Sunteți pe pagina 1din 146

N.

10ROA

TARA ROMINILOR
I. ROMANIA

4. JUDETUL PRAHOVA

or
Imir f ammo
..

VA LENII-DE-MUNTE
Tipoorafia NEAMUL ROMANESC", societate cooperativi
1 9 1 0.

www.dacoromanica.ro
N. IORGA
------f------

TARA ROMINILOR
I. ROMANIA

1. JUDETUL PRAHOVA

MONTE

Tipografia NEAMUL ROMANESC", societate cooperativ5


1 9 1 0.

www.dacoromanica.ro
'

^i

J.
I

PLOIES TIT

ft

www.dacoromanica.ro
!eise
,

Dc
J. POPESCU B JENARU
AUTOR ..Mfieffiv
, VD ovQ.
N2 '4,91
PLOIESTIL
, I.

=- (1903).
..Ploiestil i-am yIeld intaid intrind intr'o mul-
clime de studeng, la un congres al acestel bresle,
in sunetul musici i supt ocbil Indreptati asupra
-noastra al curiosilor si frumoaselor ,curioase de
la ferestrele caselor de o .curatenie care pe noi,.
Moldovenil, «Jidovitj1», cum ni se zicea, ne umplea
de o uirnire ad mirativd. Otelul «Victoria) falnic
nume ! ni ,oferi o ospitalitate care ni se Om,
cu Somnul nostril adinc de adolescenti, splen-
din. Am vazut statdia Libertatif o cocoana
mica de bronz, intr'un colt de piata i, pe
cind unul sau altul se aprindea la taifas re- .,
volutionar,- nol, cari stiarn ce rol a avut in
dezvoltarea noastra drama de opereth ce s'a
jucat aicl la 1870, am ris din toata inima
.

:supt nasul grecesc al zeitel. Am vazut case dra-


gute, curti pietruite, strade pe care. frumilseta
iocald nu se incumeta sa calce decit prea rar

www.dacoromanica.ro
A.
,

4 N. TORGA

pentru sociabilitatea noastra expansiva, burghesi


foarte cuminti i practicl, cari nu se credeati de
loc indatoriti a cuprinde pe citeva zile in cereal,
familiel lor pe vre-un represintant al celor rna
necoapte clase din «inteligental) nationalä. tiü
iar ca intr'o strada oarba, innaintea unel casute
abia luminate, am facet ovatil nu mat tiü cine
ne pusese i cine se lupta sä ne impiedece --
hatrinulut politician Grigorescu, care mi se pare-
ca nu s'a ivit si nu ni-a vorbit nimic.
I '
.

Dupa multi ant, am vazut cu alti ochi Ploie§ti1,.


en Augur i tara ca orasul sa aibh decorul festiv
de atunci; De la gara larga, cu aripi intinse, o.
adevarata avenue intre opal intre biseria
si cladirT administrative. 0 pieta, de unde pOrniatt
strade spre mahalale, in care casele aveati i gea--
murl inurdare, trotoarele erail prea ascutite-
pentru picioarele mete i totul parea prea vulgar,.
hoirtrit prea vulgar.
Un tirg statea Inca acoperit de panust de po
rumb si alte ramäsite ale miscarii de call din
timpul diminetif. Mi s'a parut un oras urit care-
_ incepe frurno-.
Poate eh acum, in coniparatie cu alte resedintV
de judete, Ploiestit, cu marimea i miscarea lov,
mi-ar paria altfel, dar atuncT asa I-am vazut.
I

^
7
f

www.dacoromanica.ro
.
1

4
PLOIESTI1 5
;
Si cred sh nu-1 fi vazut rä, nedrept. Ploiestii
;. P, In adevar, un oras nou : innainte de Mihal
, Viteazul, care 1-a facut tirg, nu era aid decit un
sat, al urmasilor lul Ploie. Pe atuncl chiar, el n'a in-
semnat nimic. Pana mai dhunäzi, analele trecutuliii
' iostru nu-1 tiü. AmintirI istorice nu se leagh de el.
Pe urma, Ploiestil nu s'a alcatuit din prisosul
. , unor marl sate vecine. El nu s'a ridicat iaräI
prin aplecarea boierilor catre el. E un oras de .

colonisare, cel d'intaiii dintre ele. Orksänimea lul,


.adusä de marele Voevod intemeietor, imbogatita
Ind Urdu prin imigrarl, if dä acest caracter de ,

colonisare, ca, oarecum, in Alexandria, In Turnu-


Magurele, in Giurgiu si Braila. Iubirea pentru zgo-
.' mot, indaratnicia fata degu vernele de orice coloare,
oarecare brutalitate in apucaturl amintesc i ele
.aceast5. origine. Ceia ce .nu inseamna ca e in-
, dreptatit cineva &i despretuiascd un mare ora.s,
cu poporatia astaz1 mai pe intregul rornAneascA
si care prin munca sa practicA imbogkteste
intareste tara.
_ .
II. : ,
(1909).
De fapt e un oras mare ca poporatie, ca bo-
ätie, ca miscare. El nu si-a gäsit insa pana acum
nici hotarele nici caracterul. Se pierde in maha-
1ale curate i inflorite pe alocurea, in Tiginif
- diaminde i Whams% prin alte pärti, In lived

41,

www.dacoromanica.ro
ii'rf
N. ,1ORGA

Inchise, in maidane, in strazI pe care ploaia 1e


"preface in canale orI baltace noroioase, pe cind`
aiurea, fabricl noua, ccatenanse» si ateliere ale .

Gäril uriase, fabrica de petroliu Vega, noua Garb


de Nord spre Valent H fac margenea. Grddini
publice, parcuri, piete lipsesc. Are un .märet,
Lick"' i o Prefectural in cask inchiriatä, o Pri-
marie amestecath printre prdvdlii, edsdrml mise-
rabile, rficlun Teatru i abia o said de conferinte-
si intrunirt.
Putea sa fie, cu patina' supraveghere ajutor-
:,
al Guvernelor de pe vremurl, un mare centru
de gospodarie romäneascd, Ardeleni venisera de
limed loc in piatA cu pravaliile lor.
Aü venit, aü luptat, in mare phrte aft cdzut, -

el de ei, cum li-a fost norocul. Clasa politick


avea alta grijä : 10 facea palatele de pe bulevard, -

inzestrate cu toate rafinamentebe eivilisatiel pa- -,

risiene. Din .Bucurestl, de o parte, din Moldova,


de alta s'ab. abatut Evreil : negustor i samsarl.
AU luat o parte din piata i luptd s'o iea pe c.

cealalta. Afacerile de petroliu, ridicind in sus a.


clasa de advocatl care null merith bogatia i .

nu stie ce sa fach dinteinsa, cazind rapede in


imoralitatea luxulul de imbracaminte femeiesc si
chiar barbatesc si ál sporturilor de paradd, a
umplut ydile de strdini de toate nea Muffle, cari
. aft Stricat i preturile i moravurile. Et Muncesc,.,
speculeaza, cistiga si se due ; de viata sociald a 1.
,

www.dacoromanica.ro
. 1

'41
; 4 4,

PLOIETt 7

1.!
Rominilor, pe care o despretuiesc, se tin departe.
Evreul, care se furiseazd si pe linga teranul cu
pogoane petrolifere i pe lingd Englesul, Amer--
canul, Olandesul, Germanul care nu ni stie tara,
oamenit, limba, si pe lingd advocat, caruia-I mind
clientil, el rdmine, ocupd, anexeazd, domind. Toata
societatea ploiesteand-si presintd omagiile arhi-
II
bogatului Max Sapira 1i foitele locale se impo-
dobesc cu chipurile si biografiile Evreilor trium-
Mori.

(CITEVA TIRI ISTORICE.)

Mihal Viteazul era in Ploiesti, dn Curtea sa din


Ploiesti», la 7 Iunie, apol la 6, la 23 lithe 1598,
acum ceva mai mult de 300 de ant Intre 23 si
25 Octombre 4599, tocmal treI sute zece ani de
atuncI, aü plecat de aiel cele trel cete ale ostiriT
sale de multe mil de oameni, spre pasul Bra- -
nulul i spre pasul Buzdulul, aceastd din urind
ceath cu el insusi in frunte, ca sä iea Ardealul.
, Pe locul uncle a stat marele viteaz, Mate): Ba-
sarab, unul din tovaräsii sal de lupta de atunci,
.- a facut asfinta si dumnezeiasca biserica din te-
.
, melie», a Sf. Apostoll, pe care apoT, la 1742, o
zugrdviati mesteril pldtiti de un Brasovean, mare
negustor, Avram, a &drill sotie Ilinca ii zicea -

www.dacoromanica.ro
_

8 N. IORGA

«panital, jupdnitä. d3iserica Domneascb, rag


prefäcutä, trdieste i pAnd astAzt
Negustor i mestesugari pdminten1 ca si to- I

varii lor veniti din Ardeal aü ridicat apol in i


epoca romdneasca, de tirg cu cistig i economie
asezatd, cu dragoste de bisericA si scoald, care - ,
tine pe la 1800 'ALIA dupä 1850 bisericile Sf.
Pantelimon, Sf. Nicolae cel Vechid, Sf. Dumitru,
Buna Vestire, Sf. Voevozl, la care timpul nostru
pretentios i färd gust a adaus citeva contrafacerl
dupä biserica de la Arges, tip, consacrat de ocro-
.. tirea oficiald, al bisericii romänesti de lux, pentru
oficialitate i lurnea bogatä. ,

' IV.
(LINGA PLOIE§TT, SCHITUL GHIGHIU.) I
I,

Lingd Ploiestl, de unde te duce o bund sosea,


se afrá pe sesul bogat, in vederea muncelelor
impädurite, schitul Ghighiu 1, cdruia i se zice si
manästire, i cu drept cuvint. Frumoasa biserica
e incunjurath de pasnice clädirl gospoddresti, cu
coperemintul de sindrild suptire, bine asezatd.
In faca e o curte de intrare, cu arbori Mtrinb,
innalti. in fund, unde curge limpede un «i4vor
al tdmdduirib, se insirä pomi roclitori si via se
1 Numele se scrie i Ghighen. E luat dupä al tirgulut
bulgar cu acest nume (vechiul Oescus, ()Zeno., la Dunäre).

www.dacoromanica.ro
^0.

LINGA PLOIEW, SCHITUL GHIGMU 9

4.
,mlädie pe haragi. Un gard trainic dincolo de
case numai pe o mica intindere mai shit ogoare
: manastire§tI incunjura colonia de batrini: unul
dintre cel mai vechl de zile, infavrat in peted
de piac, ca o scoarta de trunchiii secular, da ,
,
, . drumul, ca portar veghetor ce este, rarilor vi-
s i tatori.
Ghighiul, a carul biserica e prefacuta in tim-
-
purl de tot noua, n'are un trecut insemnat. N'a
I lost aid yre-un ctitor vestit ; in camarutele Ca-
61or, indi1ite n'a lucrat niciun carturar ciinoscut ;
de aid n'a pornit nide) opera literara, niciun
manuscript frumos. Dar cercetatoril culturii mo-
nacale- din secolul al XVIII-lea stiü ca a existat
un schimb literar necontenit intre deosebitele
manastirl, ca a fost o circulatie vioaie a manus-
.crfptelor invatatoare i moralisatoare. Activitatea
desfä§urata la Neamt a indemnat astfel la lucru
pe parintii din Cernica, i am gash chiar ma-
nuscripte nemtene in accasta din urma manastire. ,f.
Tot asa calugari veniti din centre manastire§ti
mai marl, mal laminate si mai harnice, aii adus
la Ghighiu carti, tipärite i scrise cu mina, une
.orT de o insemnatate deosebitä. Cele mal multe .

aU fost daruite pe la 1830 ; celelalte ati venit in


,deosebite timpani de la persoane dd'osebite. .

7
t.

",,

www.dacoromanica.ro
7

, I

7
II.
-

PE VALEA TELEAJENULUI

I
'
t .

'
,,.

www.dacoromanica.ro
3"
,

VALENII-DE-MUNTE
. ,
I
(1907).
.De la Ploiesti o linie apuca spre Slanic lute()
vale Ingustä, printre gospodarii teranestl bune,
cu lived bogate. Marl innà1imi cu liniile blinde,
acoperite de verdeata gradinilor, a viilor, a pa-
durii tinere inchid de aproape vederea. .

Ne oprim la Poiana, un singuratec colt de


tara, uncle in afundäturile pamintului dintre- fru-
moasele muscele prietenoase trebuie A. fie un
sat. Träsuri din ValenT asteapta. Cu una din ele -

facem scurtul drum de vre-un ceas, pana la ".

marele sat de vechl boieri ai Teleajenului.


in urmá ramine amestecul de culmi rotun-
zite, din care cele mai departate infatiFaza ,un
albastru dulce ca Si al cerulul. Inteacolo e valea ',`
Slaniculul si tirgul de munte cu ocnele si osin-
ditil lul, cu placerea usurateca a oaspetilor de
yard, printre cari shit multi', tot mai multi Evrei,
.si. mal bogati si mai saracuti chiar. Nol mergem pe

www.dacoromanica.ro v
' '

- 44 N. IORGA
\

un drum innalt intre miristI de grig des si ogoare


_de porumb terdnesc inchircit i rams in urma.
' Bane case de liirne, frumos vdruite i acope-'
rite cu un innalt coperis de sindrild mdruntd,
foarte strips prinsd ; unele afi cloud rindurI, din-
i tre care cel de jos cuprinde pivnita, ca in Mus-
cel, InArge. Vechea rtizasie se simte, i dupd
ea, dupd buna el orinduire curath i vrednica
Wail Mat i clacasil de odinioard. imprejmuirl
bine fäcute i ingrijit tinute cuprind liniile pru-
nilor, pe, cari insd in anul acesta nävala omizilor
i-a läsat fara roadd. .

Soseaua praloasd, pe care o urmdm de la un


timp e Soseaua Ploiestilor merge acum ala-
turf cu 0 linie ferata noud, cam sldbutd, la care
-, se lucreaza. Inca. Vagoane de incercare sint oprite
linga -o gard, care, pentru Ca e acoperità Cu
greoaie, dar cochetd tigla trandalirie, pentru ea
are turnulete i cerdace i stilpl dc lemn, pre-
, . Linde sä fie in astil national», ceia ce dezmint
;. -arrn-onioasele cladirf de birne cu netezil paret1
albI, Cu forest& micl si rare, cu trainicul coif
1- negru al coperisuluI de sindrila. '
,
Intram in «urbe», cad Valenii sint comund ur-
band, cu judecd brie, spital, treclit si ambitie..
Prävaliile sian nimic «modern», dichisit si pre-
tentios, pe de o parte, neserios p.e de alta. Da-
tina veche a rdmas neschimbath, i, uitind gara
-

www.dacoromanica.ro
1.0,14-1,:ni'l .

AA°
"
'411M, 4:r
, ri

VXLENII-DE-MITNTE.

www.dacoromanica.ro
.;

VALENIf-DE-M LINT E 15

sura-rosie, unde n'a inceput Inca viata ceh nouh,


ti se pare ca te-al strämutat de-odath in vremile
de acum cinzeci sail o suta de ani, cind pasul ..

"t
Predealului era strdbätut numai de citIva rthstori
mocani -cu oitele birsane, cind la Sinaia, dupa
un lung drum de mareata shlbdth.cie, numai do-
potul de utrenie i vecernie al calugarasilor ru-
pea, dimineata i sara, pacea muntelui ascuns,
iar pe dincolo, pe la Bratocea, necurmat venian,
pornite din Sacelele romhnesti, carale care du-
ceati marfa de Brasov pe drumuri mai lestii- _

cioase, pe suisuri si povirnisuri mat dulci, papa


la acest popas d'intaiii, dupa trel, patru ceasuri,
al Valenilor, unde asteptail hangiii i negustoril
greet, veniti de prin Macedonia si Albania, unde
tirgovetil eraii gata de un ajutor care li pria gos-
podàrie i unde boierii cari nu se duceail bu-
curos aiurea, priviati de sus din cerdace la ve-
nirea chervanurilor cu bogatie aevropieneasaa».
Acum bogatia s'a dus, desi poate nu pentru
totdeauna, cad acest parnint de sare si de pa- ".
cura fagaduieste mult pentru viitor, i terenu-
; rile neatinse ale Statului i EforieT mat pot in-
toli o seama de oameni, pe cari-i dorim sa fie
. Rossini.
Dar ceia ce-a rhrnas, e omogeneitatea popora-
. tiel romdnesti este, dupa plecarea a doi cona-
tionali negUstorl, un singur Jidanas pripasit, care
. vinde tinichele intre patru phreti umill din strada
.
,
, 0.
.

www.dacoromanica.ro
5r,
J
,

16 N. IORGA

cea mare, numith aPrincipesa Maria»; pentru ca


sä aminteasca o visita din fuga automobilulul,
pe care locuitorii n'ati uitat-o 1.
A ramas iubirea, respectul pentru datina, care
se .pastreaza in bolta joasä a negustorulut, in ca.,'
suta frumoasa a tirgovetuluf, in 'marea Curte cu
dour], caturl, cu imprejmuire de zid, cu path de
salbateci zavozi innaintea acareturilor batrine
care nu cuprind mat nimic. E o datOrie ca viata
de rnisca7e ce se pregateste sa nu se atingä de
asemenea scumpe scule, care (lair farmecul acestui
Coltisor de lume. A ramas buna viata teräneasca,
de oarecare bielsug, a satelor vecirie, de unde
yin la bilciuri, mal ales la cel de Sin-a-Marie,
dantuitori din septe Sate in septe porturi, a carer i
potrivire ar fi in adevar strälucitoare 2
tutr'un «centru» sint prävIiiIe, insirate pe o
singura strada, gradina plina de colturi de umbra,
unde se pot aduce lautari i bere buna, citeva
din Curtile cele mai vechi, prin multele incaperl
ale carora ratacesc umbre de boieroaice sard-
cite. Si acolo e si manastirea Valenilor, de uncle
a plecat tirgul tot, asa precum din manastirea Si-
nail a plecat tirgul, resedinta regala t i locul de
vilegiaturä al Sinail de astazl. .
O.

.
,
1 De atuncl numarul Evreilor s'a inmultit. Ar fi vre-o
patru, eincl familiT (1909).
2 E, i nu prea. Portul se stricA, orl se duce! ('1909).

%lb

www.dacoromanica.ro
\
TIPOGRAFIA SJ CASA DE LOITINT:\ DIN vALENTf-DE-'MI-NTE.
www.dacoromanica.ro
VXLENII-DE-MUNT E 17

DriunazI, cladirea, de la sfirsitul veaculul al


. ." XVII-lea, era In decadere, (lack nu in mind.
' Fusese darimata intaifi de un cutremur din yea-
cul al XVIII-lea, apol de cutremurul cel strasnie
de la 1802 ; atuncl o innaltase din non, impreuna
cu clopotnita i chiliile, cu ajutorul unul pol-
covnic dintre .tirgovetf, egumenul grec de atuncI,
din 4802-9, care ocirmuia acest mitoc al Cotro-
cenilor. Dar si dupa aceasta reparatie biserica
a Incept sail piarda puterea. In urma multor stä-
t ruintl ale unul preot cu intentiI bune, primarul,
un harnic teran care a putut sà ajungg in rindul
si chiar in fruntea celor d'intain gospodarl al tir-
gusorulul, d. Simion Pisan, s'a. induplecat srt
.dreaga cele stricate. Dar s'a facut greseala de a

,
. se innoi i uncle nu era nevoie.
S'ati sters inscriptiiaceia a lucrarilor de duph
1802 s'ag facut din nog, fard a le fotograf
macar in intregime, chipurile ctitorilor, s'ag
vapsit cu uleiuri, intr'o uritã culoare cafenie,
cel dol stilpI ramas1 din obisnuita colonada care
despartia tinda femeilor de biserica propriu zisä,
s'ag facut Anti nol In genul «modern». Totusl,
- cu innalta clepotnitg, care porta Inca, sus de
tot, o inscriptie greceasca, täminjitä cu cenusig,
cu larga curte plina de morminte intre zidurile
de piatra, cu armonia liniilor arhitectonice, en
inscriptia cea veche sapata de-asupra uii, cu
podoabele sculptate ale acestel : cel patru
9

www.dacoromanica.ro
48 N. IORGA

evanghelisti in cele patru colturi, florl multe, si


chiar un ciudat culbece sus, la inijloc,cu usa si
poate chiar stratiele lucrate frumos de un maistru
care si-a insemnat numele, cu multe carti mai
vechi, manastirea, asezath,pe un Oman, care se
vede bine din toate *tile, face Inca impresie,
desi una mai mica decit in vechile vremuri cind
in jurul ei se aduna toga, viata din aceste part).

Ceva mai &parte, un pod de piatra innalt


trece peste apa ce se rasfirä usor pe un larg
pat de prund peste care atirna cradle salciilor.
Peste aph saü ((vale) i se zice i Valeanca
e casa apelor, un chiosc dupä moda turceasca,
uncle gilglie izvoarele la care yin locuitorii cu
sticlele i cofitele lor. Dupä obiceinl stra vechid, .

moda de Constantinopol, o cafenea simpla e inj-


1 ghebath in jurul loculul de uncle- pleaca undele
racoritoare i, tacuti, stet pe band ceasuri in- -.
tregi, ,cu cescuta goalä innainte, oamenl cari nu
tii ce-i lucrul i timpul si ce lume se misca
in jurul Iiniti1 lor de atipire. Apol, tot mai. in
sus, aceiasi «strada mare» trece intre cladiri pu-
blice, intre barbieriT mai mult goale i intre prä-
cant de citeva feluri, in care, agale, negustorl
si mesteri romini II fac, foarte curat, rostul de
cistig.
Strade inguste, printre uluce si zidurI, due la
mahalale, printre aceleasi bane case pasnice supt
.

J
A

www.dacoromanica.ro
,VALENii-DE-MuNTE '19

coperisurile tuguiate de sindild neagrA, ce pare .


