti la cancelaria comandanturei , lamulni care l'a comblitutil
Averne forma credinta, a Durone- pe in titutiuni democaratice nu intelegeme A
earii demote dupe grabnica interven- iitardiOi din ColOrea taIhs-
nedeule pArintilort nostri, v'a face in interesuit civilisatinnii si in apt- ne mtrgini in reproducerea 'moral ideie
thine a Prefectulul Golescu, Nal indata este cu-
nernarginita sa indurare gi justitia, se rarea occidintelui, ai actista teoretice, bone pentru profesruni de mit south invita0 east pentru
retrainise acasa, ntadanie Roznovann in triumfe dreptatea camel nOstre
, i ca vintula pentru care bine-cuvêntamt jus- credinta, daril cu care not n'amil tre-

poporula romane !reeled() peste ad- titia Europel, dispositiunile lei de a nu cute Ruhiconuld dincultatilora, i ce- alegerea olie1Ari1orii. serginti-
trasura cu D. Primaru, celelalte trel
dame in alter Went de unii
%Tradable recinte, pose in calea mer- tolera mai departe umiliatiunea Until remit ca vjitoriuI Iegiuitor sa-ai adune lurk etc. iflSá III Ohio de 15
oficierii calare.
sului sea de inamicii seculari, va esr popora garb' de bine meritate! elementele operei sale, din viéta po-
Indata se coborire Procurorii la eel din ultimele tentatiuner pe
deplina In porului, sa le combine CII esperlinfele
Aprile, la 8 ore dimineta.
arestati si le Mara depositiunile ca u- Europa are nu numai dreptuhl dart) I. ...11.14.1.1.
minata asupra datoridorir ce-i impune, $i sacra datorie -SF tine compta de ma- adunate de la alto popOre practice, alit- 1 ()TERM. Clock din Suburbia Radu `Coda
nora ce au comish atentatulii provelutii propria s'a esistenta, t
cA povituitt de rele servitie co i-a adusa, in timpi felt, in WO ele se reapunda la ade- RAstrada Oieelorii Nr. 2.
la art. 81 a codicelui criminate si pe-
periclele idesastróse ce pineal) in ces- nefasti, natiunea romana! $i va face veratele esiginte, se tia in earacteride Valórea 1000 galbeni.
depsitii cu munca naiad pe viata.
tiune vieta sa, fiinta patriei romane, va sci, bine Europa a nu ignore misiunea ro- nationale, si se asigure prosperitatea, PRETUL. UNUI MET rN GALBEN.
La d, ue Ore ordinea era restabilita,
in viitor ca constituanti. A-§i croi nit aorta manului, la delta Outface! Esistinta po- perfectionarea si fericirea individului in
tate revolta (cravaluth) tinuse done Biletele se Ail de vnadare la administratia diaru-
demna de stranepotii marelui popor dom- porului nostru, in acestA parte a 0- parte si a corpului sociale in totali- Lai Itomanutii" si la lihniria D-lorii Soeeeu
6re si jumatate. Se mai Ueda numai .

nitoril ! Romantik), a infruntate eta riintelui, este Lit cestiune de viéti pen- tatea sea! Companie.
arestari de pers6ne suspecte. ore atatea vicisitudini in timpii evu- tru influinta familiei latine din Occi-
Perderile aft [esti, urmatOrele: 2 flu- lui Nici aci flU ne oprimn, ci mergemir, nimbi ei s'apropie terminuln tragerei loteriei
uncoil ;-
, cu eroismulii see sticti, dinte; aste uà cestrune de viéta pentru pana a cere ct leginitoriult se edit subserisuld rOga pc steel Domni, earl au bine-voitii
litant morti si 15 militari raniti, din
plebe 15 mortl : numerula ranititorii
pentru ca numb', in secolule lumini- libertatea i prosperitatea comerciului ei in vedere continua varietiune la care a se instilling CU vindarea biletelorii, sl trimite
lore, se educa rusine rnemoriei sink- in Oriinte, este tiA garantiA pentru in- este supusa situtiunea omului civile, din banil pentru eei vinduti a'i inapoia biletele
i
null" puturamii constata. Eh insu'ini
bundort sei, dtndusi unt testimortal avutirea occidintelui! Noi la 'Indult care variatiune nasal alte indigintie $i remase la Domnialorb, poprind numai atatea, pen_
amii velutii patru din mo ti, unuhi vis- de caducitate?!
a-vis de bisericii colonel si trei subh Ell, stanca neperitöre, nostru nu %/can't inceta a da occidin- prin ele alte interese, si ele la rindulft tru eati vorii avea n speranta fondatii, d'a le mai
in curse de 19 secoli, pe pamentule tellii, ai cu deosehire familiei latine tOte lore, produce alte ideie, tit want or- putea vinde.
arcade; acesti patru rarati Oren a fi E. WINTER FLAMER.
straini, esterioruln lora era de vaga- Daciei Traiane, gardianulh neadormitt probele de vine simpatii ai interest dine de raporturi sociali ! Cartes nOstra
bowl! destramati. a traditiunelore Romei eterne, deposi- ce-i purtanan, a-i da garantie de vi- cea mare dad urmezt a tinea compta