.ca nu poate putrezi. 0 biserica se alid in mij-
locul fiecareia. Colo biserica Bercenilor, o imi-
tatie, de la inceputul veaculul trecut, a manas-
tiril, cu o ciudata inscriptie in care slovele sä-
pate au ductul celor arabice, intrebuintate de
Turd ; apol biserica lul Filip, bunul treti Logo-
fat Filip, care era privit ca un binefacator in
toate privintele .al Tinutulul i care e pomenit
inteo frumoash cuvintare simpla, ajunsa pana la
. , not prin mijlocirea profesorulul Gorjan, .traduch-
-torul Ilalirnalei (dupa'el ai venit tot dascall dis-
, tinsT, ca David Almasanu, latinistul din Brasov, si,
mi se spune, chiar viitorul arhimandrit Ilariu Pus-
cariu, alt Ardelean). Mal departe, intr'un Tinut :
ca de tara, bisericuta Berivoiestilor, pe care ma-
- halagiil o cred veche de trel Sute de ani, se re-
_ parä cu cheltuiala lor ; in apropierea el se ridicA
o cruce de pomenire din veacul al XVIII-lea. Sf.
, Joan, mal aproape de centru, pe drumul ce
scoate din Valent spre Nord, e prefalcuth cu
totul,.fi ind, chiar in inceputurile sale, foarte nouh.
Si, in sfirsit, tocmal la capAt, o biserica de prin
anil 1830, Sf. Nicolae, ,cu bane zugravell ce par
inch proaspete, tinge grAdina unde se face o sin-
gura data pe an, la PastI, hora pentru popor.
.

\
www.dacoromanica.ro
f

, 11.
.

SCHITUL CRASNE1.

' Innainte dp Izvoare, apa Crasnel apnea la stinga,


strinsä din ce in ce ma malt Intro dealurl .

pietrbase, care par despicate numaf pentru a


lama sh se strecoare aceastä suvita de argint
Drumul innalt duce printre finate ce se-
co3esc, de oameni can aü venit imam aceasta
de departe i se adapostesc noaptea in preajma
.

carelor marl ce sint risipite pe pajitea dezgolith.


De foarte departe se vhd turnuri de hiserich,
dar Tadurea in mijocul careia se aflh, pare ch ,

le inghite.
In sfirsit, iath cä intr'o adinciturä un vechin
gard de nuiele imprejmuieste o mare livada salba-
tacitä; e padurea care ispitia din dephrthri. 0 poartit
de jitar inchide drumul. 0 dal inláturi singur, chef
nichiri nu se vede nick, viata. Ba da : risete ve- .

sele de copil rasuna din dosul altuI gard de ra-


chita, dar eel ce rid se ascund bine. Acuma e un
mare loc deschis, shmdnat cu copaci !Atria 0

www.dacoromanica.ro
.

SCHITUL CRASNEY ,, 21

clopotnita puternica e in stinga : intrarea pe supt -;


dinsa e ,astupatrt de crengi ingramadite.
Sarind pirleazul ceia ce, se vede, fac i afoul ,
Arinti de la schitul Crasnei, unde.sintem acuma,
te atli.inteo frumoash poiana. De jur imprejur, case
,de tara, cu innaltele coperisurl de sindilä, care,,,
lucrate marunt i ingrijit, an, la soarele de seara,
rasfringerI matasoase. In mijloc e biserica, fara,
frumuseth i insemnatate in stil, dar desfacin-
;`-..du-se minunat diii fondul de verdeath al päduril
pe care se razirna. In , fata, apa gilglie intr'un
basin de piatra, si un innalt copac, din vremea
intemeierii, intinde o mare umbra tristä asupra
.acestul colt care aminteste Rsäritu1,. bucuros
de apa.
Un biet calugar bdtrin, orb, apiphie cu minile
noduroase pentru a gäsi intrarea la casuta lul
napustita de toate borheiele ; unul tinar, care
r
wede bine si mit-lined bine, si nu petrece
. trimes de la mänästirea Sinaia pentru prelate --.-,
ni iese somnoros innainte, dupa ce i-am cercat
in toate felurile usa. E ca un fel de staret, avind
supt obläduire pe orb, pe alt mosneag L. femeile
,satelor vecine. . .
Cu dinsul intram in biserica, uncle nu e macar
o candela aprinsä. insemnärT pe 'cart): i pe
.odoare arata ca avem a face mullet cu un schit ,
Snout de boierii Izvoreni (i se si zicea si : (Izvo-
ranu») pe la 1828.

www.dacoromanica.ro
'
t

22 N TORGA

«Staretuh asigurd Ca numaI vintul ratacit prin


,
cutare geam spart a stins candela, ca in fiecare -
, Dumineed .si sarbatoare se fade slujba. far, cind
ajungem la poarta de spre drum, auzirn clopotul
ce sund la Bella. Sint cinci ceasuri trecute, dar
cine vrea, poate crede c acum se fac rugaciu-
nile de vecernie. Si parintele doreste 'ea domnif
din Bucuresti sa creada aceasta.
Calugarie, calugarie !
* *
E Inca de vreme cind iesim din aceasta vale-
hlturalnica, i, dect, in loc sã upscale prin Ho--
. moricit, spre VLUen1, cotini la st!nga spre Drajna;
Unul dupa altul se tree, intr'o lume de al-
bastru i aurin, idilicà i salbateca, ramie] din

Teleajen, Care ineunjura, supuse, bolovanii pe


cari tot minia lui i-a carat aice. Apusul infocat.
arunca luciri de singe pe apele albastre, intre
dealurile pietroase.
Un urcus lin, Eva pajistI .marunte, foarte
viral, duce pe drumul satulul. Ii incepi cu
biserica foarte bine ingrijitä, dar caditä din noti
in cel mat bun stil catolic. Totusi ea cuprinde
mormintul unor Filipesti-, mai vechl, cari stä-
pinit aid si al &drew sir s'a stins, läsind numai
o mostenire.
Curtea spre care, de partea cealalta, intri supt
un arc .cu inscriptie .cirilica,_e adincith in co-
peril until stralucit pare, .cu gradinar frances, _

1.

www.dacoromanica.ro
SCHITUL CRASNET 23

Arendasi saü vechilI lacuiesc innuntru. Si acesta


e un sat parasit de aceia cari-I ai folosul.
In mijlocul lui e biserica, mat putin latinisath,
. a Sfintulul Nicolae. E numita astfel duph Ni- S.

colae Filipescu, care era stapin aice la sfirsitul


veaculu1 al XVITE-lea. Peste o jumatate de veac
de la intemeiere, un Frances, Colson, rudd cu
, scriitorul, atirna in pareti tablourl religioase in
J
genul sail. Era inceputul ; astazI se poate vedea
sfirsitul. ,

Si e o frumuseta in aceasta noapte cu lund


. plina In sträditele curate ale satului de munte,
prin care tree tacute gospodinele ce se intorc
la .vatra ce fumega ; e o poesie in strecuratul neo-
bosit al apeT ce prinde luciri din aurul limn ;
o nelamurire tainicà in trecerea pe drumul de
tarn a calatorilor ce se vad si totusi nu se vad
bine ; e o binecuvintare si o sfintenie in toate....
Si cum pot fi sufletele care nu inteleg, si nu
se lasa robite, i nu se fac maT bune! . .

'

www.dacoromanica.ro
"..

I.

.,* PE TELEAJEN IN SUS

.
De la biserica, aproape catolicg, a Curtii din
Drajna-de-jos data aceasta Arad chipurile, zu-
gravite maT ierl, ale ctitorilor, cu mindrul Ale-
xandru Nicolae, mort in 4852, asezat, maruntel, 3

en toupet cochet i lung! mustäti drepte intre


mdretia islicelor, giubelelor, bärbilor de proti-
pendadd a lui Nicolae, tatgl, a lui Pang, buni-
cul, i vad si marele mormint de marmurd sh-
patd, care cuprinde pe ultimul boier de mosie
din acest loc , de la aceastä biserica, al carit
zid de irnprejmuire si a call! clopotnica, sint mai
interesante decit arhitectura, suim printre casu-
tele satului. Rinduiala cea mai bung, curatenia
cea mai desavirsitä ItT zimbesc de pretutindenT.
Fericit colt de lume ! .
. _

Cotim la stinga, Mad drawl eel mare en


duce la Chiojduri, sate Cu nurnele foarte vechig,
J. ,

www.dacoromanica.ro
,

PE TELEAJEN IN SUS 25
.

si apucam calea mai ingusta prin care se ajunge


' la altä Drajna, cea de sus, pe care, intre sama-
-, naturi cu ogoare mid cad, dace'. pamintul Fi-
= lipestilor merge pe dincolo OA In hotar, aid ne
aflärn pe locurI (cmostenestb, ale mosnenilor
o atingem in vre-o jumatate de ceas.
Mosnenii ail biruit pe clacasiT din vale, de cari
vorbesc cu despret, in felul de a-si cladi i tinea
locuintele. Curtile sint pietruite frumos, stilpit
- sint lucrati id i colo ca o horbota ; pe politele
dintre dinsil zbucneste din frunzele de catifea -7t

floarea, de un rosu aprins, dar minglios, a mas- -As.


catulul, «muscatel», cu mirosul fraged ; pe lem-
nele incovoiate ale boltilor sati pe pridvoarele
:1
s. acestor mindre case cu douà rind urI se zgreap-

tand circuit de vita. 0 firma proclama miminea


liana bogate, cu un capital de 200.000 de let
E meritul invätätorului, pe care-) i zarim in
treacat, un Iinitit om in vrista.
Biserica e mat mult nona. Desi e departe
in dimineaca, se face Inca slujba. Prin intune-
recul samanat de lumina rosie a facliilor se
poarta multd lathe. Spre biserica mat veche
din vale ne duce unul din elitori, pe pravalisuri
de bolovant i peste ramuri albastre de Teleajen.

0 cladire cu firide pentru Anti, cu 0 incer-


: care siracacioasa de ciubuc infasurind päretii
josT. i aid e slujba. Mara, fennel merg pe la
,

S.

www.dacoromanica.ro
1

-
26 N. IORGA

morminte i aprind candelele i curatrt ilorile


fumega cu tämlie de-asupra movilel, aruncind
crtrbuni stinsl .ca viata de desupt, in bielsugul
i
ierbii. De departe a venit parintele ;, murgul
rnaruntel, cu seaua pe dinsul, paste evlavios bu-
ruiana .cimitirului.
Rapede mi se aduc cArtile cele maT vechT,
care, in lipsa unel pisaniT, deslusesc rostul in- .

treg al bisericil i rostul mat nog al satulut.


Zidurile s'au inndltat la sfirsitul veaculul al .

XVIII-lea, si 'eel d'intAig preot a fost popa Stan-


ciul, care ajunse pe urmA i proiestos si a &Anil
iscaliturd, mAiestru incondeiatd, odatri pusd si
r
in criptograma, se vede .pe toate vechile tomurl
chirilice. Sitenil ce s'au strins shit, la o parte,
ferneT, dar fard port romAnesc ; ling& «centru»
am vazut chiar o grupk de fete in rochil de
oras, trandafiril si albastre, asculta cu multh
,
luare aminte i recunosc : pe popa Stanciul, pe
vechil ctitorT, strabuni at celor de fatri, pe 6u-
tare Mocani din Ardeal cari si-au trimes cartile
de danie. E o desteptaciune, o sigurantA, o prie-
tenie veseld care te incrtlzesc la inimA. Until a
stiut sa aule rostul criptogrameT, pe care n'o pu-
team deslusi.
Si iatA vine de se arnesteed la mica sedintd
de is;orie locald, pe temeiul documentelor, vi
pArintele. Sá aibA vre-o 70 de anT ; barba alba
curge in valurl, prtrul se revarsd in plete Inca
_

www.dacoromanica.ro
N
r
PE TELEAJEN ix SUS 27

sure ; sprinceriele negre fac umbra dead', de-


asupra ochilor bunt Aude i vede ca oricare
din tineri. Si parc'a vrea sa-1 vad calare pe
murg pornind spre casa saü apucind, in aceasta
zi de Dumineca, drumul Valenilor, ca unul din
popil razboinict de p:3 vremuri, cari biruiaü pe
Satana i cu ascuti:ul &Thief, cu glontele ;lintel

_ 1
-

'

Y-1
www.dacoromanica.ro
,

. .

I S'

,"
;
I V.

e
LA MANASTIRILE SUSANA SI CHEIA.
1-
, ., ,..
., .
Din Valent, pe soseaua din spre Miazanoapte,
catre miinhstirile de la munte si catre vechea
vama a Brasovenilor. , ,
tntãiü cale usoara si frumoasä printre sàmä-
,
näturl ca acelea de la cimp. Sint boierl pe aid ;
astfel : CereseniI, can aü mosie in celalt capht si
si-at innoit vechea lor cash din ValenT, iar,
mai sus, liveziie cu margenea lor de spre drum
1

sprijinita pe zid i placutele case de tara in stil


vechit sint ale batrinului domn Stefan Greceanu.
6,, Tred prin casele until bun sat, Homoriciul, in
care in zädar al cauta o gospodarie rat' ingrijità,
, o livada mal prost tinutä, o cash mai rag cla-
dila si invelita. Biserica, foarte märuntich si plina ..
de umbra rece, are in frunte o inscriptie din .

veacul al XVIII-lea, care-i pomeneste ctitoril,


boierinasi de munte, insurati cu bogate fete de
.. Greet de prin tirgurile vecine. In curind al ajuns
la patul pietros al Ccasnei, care se räsfata in
,' :,
'
.
. -. .
x ;

1-
, ....' ' .. .
'
www.dacoromanica.ro -
LA MIlsIXSTIBILE SUSANA tiI CHER 29

suviti pe un pat de pietris imens, supt maluri


ripoase pe care cresc sälbatec copacil ; drumul
- se tot catära, se invirte, stapinind necontenit in-
tortocherile ingustel ape vii pe larga intindere -
de pat-hint mort supt prund, supt bulgari si pie-
troaie din timpul revarsarilor. Aid e satul Iz-
voarele. Casele slat' cu adevarat minunate. Fa-
t tade curate, umbroase, cerdace de lemn, largi
gradini in fata ; in fund, frumoase livezi. Cei
mal bogati ineveaza prin galeril de sticla stro-
pite cu .flori vapsite.
Fernel cu stralucitoare ca.naki albe, samanate
cu cusaturi negre bogate, dar fara alta urma a
portului, inlocuit cu o fusta de tirg ; frumosi
barbati in portul sprinten al muntelui. Merg,
vara, departe la cimp sail la balta, bucurosT cá
pot capata dol.' lel pe zi la secere,i-ain vazut in-
torcindu-se de acolo, hamesiti si slabi, catre bu-
, . nele lor sate de munte ; altfel, se tin din lu-
. crul livezilor si din carausie. Stiti a stringe i Iii-
griji bine. Pe strain, de orice fel, chiar pe Ro- .
I

minul din alte parti, cu alta infatisare i alte


obiceiuri, nu-1 sufar. c(Civilisatia» a dat doar
citeva rochil de oras, a caror vedere nu fade, de
sigur, cit de -putina placere. Mte sate, numaT la
Minecl,, ciudat nume neinteles, hnpärtniti in Mi-
neci-Parninteni, vechil locuitorl din Tarb, si
Mineci-Ungureni, Mocani trecuti de peste gra-
nita. Casele unora i altora, fara nick)

6
S. 1 , ).-
r
-1
www.dacoromanica.ro
30 N. TORGA

intre ele, se deapana cale lungA papa' in mar-


genea Warn', al calif rind a venit in sfirsit.
In modilci de pamint nisipos, ce se desface
'n pilcuri albe, se infig batrinf copaci de dea-
luri, strinsi unul in altul. Numal la Orätii, pa-
duraril Eforiel incearch o pepiniera de brazI,
cari, deocamdata, in tufe märunte, ii string
frunzele dese. Pr Aphstif marl se deschid in dreapta,
si dincolo de dinsele alte dealuri ratunde se ri-
dicä supt alt vesmint de 'Adult pang la culrnile
din earl, care zimbesc, albastre. Jos, Teleajenul
tulbure vuieste minios de vale.

Turnurl rasar din desis, i indata te afli in-


naintea boltil de ,intrare a manastiril Susana: Un
cerc de bune case curate ea paharul incunjurd
o bisericuta gatita, De mult Inca, din veacul al
XVIII-lea, erati .«maice calugarite», de aid si de
«dincolo», in codrul din valea Teleajenuliff. Nu-
mai in veacUl nostru, biserica s'a facut de piatra,
la 4840, iar peste patruzeci de anf s'a innoit cu S.
ajutorul a trel Brasoveni. Starita insasl era Bra-
soveancd, precum este si cea de astazi ; o buna
parte din maice, care lucreaza la dulcetj de zmeura,
la scoarte si la desul mohair negru i cafenid, slot
./
fete din Ardeal, dar nu din teranime chiar, ci din
ceia ce s'ar _putea numi «aristocratia» Sacelelor.

. Pupa ce s'a isprdvit padurea, drumul duce tot

-#

www.dacoromanica.ro
7,
T-41 0;

,
I,

4 ,

111
.0 .?
r

MXN&STIREA CHEIA.

www.dacoromanica.ro
t,

LA MANXSTIRILE SUSANA SI CHEIA 31


..
printre minunate pajisti inflorite, de care Inca nu
s'a atins coasa la acest sfirsit de Iu lie. Drept in-
nainte, ,el tinteste, printre casutele until sat mai
mic i sarac, la pasul, taiat in lutul dealurilor
impadurite, al Bratocel. La dreapta, o carare
serpuieste printre florl pand la manastirea Cheit.

;- Te-al astepta la una din tainitele de murdhrie


si neingrijire care sint astazt mängstirile calu-
_ garilor. Indata at lash placutd surprindere. To-
t, tul e in buna stare si aratä un spirit de rin-
duialä destivirsita. De-asupra alit, o inscriptie cu
slovele frumoase, bine sapate, aratä cum s'a ri-
dicat cladirea pe mosia Banulul Mihalachi Ghica,
frate a dot Domni i stapin pe acest pamint de
botar. Se pare ca la inceput se pusese numele
Banulul intre ctitorl, desi el nu se indurase a da
pamintul fara plata : un rind a fost, in adevär,
sters i inlocuit cu altul, care vorbeste de cum-
paratura.
Gel d'intAiti calugari de aici, can aü venit cu
cartt multe, cu unele manuscripte bune, cu icoane
si portrete de invatatori at lor, af pornit de la
.
Caldärusant, unde, ca si la Cernica, patrunsese
I

. spiritul de reforme, de harnicie disciplinatà, de


, iubire pentru carte, de bunä intelegere frateasca
. al Paisienilor din Moldova. In arhondaric se in-
sirà chipul de batrineta al lui Paisie, acela al lut
". Calinic de Cernica, ajuns apol episcop de Rimnic,

.:

,
, www.dacoromanica.ro
32 N. IORGA
I

-
si ale altor clericI din aceias1 directie. Calinic e
infatisat i mort, invesmintat In scumpele-1odgjdi1 '
arhierestI. Se vede i un chip al Mitropolitulul
Dionisie Lupu, ocrotitorul lul Lazär i Ortasul
, la intemeierea celel d'intaid scol1 innalte roma-
nesh in Capita la Principatulul muntean.
AzI paisianisrnul, sirguincioasa i rodnica .obge-
jitie, s'a dus. Dar 11 vezI Inca urmele in cuvioasa
infätisare a lucrurilor Si oamenilor : bätrinul sta-
ret voinic, eclisiarhul ci lungä barbä neagrA,.
' priceput in ale zugrdvieI bisericestl. Nu s'ar putea
invia oare din asernerlea urme vechiul curent fo,-
"-' lositor Bisericif si culturii ?

. . .

s .r," / :
"
, " 1`.

-r , -

.
1 f

S.
'
0'

www.dacoromanica.ro
,
Err

1 S.

'

'

V.
LA MANASTIREA ZAMFIRA.

Triste i vulgare imprejurimile Ploiestilor in


' aceasta zi de sfirsit al iernil, cu soarele calatorind
A pe jumdtate ascuns prin deasa negura rece. in
capatul mahalalel cu casele rare si murdarele
strade inguste, räsar cazanele uriase ale distild-
riel de petroliu Vega, cu lungul minaret fume-
-- gator al cosulut 0 imprejmuire de lemn urita,
pripita, pare ea vrea sh tainuiasca cele ce se pe-
tree innauntru si din care nu rdzbate nimic prin
portita data in latur1, desi Chiar in zi de Dumineca
viata nu va fi incetat cu totul in acest izvor de
bogatie pentru neamuri. 01

.Mal incolo o prelungire de casute de tara cu in-


, naltul coperis de sindica, marunta, rotunjitä, rin-

duitä ca solzil unel zale,asa cum se obisnuieste


numal prin aceste partj prahovene. E mahalaua
, mahalalel, prelungirea prelungirilor din urma ale ,

orasulul, Ploiestiul cel mic, al teranilor de odi-


nioara, al lucratorilor de fabrica de astaz1, mur-
dan i vitios1, Ploiesciorit
... 3
-

www.dacoromanica.ro I

)
..I.SUt V V
,V
34 N. IOBGA

Si mal incolo, la Schienk marl cladirl vechi,


innegrite i darapanate, intr'o livada pu s tie,
unde printre copacil razletl se tiräste o ciudath
apa de lesie : e fabrica de hirtie, de hirtie ordi- - ,
nara a until Ewer. -Aceastä temnitä a muncil
e pecetluith de odihna Duminecii, i numal unda
cenusie care hrineste masinile, se prelinge peste
pajistea inghetata, cofropita de zapada.
-
Acuma iatA un sat prahovean adevarat. In
margenea drumuluI, foarte cercetat, dar foarte
*rail tinut, multe circiume parasite, moarte, cu
ferestile goale, soproanele pustil i obloanele ca- .
zute de Mull. Bisericuta, dreasa, sciivisita i va-
mite., are in paretele din dreapta o Okra, sapata
cu multi ribdare in intortotherea, suprapunerea,
ingramadirea slovelor, care spun ca zidirea e
umnai din anil 1830, de supt Mitropolitul Grigorie
clef. bun si harnic. Dar zidul care incunjuri o
curte large, zid facut din bolovanl suri prinsI in
cadru rosu de caramida, cum se vede in zidurile
tirgovistene si in atitea icaprejmuiri de moschei
din Constantinopol, vorbeste de o vreme mal
veche, cind'biserica era de lemn.
Se slujeste ; oarnenil abia incap innuntru ; fe-
meile poarta imbracaminte de tirg, curatà, cu
colorile vii ; portul barbatilor e cel obisnuit là
munte. Un cintAret, foarte aprins, da atita glas
ca zbirniie ferestile. . -
.

t
www.dacoromanica.ro
,
. LA .MXNXSTIREA ZAMFIIIA 35

.
"Cinta tare psaltul !
Un final' in haine orasenestl, care s'a luat dupa
nol, de cum ne-a vazut in usa bisericil, zimbeste
rde vorba noastrã, si nu se poate tinea a nu spune :
Cel care cinta, a psaltul din strana stinga,
macar cä azI e in dreapta. ,
Sta apol un timp, .se cugeta i intregeste :
Ca in dreapta-s ea. Dar azI nu pot : sint
ragusit.
?! .. .t.
.