Militia a campatii restulii 010 si Rita Moran latinitatii in oriintele europii, se talitatea elernentului nostril, probe ea de posihilitatea unorü reforme, ce aii
S'a nitath, de vre-o klece clile,
néptea inaintea PalatuluI si a Mitropo- va prosterne la ptinintil de suflarea suntemii accesibili pentru civilisatiunea se vina cu progres-ulre care Hindu in la D. C. A. Rosctti iiä hailla
hei. Cea mai complecta !Misers a dom- Crivetului, spre a dormi somnula mor- rnoderna Fara ca st perielittrnh pro- natura ornului, nu semi et nu Su- impermeabile. Se se reelame.
riltil j dollinosce. tit? Nu! Romania au va peri, tin po- prietatile vechiei Wind*, a calif de- fere a fi tinuta in lode d'a core chiar

www.dacoromanica.ro
180 T;07\;ANUW 12 A PRI LIU
I.JICCI2.---mil=a12.11IMIN.M. mom= mom. az cc-J.7 AINIMMIMERIONMIEW

CORESPONDINTA ADMINISTRATIUNEI EFORIA SPITALELORU eIVILE.

I MPORTANTU, Fiindil ca a trecutil Magadia de
D-lui C. T. Grigorescu -
la Ploesci.
I)Edesubti
INCHIRIAT. De la Sf. Gheorghe Etajii E VINVARE. Mosia Cretulesei Filleoeni din
coltu ulitei academii , vis-a-vis de U districtuld Ilfovd, in departare o pestle de ca- Publicatii st;clarie oglin4i, portillanuri etc. a D. A. Mautner,
Lei 342, plata abonamentelord cerute de D-ta gradina numita. Rase& Doritorii, se potti adresa pital& Doritorii se vord adresa la subsemnatuld . La 12 Maid viitord anuld curentd, se va tine vis-a-vis de onor. Consulatil Rusiel in posesiunea
.

la acestü qiarti, 1-am priimitil gi spediarea Milord
la aceste abonamente s'ail regulat i urmesa.
D-lui Stoianovici gi Marinescu la Braila; D-lui
N. Tipeiu la Focsani ; D-lui Nerone Lupascu la
Vasluiu ; D-lui N. T. Grigorescu la Pitesci; D-lui
N. Codreanu la Buzeil ; D-lui Ar. Augelas la
Braila ; si Par. Niceloril Iliescu la M-rea Bistrita.
Lei 566, plata abonamentelorii cerule de D-v6-
stre la acestil iarü, i-am priimitil i foile, im-
panne cu biletele de plata acestoril abonamente,
D-lui A. V. Ionescu -
vi s'ail spediatil i urmesg, regulatil spedierea lorii.
la Bided.
Lei 722, plata abonamentelord cerute de D-v6-
stre la acestil iarü, i-am priimitil gi toile pentru
tote aceste abonamente s'ail spediatil gi se spe-
dime regulat intocmai cum mi-ati notatil.
11- 23 Aprilie.
G. P. Serrurie.
A NUNTIU. Casele din Suburb. Archimandritu-
lui, Strada S-tilorti Apostoli, 39, col. Verde,
se inchiria4ig, de la S-tu Georgiu viitoriu ; Dori-
torii: de a le inchiria se vord adressa seri alaturi
cu elle la D. L. Col. I. Chiriachide, seri la sub-
senmatulti, callea Craiovei 65.
Siaicariu.
Doritori se voril adresa chair(' in aceste case.
No. 195. 3-34, nE INCHIRIATU. De la St.
A GRICULTURA. Linn agricuttorti putandil asi-
4gura moralitatea, capacitatea, comptabilitatea
si agronomia-aplieata, cu 5 ani de practica, in
tate ramurile ei : cunoscandii obiceiurile terei, eu
certificate gi diploma, doresoe a intra in functi-
in aceld localti. strada Bibesca voda No. 10. A. Falcoyanu. o licitatie in localuld eforiei spitalelorti, Casa No. mea. facti mamma onor. publied ca de =until
No. 196. 1 No. 151. 3- I s. 38, strada Coltea, la ora unu dupe amiall, pen- inaintemai
vInd tete aceste obiecte en 25 la suta
josil de catil sad vindutil ping, acuma
E tru darea in antreprisa a reconstruirel aripei prin- sigures din dartemil promptii si real(' serviciti.i a-
Casa cu 10 odal, cuhnie, 0 oca de
grading si altele in mah. Amli strada Pii-
maveri No. 11 alaturi cu Prefecture Ilfovii.
E VINDARE CU GARANTIA.
Ii cipale din sanga, a edificiului, Spitaluld Coltea,
Erumelsg, si bung semanta de gindaci de ma- asemanatil proiectului aprobatfi.
No, 142.
A. Meonhardt.
3-24.
tase de Japonia, cu coconi albi, pentru inteia data Doritorii suntil strict(' obligati, ca mai 'nainte
Nr. 177. 3 -3c1. crescuti in Moldova' ed cea mai mare ingrijire si de depunerea ofertelord sigilate, se presiute ga-
NI OULU HOTEL BELLE-VUE DIN G1URGIU.
r WE INCHIRIATU. Pavan. din strada Selari de abia pentru a patra Ora reprodusi in Europa. rantil sea in ipotecg sed in bani, de 1/5 din Situatd pe marginca Dungrei alaturi cu sta-
linga Coco.. Doritori spre a se intelege chiai A se adresa la D. Sandu Miclescu proprietaria =Moll ce are a oferi pantru lucrare.
la Sarbesti, districtuld Vasluiului. Planuld i conditiile generale se potd vedea in tia vaperelord, si in facia aleei orasiului, mesa
la Miliaria de dame, din coltd.
No. 157. 12-24. ori-ce 4i la cancelaria Eforiei, in orele de lucrare. oteld prin el eganta camerilorii, ingrijirea manes-
No. 171. 6-24. _
Doritoril voril fi datori a se conforma erica rilord i alegerea bauturilord, se recomanda de
E INCHIRIATU. Pe mace. MArcuti aprOpe E VINDARE, 50 dr. SEMINTA MILANEDI) cu art. III ald jurnalului Eforiei din 8 Aprilic, tumid dintre cele bone otele din Europa.
I) de Targuld Oborului, un stabilimentd complectii dupa care in Italia s'a lootS Medalie. Se vord privitord la regularea specialg a garantilorti yi Curatenia cca mai perfecta predoinnesce in tate.
Salonuld cel mare forte elegantil mobilatd si
pentru cresterea Grindacilord de matase, drama adresa la magasia Dommlorti Panaiotti i Atanas- modal(' de plata a acestei luerari.
320 paturi cu tote ale lord, i vr'o 600 ducli siu, in fata gradinei Santului George nuoii. No. 193. 34. splendidil iluminatii, gi gradina otelului procura
marl de peste 30 ani, cash de locuitil etc. Ama- 192. 6-24. D lora pasageri petrecerea cca mai pawn', Bere
torii multi invitati a vedea in fata locului cele pFORIA BISERICH CRETIULESCILOR. Li- de Viena totil-dduna prOspata.
E VINZARE. Casa cu curte, grading, gi ail 11-4citatia pentru venlarea Codrurilord de picture Pe lenga acestea preturile cumpatate rind, de
espuse, gi in 'Irma a se intelege pentru pretil cu
D
intinsg, dependintg, inlesnire pentru plata. Ca- dupe locurile cedate fostilorti chic* in Mosia Cio- pe acum'i anunte fiitoruld seri. intreprinlAtoruld:
proprietaruld.
No. 137. 4 - 24. , lea Belvedere (podu de pamentii). No. 155. ranil de sus judetuld Prahova linga Gherghita, s'a- Andrei Ioanovitz.
01111111101 No. 165. 16-34, manatil in clitia de Santuld Gheorghe 23 ale cu- No. 158. 3 - 24.
E INCHIRIATU. Casele din podu Mogosee rentel. Doritoril voril veni se concur* in lo-
O 9.411r,
No. 149.
No. 61, vis-a-vis de d. general(' B. VIAdoenu.
3-24.
nE VINZARE IN TOTALU, sad de caluld din curtea Biserieii Cretuleseu pe calea Mo-
II-PINCHIRIATU. Doug ap a rtamen- gosói linga Palatti; Sara card din dorilori nu se
te din casele dupe strada Gabroveni No. 47 se voril inlesni se vie la Bucuresci, voril putea de-
CASE DE FElit.
Sigure in contra focului g'a spargerei pentru
drt cu chirie de la Sf. George viitord. Doritoril pune ofertele D-loril in Ploegli la d. Poteca Di- conservarea de bani, catastife, i documente din
George casele se voril intolege cu porprietaruld ce lade intrinsele. restoruld Prefecturei, de uncle se voril trimite in
din strada Polong unde locuesce D. I. He-
renumita fabrica a D-lori WERTHEIM et Comp.
Eliza Nacescu, Bucuresci ea se-tal-ia resultatuld in liva licitatiei. in Viena. Se elle in Bucuresei la D-nii APPEL
liade Raduleseu, 14 incaperi, giopronii si grajdfi. No. 186. 3-34. et Comp. Ulita Covaciloril No. I.
Doritorii se se adreseze la D. G. Focgia, la Mi- No. 114. 3 10 I.
uisteriuld de Interne, ea la proprietariii Ospeld VINDARE §I DE INCHIRIAT. 0 vie pe OSTA CASE a Minuet Banese Zinca Vàcd- TVA A ':IL" CD AG ICJ
d'Orientil No. 26. 104. I )EIoseaoa Pantelimonului dincoace de Marcnta
. F
rasa, strada Cosma No. 5, se inchiriala de
111.4 AL.