Da, ragusit ; asa-s ea totdeauna cind beau


.o tuica-doua.

In margenea satulul cotest1 pe dreapta,, i te


--. coborl in ripa pentru a trece Teleajenul. Sus
alearga injghebarea, prea ward in aparenta
pentru a fi mareata, a imul pod nog pentru linia,
Inca nestrabatuta de locomotive, ce duce de la
I PloiestI in sus si ale dial cantoane, ce imita
case de tara, inlocuind greoia cu tigle coperisul .
de sindrila revarsat slobod in jos; se vad ras-
pindite pe cimpie. Apa §i-a rupt de citeva zile
prinsoarea de ghiata, Mind din ea false termuri
6tecloase ; e asa de mica, incit cursul el limpede
nu acopere macar roata träsurilor noastre. ,

.-
Un al doilea sat are o .prävälie a careia firma \ -
Areas& in versurl tot räul aceluia ce ar dori raft
stapinului el. La circiumä se face popasul tuicel
N e -v.
, .

www.dacoromanica.ro
A

36 N. IORGA

calde Circiumarul tine si odal de oaspeg intr'o


casuta noud, alaturata, pe care' a zidit-o ca pentru
domnil din oras. 0 mare primarie incapatoare
iese cu toata siguranta la drum. far, in stinga,
o carare inghetata fuge, prin ogbarele inzapezite,
dare biserica facuta in vreinea cind boierii sta.-
teati la tara si aveaft acelasi Dumnezeil cu teranil
lor. Crucile de morminte, foarte dese, aa mar-
genile scrijelate in tot chipul de aspri mesteri
satesti ; cite una tine pe piept o cutiuta de lemn
pentru candela, in lipsa careia *rude eeruluI
isl fac toate rosturile in ea. Ulcelele sparte ling& .

carbuni risipiti arata grija curatirii de pacate, .

prin miresme, a sufletelor zburate.


De-acolo incep Lipanestii : cel din jos mai in
vale si prin el trecem --; cel din sus mai de-
parte, catre munte. Multi dintre locuitorl sint :
mosneni, cu paminturile lor vechl : aceasta se cu- .

noaste si dupa marimea i buna rinduiala a ca-


selor bine indilite, alcatuite din mal multe in- ,
Opel% cu .pridvorul de lemn pe stilpI, cu .tot
felul de lucrurl scoase la aier, intre care foarte
,frumoase scoarte. Nu mai rasar in port,I pruncif
golasi i desculti de prin atitea alte sate, ci
omuleti bine aparatI de frig, can aft fata unor
copil deprinsI sä manince. Teranil privesc in fat&
.0 nu se caciulesc a .bund-zfua dupd datinele ser-
bilor i clacasilor de pe vremuri.
Ziva de astazi if strich insa prin frigurile pe-
r .

www.dacoromanica.ro
=,
r,

LA MANASTIREA ZAMFIRA 37

troliulul. AdulmecAtoril de cistig ail rAzbatut


si in aceastA vale a Teleajenulni i, dach nu se
ridich papa actim sondele, daca brazda nu e
spurcatä cu zama neagra a pamintulni adinc,
toate mgsurile sint luate pentru a incepe; poate
chiar in primAvara, scormonirile de incercare.
Cel mai multi dintre oameni s'at lacomit sa-si
vindä ogoarele, ba unil si-au instrainat chiar, :1.
prin lungl arende, vatra easel, din care nici asa
nu se pricepeati ce s facä.

Un drum ingust, printre ingràditurile de nuiele 1.


ale until sat grac, duce la mänästirea Zamfira.
Apropierea l'acasului de adgpost al maicelor se
simte prin ivirea cite until culion de cdlugärità
in curtea unel goppodAril de lark cu copil multi.
Satul a fost odatä al schitulul, i oamenil se aratà
smeriti la datul binetelor, pe cind copiläretul
scoate chiote lungI i striga glume pentru Nemtil
cu petroliu din träsurri.
. In mijlocul unel marl livezi se pierd clädirile ma-
r, nästire,sti, din care se descopär mai departe numal
turnurilé de lemn i tinichea vgpsitã ale bisericil -
.0
le-

celel marl si nouä. Cum al trecut poarta, se vede


lash vechea ctitorie a jupänesel Zamfira, sotia lui
Mano Apostolu, omul de incredere al Brando-
veanului, pkitorul juVaierelor sale din strainatate,
si a nuroril sale, Sniaranda Balaceanca, urmasa
,
lul donstantin Aga, cel moil la Zirnestl, luptind,

www.dacoromanica.ro
A
,
1

.
38 N. IORGA

pentru Crestinatate i pentru ambitia sa, in rin-


durile Nemtilor, si, prin bunica sa, mladita a luf
Serban-Vodd Cantacuzino. IndatA, pe strAdite In-
tortochiate, rAsar cAsutele maicelor grace, de la,
margene. Aristocratia celor optzecl de fling des-
pArtite de lume, care li se pare zgomotoasA si
incurcatä, stà, in fata, in cercul de case bune, ,
minunat de sirguitor ingrijite, Care incunjura bi-
serica de capetenie, unde zi i noapte sint inda-
' torite a merge pentru inchinaciune. In cea mar
frumoash locuintA sede o calugärica care a scris
si carticele de cintarI i ar fi avind o biblioteck, -,,'
mostenith de la della din innaintasele eT. E prea
,
bolnavA insä ca sh ni fie ingaduit a vedea vechile
&AN ce se aflä in pAstrarea dinsel.
Biserica din mijloc e un dar al Mitropolitulur
Nifon, care era un Ploiestean. A fost zidith in
stilul de incapatoare halA ce se obisnuia prim,
anil 1850. E bine mobilatA i incalzita cu solA,
de teracota ; pastreaza picturile, de o minunatA seni-
_
natate curatA, ale lul Grigorescu tinär, pe catape-
teasmA. lnteresant e diaconul, un teolog attar, care-
e de parere ca oareci a drepturT ce nu se pot ..
atinge, asupra cartilor vechl j. , .

VrednicA de toata luarea aminte e insä ctito- ,


ria Zamfirel, de la care am gasit Insemnäri si,
1 De atuncl a venit in locul lul un diacon invätat, pa ,
rintele N. Popescu, cercelltor priceput al vechil musicli
biserice§tI.

www.dacoromanica.ro
_

LA MANASTIREA ZA1FII1A 36 .

intr'o veche carte din anif 1730, in biserica cea


mare. MesteriT plätiti de dinsa, supraveghiat1 de un
preot, aU lucrat dupä planul indätinat al crucit ;
frumoase stipäturl inflorite incunjura. ua i fe-
,- restile. Urme de zugräveala bund se vàd pe unde
y
, s'a cojit brutala muruiala cu var. Icoana intinsä
credinciosilor se sprijind pe un pupitru mäiestru lu-
crat in lemn, i alte cloud, cu incrustär1 de sidef, tin
cArtile din strane. Intr'o inntyliturä e bolnita, §i
multe Cdpätin1 galbene se inirä pe raftur sat se
a tnestecä in sicriase cu alte frinturt de oase, din care
, se Tidied de obiceiti o card mida pe care e Seri-
jelat In cirilice, care nn s'at Orbit Inca in acest
rost, nurnele räpcisatel.
Biserica slujeste acuma satului sdrac. Näsalia
de lemn negru e räzimath de pridvor: Crucile
sdpate aspru cuprind tot micul cimitir in _care -

se coboard din clnd in cind i trupul maicilor


adormite. Un mormint e de tot proaspät, o fe-
tita din sat care a- fost adusä däunäzI ; chrbunil
rugaciunilor pentru iertarea sufletelor nu s'ail
imprAstiat inch de Ant, i bradul cununiel cu
ingerul mortil e Inca verde ; panglicile, florile de
hirtie, semne de bucurie zadarnicd, se clatind
trist la fiecare suflare. .

www.dacoromanica.ro
,
I .1
, VI. Cr-

LA MANASTIREA VERBILA. . I.

Iesim din Weill' pe lingA §oseaua pietroasa care s e


duce la Ploiestl, id i colo alaturl cu linia feil'atA
noud, la care lucreaza de zor teranl din imprejurimi
si uritl specialistb sirbi i bulgarl. Cel 2

sat bine rinduit pe margenile drumulul, Gura Vi-


tioarel, are o biserica noud : la poarta e atirnatA
o cutiutA pentru sarmanl ; am carat pe preotul
final-, in foarte frumoase odajdil, carell facea prin
sat «zi'nfaial. de August ; la o mare distanta se
tiriia un dascAl amortit de virsta, ,
Ceva mal departe räsare dintre copacl fru-
moasa casä de tara a unuia dintre proprietaril
marl al Tinutulul ; Erma Ploiestl jin Eyre.' i-a
luat locul. Aid, el a ramas stäpin.
Pe malul sting al Teleajenulul rasfirat in lim-
peal pfraie albastre pe un pietros cimp de prund
grauntat se intinde, cu case maI slabe decit cele
de la munte, dar in marl livezi 'de prunl, satul
Magurele, numit asa dupd pädurl care s'ail pra-
, ,
,

www.dacoromanica.ro
, '
. o

LA MANISTIREA VERBILA 41

pädit de atunct Are doua biserici : una din anit .

'30, iar ceialaltä dela sfirsitul Veaculul al XVIII-lea,


.claditä de sotia unul boierinas, mama a until
opil care nu, purta numele sotulul el, dar mos-
tenitoare a Filipestilor, cum spune insä, cu
mindrie. Preotul e i invatator, si are si un han : .

face politic i, pe Hugh interesele Jul, se zice

-
.

ca apara i pe ale teranilor, cari,at de lucru cu 7

proprietarul de vita noud diii casa cea frurnoasa


incunjuratä de un pare des.
, . ,
Aid Main drumul Ploiestilor, care duce indath
la satul Fi1ipetilor, i cotim. pe linga un curat
han romänesc, cladit in stil vechit, la stinga.
Mult timp ratacim peximpul pirlit de scare; unde
porumbul inchircit ridica strujen1 slabanogl. La
girezile de grill, i aice a inceput treierul cu
masina pentru boierl, pe cind oamenil lutreazd
prin curtile lor, dupd vechea datingt calcind
griul cu cail minati in jur cu sfircul biciului,
Bat strivind spicul supt picioarele incete ale
boilor ; prin unele ograzi, gospodaril aIi inceput
a-I si vintura. Toata casa afla de lucru ; femeia
are acum o valoare mare, pe cind, spune vizitiul,
un teran din ValenT, iarna nu e bine sa o al
in casä, cacl hrana e putina i lemnul scump.
Padurl se \rad pe cbastele din stinga, i satele albe
criteaza pe-aici sä se rästire in vileag, pe pOvirni-
§urile lor sail chiar pe culmea liniel de dealurl. .
.

^1" '
www.dacoromanica.ro
,
42 N. IORGA

Un han deschide satul Mehedinta, care face parte


din Podenil-de-jos. Hangiul batrin, Romin sail ,
Grec, vinde masline, yin prost i bere reee, din
pahare carora murdaria ingrämäditã Ii da." o co-
bare speciald. Ceva mai departe, o bisericuth de
}Arne te pofteste sä intri, prin versuri naive, scrise
pe stilpil de lemn al pridvorulul. inscriptia zu-
grdvitti aratA ca innoitor pe un Grec arendas de
.ddunazi, al ciirul chip se si vede zugravit in portul
lub .rdsäritean. Un biet copilas strAveziii de alb .
i cu ochii adincit,1 in cearcane negre, bolnav de
frigurb tele, rataceste printre mormintele cu.cru-
cilite de lemn, cautind pareca." locul in care cu-
rind el insusl va merge Sh se odihneasca de ne--
dreptatea acestel lumI.

Satul se mintuie en case tigänestl, abia injghe-


bate : movill de lut murdar intre porumburl in-
nalte. CopiiI gob is1 arata pielea ca arama i pisla
creata a ptirulub stufos. Nu iese la drum, nu fac
.." tumbe, nu cer de la «boierl» gologanuh. E un
inceput de asezare, de plugairie, cu alte moravuri.
Sätenil can aü pepeni verzl pe ogorul lor si4
scot in vinzare pe mesele de lemn din mijlocul :
cimpulul, adesea nepäzite de nimeni, nu par sa
alba ca musteril fdrä plata pe pirlitil lor vecinl. -`

Drumul mai insird un sat, apol, pe linga apa


Cricovulul, cu apa sa"racä pe obisnuita albie larga

7 v;
'
;
-

www.dacoromanica.ro "Z,

C3.5
I
'
,a LA MANASTIREA VERBILA 43

, de torent, sämänatã cu pietrisul de ierl si cel -


de sute de anl ; din rnalul innalt, de lut nisipos,
iese, in oblojeala lor de scinduri, conductele de
fier, tevile pline de petroliu ale Americanilor,
cari-sr ati sälapl la Apostolachi. Ca.r6r1 ascunse
prin porumburile innalte suie acelasI deal, pe
culrnea ca'ruia se rasfirä rindurile drepte ale viilor
s' nouä. Pe ele yin alene dintr'un sat, ascuns painä
intri in el, Tigancele tuciurit, cu puzderia co-
piilor pe lingä poale. Este deer in apropiere un
sat mänästiresc, al gamut locuitorl de astAzi, mal
mult urmasi al vechilor robl, intrebuinteaz6 mar
bine sail mar räü oricum, nu pentru o adevd-
rata' gospoddrie statornica. libertatea, «sfintaD
libertate ce s'a dat pdrintilor i bunicilor lor.
:; Abia se vede, foarte de aproape, mAnAstirea de
care; sute de anT, a fost legat neamul lor. Dintr'o
. piath largã, ca de sat ardelenesc, vezi o intrare
dartiOnatä, prinsä intr'un zid ca de cetate tare.
De i, cum spune o ffirimd de lespede zvirlith in
curte, acest brit' de piaträ a fost innoit cu totul
pe vremea luT Voda Garaged., acuma un veac ,,
numal, de un egumen grec care avea interes sa.
locuiascd bine si doria sä nu fie pi-Mat, dar stia
salt economiseasca banul, vezi innalte cläclirr
de_ carAmidA tare i de piaträ prin care se crapä
,
ferestuicr pentru impuNat in dusmanul ce ar
veni de undeva din lunca, din vii, din 'Muffle ;
vecine. Buruiana salbatec6 nhvãleste curtea ;:

www.dacoromanica.ro
. . S. \ w

44 N. IORGA P:

,
nici preotul, pe care nu still eine zicea ca 1-a .

gasit dormind in altar intr'o zi de foc ca aceasta,


nicI dascalul, care a trimes cheile printr'un ba-
,. ietas balan in can:me neagra, care nu stie sa zica
. .decit un able de intrebare si un hIhli de ras;
puns, null dart osteneala sh face, in acest biel-
sug de putere vegetalä, macar o cosire de fin.
t- Stapine peste .tot locul intins sint numal albinele
poate serpi1 de ruina, cari si-ar avea bune cul-
cupri intre birnele dislocate ale locuintelor ca- '
lugärest1 parasite. .

1 NORA s'ar parea ea biserica are o forma ciu-


data'. Te lamuresti Inch indath dach cetesti pi-
sania cea veche, in cloud bucht1 de piatra arun-
cate de-asupra lespezilor scanT, apol cea nouh,
stingacifi scrijalath de un ràü cunoscator al limbil
coastre §i al mete,suguluI sith, dach-t1 oprest1
ochil pentru ca sä admirl usa batrinä, care a
scapat neatinsä de tragediile naturil si de prostia
t .de comedie a oamenilor, clack ineunjurind prin
bãlàriile ce-t1 yin pana la brit si minind innainte
un adevarat roift de gize indirjite, prive§t1 acelea .

din feresti care aft ramas in fiinta.


A fost .un 1äca frUmos i trainic, mic, dar -
plin de armonie, ridicat, pe vremea lul Radu Ca-
lugarul, Radu fost Paisie, odinioard fecior de
Domn adapostit la manastirea Argesulu1, de catre
boier1 cari pe vremea lul nu mal aveati.trecerea,
puterea, boieria de fapt de care se bucurasera,

www.dacoromanica.ro
11 '"
1 s,

. LA MANASTIREA VERBILA 45

' supt alt Radu, care, daca n'a avut niclodata cirja
-,
- in mina, a stint sa invirta bine buzduganul : Radu
de la AfumaV. Una din pietrele, frumos si ori-
ginal sapate, in linit rotundé italiene, in dibace
legaturl de slove, numeste pe etitori: Dragomir
Spatarul, Toma Banul i pe mai micul lor to-
yards care poarta numele vechia de Caraciti.
Alta va fi venind de la vre-un schit sail de la 13,
bisericuta adausa, prinos al celuT d'intafil egumen,
Antonie. .
-

Biserica de cdpetenie a fost innaltata dupa da-


tinile moldovenesti, lasindu-se la o parte incer-
carea, unich in felul sail, a luT Radu-cel-Mare, la
Dealu. Era, i a rämas Inca, innalth i ingusta
ferestile samana prin taietura liniilor cu acelea
din Moldova, dar, sus, aceste linil se mladie in-
covoindu7se, iar jos cadrul . se opreste innainte
de sfirsitul deschizaturil, printr'o intrerupere co-
cheta. Usa e insa fard pareche : doua linil curbe
care se taie in ogivä strabat o intretesare de linit
drepte care formeaza phtrate märunte : pentru .

varietate s'a facut cite o scobitura in fiecare din


patratele acestea. /-
Sotja luT Dragomir, Caplea, iI pregatise, Inca

r find in viatä, piatra de mormint, pe care n'a in-


tregit-o niment la data lasata in alb. Ea a ra-
tacit, dupdmoartea sotului, multh vreme in Ar-
deal, dar tot aid a venit sa moat* tot supt piatra

va
www.dacoromanica.ro
1.
;

46 N. lORGA

' el i s'a intins trupul pentru odihna nimiciriL Linga


acest mormint, foarte bine pastrat, e altul mai
,sters, mai neingrijit sapat. Supt el se adapostesc
ramasitele unui mare boier cazut in lupta im-
potriva Domnului sail, in castea unui Domnisor
tinär i voinic, venit de peste munte. Stanciul,
Marele-Vistier, vre-o ruda a lui Dragomir i a
-CapleT, a perit in Octombre 4544, la cea dfintain
ciocnire intre credinciosii lul Radu Paisie si to- I

6 varäsil lui Basarab, zis Laiota, drept «mostenitor»


de tarA i capetenie de nal/Maori.
Cutremurul din 4802 a gäsit biserica din Ver-
_ Lila ràü ostenitA de veacuri, cad niclunul dintre
domnestil innoitori ai vremilor mai tirzii nu s'a
fost gindit la dinsa. Zidul cu usa i ferestile fru-
moase a rämas in picioare, dar coperisul, fruntea
ail cazut, in acolasi timp cind frinturi din cetatea
de imprejmuire se desfaceati in zgiltiirea grozava
a scoartei de lut. Un egumen grec a dres cum
1-a tAiat capul, zvirlind pietrele de ctitorie pe o
:scar& noua, innalta, potrivind un pridvor de zi-
dane proasta peste care se catard un cerdac de
priveala pentru Sfintia Sa, puindu-si numele pe
acea lespede grosolan tAiatä care s'a cocotat
;, .de7asupra uiT i acoperind *eta cu o zugra-
veala noua, in care Radu Paisie i Stänila «Fi-
lipescu»alt ctitor, sail o «fandacsie» greceasca--
aU inscriptil in noua limba sfinta i primesc ca

,
A. le
1I
, .

\ www.dacoromanica.ro .
;

. . LA M'ANASTIREA VERBILA 47

lib

vecint pe egumenul reparator i pe colegul säü


' de la mandstirea Marginenilor.
/.. .
. ,
. Un scurt drum pe soseaua ce se intinde din-;
,colo de pustietatea pietroash a Cricovulul face
sä se vadã pe dealul din a stinga ciudata «cula» ,

cu clopotnita de biserica i livez intinse a fa-


; miliel Bela, greceste Bellios, cu titlul austriac de
baronie, capatat dui:A ce Vistierul cu acest nume
al luI Vodd Caraged intemeiase, pe o cale care
a ramas in amintirea poporului, i o Vistierie _

=*' proprie. Acest colt de bielsug boieresc si de min-


drie stapinitoare face parte din Ur latI.
Aid, in gura Urlatilor, in locul unde Cricovul
scapa din strinsoarea dealurilor i prinde a se
:zbegui pe intinderi sese, aid a stat la 17E, in -
vara, Constantin-Voda. Brincoveanu, cu cea din
urmä ostire a TeriI-Romänesti, mu de boierl,
boierinasi, ostasi de Curte i «slujitori» teranT, I

asteptind sä vadä cum hotäreste norocul raz-


boaielor la Prut, ca sa stie daca ramine cu
Turcil or1 merge sä se inchine ImparatuluT celul
nal al Muscalilor. Acuma tusk pe malul drept
al Cricovulut, se rdsfira case de lard, din care
se ivesc doua sfioase bisericute din veacul al
XVIII-Iea, cu, acopereminte i turnulete de tini-
hea vapsite urit in rosu inchis. Iar douä, tref .

strade alcatuiesc tirgul Urlatilor.