une de regisore (ingrijitorti) la o proprietate.
Adresa la Cofetaria No. 4, strada elar1, linga
Caracagi, in tete diminetile de la 8 - 7 sera.
C ASELE CU No. 26, din Suburbia Biserica Sf.
41-1Visarionti, cu 4 incaperi, cgmarg, bucutgrie,
pivnita, grajgd de 4 cai, gopronti de doue träsuri,
odae de vilitid i hambard mare pentru pAstrarea
producteloril trebuinciese, suntil de inchiriatii d'a-
cumii de la Sf. Gheorghe. Doritorii, vord bine
voi a se intelege, cu proprietara ce locuesce in de passagiuld Rome= grajdd i opronii,
transele.
No. 167. 4-24.
ASA No. 5, strada Pensionatu (Colta) este de
C venlare. Doritorii d'a o cumpara se bine-vo-
E INCHIRIAT. Un salon si patru mai cu
H 200 paturi, pre cum si fru* a 1000 : Deli
pentru cresterea viermiloril de Matase la Mosia trebuincoase ale viei, si de inchiriatil o magaclie
me Popesti linga Argesil departre dog ore ; Dori-
tori sul se adresele la Suptd-semnatuld Strada si goprond, i frump de dude la 300 arbori,
Negutatori No. 1. George C. Tataranu.
No. 111. 3-64. sg, se adresele pe strada Sfintiloril case Nr. 83 ping la 15 Aprilie. Cine are trebuinta ail gra-
E INCHIRIAT. Pe tumid sail mai multi ani
D
casele No. 48 din callea MogogOi peste drum
de a-
cum(' sail de la Sf : Gheorghe viitor. A se a-
dressa la proprietard ce locueste inteinsele.
No. 106. 64.
E INCHIRIEATU. De la Sf. Gheorghe o prii-
I)
de 20 pogoane do find, la Sf. Gheorghe viitoril inainte. Doritoril se potfi
lucrate, cu livede en MAGAQINUL
300 dada', cu 700 pomi roditori, mama, si cele adresa la sub-semnatulii, ce locuesce in visa casa
Iorgu Valdnu. DEMETER STAICOVITS
.
Piata teatrului, Casa Torok in coltii.
de bucate de 400 chile, 2 perechl case, grajdd RiULt GHIRCA DE SAMINTA. La mosia
G
Dridu districtu Ilfovii, plasa Mostistca, mai
eine va fi doritord de a cumpgra sail a inchiria, suntil 15 chile Ghirca care se pete semana si
Ad sositil Vinuri Negro alese Ungu-
resei cu 4 gi 4 si jumetate lei ocaoa, precumil
si Vina vechiti de DritgAgani Alba eu
peste drumil de Biserioa eu Sfintii. 3 lei ocaoa. - F e urite mooIicuri streine
beset a veni sma cumpere in fata locului. Se
Nr. 179. 3-74. gasesce cu inlesnire i earl* de transportatil. gi locale, felurite Br in 4 etu ri S tre in e, P e-
Ioan Marghiloman. s c Aril in undelemnii, Articole Colo-
3-24. nial e, precumil si tote eele lalte Articole tre-
I E ARENDATU. De la Sf. Gheorghe viitord
II-FproprietAtile sub-scrisului, Stramba, Crangurile,
No. 135.
Rama. casi i cuhnii.
din districtuld Vlasca. Doritorii a se adresa, la TRASURI DE VINDARE. Dr o sci i B r is ci Sub semnatulii recomanda tale marturile ma-
proprietard ce sade pe podu mogolói, ulita pietei Inoui, I i o drogeg prefecutg, doritorii se galinului sad de cea mai bung calitate, en pre-
vord adresa in strada primeval, alaturi cu pre- turile catil mai putinciosil moderate, si Serviciuld
Arnlii No. 1. Emanoil Gradigteno.
3-34. fecture de Ilfovd, No. 13, si cu prep 3-34. oedema cola mai promptii gi onestil.
No. 156.

-
iaseg a se adresa la proprietaru Colonel 16n Gi- vitlie in ease Sporer in dosu Baratiei No. 9. No. 191. D. Staicovits.
gartu care locuesce rimier ulita Glorii No. 4, A se adresa totil in acestil curt.
vis-a-vis de d. Stefan Ferechidi. I. Gigartu. HE ARENDATU. Mogia Rose, in departare ju- FRME/M!! ,_
No. 172. 3- 24. III-Pmetate ora de capitals, avindil cimpit intinsd, 17 MISCARILE PORTULTA BRAILEI
No, 66. 12-24. BURSA VIENEI
E ViNDARE. Und lora, strada Tirgovegti, pc semul proprietAti i limp de find, done mori , 13RAIT.,A_
C ASELE CAPITANU. CHRISTORIANU No. 22. D
No. 139, vis-a-vis de gradina reposatului Nae
Dupe ulita Herestrelui, :data cele marl, catii Philemond. Acestil Ina are lungime de 140 stin-
cu gepte rote, din care 3 pentru Ming nemtéseti. 5 Apriliii NUMELE PRODUCTELORU
5 Apriliii Ba
Doritoril pool avea acesta mosie, in total(' seri
58 45
si cele mai mid, ce suntii alaturea, suntil de inchi- jeni i latimea, fata in stradil, de 73
riatii, gi de vinlare de la Sf. Gheorghe anului co- are pe dinsulti i ail casutg cu 2 camere. Do-
stinjeni; Morik separate, si suntil rugati a se adresa la
Domni socec et C-nie librari, ealea Roam& No.
Metalice
Nationale ....... 61 -
Grail ciacar calita. I, chile lei.
22 7I II, 2/ - 235-245
215-225
190-200
Corgbil sosi. blare.
&pile.
2
3
renal. Doritoril se vord adresa la Hotelu Patria ritorii de alti cumpara se vord adresa in Buzeil
No. 33, la numitu proprietard.
No. 121. 8-24. la D-nulil Inginerd Em. M. Mehtupeid proprieta-
7, pentru deslusire mai de -apr9pe.
No. 185. 3-24. Lose
Credituld
74 50
69 3
77
carnail 2)
77 77

arnautd Ghirca
I, I)
II) 77 - 7/
porn. imam.
degerte
Vapere sosite .........
12
2
2
ruld lui ; erd in Bucuresci la D-nulii Lind Du- .