- r
C. 1'

.1

www.dacoromanica.ro
,
1
48 N. ICHIGA
,
r.

N'are a face cu VäleniI, desi locurile sint foarte


frumoase. Aid n'a fost nici 'hoierime localnieä
veche, nic popas de negustor i cdrgusT din
Brasov. Tirgul s'a fácut in vreml ma noug, 14-
pede i Mt. 0 strada ingustä indeasd hanurl
primitive, bäcãniI, farmacie, oficiile administrative.
Tot trecutul s'a dus, noul stil, hid domrieste in

,
voie. Biserica, intr'o piatd, a Lost ticalosità, in
stil mare, pretentios, cu un pridvor Cant i cu
zugravell proaste, care se sterg. 0 cocoand in -
multe zorzoane inuainteath maiestos, se intoarce-
in urmti pentru a constata impresia, i trece ma1
departe.
E complementul cciviIisaieD urlätene.

'1J

.4

www.dacoromanica.ro
0
-A
4,

'1
VII.
'
1

UN VECHIO TIRO STINS : BUCOVUL.


.

;-. Dach las!, la marele sat al Lipänestilor, drumul


de la VAlenl la PloietT, te infunzI intre marl
lanurl de grig, pe o mosie foarte intinsä. Tocmal
se treierd : patru locOmobile lucreaza de, zor la
inghititul snopilor, din cari desfac hrana bunk
paiul zddarnic i pleava, praful ce zboara in vint.
Proprietarul cel noti al maril mosil e un Evreg,
care a cumpärat-o de la un innaintas romin
ruinat in parte prin lux. Dar griul ce se alege in
O masini nu e al luI, ci al sätenilor. El s'ag inteles
intre sine pentru aduce Nemtil cu meste-
sugul lor. Fiecare iI are intr'o mica arie produsul
muncil sale, dar intre el se vede cea mal bunk'
- intelegere, i niclunul nu incearca a trece in-
naintea celullalt sag a-I incalca, orlcum, drepturile.
Indata se ajunge in straditele intortochiate ale
until sat mare. Dou'd curt! boierestl intinse, cea
din dreapta foarte frumoasä, amintind prin po-
_

www.dacoromanica.ro
N

50 N. IORGA

trivirea aleasä i modestia, discretia sa, vechile -.


timpurl de gospoddrie netrufasa, märgenesc .---
drumul, care se deschide apoI, cuprinzind in mij-
locul säu biserica.
Frumoash incunjurime trainica de caratnizl,
zid de strajd si de lupth. Cladirea insasI se ri-
died dintr'un mare cimitir plin. Dintre toate mor-
:. mintele iese la drum citeva, cu cripta lor aco- .

perità cu sticla, cu marmura lor, cu fotogratiile


lor sterse. Te apropil, i afli eh acolo se odih-
neste Procopie Filitis, andscut in Turcia», i ,

. urmasiI sal, can aü locuit in casele acelea solide


pe care le-a läsat vechimea.
"- Paretil sint de caramida. innegritä ; forma, cea
indatinatd. 0 inscriptie de la inceputul veaculul
. trecut nu spune nicIun cuvint despre vre-un Fi-
litis : ea pomeneste o intaie zidire de insusl cro-
, nicarul muntean Constantin Capitanul Filipescu
care a fost deci i intemeietorul caselor pro-
prietatil i de fratele acestuia, Aga Maid ; tace
asupra temeiniceI reparatit facute de nepotul de
titl ál lul Constantin, Pand, de la care s'a pastrat
o Emma de insemnarl, pe cart.I i pe odoare ; in
sfirsit ea aminteste cä un not' Constantin Fili-
pesou, acesta Mare-Vistier, a innoit ctitoria in-
naintasilor sal.
Acum se lamureste schimbarea de stapinire.
Acest Constantin Vistierul a fost un om bogat,
puternic, cu multa inriurire in zilele lul, acum
.
- .

.
. -
n >.
1,
,
.

i
,'.-
t
I
. -,
.

www.dacoromanica.ro
I
N.!

UN VECHle TIRO. STINS : BUCOVUL 51

o suta de ani. Supt Constantin-Voda Ipsilant, el


se bucura de o trecere deosebita la Curte, iar,
cind Rusil luara in stapinire Principatul, pe timpul
räzboaielor napoleoniene, toate atirnail de la dinsul.
La 48'12, Tara-Romaneasca se intoarse lush supt
- Turd, i noul Domn, Joan Caraged, socoti ca
fostul ajutator al Rusilor e un om primejdios,
care trebuie prigonit. Ii trimese dar in surgun .
la tara , surgun din care se intoarse batrinul
cu totul zdrobit, numal ca sä moara , si tot
odath puse mina pe moiile lul. Aceasta fu data
lul Costandie Filitis, episcop de Rudd, pe care
11 adusese ruda sa, Mitropolitul Dosofteig, i, la
rindul sad, i Costandie chemä din «Turcia pe
un al treilea Filitis, pe Procopie, acela al card
chip se rasfata singur pe paretele ctitoresc, de
unde aü fost izgonite chipurile FilipetiIor vechI
si not
Pe acestia if pomeneste numal pisania, astazI
neinteleasa, insemnärile de pe cartile ce aü daruit
una poarta suptirile slove delicate ale Capita-
nulul scriitor i o icoand, pe jumatate putreda,
pe bogat fond de aur, supt care vent rugaciunea
, scrisä cu rosu pentru mintuirea until Constantin-
Voda, care e Brincoveanu. ,

Bucovul dupà Valent era odata resedinta


ispravnicului, samesuluI i logofetilor cari cir-
- mufail judetul Säcuienilor ; el, ca i boieriI de
,
.
,

www.dacoromanica.ro
E,
i

52 N. IORGA

la Curte, tocmiati i clascAlf, pentru tirgovett Dar,


in veacul trecut, judetul «sud Saac» al demi-
mentelor a fost desfiintat. Casele de birne se
ruinarà, ulitele se acoperira cu ternA de ogoare.
Satul de astAzi e fAcut cevâ mai tirziti.
El e al proprietarilor, Orientall prin singe, ,

Apuseni prin cultura lor parisianä. Mai sint i


altl Greci in Bucov. 0 fabricä a adaus Evrel, cari
sint multi, tarT i obraznicl. Ba chiar un Italian
§i-a Meat salasul printre terani, si donna lul
, umblä in portal lelitelor din partea loculut Altfel,
printre aT no§tri, obisnuita sArAcie, obisnuitul in-
tunerec ; incercarea de a le schimba, pe care o
face preotul, trece, fireste, drept «instigatiel.

'

- . -
4.
r

-
www.dacoromanica.ro
s
,

;
of.

"
,.
'.
..
VALEA PRAHOVEL
- NJ,

,4

0,1

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
.
a.

:a
1.
a

SPRE CIMP1NA.
i
(1964.)
, La Ploiesti Inca te afli in margenea munce-
lelor de pruni si de vil, si in zarea din sus se
stravede 'ntr'un albastru neldmurit zidul de spre '
Dunare al cetkii Carpatilor.
Una din cele maI strAbätute linii de drum de
tier duce pe aid cdtre dinsiI : de la capitala se-
sulul bogat in cement' si in road& la cea mai
innaltd intruchipare a muntelul pustik de la .

Bucuresti la Bucegi.
Intaitt apar, in dreapta, spre BarbS, innaltiMile
mai blinde pe care le strabat radacinile pomilor I.
hranitori.. LivezI, case albe, bine cladite : o in-
falisare de Arcadie inibielsugath i multArnità.
Linia e cuprinsh indatä pe amindoud partite de
aceste culmi supuse harniciel omului, deprinse
a fl dijmuite in fiecare toamnd. ,
Dar de la Bäicoiü innainte pdmintul II pierde
veselia de verde* puternicd. El apace räscolit,
A.,

www.dacoromanica.ro
, 56 N. foRGA

pingärit de pete negre. In locul sirurilor disci-


plinate ale pomilor, se Infig pirghiI, din care se
scurg picaturI intuneeate ; tevI de fier arunca
pripit impuscaturl de fum alb. Piramide de scin-
dur1 se tidied innalte. Case de piatra si de lemn :

se string in adunaturI care nu erau ierl- mat ,


nimic i care se poate sà nu mai fie mine nimic
decit ruine : apum insk teranI de-aI nostri si
chipurI sträine, blonde si roseate, in uniforma
civilisatieI, se poartä grabite in Stoarcerea until
cistig pe care pAmintul nu void sà-1 destainuiasca '
pang daunazt Pe catalfge de lemn se strecoara
canalul conducator al pretiosuluI lichid pe care-1
.4 de maT ierI abia, valea Prahovel.
Din nemArgenitele radurI care au putrezit in
adincimi apoase, atone! cind nu aparuse" Inca
inteligenta neastimparata care era sa stapineasca
lumea, din putregaiul vietilor stinse, s'a revArsat
in basine bine tainuite zama neagrä care poate ;
da innapol lumina cuprinsä odath in izvoai.ele
eL IcT i colo teraniI gasiserä taina i sapail pu- ..-
turf de pacura pentru a-s1 umplea poloboacele
de aceasta riSinä a pamintuluI care Ii era intru -

citya folositoare in viata lor simplä i sarack


Dar industria modernä vrea hrana pentru ma-
inile el, si tot petroliulu: i se cere lumina de
pe masa tuturora. Productia noastrà, mult ce-
ruta i bine plAtitä, a *kat un imbold puternic.
Pamintul e incercat pretutindenT, i vagoanele
de petroliii apuca tot mat multe drumul granite.

www.dacoromanica.ro
'
^
,,. II.

CIMPINA.

N. (1907.) - '
. r

Cimpina nu se vede, ca i cele mal multe din


vechile asezärl romanestl, i aceasta e foarte
veche, cad trecutul el se coboara 'Dana in ba-
trinele vreinurl ale Slavilbr, cad, cu toata apa-
renta, numele de aCimpina» n'are nimic a face .

cu cimpul. 0 sosea bolovanoasa, plind de prund


adinc, duce in sus, spre o culme de lut goala,
pe linga inceputurl 'sdracacioase de fabricl, pe
cind la dreapta malul se rupe prapastuit, lasind
privirea sà strabata in adinoul din care rasar
giturile neg're ale sondelor uriase, ca turnurl
cernite ale unel strasnice capi§ti a diavolilor ral.
Din sus, yin §irurl de care incarcate, si din jos,
de la tren, suie allele, ducind marl cocioabe de .
lemn cu un rost neldmurit. Rar, cite un drumet
,.. pe jos 'face .sä scrisneasca boabele marl ale pietrel
de rift, care nu se va preface lesne in drum
usor .0 tare. ,. -
_ . . ., i - k .

.
. .y _
,
, ,

www.dacoromanica.ro
.- '
; f.
58 N. IORGA

Un mare si frumos pod se ridich la innaltime


de-asupra cursulth sfdsiat in suvitl de otelalbästrig
al Prahovel ce se zbeguie in pietris, curath pare
ca nu s'ar revarsa in preajma el duhorile negre
- ale *aril ce pateaza totul, in margenea liniel,
cu murdaria el grasa, indaratnica. Si aid, afara
de clädirile prundulul pe drumul cel nog, tre-
cutul a ramas stapin pe drepturile sale, si ur-
meazd Inca vremile patriarhale, limpezi si line.- ,.
Desi e o zi de lucru, säteni1 cell mina boil
domoll, afi portul neatins de inriuririle altel
munci i altor scopurl decit ale lor : fluturil
scinteie in soarele puternic pe bätätura alba a
camesil invoalte in care e prins mladiosul trup
al fetelor.
, ,

Aid e inch lumea Jul Dumnezefi si, pe pa-


mintul nostru, lumea lui Grigorescu. Undeva,
este o casuta cu doua rinduri, cu cerdac de-a-
supra pivnitel, cu _coperisul de sindila tuguiat,
cu ferestile mid, vechl i cu gardul de imprej-
muire darapanat ; e o caSa, nu e o. vila. Acolo
sede singurul nostru pictor in adevär mare. De _

1' cite orI se salasluieste aid din ratacirile lul prin


lume, valea Prahovel vine de se zugraveste la el,
in cämäruta batrineasch, i ea-sl aduce, cum e
deprinsa de mult si cum va face totdeauna, cit
timp va fi aid un ochig stralucitor, cars vede,
si un cald suflet, care simte, ii aduce din

4
www.dacoromanica.ro
.."'z 6
.7

. LA CiMPINA 59

hielsug albastrul blind al cerurilor, fumuriul


zarilor präfuite, verdele amestecat cu mult al-
bastru i cu stropl de singe al pajistilor, veghea
singuratecilor copacl, alaiul carelor calatoare, cu
ochil sticlosl si pasnici al boilor albi si tot cirdul
de fet,l-frumosl sprintenl i trandafirli, tinerl ca
floarea, al ciobanilor i ciobanitelor, cari sint
copiii de cash pe linga acest Imparat batrin al
. celel mal marl si mai simple frumusetl.

. Si la intrarea in orasel nu vezi semnele tim-

purilor de astazi. De pe culmea cu povirnisurile


prapastuite, intri in lungi strade de sat mare,
.
cu multele casup marunte, atipite supt cusmele
sure de veche indil, cu cerdacele scoase in-
I-
nainte de-asupra ferestuicilor din fatä, ce par
niste ochl mid de mosneag supt sprincene stu-
foase ; in curte se fad porn)" Motet! de livada
lasath in voia Domnulul ; cladirile gospodariel
.< sint aceleasl ca ale until' teran mal cu chiag ;
legaturi de ardei si de patlagele atirnd din stre-
sina in salhe rosil si vinete. A bia vezi cite un
sateen mergind inimos catre Oath'.
Dar din sus yin oameni cu pete unsuroase
urite pe catnap infoiath ; in cite-o casuta s'a
oplosit mesterul strain care se anuntä, prin tabla
- prinsä de suptiratecil stilpi de lemn, ca fierar si
lucrator de mice fel de unelte pentru sondaj ;
ha cite unul din oaspetil adusl de bogatia as- ,-
"S.
. .
'
4
t
4
4.
-

www.dacoromanica.ro
4. ,
I

- 4

N. IORGA

,- cunsä a phcurii si-a durat pentru acest mestesug,


cu cit mal presus de vechea bdtaie din ciocane
a Tiganulu1 faur, o lungd magaiie de scindurI
fie care, iarAsT, o impodobeste inscriptia roma-
neasca nouà-noutä.
Strada centrald poate fi privitä Irish ca eun
, -
dar al petroliulub. Si tot ,asa prävãliile de haine-
gata pe care incep a le deschide Evrel moldovenI .

cu numele nemtesti. Fabrica de bere Bragadiru


are aid C- sucursalà, Inteo cash pe jumAtate ca
de oras, pe jumatate de sat, care trebuie sh fie
plind de lucrätorl din toate neamurile in zilele
zgomotoase i sälbatece de Duminech si de ser-
bätoare, cind cutare rege al:rafinäriilor zvirle ':.
sute de la. in mina Tiganilor Fautari, innebuniti
de pucurie 1.
Stäpinirea acestul cuceritor prin ban cuprinde ,
un colt intreg din Cimpina modernä, care se
ridich din curatirea de bog4I a adincurilor pa-
mintulul nostru. Tred pe 1ing. Incdpätoarea,
chiat luxoasa clädire, pe care e scris numal in t A

nemteste, Ca in Orientul turcesc saü asiatic, unde


nu se tine samh de tara gazduitoare : aScoala
germanb. Un drum, care era papa däunazI o .

drams& printre livezI, se deschide acum, i pe 1"

o. lature a luI se innalth un sir din -cele mal


frumoase vile, clädite de un German foarte bogat,
vile care se adaugä la contrastele celelalte. .

1 De atuncl, d. Raky a plecat spre alte tärimurl, abdi- ,

cind regalitatea sa din Cimpina (1909).

www.dacoromanica.ro
,7 ,

; " .

LA CIMPINA 61

.
Cad totul e alcatuit aid din contraste. La
citiva pasI de la acesti *eV in toate colorile,
pe infasurd iedera bogata si-I incunjurd
gradina scumpa, se lucreaza la o biserica a cul-
tulul catolic, pentru atitia credinciosI pe cari i-a
adus si-I aduce tot vintul aventuril. Dar din
acest loc se vad cele patru turnurl ale biseri- .

cilor noaStre, dintre care una, cu un stil frumos,


se arata a fi veche, pe cind cealalta ar fi, mi se
spune, numal un dar al until localnic care a vrut ,
sa multameasca astfel buT Dumnezefi pentru binele
venit pe neasteptate asupra lul. Un altul din r,

,
acestl alesI al noroculul si-a facut numai o re-
sedinta de print, care si ea se innalta sus de
tot peste umilele locuintI ale tirgusoruluT trezit
din linistea sa seculard de suierul masinelor si
de izbitura ciocanelor greoaie, de frigurile scor-
moniril parnintulul dupd unsoarea neagra ce se
preface in aur, in placer% in risipa si in stricA-
ciune, in strigatoare nedreptate pentru munca
urea a saraculul: .

Cine ar crede ca un astfel de Mc e, nu numai


adApostul until pictor mare ce a descoperit aid
altfel de bogata, din acelea ce aduc vesnica bu-
curie a oamenilor prin innAltarea sufletelor lor,
dar si odihna a dol oamenT de stiintä, dintre
cari unul e numal harnicul i inimosul dr. Istrati,
. iar ceIa1t insusl B. P. Hasdeti !
r-

t
4 ,

www.dacoromanica.ro
tr/

62 N. IORGA

Acestelalte vile, ce yin dupa ale petrolistilor


din strainatate si din tara, se descopar mal grefi.
A batrInului istoric, cugetator si poet e pe o
culme, la capatul unul sir de casute, locuite de
strain! in haine de lucratorT, cari s'ati cuibärit
in locul vechilor gospodaril de terant Pupa gri-
lajul de lier cu simbolurl mistice, vezi o gra-
dinita cu copaci tuna lti i fatada easel de o forma
neobisnuita, pornita din minglietoarea credinta
a unel lumi mal senine, maI curate, mai depline
decit a noastra, unde albele fantasme ale mor-
tilor traiesc o viata de gindurf limpezI i bune,
din care trimet solie de cuvinte intelese acelor
,- ce piing pe urma lor i nu-si afla odihna in
salbateca päräsire desdvirsita a iubitilor lor. Cind
se lasä, racoroasa, suflarea sfintä a serif peste
dealurile de lut, infiorind verdeata ce mai traieste
Inca in tmparatia otelului i fumului cind gla-
surile se desfac de tot limpezI in aierul invaluit
de tail* cind pe cararl stint clopotele celor din
V

to urma turme din aceasta lume a Iadului, cind se


potolesc In vale uriasele turnurl ale celet mai
moderne rafinariT de petroliu din lume; p . .
vedea in pridvo' rul easel ce vorbeste increzator
de nemurire si de fratie intre lumea celor ce
vor muri si a celor ce aü murit, cum batrinul,
curatit acuma de patimile ce 1-au zguduit in
viata, priveste cu ochl obositi asupra podoabelor
acestui pamint despre care a zis maI mult decit
. odata ca «nu-1 atinge decit cu piciorub. ,

,
.. ,
P
e` '
1
e
,t
.
a
... ' !
. ,..--
.
. .* ,,1... ... ...
I 1

www.dacoromanica.ro
`..,

. .

- DOFTANA. MANASTIREA BREBU.

Un tren incetinel, cu vagoaneIe pitice, foarte


, . inguste, duce, printre rupturl ale coastel lutoase,
`, in citeva minute la Doftana.
Aid a fost odata o vestitä ocna, unde osin-
ditil se coborail penru a desface lespezI din ..
stinca de sare. Apa a nal/Alit cu tirnpul, i ga- '
leriile, i lard de aceasta saracite, s'atr inchis.
/n prapastia cea veche a intrat pamintul, astu- - '

pind-o in parte, pe cind cea noud se poate vedea


Inca 'n parasirea ei desävirsitä. Iar «ocnasib
sint astazI numal muncitoril in deosebite ramurI
scari lucreazd supt pustI sus pe mal, acolo unde,
- din bogätia copacilor pasnicl, se desfac marile
acopereminte de tablä rosie.
Altfel, Doftana are numaI ulicioare ce suie
grefi pe dealul sfärimicios, casute de teranI sa-.
rad, al caror copii ratacesc dupd cite un gologan
pentru orIce fel de slujbd unul, neputind face
alta, iml minglia, sarmänelul, ghetele neprafuite
.

www.dacoromanica.ro
'

64 N. IORGA

in preajma OHL Undeva, de vale, departe, e


o biserica din vremurl. Si, daca e o miscare in
aceastA gar* dacA linia nu e päräsità ca ocnele
pustif, aceasta vine numa1 din faptul cd la Dof-
tana sosesc carele ce aduc 'Acura din alt imens
reservoriu al ei, Bustenaril, unde, peste casute
colibe, peste holde i livezi, peste nevinovätia
curata i multamita s'a apustit acelasI vint de
lAcomie care a prefacut Cimpina.
* * * .

'
in sus, pe lingä apa räschirata. a Doftanel ce
se strecoarà in vite pe intinsa albie de prund,
se ajunge intr'o jumktate de ceas de mer§ iute
la marele sat de munte al Brebulul, intemeiat '

cindva de un strAmos Brebul, care n'a gresit


alegindu-sI aice, pentru el si tot neamul sad,
locul de salksluire. 0 mare bogätie de livezI 11
incunjura, i lunga strada .curata 11 taie prin
mijloc.
Biserica Brebanilor e o veche manastire. La
margenea satulul se ridicA un strAlucit turn
bAtrin, care se poate asamana doar cu al Cim-
, pulungulul. Räzimindu-se pe frinturf din zidurile,
care, sca.zute, incunjurd totusl intreg cuprinsul
. manAstiresc u perdeaua luI sträpunsä de fe-
restile menite puscasilor de odinioard, el desfk-
surA cu avint liniile cäramizil tart, impodobite cu
siruri de firide. Si astAzI sunà de sus clopotele

, ' 101
.<

www.dacoromanica.ro
t
. -

DOFTANA. MXNASTIREA BRE13U . 65

din arama pe care ail däruit-o Domnii evlavio§1;


clopotarul teran mai suie treptele tremurdtoare,
speriind mhrunte, care dan o viata ve§nic
innoitä ruinelor shrutate de ar§ita soarelui de varh.
I

Biserica a fost fäcuth de insusi Matei Basarab,


in 1650. Se pare 0, bdtrinul Domn cucernic ,
void sh faca loc aice vre unor rude moarte mai
de mult, cad zidirea are Inca o inchpere, pe
lingh pridvorul de stilpi, pe lingh pronaosul ce
sprijina prin frumoase boltirl douh turnulete, si
,
pe lingh intinsul i luminosul cuprins al naosului :
e ca.mara de ingropare, unde asthzi nu se mai
vede insä niciun mormint de ctitori.
Altfel, numai aceasta forma generald a bise-
rich a i"hmas ca pe vremea intemeietorului ; pe
afarä chiar, i s'ati adus unele schimbdri. Zugrh-
veala e nouä, de si loarte bunk lucrath in linii
marl, cu un deosebit bielsug de aur. Testa
zestrea de odajdii i odoare s'a risipit si a fost
inlocuitä. N'avem asthzi nici macar acelea care
an fost date in loc la reparatia din 1834 sail la
cea mare, din 1843. Cea d'inthiti a fost Meath
de un harnic egumen, Isihie, care a clädit turla
cea nouä, destul de bund ; la cea de-a doua,
facuta supt Vodä Bibescu, in vremea secularishrii
averilor acestel mänästirl de tara, s'a ostenit un
arhimandrit Teodor, care venia din scoala de
credinth si munch de la Cernica a obgejitenilor,
5

www.dacoromanica.ro
e
66 - N. IORGA 27,c

a calugärilor traind impreuna, ca ostasl al ru-


gaciunil, al cetitulul i scrisulul. .

Tot la 1843 s'ail dres cccasele domnestb, cla-


dirile cele marl prinse intre chili!, acele Inca-
perI de umbra in margenea gradinil marl, unde
se odihnia, in mersul sãü prin tara, dupa cer-
cetäri, judecati i vinatorT, caruntul Voila Mateia. .

Astazi ca si la turn; la zidul de imprejmuire, Si


aid roade necurmat ruina. Prin rinduielile se-
. cularisaril, pamintul, cu mosie cu tot, a trecut
. la Eforie, care arendeaza, cul cid maI mult, la-
-.
nurile, iar aid a Mut, pentru nimenea, o gra-
dina de porn! si de dont, pe care o ingrijeste si
stapineste un Neamt singuratec. El e urmasul
Basarabtilui in casa ctitorilor, din ferestile careia
se revarsä prisosul -florilor din glastre.
Locuitoril ar voi sä puie aid scoala ; ii s'ar
putea da pivnitile uriase pentru a-s,i tinea bu-
toaiele ; gradina intinsa ar putea fi cea maI fru.-
moasa gradina scolara din Romania. .

Dar cum poate ajunge pand la cel mindru si


puterriic dorinta -celul umil i supus? Un ultim
proiect al Eforiel prevede arimarea unei parti -
din vechile chilli, de si prin nimic ele nu chiama
, aceasta masurd, fiind mai tarl declt o zidire noun
de astazI. Dar veacul ce nu mal poate intemeia,
simte bucuria drkulul sa dea la pdmint !

www.dacoromanica.ro
A

:
6

IV.

N.
SINAIA.
(1904.)

I. r
-
Dar, dupd ce al läsat in urmd Cimpina, pre-
fãcutd- aproape intr'un oras prin noua bogatie ,

neagrd, poesia, s.hraca." i curata, reinträ in


drepturile el. Vädit se innalta pämintul. Pädurile
ieaU locul livezilor, dar nu ele stäpinesc vederea.
Cit cuprinzi cu ochiul, se amesteca intre dinsele
innältim1 capricioase, ale cdror modal nenu-
mgrate se simt supt verdeata sag aurul ierbil ce
ascunde foarte putin alcAtuirea lor ciolänoasA.
Intre movile se rotunzeste une ori un larg cimp
de prund, pe care 1.4 läsat in urmä ca pe o ju-
carie *Asia ace1as1 riulet albastru, limpede,
care fuge acum in jos spumegind pripit peste
piedeca bolovanilor, atuncl cind el era un minios
suvoiii, care inneca vãile, rupea malurile si le-
gäna bolovani smul0 pe valurile sale turbure de

www.dacoromanica.ro
-.
68 N. --IORGA

minia fecundä a primaveril. Cite o tdietura", din


vechl loviturf de secure ale naturil, aratä su- -

prafete Verzul, rosietece negril, sämainate de


pietricele. Mal departe insä aceleasl deschideri It
trupul muntelui_ nu mal vddesc decit rindurile
de pjatrd, ingramadite in nemargenita scurgere
a veacurilor Moarte, pe cind de-asupra triumfa
in voie 'Muffle_ .

Iata, intre cellalti arbor% pe cari71 dezbracä


vinturile reel ale toamnel, vinjosul, impasibilul
brad, atit de suptiratec i atit de trainic. Alte
innàitimi, si mai marl, ridica, mai presus de cin-
gsatoarea lul totdeauna verde, tufisuri de copaci
inch irciI,. cdrora -abia daca Ii ingktuie stinca
aceastä viata sdraea. In fund staii unul Hugh -

altul, ea o manifestare a celui mai adinc trecut,


a celei mai neinvinse puteri i a celel mai innalte
intrupari a mdretiel, Bucegil : Virful cu dor, Jepil,
Caraimanul. Zäpada unel impärdtesti batrinete Ii
acopere culmile ascutite, crestetele de stinca.
Jos vile se prävälesc pe o innáltime mai mica,
supt zidurl acoperite de brazi, intunecate ca 6
vesnic6 amenintare, chiar atunci cind razele .

soarelul se joaca pe ascuciptile _mai indraznete.


E Sinaia : mänAStire, castel regal, statie de aier
pentru lumea cea mai bogata, asezare industrialä
, i sat:
Mänästirea e cea mai veche. Sfintenia pustie-
tAtil, *it'd de vulturil stincilor, de ur,sii greol

www.dacoromanica.ro -1
SINAIA 69

aI pestnrilor, nu ,era strabatuth decit de pasul


prevazator al haiduculul ce-sT cinta- cintecul de
libertate i razbunare intre brazi, cind un mare
boier muntean, plin de evlavie i impovarat de
prisosul bogatie1 Sale, Mihal Spatarul Cantacu-
zino, nepot i unchiti de Domni, cladi aid o
mändstire, intru marirea .numeluI lul Dumnezen,
Intru iertarea pacatelor sale si peritru ajutorul
drumetuluf. Se intorcea de la manästirea mun-
teluI sfint al Arabiel, unde se (Muse tablele
vechil legi, si el numi ded ctitoria : Sinai, iar
lumea teranilor din imprejurimI 11 zise romaneste :
Sinaia. Dona. secole, armonioasa cladire de piatra
cu turnurI frumoase rdsuna de cintarT si se pa-
trunse de sfinté mirezme, pe cind zidul gros al
chiliilor i turnurile din ungbiurt supt capita lor
de sindrild neagra, asiguraii de dusmanil d'n
pustiul marey dobitoace i oamenT.
in jurul manästiril s'a strins cu vremea un
sat, satul Tiganilor Sinail, satul teranilor adunati
din vecinatate, sat dintre Ruminil chiar al Sinail,
dintre sufletele romäne§tI daruite odata cu mo-
side. Satul acesta e originea asezariI de oamenI
S.
grad ce se gäseste mal sus de strade, de vile
si de parcul i Odurea regala.
IL
Una din cronicile muntene ale veaculut al XV1I-lea ni
vorbeste de o familie foarte puternia i Minunat unità, a
vechitor Cantacuzint, darnicl i milostivi pe cit erad .de

www.dacoromanica.ro
_

70 -- N. IORGA

bogatl i bunl crestinl, pe cit crag de marl boierl ; de spre


tatA, urmasl al impdratilor .constantinopolitanl, al cAror
vultur bicefal e sapat in piatra si in aceastd mAndstire a
Sinai!. Taal fusese ucis de Vorld Ghica, prins acasti,
dus la Snagov, in mInAstirea din ostrov i, impietate ne-
auzitA unitä cu nedreptate, neomenie i lipsa de respect
pentru inaintate batrinete, zugrumat de unul din stilpil
vechl stilpl, ca i acestia de aicl al trapezAriel, unde,
privind icoanele, se ospdtad cAluggril snagovenl. Mama,
Elina, Postelniceasa acestul Constantin Cantacuzino, era fata
lul Radu-Voda erban si el zugrAvit in sirul ctitorilor
Sinai!, Radu erban, care e i dinsul legat de trecutul
acestor plaiurl prin aceia a a trecut, dupd Mihal Viteazul,
muntele, si a bAtut dol Cral ungurl al Ardealulul, ucigind
pe unul din el, Moise Székely, a admit peire e amintitd
prin cutare piatrA pusä in zidul Otelului Europa din Brasov,
pe locul chiar unite stapinitorul ardelean a cazut de fulge-
rAtoare mind romdneascd.
Constantin si Elina ad avut sese fete, mdritate prin deo-
sebite familil marl ale teril, i sese bdietl. Acestia au trait
in umbra mamel lor, neosebindu-sI moii1e i gata di se
adune orlcind la chemarea el. Se adunad astfel i la hra-
marl de sling, 0, de ziva Sf. Nicolae din anul 1675, ei
trebuiad sd se string& desi nu era numele niclunuia din
el, pentru a intinde praznic gracilor in ziva marelul sfint
milostiv.
BAnuiala lul Duca-Voda, urmas al lul Ghica acel care
ucisese pe bAtrinul Postelnic, it gAsi aid, mdcar pe unil
dintre dinil. Cellalt1 Algid de saragelele domnestl, care
veniserd cu cdruta sd-1 ridice. Mihal, om «din fire eu so-
coteala innaltd i cuvintul vre-odatd gios sa-1 ramiie nu
priimia, la minie jute)), spune invAtatul sàü contemporan,
un dusman, Dimitrie Cantemir, nu era dintre aceia cari
fug bine. Fu pus, prin urmare, in caruta care trebuia sl . -
se opreasca la temnita opositiel celel mal primejdioase.

www.dacoromanica.ro
_
- -

SINAIA 71

Dar saragelele, sAmAnind supt acesCraport cu modernil


nostri jandarml rurall, cu cari n'am indrAzni sa-I asAmAnAm
in toate dind de mincarea i bAutura saracilor, se arun-
cart setogl i flAminzl asupra lor, i, pe cind serbad astfel
prin anticipatie hramul fAcAtorulul de rniriunl arhierarh
Nicolae, Mihal use pogori din camp jos si asa incetisor
trecu pren mijlocul lor, pint iesi din curte afar& i intra
intr'o cast*. 0 singura saragei-1 vAzu, dar nu4 vAdi ni-
manul.
Fugi, firegte, spre Brasovul celel mal rapezl i mal si-
gure mintuirl. Ca sit ajungA acolo, de la MArginenl, el nu
putea sA ieie drumurile obisnuite pe atuncl, care scotead
in Ardeal pe valea Teleajenulul sad pe a Dimbovitel, la
RucAr-Dragoslave si la cetatea Branulul. Se infunda in
pustietate, in aceastd pustietate; i, unde afla siguranta de
dustman!, izvor de apA gi loc ca sa-gl piece capul spre
odihnA, iI insemnA pentru mat tirzid, ca 55 multameasca
lul Dumnezed, precum fratele sad erban, pe care-I uria
un Domn, ii iubia o DoamnA i amindout aceste patiml
ii puserA, de frica mortil, pe drum de pribegie, fAcu ma-
i
nAstire in padurea de linga Bucurestl a Cotrocenilor, unde
fusese cel dlntiiü popas al fugil sale.
TrecurA citIva ant. erban era acum Domn, insa un Domn
truta i jignitor, care, in marea lul ambitie imparateasca,
stricase i destvirgita armonia ce domnise atita vreme intre
fratt. El se indugmanira decl cu dinsul, iar bAtrina mairA
fu prinsa de o adinca durere, pe care se duse sA o impace
la Mormintul Mintuitorulul, gred drum pe atuncl, unit cu
primejdil marl i pe care-I incepead oamenil vremil, cum
a facut i Elina, dictindull testamentul. Cu un alaid de
ostagI romini, porni Postelniceasa, dar, trebuindu-1 cineva
cu iubire i ingrijire, care st-I- stea aproape, ea Ilia pe
Mihal. Ajunse la Ierusalim in ziva de 26 April 1682, pe
care o inseamna un Grec de acolo, i, pe cind dinsa se
odihnia de o cale asa de lunga, Mihal, luind cu sine, iml

www.dacoromanica.ro
72 N. IORGA - 1
,

spunea par. arhinlandrit Nifon, un frumos paraclis de lemn


lucrat la not, rnerse pina la Muntele Sfint, unde petrecu,
-41 multamit de izbinda deplina a calatoriel, citeva zile. pe
care nu le uita insa niclodata.
Intorcinau-se, Mihal fu Spatarul nepotulut sAti de sera,
Constantin-Voda Brincoveanu, i indeplini multe sarcint
in tara si la Constantinopol, unde era capuchehaie, ceia
ce insemna pe atunct un ambasador vioid i istet, care nu
scapa din edit niclun prilej de a folosi Domnulut sail,
terit sale. Gasi insa vreme pentru a-st plati datoria de re-
cunostinta fatti de Dumnezed izbavitorul, inchinindu-I linga
amuntele Bucegiuluts manastirea romaneascit a SinaiI.

S'a pastrat Inca, linga noua biserica, a aril confusie de


stilurt rornanestI,in afara de un tipic elaborat la not prin
trel sute de ant de runnel, i pe atit de frumos pe cit de
potrivit cu clima, a aril grosolana auritura «orientala», .
at carit ciudatl sfintl, suptI i strimbt, a chit lipsa de
armonie i lipsa totala de legatura cu traditia fac un in-
teresant contrast de raii-gust risipitor, de strainism nein-
telegater, cu vechea zidire, smerita, marunta. discreta, dar
trainica i frumoasa.
.

Era odttll un pridvor aerat i lurninos, sprijinit pe stilpl


frumos sculptatt, pe cari azt it cuprinde si-1 ascunde,
ca in atitea alte biserict, pentru a capata inca o incapere
inchisa, un prost parete de caramida. In fund, usa se -
deschide intre sculpturl in piatra, care amintesc pe acelea '
de la cealalta ctitorie a lut Mihal SpAtarul : frumoasa bi-
serica bucuresteanA a Collet. Aceiast sapatura libera a
chipurilor de evanghelistI, aceleast elemente noua, apusene,
dupa normele italiene ale Renasterit.
Sus, orbit cauta in War insemnarea sculptata c i cu
cita arta, in toate timpurile ! care, dupa formula, sa ,
spuie cum, sin numele Tatalul, -cu ajutorul Fiulut si cu

www.dacoromanica.ro
t
SINAIA 73

'
SAvirsirea Sfinfulul Dub, ctitorul cu toate titlurile sale
a zidit acest stint Mewl, cu hramul cutare ; ispravnic
ingrijitor cinstit al lucrulul Sind cutare om de casA al
lul , la anit de la Facerea Lumil i de la Hristos atitia».
, In schimb, un egumen grec din vremea lul Alexandru-
Veda Moruzi, dect de la sfirsitul veaculul al XVIII-lea, a
pus sä se insemne cu vApsea rieagrA cA-el a dres adecà
a mizgAlit zugrAveala mAnAstiril.
Cum se poate Mmuri Hpsa obisnuitel pisanit ? lard cum. ci

Si la Coltea 1 ea e distrust prin loviturl de ciocan, WA,


ca vre-un egumen maI nog sa fi pus slove scrise, acolo
uncle fusese cu mult mat frumoase. slove sApate. AceastA
distrugere de inscriptie e in legAtura cu o' mare tragedie
de boien i Durant.
Constantin Stolnicul, invAtatul frate mat mare al lul
Mihal, i acela zugrAvit intre ctitoril Sinai!, rivnia
Scaunul muntean pentru chiposul i mindrul sãü NI. Stefan.
De aceia el rAsturnA pe Brincoveanu i aduse moartea
acestuia i a fdlor luI pe malurile Bosforulul.
Pupa aceastA nelegiuire se ridicA o a doua ambitie ne-
legiuitl. Din cAsAtoria lul cu jupAnesele Maria si Teodora,
Mihal avu noui bAieg, cari sint infAtisag, cu topI mAruntel,
pe pAretele mAnAstiril, tsi cari murirá tog Stark de unul
singur, Comisul, mat mult pribeag prin Ardeal, care a
dAruit Sinai! cutiuta de metal cu ornamentatie profana,
din care o inscriptie drilled a Malt un artofpr pentru
tinerea nafuril. A doua casatorie dAdu luI Mihal i ese
copile, pe care le putem vedea in aceiag zugravealA a
ctitorilor ; una din cele eine! care- ajunserit de virsta se
mAriti cu boierul moldovean Dumitrascu RacovitA, fratele
fostulut Domn Mihal-VodA 2.
1 Mihal a mat zidit manistirea din Rimnicu-SArat, inchinata tot
muntelul Sinai, si schitul Titirecin.
2 Celelalte intrartl.in familiile Gulianb, Rudeanu, Coz-ticeanu. Ar-
getoianu.

www.dacoromanica.ro
7

74 N. IORGA

Acuma Spatarul voia sa facA Domn in locul nepotulut


pe care-1 uria, pe acest frate al ginerelul sad. Izbuti sä
rAstoarne pe tefan-VodA, care, dus la Constantinopol, cu
. tatAl sad, Constantin Stolnicul, fu zugrumat acolo impreuna
cu dinsul. Dar, in loc ca Domnia munteana sä tie capatata
de cel mal mare dintre Racovitestl, ea se dadu (Tana-
riotululn Nicolae Mavrocordat, urmas dui:4 mama al Dom-
nilor Moldovel, care aduse taiarea la Adrianopol a pri-
niejdiosulut Spatar Mihaf, -incheind astfel tragedia Canta-
cuzinilor.
Mihal Spatarul murise-ca hain, ca trAdAtor fatä de PoartA.
Se dAdu deci Jut Nicolae Mavrocordat porunca de a nimici
once amintire scrisA, publica, a osinditulut. i astfel se
ajunse la acest urit atentat la memoria unul mort, care,
induiosindu-ne, aduce in amintire o alta stergere de nume,
care insemneaza o puternica manifestare a constiintel pu-
blice : raderea, sfArimarea cu ciocanul, dupa 1551, a nu-
melul int Ilie-VodA Rares, care, din tinereascA aplecare
cAtre cele mat nol mode tarigrädene, se Meuse turc i.
parasindull, odatA cu legea, i neamul, se Meuse vrednic
de osinda obsteasca pe care o putem ceti in manuscrisele
bisericestl razaluite, in inscriptii de la biserica din Tirgu-
Frumos, ca si in notitele mutilate pe care un calugär le-a
fAcut pe paretele bisericil PApAutilor de lingA Botosani.

Prin usa aceasta impodobia se intrA in pasnica biserica


smeritA. In fund se vAd stilpl cu ingrijire i noutate BA-
patt, cari se infasura in ghirlAnzi de lion impleticite si
poarta scorpil pe capitelurile lor, dintre cel mai truffles!
stilpl pe cari ni i-a lAsat vechea noastrA artA.
Din aceastA ingusta tinda a femeilors, din acest pro-
naos plin de intunerec, se trece in naos, in adevArata bi-
sena ale aril strane nu se rotunjesc in arce dupl tipic,
ci ad forma unor patrate. Vechea zugrAvealA, cojitA, se
. vede numal pe alocurea, mai bine in marea icoanA din

www.dacoromanica.ro
SINAIA 75

Pantocrator, a Dumnezeiril care binecuvinteazA. La altar,


doul senine icoane, pe fond de aur, facute de un mester
rus de obirsie, la 1703, cind, decl, clAdirea nu era cu
totul gata,"desi se dIduserA poate acele cart! rusestl care
poartA iscalitura i micuta pecete lint a ctitorulul.
Dincolo de aceastA catapiteazmA de zid, vine incaperea
strimta a altarulul. Dona turnurl, cu arcuitur1 de zid ra-
sArite in jurul ferestilor, pAstrate incA la celde de-asupra
naosulul, care avea odinioara i doul coperisurl, unul la
mijlocul innAltimil, incununad chiar de la inceput cla- .
direa ; cel mal mare slujia si de clopotnita.
Manastirea Sinai! se mat deosebeste insA i prin aceia
el si-a pAstrat chilliile neatinse intr'o parte a lor. Prin-
tr'un lung- gang, care poarta sus niste false podoabe gotice
si al cArul Orel! infatiseaza, in zugraveala de la sfirsitul ,

veaculul al XVII-lea, scene din Patimile lul Hristos, se -

ajunge la un paraclis, care se inseamnA i prin bune


icoane, acute acum vre-o cult de an! de zugravul romin
Mincu 1.
_
MAnAstirea era media sA fie, nu numal locul de adunare
al esihastrilor ce schimniciad acolo, in muntele Buceciu-
luta, «cel mal innalt muntei, dar i un centru de vial&
literarA i artisticA, un adapost de traducAtorl, copiatui,
caligrafl, de mester1 in deosebitele ramurl ale artel apli-
cate la viata bisericeascA. Ceva de acest fel se si incepuse,
si Academia RominA posedi o carte, luata din biblioteca"
manastirit Cernica, niste Inveitdturl, ale lul Teodor Stu-
.

ditul, unul din indreptAtoril vietil manastirestl ortodoxe,


care ad fost prescrise de la 7 Maid la 10 August 1725 in
Sinaia, prin ostenelile calugarulul Silivestru, esmeritul
intre iermonasIn.
Drum de negot nu trecea prin aceste locurl, ale caror
1 Mihal Spatarul era eminent si pentru erivna lul la gheogralle Si
arhiteet
-

www.dacoromanica.ro I
.