mitres., in curtea Biserici Deanna Bglasa. STE DE INCIRIATU. De la Sf. Gheorghe Secara . . pornite .0
L'Aviitorti, und Magasinti din strada Lips.= No.
Actiun. Mufti 130 90 135- 145
ASA D-NULUI GHITE CANTACOSINO, din PorumbU . Slepuli porni. la Su-
C strada cigmeua rogie,
No. 125.
se inchiriala de care 3-24. 60, vis-a-vis de D. Cristefor Stoianovici. Dori- London . 105 50 Oro 100-110 lina imamate ......... 3
subsemnatuld de la Santulli Gheorghe viitoria E VINDUT SAU DE INCHIRIATU. De la torii, se voril adresa la D. Nicolae H. Angelo, Ovald
Iorgu Valenti. B St. George casele din ulita Amzii, No. 1. strada Gabroveni No. 27.
Argintil
Ducati
. 105 50
5 08
Medi
Rapita
80- 90 9I
No. 182. 10 - 2 q. No. 83 154. No. 169. 7-24.

Subiscalitulii, are onOre d'a insciinta eil

111114 41Ealltit poseda In Magasinulti soil toff" feluld de
DECIMALE de 25 ping la 2,000 ocale, BAZAIrm
CENTIMALE cu cari se pOte cantari, in-
cependd de la 1/9 oca, ping la 15,000 o-
cale, tote greutatile de alamg i de tuciii, At& INV 41R11" 11 Si 'BINE GATA BARBATESTF"
Sub-serisuld recomandi Un asortimentil de hainc noi, pentru timpul actuate, cu preturi forte
ooale, funti, kilograme, zollgowichte, dra- Poduld Mogoseie in easele D-lui Basile Paapa modoiate.
muri farmaciere, tote felurile de bale* ; vis-a-vis de Consulatuld nursed. M. L. ROSENTHAL.
lanturi de mesurare de Serban-Voda, Ian- Recomanda Onor. publied ca all primitd unti Magasinulti, calea Mogogeie casa d. Finn.. No. 11, vis-a-vis de Minist. de Resbelit. .
turl in 20 metre cu leco stanjeni, stan- mare asortimentil de ROCHIE pentru se4onulii a No. 122.
jeni de optil palme, stgnjeni do lemnd si do varil precamil: 3-34.
de fend. FOULARURI, ALPAGALE, POIL-DE-SEVRE
Tate acestc articole, fabricate de mine, BARISURI, BApELE, PICHETURI, PERCA-
fp fiindil de cca mai mare soliditate, potil LINE, ALGERIENE, AMBRELE PANTOFI,
1111i11.7ri',11P,,
MANUSI FRANTUDESCI si deferite alte AR-