76 N. IORGA

prirnejdil aü fost inlaturate numal prin administratia si


tehnica timpurilor noastre. Dar intre zidurile sigure ale
Sinail, in buna ospatare a cAlugArilor, isl dadeaa intilnire
pe la 4740 ispravnicil domnestl din Prahova cu membril
Sfatulul din Brasov, cari avead de hotarit vre-o pricina
privitoare la ciobanil rominl de pe amindoua laturile
Carpatilor. ,

Ceia ce sfarima adesea linistea Sinail Si o ruinâ la urma,


aft fost imprejurArile de ritzboid intre Turd i Austriacl.
Mal mult decit odata ele atinserA i acest colt de munte,
care fu smuts adesea de_ catane i luat innapol de Princi-
patul muntean. ,

Inca din rAzboiul care aduse prinderea la Bucurest1 de


_
catane i trimeterea la Sibiid a lul Nicolae Mavrocordat,
,generalul Stainville poruncia lul Tige sà trimeata la Sinaia
un alocotenent cu garnisoina cuvenittia pentru ca poata
taia calea celor chid steagurl de oaSte romaneasca sosite
la Cimpina. De sigur el. in Septembre '1716 Sinaia a fost
ocupata de Austriacl. caH iesirA ing din ea peste citva
timp. La 4720, un egumen grec, episcop titular al Tirulul,
facea o poarta Ilona prin zidul de imprejmuire, cea veche
flied sfärimatA de strainl. Cu un an innainte, Matel Cre-
tulescu Stolnicul, inrudit cu Cantacuzinil, lisa sa i se Nett
dupl moarte pomenire si la Sinaia.
-
Alte ocupatil adusera altI ostas1 impArtitestl. La 21 Fe-
bruar 4788 ofiterul von Czyntyo, venind din Brasov, cu
infanterie i cavalerie, innainM prin Sinaia pilnA la Co-
' marnic. Mal tot Tinutul era mosie cantacuzineasca. La Co-
marnic ii intimpinad Constantin Cantacuzino, cu dot alti
boierl, cu vataful Mihalachi vre-o 60 de plAies1 i slu-
jitorl armatl, multamind lul Dumnezed ca vin timpurile
Imparatului crestin. Cu acesti insotitorl rornini, catanele

4 www.dacoromanica.ro
V '
i

-
SINAIA 77

merg pAnA in preajma Cimpinel, culeg pe supusil austriaci


amenintatl, ieati hrana in margenea tirgulul de vamA si se
_retrag apol prin Sinaia, fArA alta pierdere decit a gunel
Opel cAzute in aph». .
.

Peste citeva lunl veniad ()stile lul Mavrogheni, care ocupa


_ Sinaia i trimetea o proclAmatie Brasovenilor, amintindu-li 5%.

de vechea lor unire cu Principatul muntean. Cel


act «iredentista ca i, de-alminterea, actul unul Grec mal
vechiu, Despot, care chema pe toll Rominil la unire pe
temeiul coboriril lor din aceiasl strAmosl roman!. Acum
Mavrogheni era un Grec, i inca unul cam intr'o parte ;
dar ostasil lul era(' Romipl ; romAneste chema el pe alt1
Rominl 11 infrAtirea in idealul romanesc, i steagul lul
era steag romAnesc, ale cArul colorl se pastreazà in trico-
lorul de azl. .,

Apol dupA aceasta vijeliile razboiulul nu mal bat pe aid.


Doar la 1819, niste,Sirbl neplatitl din garda lul VodA Ca-
ragea, rAsculindu-se, catA adApost la Sinaia, i oastea riI
era asa de slaba, incit Domnul trebui sA sted la vorba cu
; el i sà ii plAteascA lefile, dupl care unil din Sirfil ple-
card spre casA, iar altil luarA loc in rindurile strAjil celul
din urma Domn fanariot.

PAnA acum cunoastem biserica Sinai!, arta Sinail, sufe-


rintele razboinice ale Sinai!. Calugarl, catane, ostasl ro-
minl ; dar boierimea, aceia care cauta vara aierul bun si
rAcoarea acolo, fara sA dea, in schimb, orasulul un Teatru,
o bibliotecA, o societate de binefacere ?
Iat'o i boierimea, in cea d'intAid a el infatigare.
E in 1802. Pazvangil, ostasil turd de prada al rAsculatulul
Pazvantoglu din Vidin, au navAlit in Oltenia, ad pradat un
bilcid, ad dus boierl i cocoane in robie, all jafuit Craiova,
all umplut de nenorocirl pAmintul de peste Olt. i acum

.
www.dacoromanica.ro
-

78 N. IORGA ,
--
vine vestea cl el pregAtesc o fulgerAtoare loviturA Bucu-
restilor. N

A fost o AespusA groazà. Domn era un bltrin misel? Mi-


hal-VodA Sulu. El a fugit intAid, i 70.000 de oamenl dupA
el, in orapil de Scaun al Domniel lul rAmiind numal sl- ;
rAcimea i vagabonzil, Craii, cari se improvisaserA stApinil
el 0. jAfuitoril caselor pArAsite. 0 parte din fugarl, mil de
oamenl, s'ad oplosit la VAlenil-de-Munte. Altil, cel mal
,multl, ad poposit la Sinaia, inndnte de a coti spre Piatra-
Craiulul, ca sA treacA apol in Ardeal. ih aceastà strAlucitA
epopeie de fugA, el I§I avead i istoricul, pe Grecul Dio-
nisachi Fotini), i acesta ni descrie pe boieril inspAimin-
tatl, dormind ((unit In earl, altil supt carA, cutare in Otri
tuflite cu pinzAturl de -casà i jele§te soarta cocoanelor
ache poate zugrAvi tipetele i bocetele cocoanelor : nu
le mal puteal mingii a , care in acest fel i§I fAcead cea
d'intaid intrare in viitoarea lor stApinire de varA de la
Sinaia.

III.. -,-

, . La sosirea in tara a principelui Carol, noi i-am


oferit, pe linga palatul din Bucuresti, care e o casä
boiereascd prefäcutä i maritä, a Golestilor, chilii
de inändstire, pentru a petrece in ele timpurile
de nemilostivä arsitä ale veril din sesul dunärean.
La ,Cotroceni mai stätuse Vodh-Cuza, Sinaia nu
primise insä nicl-odata un oaspete .stralucit,
nici n'avea unde sä-f primeascd. Chiliile ere'
putine i dardpOnate. In clädirile care se chiamä
astäzI biblioteca si in care harnicul si inimosul
arhimandrit Nifon (t 1909) si-a strins frumoasa co-
lectie de chrg, monede, odajdil, icoane, inscriptii,

www.dacoromanica.ro
SINAIA 79.

doua odaite primira pe prinCipe i pe principesa Eli-


. saveta, care a Meat ca amintire a zilelor petrecute
aid acele schite cu creionul ale notabilitatilor
timpulul, ce se pastreaza cu pietate. Innauntru
poate sa Ii fost umezeala i intunerec ; de afara
insä se vede cea mai frumoasa priveliste din
Romania si una din cele mal frumoase ale lumil.
Apol vremile se schimbara: In codrul ce suia
muntele, incepu sa se cladeasca pe malul spu-
megatorulul Peles un castel cafe pe pamint ro-
manesc aminteste tara de unde a venit acela
care-I stapIneste. Dupa citiva anl se vatu supt
paza codrulul .pastrat in.toate drepturile Jul -gra-
.. veal o cladire de poesie indrazneata i capri-
cioasä, ascunzindu-0 marimea i bogatia supt
infatisarea unel simple case de vinatoare. Mai
tarziti, carati noua se indreptara spre alte locuri
de odihna princiara, i astazi in lunile de vara
padurea care a ocrotit atitea zile grele din tre-
cutul nostru cuprinde multamita intre brazil sal,
peste cari flutura steagul neatirnaril noastre, o
dinastie regala care uneste intelepciunea senina
a batrinetil, cultul religios al Frumosului cu
bucuria de a trai a tinerilor i cu meastimparul
drag-alas al copiilor din preajma tronulul.
. ,

,
Regele Carol si Regina Elisaveta all cautat
^
aid la Sinaia maretia isolata a naturii, care li-ar
Ii ajuns. Dar Regil nu se pot isola. Stralucirea

www.dacoromanica.ro
.80 , N. IORGA

Curtii i legäturile neaparate ale Curtil aü adus


in Sinaia vie a lunilor veril rhinistri, diPlomay
si citI se socot prin numele sag bogitia lor a
sta in fruntea poporulul nostru. Lingà un otel
care e printre cele mai frumoase din tali, rà-
0.611 una dupã alta vilele cochete ale puter-
nicilor, alcätuind strade de lux, care ierneazã
in päräsire dupa ce strälucesc de lu mini i rá-
sunä *de zgomot vesel vara.

In acelasi timp, marele curent de viatä eco-


nomica, pornit de la granita apropiatä a Ardea-
lulul, de o parte, iar de la Bucuresti, de alta,
acel curent invietor care a treat Azuga ceva mal
sus, atinse i Sinaia. Ea fäcu parte din lantul
de asezärl harnice i infloritoare, muncind de-a-
valma in jurul cosurilor de fabrici, care marge-
, neste vioaia vale a Prahove i tinde a o preface
intr'un singur roig de munch' aducdtoare de
bogdtie i civilisatie industrialä. Sätenii de pe
munte gäsird si aid de lucru, i satul lor crescu
si din acest motiv.

Dar Sinaia, frumoasa, läudata Sinaie nu este


si nu poate fi un oras. Racoarea ,chiamä la dinsa,
si frigul timpuriü o pustieste. Oaspetil el yin la
Bucuresti cind nu tree granita.
Cacl se vgd i aid marile neajunsuri ale clasel bo-
gate de la nol. Fiecare trgieste pentru sine si pentru
_

-
www.dacoromanica.ro
:"
'f

SINAIA 81
. - -\
= clipa prin care trece. Atitea vile n'au creat, cum am
spus, nimic comun pentru locuitoril lor. Niclun
loc de intilnire culturalà, nici un teatru, niclo
biblioteca, nicl macar un sir cuviincios de prä-
välif pentru toil boggtasii acestia, cari yin cu
.

muntil lor de cufere. i astfel durabil, logic,


normal e aid numaI ce nu porneste de la din0 :
mAnästirea, dacä nu biserica nouà, gresit chib-
zuità in proportiile el si asa de bktUtor la ochi
impodobità e lumina electricd ! clädirile
Curtil regale, fabricile i, pentru ele i pe thigh' .
- ele, casutele satulul terdnesc. ET, elegantil Sinail,
sint spuma care nu foloseste si se imprästie. -

t
.
".
,

. www.dacoromanica.ro
.

V.

TIRSORUL.

1.

La vre-un ceas depdrtare de P1oiest1 e un vechiti .


atirgusor», care a fost odatä i resedintä a Dom-
nilor cAlatorf pentru judecdt1 i rkboaie ; ,acelut '
loc i se mal zice Inca Tirgusorul, Tirgsorul, Tir- -
sorul.
cAsutele joase i strimbe, acope-
rite cu paie, scindurl, sindrilä finä rotunjitä si
une on i tablA coloratsg, ale mahalaleI ploiestene
Sf. Tänase, cu o bisericuta de sat, nouä, Apol
,
. tot innainte printre grliele innalte cu spicele de
bronz i adincurile de aur rosiatec, strävezia. .
Snopl zac pe alocurI, in miristea galbuie. De- 4.
parte, in dreapta, invA1uit.1 de negurile ploilor de
dimineatd, se gicesc totusl muntit
Dol stilpi arat4 innainte drumul la Tirsorul
noi si la stinga acela care duce la vechiul Tir-
sot% Amindouä se infundà in bogätia lanurilor .

coapte, cu liniile lor de prAjini ale telegrafului,

,
".

www.dacoromanica.ro
Tin§oftuL 83 -

Daca-1 iei pe acesta din urma, te vei gasi dela


o vreme in lunca foarte larga a Prabovel, care e
si pang acuma de un verde foarte flair ; copaci
rotunzi, singurateci si in mid tovaräsil dese,
ii impestriteaza. Mai mult salcil mol, blinde. -
Printre dinsele se strecoara, ränindu-le, ramuri
din Prabova iute, care se risipesc aid, stropind
ierburile cele multe i inginind viata satelor rare.
Pe un tapsan uscat, cladit din vechi därima-
turi de piatra i caramida, se vede Inca de de-
parte o biserica alba, care se pare noua. In fund,
la dreapta, alta mai mare, mai tristä, venind din
timpurl i mai indepartate. Mal incolo sint co-
pad de livezi, citeva copereminte rosil. Gasesti, s
innaintind pe drumul de tara, casulil coperite
cu stuf i curti imprejmuite cu rachita, pe care
-se razima copil nacajig i femel cu rochil de
tirg, rosii. Nu vad circiumd, nici semne de fiord,
de petrecere a Duminecil. 0 biata biserica urita,
la ulucele careia se imbulzesc porcl flamangiosi,
e numal de daunazi, de pe vremea Mitropolitu-
Jul Calinic Miclescu. - ,

Toate la un loc fac Tirsorul cel vechiA de as-


tart, un mic sat fara de noroc, pe o mosie a
Eforiel, arendatä la exploatatorl ; abia e un sat,
siodinioara a fost un tirg, care a avut cinstea
de a gazdui
-
pe Domnil teril din vremurile lup-

www.dacoromanica.ro
_ .

84 N. IOTWA

telor mai mindre. Aceasta o spun cele cloud bi-


send parasite.
Si iata ce se Oa de la dinsele.

Cea din vale spune, prin tesätura el de cara-


mizi care formeaza desemnuri in ciment, prin
briiele de caramida rotunda si de cardmidd in
colturi, prin frumuseta absidelor exagonale, ca.
a lost innaltata In a doua jumatate a veaculul
al XVI-lea, cind norme moldovenestI stapiniail
arhitectura munteana. Pe atuncl, in epoca Mir-
cestilor si a lul Mihal Viteazul, Tirsorul nu mai .

era de mult ceia ce fusese : Domnii nu mal stä- _

teat' aici, tintuip fiind in Bucurestl de bãnuie-


.

lile Turcilor. Izvorul de bogatie al negotului se-


case si el. Dar Tirsorul era Inca destul de in-
semnat pentru c sase simta nevoia de a ridica .
din noti, in alta forma, biserica oräselului de
lingd Prahova.
indata insh, venira furtunile salbatece ale Ta-
tarilor porniti impotriva lul Mihal Viteazul, si
tirgul fu maturat de pe fata pdmintului.
Biserica din vale, care arsese, ramase pustie
pand in ziva de astazi, iar pe dilma mucezia ce-
tatea Domnilor luptätorl.
Peste vre-o seized de aril insa ajunse Domn
muntean un boier din aceste parti. Antonie-Vodd
din PopestI era fiul until capitan Neagoe, care
slujise, prin aceste partY, Jul. Alatel Basarab. Era

www.dacoromanica.ro
TiftsortuL 8:5

un bun batrin cucernic, traind in saracie ti


frica, supt privigherea fiulul sãi, numit tot Nea-
_ goe. ti indura Domnia 0-0 astepta moartea.
Spre a i se pomeni numele i cirmuirea, spre a
raminea totdeauna in amintirea acelora dintre ,

cari pornise spre culmi primejdioase, el acoperi


cu o biserica maldarul vechilor daramaturI de >,
cetate.
Dar nu trai sa-s,I vada gata ctitoria. Biserica
fu mintuita numal dupa vre-o douazed de ani,
-de acel bogat i rivnitor Constantin Brincovanu
Voevod, care tinea pe Maria, fata liii Neagoe si
-, nepoata de fiti a Jul Voda Antonie.
Nu trecu mult insa, i ruina cuprinse i aceasta
dal:lire. Ea a mai fost dreasa dupà 4800, precum
crOvedesc ieftenele podoabe de tencuiala varuita,
ce se vad Inca pe dinafara. Dar ele nu impie-
decara risipa. AstazI turnul e cazut, coperemin-
tul spart ; pe incetul se sterg de plol chipurile
luI Antonie, cu caciula ostasuluI in cap, lui Nea-
. goe, care poarta un calpac de capitan cu sur-
guciul innalt, pe cind brocardul cu llorl de aur
11 infasura in faldurl, al sotiel luI, al copiilor,
al fiulul, Pana, care a fost boier mare, al fiicel,
,

Maria, Doamna, si, lingh usa, al luT Constantin-


Vodd Brincoveanu mnsul, purtind Inca o fru-
moasa barba neagra, rotunda.
.
- Jos in vale pasc vitele intre rächitI si un cio-
-:

e"

www.dacoromanica.ro
4.
-
,

86 N. 1011GA

banas orfan, salbatacit de singuratate, le chiuie


si le fluierkipe cind, cocotat pe o fereastra sparta .

§i despoiata el urmareste de aproape isprava de


. cetire ce facem.
, .
..
ft
Un Bulgar dela o gradinärie ni spune, cu Un
glas ce-I iese gren din gitlej, pe unde se merge
la Tirsorul-cel-non. E pe drumul cel non, foarte
pietros, de prund proaspät, care alearga In mar-
. ginea päduricii. -

Drumulet pustifi, cu prundul innalt i neorin-


duit ; padurice märunta, mule. ; de o parte si
,de alta, lanuri vesele de meet pdsdresc saii «pri-
ghieD. Cel mai minunat bielsug de flori innalte
de toate colorile, invalmasite in uriase manunche
salbatece. Numal asa un an de indurare poate im-
- braca atit de darnic cimpul supt umbra copaci-
lor tineri !
. Dincolo de virful padurii, incepe satul cel non -
al Tirsorului. E mult mai mare decit cellalt, are
si gospodarn bune ; dar i aid serbatoarea nu .
trezeste niclo bucurie.
. In fund, vechiul zid, pastrat in intregime, de
caramida tare si deasa, incunjura o biserica fd- -
cutä din temelie pe la 4860, in forme ieftene si,
slute, pe locul unei cladiri a MI Matei Basarab.,
Mal departe, linga o poarta, se vede o grupa de

www.dacoromanica.ro
a
_

.
TIRSORUL 87

soldati ii un otiter, care se dovedeste cel maI


indatoritor calauz.
Aid, spune birjarul, e inchisoarea militara,
pentru soldatl din toata . . . Iuropa ! . ;

Vedem aceasta noud mandstire pentru infri-


narea, pAna la dol anl, a soldatilor nedescipli-
nati, a desertorilor, a Tiganilor ce nul pot pazi,
pentru motive straine de dinsil, nici gura, nicI
picioarele. 0 curte e plina de dinsil, cari par
oamenl cum se cade in cea mai mare parte,
MeV fard minte, i färd noroc. De jur impre-
jurul unel marl curt cu buruiene se deschid
portile atelierelor de fierdrie, pielärie, «ciorapa-
rieD, unde el lucreaza pentru a-si trece vremea
ai pentru a folosi soldatilor celor amdrifi.
Drept innainte, prin satul Strajnicilor, ceia ce
pare sä insemne aid al -paznicilor, trecem spre
Ploiestl, in caldura ce prinde sa se destepte la
amiazi. Dela nobila capitalä moarta ajungem la
marele centru de negot, putin cam vulgar.
.
; . .

www.dacoromanica.ro
II

- 4

,
,

4.

VI. ;

GHERGHITA. - L

I '

1. . ' - . !-
. . -
, *, z
: De la Peris prin griiele catifelate, prin lanurife
innalte cit omul, de sacara tepoasä, de orzurl
aplecate supt greutatea spicelor pletoase, de ra-
pita albästrie, scuturatä de podoaba aurulul sters,
al florilor, = la hanul de la TiganestI. In stinga,
e padurea mare, deasa, cuib al sutelor de privi-
, ghetori, care nu mai slit' acuma ce e ziva i ce
e noaptea si in umbra adinca a frunzelor, in
aroma imbätätoare a salcimilor dulci, a teilor
cu sufläri de smirna, cintä o patima ce pare ca -
,
se avinta nesatioasa spre moarte i urrndreste
totusi vesnica strecurare mai departe a vietilor.
Albastru limpede i soare potolit, care se iveste
mai mult ca sä sträluceasca, ca sa destepte pu-
terile de viata de pretutindeni, pe care nu le
topeste si nu le sea& Un soare de zimbet In-
tr'un cer de nevinovAtie nesfirsita.
.

www.dacoromanica.ro
-,-

GHERGHITA 89
.

_ La Bucuresti se vor fi gramadind astazf sa


vada care cal scump five mal iute decit altul,

,
la BucurestI se vor fi gätind de parada cea mare
a visitelor si a soselei adech arochia mea e
mai frumoasä decit rochia ta» la Bucurestl
se vor fi cetind la umbra carp proaste, in limlm
sträine, despre iubirl bolnave i pacatoase.
Pe oamenil de acolo nu-I poate chema aceasta
mare stralucire curatd, care-ti premeneste su-
fletul pentru saptäminI intregt Multi nici n'or
fi stiind cd este. Niclo träsura de acelea co-
recte, neagra, lustruita, cu oamen1 batosi i pe
.
P

capra i innauntru. Prin desimile salbatec de


frumoase in care luptä sä se intreaca toate, dar
toate florile primäverii, busuiocelul vinat, al-
bastra miere a ursulul, strugureil de aur, aglicele,
clopoteii si cite altele, for! marl triumfale, fort
mid care par un strop de singe intunecat, prin
busteni1 de maciesi albi, trandafiri1, rosil ca focul,,
prin aceastä dumnezeiasca sämänatura de colorl
si mirosuri, asupra &kora se zbat fluturil albi,
cel d'Mthia aI anulul tinär, nu se joach nicalri
frumosii copii subrezl, tinily la o parte de atin-
gerile cu oamenil si de atingerile cu aceasta lume
mare, nemargenita. <

Sint aceste rindurl o plingere in felul acelora


pe care le innaltail scriitoril until vechiii veac
usuratec, veacul al XVIII-lea, cind blästamaii
orasele i chemail lumea la tara, la tara... unde

'www.dacoromanica.ro
s
;
-
90 N. IORGA

nu fuseserd nicT cinthretif cari o prosläviati ? Nu,


nu aceasta, ci numal Inca odatd constatarea unei
insträindri färd leac, instrainare fata de neam
si fata de tard, adinca necunoastere, desdvirsitd
- neintelegere a acelor multe lucruri frumoase
bune care se gasesc si in imul si in cealalta.
Nol unit, .cel cari stdm in trAsurica veche, dar
foarte curata, a mosnegutuluf slab, teran din -
Peris, cu caciula mare, plete sure si port alb
de yard, nol cel cari innaintAm ihcetinel, potrivit
cu silintele a trel cdlusei raft 'vanity i prins1
cu funil in loc de hamuri, nol acestia cari n'a-
, vem nicT un gind de «societate», ci trecem numal
printre marile carute cu covergl, trase de bol
paid si in care e dada un neam intreg mer--
gind da lucru», not ne simtim foarte fericitT.
- Desi e Duminecd, i ieri a fost marea sdrbd-
toare a tuturor Linelor i Ilenelor, hanul din
rascruce, pe care-I stiii bine acum, nu prea are
oaspetl. Acesta nu e un Tinut de betivi si nu
sint pe aid «pierde-vard». Start numai supt urn-
bran citIva bdietasi, doi Tiganl foarte feumosi si
un Romin indrAznet, care nu ma bail sd-i iead
chipul decit cu tigara in gura, pe cind Tiganif,
attest de cirlituri, dupd ce se ascund prin toate
ungherele, se invoiesc a sta pe loc pentru -cincl
bani. i atunci stag drepti, seriosi in ochil lor
adincl supt genele lungf arcate, seriosi in tru-
purile lor slabe, invelite cu zdrente, care sint
-, .

www.dacoromanica.ro ,
oi
El
.,'

GHERGIIITA 91

asa de multe si de felurite, Mat par o horbotä


ciudatã alcAtuitä pentru haina de triumf a until
Imparat al calicilor.
Drept innainte merg1 spre lacul cel lung si mi-
nunat de albastrU, spre lacul trestiilor marl si
racilor gustosl at mänästirif rdsärite din apa ca
o minune ce nu poate sh tie decit o Singurã
noapte de farmec. Pe acolo te duct la Snagov.
; In stinga e Ialomita, larga, cufundath in adinc,-
gAlbuie de milurt lutoase, apa nestatornick er
puind in cercuri marl peste ne-sfirsita cimpie de '
roadd. 0 trecem pe un mare pod vechiti, linga
care se lucreazd la altul, de o lume intreaga de
fierart si de muncitorl, adgpostit1 prin incaperile
dintr'o curte intinsk plinä cu tot felul de drugi
si de sine. Sintem, i mat departe, pe soseaua .

netedä care duce la Ploiestl. - . .

0 urm6m pand la un alt han de drumul mare,


care-s1 razima coperisul de tablä rosie pe tot felul
de part si de sprijinitorf, infatisindu-se de de-
parte ca o namilä de vechl raining cirligate.
' Lingä dinsur biserica cea loud din G-orgota il
desrasoarsä turnuletele de lemn.pe margenea unlit
pilc de padure.
Cotim là dreapta prin p6minturile Coroanel,
cu pädurl bine tinute si de aproape ingrijite, cu
nesfirsite aleI de salciml, ale cdror crengl impo-
. vArate lasä sä cadd ca un ornat lenes florile albe,
. läptoase, de care sint pline drumurile icu care _

www.dacoromanica.ro
,
.

92 N. HMG?,

se amesteca albul Iluturilor strinsi pe margenea


neagra a laculetelor de ploaie. «Si aid, si aid,
tot Coroana», zice badea, care e, ca un Perisan
ce este, cunoscAtor al maririlor si a vAzut i pe
«regele cel bàtrin' i pe «regele cel mic i pe
«regina» si se va fi minunat si el, ca Si cutare
preot, care-mi vorbia de petrecerile acestui colt
de p6mint, cind ministri i cei mai strasnici oa-
meni de la oras ati prins a vorbi dn limba dum-
nealor» (aid era vorba de frantuzeste, dar dimba
dumnealor» existà i atunci cind cred ea vorbesc
romäneste).
Iata, de la cutare fintinä din drum, intre co-
pad, fintinä incunjuratä cu crengi si in care se
coboarä cu o miscare gingasA usoara ciuturd de
lemn vechiti, iata acum un sat de toatà fru-
museta. E mincat tot de verdeata, de verdeata .
salcimilor si a marilor nuci vinjosi si a altor
porn! si a bärariilor trufase si a gràdinitelor ce
se väd id i colo. Toate curtile sint incinse cu
garduri bune de rAchitd. Case le au supt stuhul
bine" paturit, supt tabla rosie, Oreti albi, pe cari
mina gospodinei a fâcut din tencuiald tot felul
- de roate, de chipuri, de cadre. Cite una a dat-
s. pe de-asupra cu var albästriti, pe cind cele mai
multe ail i zugrkvit, in colori tarT, bine potrivite.
Sint astfel stele albastre cu cite un colt rosu,
sint oameni i pliant vineti, la incondeiarea ca-
.
f.

www.dacoromanica.ro
GHERGHITA 93

rora s'a inlAturat tot ce e amänunt, lhsindu-se


numal serpuiala liniilor decorative. .

tn fiecare curte, pe prispe, in Tin, in card ce


Se incarch, in cuptoare imprejmuite cu rächith,
. se vhd oale. Unele sint smhltuite, peste tot sail ^
nurriai, in parte, in pichturi. Sint oale obisnuite,
care se vind cu «cinci parale» cind sint de phrime
mijlocie, i cu «tin ban» cind sint mai mcdph-
toare ; dar alte oale aü fost croite duph fruinoase
tipare vechi, cu linii de amfore antice, pe care
ochiul le urmeazà cu placere. Fiecare-si are nu- T.

mirea, i aid s'ar putea cerceta cu folos despre -


vechiul mestesug al olhriei romrmesti. Caci din
mosi i strAmosT in acest sat cuprins i vesel se
lucreazä la pregatirea phmintului pentru vase,
la invirtirea lui pe roata olarulul, la coptul Ju- .
tu1u painh se rumeneste, la acoperirea lui cu
coaja strAlucitoare a smaltului galben, vinat
verde. De-aceia se vor fi pricepind i nevestele
sch trail dungile de impodobire in tencuialä
sA potriveasch vdpseaua pe. päretif preghtiti astfel.
De-aceia in acest sat de mestert
a si in cele ye-
cine; care cearcd une on i ele acest mestesug, e
atita cuviinta i omenie la fiecare : toti, pand si
frUmosil bAtrini incetl, spun «buna-ziva» drume-
taint, pe care sint gata sh-1 ajute la orice nevoie
si la mice dorinta, i, de 'nnaintea portilor, unde
stag pe margenea santurilor inflorite, se ridich

www.dacoromanica.ro
, .
,C

.4' !'
.
94 N. IORGA

femeile cu fete senine, gatite de Dumineca in


camasI ca laptele si in catrinte ca ilorile.
Cum se chiama satul asta ?
2, I se zice la Potigraf.
La... Potigraf ?
Da, asa.
inteadevar, Potigraf. Toate satele de prin
prejur still de Potigraf. Dacd al nevoie de oale,
,r
'de strächini, apol ti se spune ca al gresit locul,
intreband la dinsiT : (c De astea, domnule, sint la
Potigraf. Aid flu e la Potigraf». Si se stie care
anume din mesteril Potigrafulul face cutare fel
de oale. .

Sint si nume urite prin aceste partj. Chiar


: linga Snagov, se insira, cu o biserica din vremea
tul Mihal Viteazul, Turhatil. Mal incoace, pe uncle
sintem noT, se ascund Ciumatil. Dar drept_ in
calea noastra spre Gherghita sint numirI fru- :
moase saü istorice pentru satele ce ail lost sa-
manate odata in mijlocul huceagurilor din lunca
Ialomitei. Din Curcubett dam in Balta-Doamnel,
unde pescari domnestl vinaü pestele pentru agos-
pojda», Balta Turculul, cumparata cine stie cind
de vre unul din putiniI Turd asezatl in tara.
Pupa ce am iesit si din casele putine ale ace- -'
,
stuI sat, iarast cimpia ialomiteana judetul insä
, e al Prahovel se desfäsura cu manunchiurile
el de florl i cu bogatia de roada innalta. In a-
- .

www.dacoromanica.ro
,
r. OFIEFIGHITA 95

-ceastà zi de serbatoare nu e ca pe soseaua care


r-; aduce necontenit de la munte lucrAtorI pentru
bielsugul sesulut Nic carutele cu covergi, nicI
drumeti rãzletl. Fiecare sat se odihneste acum
pentru dinsul i, curind, dupa imbucatura de la
amiazi, vor incepe petrecerile, tot rental pentru -.;
dinsul, dupa vechea datind. Nu e alta miscare .

decit a norilor ce se string pe margeni pentru


trasnetele i ivoaiele obisnuite in spre seard,
decit valul de mätaki argintie ce trece peste cres-
tetele holdelor la usoara atingere a vintulul, decit .

zburätäcirea Iluturilor albi insetatl de drum uri


lungI i picurarea floril de salcim ce moare. De-
parte se vad soproane pentru adapostirea pluga-
rilor. Vite pasc in cite un colt ce se adinceste
intre sänthn'athrI. Tocmal in fund innainte, se v'ad,
iarksT, albastrind slab, muntil.
Acum sintem la (derma Gherghita» : siruri de
hemeiti catarat sus pe prkjinI groase, laptarie,
hambare, o insula de copereminte rosiI in
oceanul verde. April prin intinderile strMucite ale
acestuia ne indrepthm spre sat, care e colo, unde ,
arborif stufosT intind supt albastru .o dunga in-
tunecatä, de-a curmezisul drumulul.
_
II. .

DomnI aü stat aic, coborindu-se din Tirgo-


1 viste, in veacul al XV-lea. Era si un loc potrivit
pentru privigherea ostilor, pentru apararea teril.
I
, _ .

www.dacoromanica.ro
7.,
96 N. IORGA ,

La Gherghita, in acest punct de supt muncele,


se intilneste valea Dimbovitel cu valea Ialomitei
din care venim. Mal sus ceva e Cricovul. De la -

Tirgoviste chiar, de la Bold, din Moldova pe . .

aid trecea calea veche cdtre Bucuresti, cea mai .:


note]. dinte Capitale. Decl se pecetluird hrisoave
ce purtail insemnarea : «din Scaunul Domniel
noastre din Gherghita». Rosl de tard, grAnicerit
cel de demult, si-an avut aid cetele. Multi printre
cdpeteniile lor erei boieri. i pe urma Domnului
venira aid, i staturd apol pana timid in veacul
al XVIII-lea, dar tot mat putinl, mai shracl, tOt
mai teranl, negustoril de la casele de cairämida
cu tarabe de lemn : Greet, Sirbi, Sag. .

AcUma «Coroana» 41 are cradiri de adminis-


tratie si de primire si tot ce mal trebuie unel marl
gospodarif moderne. Locuitoril, vre-o opt sute,
cu toate catunele i Velicioaia i Ungurenil,
cuprind citeva stradite cu casele ran i färä mann'
ingrijire. Tirgul de odinioard nu e. astäzI macar
un sat mare, un sat de frunte. ,

Dar. amintirea trecutulul n'a perit cu totul din


mintile acestor oameni gyred cari n'at niclun
mestesug, arendeazd la circiumari i aly
stäpini al cametel bucatelele de pamint i traiesc , .
numal de pe urma «Coroanei», de la care pri-
, mesc si asteaptd totul. IntrAm intr'o curte, unde. a

%.

www.dacoromanica.ro
GHERGHITA 97

fost asezata o cruce gasith in ogor, pe care ail


cioplit-o pe vremea lul Matei Basarab Capitanul
Lepddat i fiul sad Neagul. Gospodarul a pus-o
cu .ingrijire, la loc bun, si o pazeste cu scumpa-
-*
tate. El si-a scris pe partea goald a crucil po- ;
melnicul sati. Nevasta lul ne primeste cu care-
care constiinta ca la dinsa nu e o casa de rind.
Si dupd citeva clipe sotul e alearga innaintea
noastra ca sa ni arate o diploma de-la Bibescu-
Voila., in care se recunoaste cii tatal sad a fost
mosnean sail, cum scrie acolo, spre marea bu-
curie a omuluT nostru : (Wier de neamD.
in calea spre biserica din Ungureni, trecem
pe la una din circiume, unde se face hord. Foarte
frumoasa privelistea oamenilor framos1, satato0,
senini, curatl fang osebire. Aid e rash romaneasca,
din cea maT build i maT sigura: Portul pare a-
mestecat : nic1 tocmaT ca la ses, nid ea sus, in
munte, dar nimenT printre eel ce ad venit la
dant nu e nevrednic de dinsul. Unele fete pas-
treaza cite ceva din vechea datind de imbracä-
minte, dar cele maT multe si-ad pus rochil de
oras, podoabe tot de acolo, ba s'at i pudrat ;
despre aceia insä tot sint frumoase, i acelea
care Vila mal bine aceasta se desfac din rind si
, privesc mindru trecerea drumetilor straini.
Asta e insä hora cea diulihi. in celalalt capat
al satulub s'a inceput hora a doua, unde yin oa-
meni ceva mal grad. Tiganil joaca de o parte
7

www.dacoromanica.ro
98 ic. ic,mca

(si se poate -FA nu fie Tigarg unde afl. fost Domnul .


r §iboieril ?). Dar si Tiganif sint tot oameni din
sat :el fac hora a treia. Iar cea de-a patra e
pentru eel mai despretuili, aadundturile» ve-
'1 nite din toga lumea.

HI.
. .

Toate bisericile sint prefäcute, adecä stricate,


,si totusj sint vechl pe acest pämint istoric.
Cea de lingd Administratie a fost sfintitä intr'o _

lund de Mait ca aceasta, acum cloud sute de anT


in capät ; Un capitan de Ros.ii a innältat-o pe
vremea Brincoveanulul. Biserica lul Matel Basarab
insult a foSt IntäiU o ruinä, apol sätenil aft fa-
cut-o din nal, prin veacul al XVIII-lea, ingus-
tindu- o cu mult i inlaturindu-I marele pridvor
deschis, pe stilpi. Pisania rämäsese insa de-asupra
u§ii,i se mai vedea i alta, pusa de ispravnicul -
care a ingrijit clädirea, fireste tot un Capitan..
Da.unazi s'a facut insa o reparatie pestrifd si im-
popotonatä cu zugraveald noug : inscriptia cea
mare a fost prinsä in zid, iar cea mica a _ant
la pamint. Se zice eh de curind s'ar fi luat ho-
tärirea de a se ispäsi acest pacat printr'o nosh
reparatie, care ar scoate la lumina ce ar mal fi
ramas din vechime.
In sfirs,it, in fund., unde se asezara fugaril din
Ardeal, Ungurenii batrinil tot Il mal aduc a-

www.dacoromanica.ro
GHERGIIITA 99

minte de aceastä obirsie s'a facut o bisericuta


- de lemn, dupà chipul celor de caramida de atunci,
in anul 1793. Si ea e ràii intretinuta.
Parintele din sat e un Gherghitean de bastind,
neam de neamul luI tot din Gherghita. Batrin
, frumos, cu ochil albastri i barba albã, bogata.
Tocmai se intoarce de la congresul Bäncilor po-
pulare, ce s'a tinut la BacK si nu mal poate
de bucurie.
E adevarat cä n'a gasit hanur1 crestine decit
nul, unde i s'a pus in mina o lingura de lemn,
«cum nu le tin aid nici Tiganii» ; e adevarat
. iaras1 ca a dat peste atita jidovime,_ speriata de
oaspetia rominI, incit s'a scirbit rail. Cind i cind
n'a inteles moldovengte i s'a uimit cind, in loc
de «nitel porumb», i s'a spus «o Mouth de 'pu-
pig», dar bucuria tovarasilor, frumuseta calda
a cuvintarilor nu4 vor iesi din minte. Si mal ales
alaiul Jul Stefan-Voda si al lui Tepes... «Call)]
alb, framos, el in haine scumpe, Man, cu plete
lung1, mindru... Ce Domnule, pot sh zic cä am
vdzut i eu pe Stefan-Voila» !

IV.

Ne intoarcem spre Crivina, statie ma apropiata


decit Perisul. Cu un left mal mult decit ne in-
voisem, mosul primeste sh ne Mica acolo.
tn dreapta, in stinga, a plouat potop, din noril

www.dacoromanica.ro
;

400 N. IORGA

surii, apsàtorI, cari se strinseserä intr'o clipa,


minatl de vinturi ale innhltimilor, pe care nol nu
le simtim. Aid n'ati chzut decit putine pichturi,
care ne inchiseserd in biserica lui Mad-Vol:b.
N'o sh plouh, Domnule; aci la nol nu plouL
Asa e blestemata Gherghita. 0 sh spunein i «Co-
Maud)), sa stie.
Si atram cà, atunci cind s'a dat pämint sate-
nilor, ei n'ati vrut sä le iea pe lunca Ialomitel,
cum hOtArise egumenul de atunci. El s'a supus
cereril lor, dar la plecare, fiina in träsurA, a legat
cerurile de-asupra Gherghitel.
Si de atuncl aid nu mat plouh.
La Gherghita, nu, dar pe drumul nostru din
cind in cind se räpède o burg iute, care goneste
fluturi i pashri si face sh fuga prin santurl cite
un aniciü cu ghimpii -ca stalitele
De unde lasam drumul Perisulul aid suspinh
mosul, care vede eh intirzie i zice incet : aUite '
pe aid as merge eh la Peris! e o uirnire ce
sate si ce case sint, de la care ni vin innainte
pe drumul larg fetele imbujorate de dant hora,
dar si... «Tarina», Pandit, mergind solid, incet,
si cite un cleat) schpat o clipä pe acasA. Nu se
poate un sat mai rinduit, mai ingrädit cu rh-
child, dar i cu frumoase uluce de lemn sdpate
un sat mai cuprins si mat mill-Omit decit Gor-
:
[rota. Visul nostru al .tuturor celor ce n'ati inimà
numal pentru el, pentru asezdmintele i orasele

www.dacoromanica.ro
r
GHERGIUTA 101

lor, e indeplinit aice. Tocmal se mintuie petre-


cerea de Duminecd, tocmal se despart cunostin-
tele, prieteniile i iubirile : usa se deschide in
päretele alb, fárh o path ; ocolul primeste vitele
marl, frumoase, ce se intorc Meet de la pajistea
infloritä, aplecindull capetele cu coarnele lungl
ca ale cerbilor. E o nemdrgenitä pace seninä.

Aproape tot asa si la Crivina, unde aü trecut


sail aü fost mal de demult aceleasl datinl
bune. Cine dintre cälätoril acceleratulul care nu
se opre§te la casuta cu insemnarea «Crivina» stie
ce comoara de bunä viatä romàneascä se ascunde
- aici ?
La gard, bAietasl waft, frumos1 si cuminti
vind sparanghel salbatec, cules de pe cimp in
aceastä zi slobodä, i buchete de aglicg si de soc
alb cu floricelele mid, asa de puternic mirosi-
toare. Trenul vine plin de excursionistl bet)", cari
nu se mal pot rdcori si de femel usoare care
zbiara cintece proaste, cu accent evreiesc.

www.dacoromanica.ro
VI.

INSCRIPTIT DE MANASTIRI SI BISERICI

1. ORAt3UL PLOIESTI.
A. Biserica Domneasca' 1
-De-asupra usil de intrare :
t Cu vrerea Tatäluf si cu ajutorul Fiului si-
cu indemnarea Duhulul Sfint este zidita,' aceastä
sfintä i dumnezeiasca, biserica din temelie de Io
Mateiti Basarab-Vodh, iar acum cu indemnarea
Duhulul Sfint s'a indemnat de o ad zugravit
precum se vede innduntru i pe din afara de
robul lul Dumnezed jupan Avraam Brasoveanu Si
panita ego jupäneasa lul] llinca, intru hramul
sfintilor Apostoll Petru i Pavel, in zilele prea-
luminatului Domnulul nostru Io Mihaid Racovith
Voivod i Mitropolit Neat ; Iunie 3, 7250 [1742]
Pomelnicul cuprinde aceste nume : Alexandru Voevod
(Ghica? Ipsilanti ?), Avram, Vilara, loan.

1 Ortografia veche a fost inlaturaa : v. lorga, Inscriptii,


12, II, Bucuresti, 1907 si 1908.

www.dacoromanica.ro
INSCRIPTII DE MINASTIRI SI BISERICY 103

B. Sf. Nicolae cel vechiü. .

De-asupra usiT de intrare :


Cu vrerea TatAlul si cu ajutorul Fiulut i prin
sAvirsirea Sf. Duh s'a zidit din temelie aceastä
sf. bisericä ce se prknueste s. idrarh Nicolae si
sf. mucenic Teodor Tiron, in zilele prea innäl-
tatulul nostru Domn Barbu Dimitrie Stirbel Voe-
vod, tiind cirma bisericil Preasfintitul Mitropolit
Nifon, cu cheltuiala dumnealor Gheorghie Cri-
veteanu, Dimitrie Radovici, Theodat ieromona-
hul, protosinghel, Anghel Hristea, Vasilie Hristea,
Gheorghie erel [=---preot], Neagu sin Radu si a mat
multor pravoslavnicl hristiani, la anul 1852,
Aprilie 24.
in ruinele bisericil celel vechi pomelnic pe piaträ cu,
nurne din veacul al XVIH-lea: Datcul, preotul Mihal, Des-
pina, Gheorghe, Nicolae. .

c. Biserica Sf. Dumitru.