ASSICLIIARI
14[111
concura atatii in pretti ca si in capacitate
cu fie-care alai fabricatie, gelantandil qi pentru durabilitatea lord. TICULE, din cele mai renumite fabrice, cu
A. TRECHSLER. prectuile deja cunoscute de forte moderate.
Suburbia Pitaru-Mosu, in dosuld Comisiei de Galben, Strada Armagi, No. 16. No. 154. 12-24.
No. 48. 12-44. _Ms eentra pagubiloril de petra (grindina).
Subsemnata representanta a primel soeiettiti ungare generale de asieurare are onoare
.11111111111111111111111111111rOIMMINNIIMW
MI IL inseiinta printr'acesta, ed de la 1. .Aprilie a. c. priimesce
BIBLIOGIRA_FIE
-- STABILIMENTU
1W11101L3 ICJ
111111r" INCHIRIAT 'all AssicurUi in contra petrel
La administratia acestut (part' so mal DE VINPARE
gaseseii eate-va esemplare din IOAN ALESS1U Atatii in biuroulii sell (Bucuresci, strada trauma hotel(' Budigtenu) catil si Ia toti. agentii
Casele Dótnnei Efrosinei Ton- principali i districtuali din Principate ; preciurile sunt fixe gi moderate.
piata teatrului in casele D-lui NICOLAE CO \rid, din strada Curtca-Veche, Asicurarea in contra petrel se face pentru totil felulii de gran e, de plan t e de o 1 1 ul gi
CALENDARULU Lahovari No. 42 a primitil un mare as-
sortimentil de totit felulii de oglinde po
'No 8.
No. 71. 15 -24.
de mural, fructe pastgiese, pentru vii, gi plantatiuni de Manna Durata aseeurdra este One
la culesuld fructelord.
aide, asemenea de pined de olandá qi Pagubile ivite so platescil dupg 14 lite in urma liquidatiunei, care se effectuNg in cold mai
Ilumburgil de o cualitate superiórA, cio- scurtil timpd cu concursuld unord barbati esperti.
ROMANULUI rapi de lila de cosii, garniturl do muse
de la 6-24 persons, tacimuri 9i ttivl de 7.7.mwErizgaryammalsmswi
Tarifele i conditiunile se dad gratis de cadre Agentii societatei, earn' sunt gata a face ori si
ce alta esplicatiune. Bucuresci la 30 Martie 1866
argintil de alpaca, precumil i totd-feluld Represintanta pentru Prineipatelo-Unite
PE ANULU 1866. de obiecte de cristalii 9i porcelanil etc. Strada &mama, Hotel Budistenu.
etc. etc.
Preciurile se olerezd de eele mai
SEM1NTE 4 Asicurgri se potti contracta si in GiAlatt Ia Agentia Generala peutru Moldavia, la banchierula,
saae 0. Raitemberg; in Iasi la Agenpa principle: A. M. Byk et fiu "I; in Cr ai ov a,
Preciului until esemplarii este dot modeste.
de elat Acgeniia yrincipalg : la D-nii W al da p f el et S trim b en u ; in Ismail la D-nii 13. llormiti

Sfatill. No. 42. 30-24 ci C-nle. In Pitesti la D-nu Sigmund Covaes, in Ploesci la D-nu 0iti in Buzeil,
Gendaci Japonesa §1 Milanesa D-nu E. M. Mehtupeiu: in nliaeup-S-anruatit la D-nu C. Draganiiresen, in Giurgiu la D-nii
1 41111111111111111111E6 411.114111111111,. 111 ;
Popper et C-ni, inuk T. M. eala D-nu I. Altana: in Caracal la D-nii N. et D. Goran ;
11a,

- Se eta de venlare in dosuld Colti strada in Calafatil la D-uu N. C. Kineea, 9i in tate capitalele de districte la Agentil Societatii undo se
Polong No. 11. priimescii, gi se ingrijesed en acurateta i asecurgri in contra pagubilord provenite de ineendul
1 §i de transporlii. No. 188. 12-34.
VINC VECHIC DE DRAGASAM En gros. ) s, FAIN ( En Wail.
VIIA D-LUI 1. BRAT !ANL CHAPELERIP11114
PORTRETULt
R NCAISE Lui
ButOle mid si mart
PRETUL 12 SFAN. VADRA
Calea MogogOe vis a-vis de Ministeru de Resbeld
Recomandi unti mare asortiment de Palerie
precuani: P1rjc inalte, de jisIL de pae dupe
fasonuld cold mai nod mai alesil eele mat tine
Panama, ineillpeminte de Paris pentru dame
C A R OL t I.
CARTE DE VIS1TA 81 FORMAT MARE.
si barbell i diferite articole de lucsii.

Deposit(' la Tipografia C. A. Rosetti:

Se esecuta ori-ce reparaturg sad cornoindii de
Marie mai alesil pentru Guardia Nationalk eu
Esactitatea asemenarii garantata.
proptitate i eu prcturi cole mai moderate. La Sine deanu, fotografii, ealea Mogo§de linga piatia Episcopiei.
No. 184. 8 2q.
NeSZASMEENSSMiter.asimallitalawattaasmatdat .4.0.2101222221.012/27MIllo
.......111110111111 ionlIMINKIIMININSEIMPIMpor
Tipografio C. A. Rosetti Strada Aeadonaioi No. 22

www.dacoromanica.ro