.0"

De-asupra usil de intrare :


Cu vrerea TatAlul i cu ajutorul Fiiului si sä-
virsirea Sfintulul Duh s'a zidit din temelie *a-
ceastA sfintä bisericä ce se prknuieste sf. marele
mucenic Dimitrie Si sf. thucenic Mina, in zilele
prea-innaltatulul nostru Domn Barbu Dimitrie
Stirbel VV., tiind cirma Bisericil Preaosfintitul
Mitropolit Nifon, cu ajutorul mahalagiilor, cu
stäruirea dumnealor Dumitru Anghelescu, Dancu
Postelnicu, Gheorghe Croitoru ; leat 1856, Iulie
44, Vasile Tabacu.

www.dacoromanica.ro
1071 N. IORGA

D. Biserica Buna-Vestire.
De-asupra 141 de intrare :
Aceastä sfintä si dumnezeiasca biserica ce se
praznuieste hramul Bunel Vestiri, de a doua aura
prefäcindu-se, s'a ridicat din temelie cu osirdia
robilor lui Dumnezet si ctitorl acestul sfint lams
Teodor Zaplan, Mihail drban, Luxandra, cu
cea intru' ncepere de cheltuiala d. raposatulul
Hagi Neculae Cazac ; i s'ati shvirsit in leatul
1833, Octomvrie 24, in zilele innaltatuluT Domn
Alexandru Dimitrie Ghica. Anton preot. Preotul,
Mate! Trifonov.
E. Biserica Sf. Voivozi.
in dosul nail de intrare, vApsit :
. Leat 1835, Octomvrie 25, [cu ajutorul] lui Dum-
nezeti aü luat sfirsit aceastä sfintä biserica de
. zugrAvit, de noi, Theohari i Chiritä, zugravl.
. F. Biserica Sf. Pantelimon.
Pe vechea piatrA de de-asupra 411 de intrare, acum
prinsA in zid, pe d'innAuntru :
Aceastä sfinta i dumnezeiasca bisericA s'a zidit
din temelie in zilele acestea, unde se prAznuieste
hramul Sfintel Troiti si intru lauda sfintului
mucenic Panteleimon, in Domnia MAriei Sale Io
Alixandru Nicolae Sutu Voivod, i prin blago- NO.

slovenia PreasfintieT Sale pkrinteluf [chirio] chir


Nectarie, si .cu silinta si osteneala celor maT jos
pomenip titorT : Postelnicu Brutaru, Dinu
Brutaru, Nicolae PAscaru, Armianu, Miha-
lache Ion, Sima HArstu..., Ionitä, Ion, Dumitrache,

L,

www.dacoromanica.ro
INSCRIPTIT DE MANASTIRI SI 13IERIGI: 105 .

MateI, Scarlat, I..., Radu, ...mna Hagica, Ghiorghi,


Anghel, Din... aru, Stan Void IA, Serdarul Ior-
dache, Nicola..., ...meru Cruciaru, Milu Petraru ;
leat 1819.
.
II. VALENIf-DE:MUNTE.
A. Mandstirea.
La intrare :
Cu ajutorul Tatälul si al Fiului si al Sfintului
Duh s'a zidit aceasta sfintä manastire din tame-
lie, care se cinsteste hramul Uspeniel bogorodite
(Adormirea Ngscatoarel de Dumnezeil), de dum-
nealul Cluceriul Stoian Hagi i de jupineasa
dumnealu1 Ilinca ; [in]ceputu-s'ati in zilele Dom-
nului nostru Jo §erban Cantacuzino Voevod, la
leat de la Hristos 1680, si au inchinat-o la ma-
nästirea CotrocenT, i, find nezugrävitä i ne-
avind slomn, indemnatu-s'a dumnealul jupinul
Nicolae Buzaianu, ceaus za aprozi, cu jupineasa
4:lumnea1u1 Anastasia, tiind nepot japinesel Ilinca
Hagiti, de au zugrdvit-o si a fäcut slomnul.; iar,
cind a fost la leat 720[1737], Maia al, la 3 pol
.(1/2) ceasuri de zi, fost-a cutremur mare, si s'a
surpat aceasta sfintà manastire ; ded t i cu aju-
torul Maid Precistel indemnatu-s'a pärintele
egumen chir Zaharia [monah], fiind nastavnic
acestel sfinte manastirl, care este de la Sfinta
Gora, de la sfinta manAstire impäräteasc6 si pa-
triers% sca Iver, care se trage din pärintii Jul din
cetatea Calipoli, care se tilcuieste romaneste Ce-
tatea-Bunä, si a zidit aceasta mängstire din te-
melie in strane, i cu trel turnurl, i cu clopot-

www.dacoromanica.ro
-
106 N. 1ORGA

*- nita pe poartd, precum se vede ; care aceasta


sfinta manastire s'a inceput in zilele prea-lumi-
natulul Domn Io Constantin Nicolae Voevod, si
s'a sävirsit in zilele prea-luminatulul Domn lo
Mihal Racovitd Voevod, find Mitropolit Teril-
Romänesti chir N[eofit], la leat 7254 [1744 Iu-
nie 4.
Pe 110 :
Zaharia, egumenul de la mAngstirea lver si
ctitor din temelie sfintel casil acestia ; leat 7251
[1742-4 Joan timplar.
Vechea insemnare zugrAvitä (traducere din grece§te) :
La anil 1802 de la Nasterea lul Hristos, la 14
ale lunil Jul Octomvrie, Miercurl adecd, la al
cincilea ceas, cutremur mare s'a facut in pärtile
Terii-Romänesti, toti, mid si marl, ail fost cu-
. Oust de cutremur iare, toate neamurile. Atunci
si vestita biserica a Ndscaltoarel de Dumnezef,
cum se arata aid de fata, in locul Valenilor,
numità Adormirea Doamnel Noastre Maicel Fiu-
lui lul Dumnezed, adecd Preasfinta, s'a zguduit,.
s'a tulburat i, la urmA, s'a ddrimat cu toate
cd nu trecuse mult timp de cind se cladise ; §i
, nu numal biserica i clopotnita, dar si tot cu-
prinsul de unelte ce era in ea. Acuma lush se
innoieste cu totul, din temelil, prea-strälucit §i
cinstit, de catre cucernicil crestinl, supt cuvio-
sul, fericitul, prea-sfintitul Visarion, egumen al
Cotrocenilor. Au cheltuit impreunã i altil multi,
cu destul banl, ca sa shvirseasca, aceastä bisericA.
Fiind egumen veneratul i prea-respectatul domn
Gherasim prea-sfintitul. i s'a zugravit cu des- _

.11.

www.dacoromanica.ro
INSCHIPTII DE MANASTIRI SI BISERICI 107

tule cheltuiell ale dumisale Moise polcovnicul,


cu mina mea, smeritul Nicolae, din vestitul oras
al Greciel Enos ; la '1809, Julie 8(?), s'a isprävit.
Pe morminte : .

La leatul '1830, Mart 9, savirsitu-s'a robul lul


Dumnezeil dumnealul Paharnicul Manolache Hris-
toscul [Hrisoscul], iar oasele sale s'ail asezat supt
aceastä piatrA, dimpreunä i cu dol coconI ; in
veci fie pomeniti.
Supt aceasta piatra odihneste oasele rdposatel
roabel luT Dumnezeti Maria, sotia . . [ros]. .

Supt aceastd piaträ, intr'aceasta groapa, odih-


nese oasele dumnealul jupan Nicolae Buzdianul,
biv Vel Satrar, care s'ail ingropat la luna luI
Octomvrie, la 30 zile, la aceastä sfinta mAnas-
tire, find dumnealul i ctitor vechiii, in zilele
prea--innaltatulul Domn Joan Costandin Nicolae
Voevod, egumenind Sfintia Sa pArintele chir Za-
haria nionah, de la Sfetagora, de la mänästirea
Iviru ; la valiat 7254 [1746].
Supt aceasta piatra se odihneste oasele roahel
luT Durnnezefi. Maria titora ; 1810.

B. Biserica din Berceni.


Cu prea-slavitul i dumnezeescul ajutor ridi-
/
catu-s'a aceastä stintä bisericA in numele i praz-
nuirea Adormirea Maicil Domnulul in zilele
Domnulul Gheorghe Caragea Voevod, episcop
Buzaulul chir Costandie, i sävirsirea cu toate

www.dacoromanica.ro
A044'
. 108 N. IORGA

podoabele, dupa cum se vede, si-af luat acus,


1835, Domn find Alecsandru Ghica-Voda, epis-
cop Buz luI chir Chesarie, prin osirdia i aju-
tor si lndemnare dumnealor Andrei B., treti Lo-
gofat, si sotia Dobrita, cu tiff ;
7!;) 7

sotia, Sultana, cu fiii ; t jupin lorga,


i dumneaJui biv pir-
t .

calab Panca, sotia, Joita, cu fii1; dumnealui


biv Logofat Cosiandin, sotia Nastasie, cu fiiI;
Pit[oiu] Sor[e], cu sotia, Calta, cu fill; si altj
pravoslavnicl crestinl: 1835, Mani 24.

c. Biserica Filip.
Aceasta sfintä si dumnezeiasca biserica s'ati
ridicat intru cinstea si slava Antel Maicil noastre,
Aduceril tn biserica, si s'ati fAcut in zilele lumi-
natului Domn Joan glexandru Ipsilant Voevod,
find episcop chiriu chir Costandie, .si s'ati facut
-din temelie de robil lui Dumnezeil Filip 1-Ago-
fat, Soare Pitoiu ; leat 4808, Iunie 10.

D. Pe crucea de lingi biserica din Berivoiesti.


Hristos.
Si s'aii ridicat aceasta sfinta cruce in zilele lui
Nicolae-Voda, de robil lul Dumnezefi Constandin,
Dobra, Rada, Bogoslov, Tudora, Dumitru, Musa,
Dragomir. Serban, Maria, Voica, Lazar... ; Oc-
tomvrie 25, leat 7235 [1826].

E. Biserica Sf. loan.


Pe icoane (din grece§te) :
1818, 13 April. A lui Dumitru Buzat si a so- ,
tiel si a copiilor.
7

www.dacoromanica.ro
J

INSCRIPTIY DE MXNASTI1l SI IIISERICY 109.

1820, April 202 [= 22].


. F. Biserica Sf. Nicolae.
Aceasta sfinta Si dumnezeiasca biserica s'ail
ridicat din temelie intru cinstea §i slava ,sf. ei-
rarh Nicolae, Sf. mucenic Gheorghie si a Sf. Spi-
ridon t i a Sfintului Savei cel sfintit, in zilele lu-
minatulul Imparat Nicolae Pavlovici, find epis-
cop sfint. d. d: Chesarie, de robil lui thimnezeti
Radul Jipa, Sandul Popia, Ionita Lazaroiu, Zineä
Lazaroiu, Gheorghe Lazaroiu, Andreif Olteanu,
Mirzea Medelniceriu, Dumitru Buzaeanu, Ignatie
Chiranoiu, Anghel Tabacu ; 1833 s'ail poleit de-
fill räposatilor de mai sus.

III. ALTE LOCALITATI.


Mandstirea Susana.
Inscriptia, noua, arata ea. Susana ArOcu a facut
la 4740 o biserica de lemn, ea ea a fost cladita
din piaträ la 1840, cu ajutorul luI treti Logofat
Filip din Vfleni, stareta find Susana Albuletu,
si ed a treia reparatie s'a facut in 1880, cu aju-
torul Bra§ovenilor Frangulea, N.- Perlea si D.
Pitis, stareta fiind Natalia Perlea.
Note asupra manastiril, cu unele -documente,
a, dat rap. parinte Nifon, egumenul de la Sinaia.
Pe In_ Octoih :
4813, Dechemvrie 21. S'ail daruit acest Octoih
danie la sfintul schit de maice calugärite dupa
apa Teleajenulul, unde se praznueste hramul

www.dacoromanica.ro
'HO N. 1ORGA

sfintulul ierarh Nicolae de dumnealor Ene Ble-


bea, sotia dumnealul, Dobra, i dumnealul Stan
Blebea, sotia, Neac§ea, ca sh Mollie la acest sfint
-schit nestramutatä, spre a dumnealor vesnica
pomenire ; amin. Si s'air scris prin popa Oprea
Verzea din satul Sacele, in Cernatul.

Schitul Cheia.
ta intrare :

intru mare slava si lauda prea-sfintel si de


AMA facatoare i nedespärtitel Troite, intru a
careia cinste i hramul se prgznuie.0e, la .,anul
4835, lulie 1-ia, s'afr radicat aceastã sfinta bi-
serica din temelie, cu toate imprejurärile el, in
zilele prea-innältatulul nostru Damn Alexandru
Dimitrie Ghica-Voclä, cu voia fratine-s6.6, Marelul-
Dvornic Mihalache Ghica, stapinul =gel, de la
.carele Waft i räscumpärat la anul 1846, cu bla-
goslovenia prea-sfintitulul nostru episcop Buzàu-
lul, d. d. Chesarie, de care s'ail i sfintit in anul
1839, Julie 20, prin osirdia i osteneala Prea-
.cuviosiel Sale parintelul Damaschin, ieromonah
-si starit al sfintulul schit Cheia si a toata sino-
Aia sa, i cu ajutorul i cheltuiara multor iubi-
.

torl de Hristos pravoslavnicl cre§tinI i marl


ctitorI al sfintulul lams acestuia, spre vesnica
lor pomenire.
In dosul ptiretelul de intrare :
intArirea celor ce nädAjduiesc spre tine Intl-
re,ste, Doamne sfint, lAca§ul täü acesta pe care
.cu scump singele tàü 1-al ci§tigat din osirdia

,
www.dacoromanica.ro
I.
. INSCRIPIII DE MitNISTIRt §I BiSERICt 111

osteneala Cuviosiel Sale chir Damaschin ieromo-


nahul, staretul sfintulul schit ; 1839, August 26 ;
Naum zograful.
Pe policandru :
Acest policandru slat däruit la sfintul schit
din Teleajin, Tara-Romdneasca, de dUm. Drä-
gan Beteu i fiil : Dragan i Bucur, Sacelu, Sa-
tulung, d'impreuna cu sotiile dumnealor ; Bra-
§ov, 16 Ianuarie 1838
Biserica din Homoriciii.
Cu vrerea Tatalul i cu ajutorul Fiulu i cu
indemnarea Duhulul Sfint facutu-s'ail aceasta
sfinta biserica din temelia el in hramul Maichi
Precestel Nascatoare de Dumnezed, de robil lul
Dumnezed Capitan lane, i cu sotia dumnealul,
jupineasa Anita, fata dumnealul Mcula Tanga-
rofa, in zilele prea-luminatulul Domn Jo Mihal
Racovita Voevod, ca sit fie de buna pomenire,
leat 722, 1744 [cu cifre].
Biserica din Migurele.
Cu vrerea Tatalul i ca ajutorul Fiulul i cu
savir§irea Sfintulul Duh, dindu-ni de la milosti-
vul Dumnezeti ajutor i rivna dumnezeiasca, am
ridicat aceasta sfinta si dumnezeiasca biserica
intru cinstea i lauda sfintulul prooroc si in-
nainte-mergatorul loan Botezatorul, pentru ca sa
fie intru ve§nica pomenire noua i tuturor nea-
muluI nostru ; care s'ail zidit din temelie de
mine, jupaneasa Ancuta Oniceas[a ?], ce ma trag

www.dacoromanica.ro
112 N. IORGA

din neamul dumnealor boierilor Fi1ipetl, i de


prea-iubitul miett flu, Joan CaramalAti biv Vet
C6minariu, i s'a infrumusetat dupA cum se vede,
cu toate cele trebuincioase biserices,ti, in zilele
prea-innaltatulul nostru Domn Io Alexandru Ip-
,silant Voevod i cu blagoslovenia Preasfintiel
Sale pärintelut episcopul 13uzdul, Cozma, la leat
1780, la luna lul Septemvrie 11 (?), la anal de
la Zidirea Lumil 7290 [1781].

Schitul Vie bile.


_ La scarf (din slavone§te):
Acest hram al sfintei Preciste Islascatoare de
Dumnezet 1-a fAcut dumnealui Dragomir Marele-
Spatar i dumnealui Toma Ban, in luna lul Sep-
temvrie 14 zile, anul 7048 [1539] i dumnealut
Caraciii, al doilea Vistier.
Tot acolo (idem):
Pe locul de inchinare .egumenul Andonie si
ieromonahul Sava ail facut acest hram. MaistruL
Stefan a lucrat.
La intrare :
Cu vrerea Tatälu Si cu ajutorul Sfintulul Duh
s'a ridicat acest sfint lams dupa stricarea cutre-
murulul, leat 1803, i s'a isprävit leat 1805, Malt',
20, cu cheltuiala Sfintiel Sale pàrintelui egumen
Paisie eromonah Sinait, de la Eanaca (sic), si aft
zidit-o i zugravit, i o impodobit-o cum se vede
si pre afara, curtea, cu zid, cu poartä, cu case.

www.dacoromanica.ro
INSCRIPTII DE MANASTIRI §I 13ISERIC 113

in zilele Domnulul lo Costandin Alexandru Ipsi-


lant Voevod, episcop find Costandie Buzfului ;
si se präznuieste hramul Sfintel Näscatoare de
Dumnezeti, Adormirea Maria i orIcine cu ce
s'ar milostivi, Dumnezeti sä ii primeasch. Amin.
Pe un mormint (din slavone§te) : .

- A raposat robul Jul Dumnezea dumnealul Stan-


ciul Marele-Vistier, pentru cà Ii prinserä..., cind
Basarab Laiota..., in zilele lul lo Radu Voevod...;
vesnica lul pomenire ; in anul 7053 [1544], luna
lul Octomvrie 1 zi.
Pe altul : .
fl

lea, Marea
anul 7000 .
-
A raposat roaba luI Dumnezeil jupineasa Cap-
; s'a scris in luna , in zile

La chipurile ctitorilor :
- Prea-nobilul Vornic Stanilf (cet. : Stanciul)
Filipescul.
Prea-cuviosul egurnen domnul Paisie, care a
cladit si a zugrävit biserica i zidul din jurul
manhstirii, cum se vede, i clopotnita.
Egumenul de Marginent ,
Io Radu Calugarul [ = Paisie].

Biserica din Bucov.


Li intrare :
Aceasta sfintä i dumnezeiasch biserica., unde
se präznuieste hramul Nasterii Sfintului loan
8

www.dacoromanica.ro
414 N. IORGA

Botezhtorul si a' Sfintel Troite, i, find din ve-


chime ziditä din temelie de cel mai innainte cti-
tori, intru fericire unchil miel, dumnealui Cos-
tandin Märgineanul Filipescu Vel Postelnic si de
dumnealui Mateif Filipescu Vel AO, de la leat
4679, iar la 4802, Octomvrie 44, din pricina in-
timpläril ce s'au fAcut, a marelui cutremur, cu
totul s'af stricat, si, ca sä nu se piarzA aceastä
, pomenire a neamului midi. i a mea, ca de acum
innainte sä se pomeneasch In veci, din temelie
m'am apucat cu toga.' osirdia si am prefäcut-o,
infrumusetindu-se duph cum se vede, ca sa." fie
spre pomenirea §i späsenia neamulul miet ; cti-
tori, ef, Constandin Filipescu, Marele Vistier, in
zilele prea-innältatului Domnalul nostru Io Cos- ,
- tandin Alexandru Ipsilant Voevod, anul de la
Hristos 1804 (?), Septemvrie 12.
,

Biserica din Brebu.


La intrare :
intru slava Sfintel Treimel : Tatàl, Fiul, Duhul
Sfint, un Dumnezeii, i intru cinstea pomeniril
mai marilor Voevozi Mihail si Gavriil, s'a zidit
.

din temelie aceastä sfinth Si dumnezeiasc6 ma-


nastire de bine-credinciosul raposat intru feri-
cire Domnul Matel-Vodä Basarab, la anul 7158
[1650], in zilele.obläduiril sale, s'a infra musetat
s'a inzestrat cu mosii i, duph vreml inve-
chindu-sa, acum in zilele bine-credinciosulul no-
stru Domn Gheorghie Dimitrie Bibescul Vvd.,
pästorind biserica Preaosfintia Sa parintele Mi-
tropolit chir Neofit, s'a tencuit biserica i s'a
zugràvit peste tot, cum si casele domnesti, cu
curtea lor de prin inprejur, i clopotnita, de cu-

www.dacoromanica.ro
INscruPTII DE .7.11INXSTIrd sr msEnrci 115

viosul arhimandrit chir Theodor Cernicanul, in-


frumusgindu-se cu sfinte vase de argint i cu
odajdif, aflindu-se egumen la aceasta mangstire
la anul 1843, Avgust in 15.
La catapiteazmti :
Aceasta timpla facutu-s'a de iznoava de ink:
preuna cu icoanele acele imparatesti de cuviosul
Isihie ieromonahul, nastavnicul acestul schit, cind
a preainnoit Cuviosia Sa acest Jaen la leat 1834,
Octomvrie 17.
Pe paretele despartitor cdtre naos :
Iatä ca eli, intru Hristos Dumnezeil bine-cre-
dinoiosul i bine-cinstitorul si pravoslavnicul Io
Mate! Basarab, din mila luI Dumnezeil stapinitor
si Voevod i Domn a toga Tara-Romaneasca,
impreund cu sotia mea, Doamna Elena, cu rivna
am rivnit, cu bundvointa TataluI i cu ajutorul
Fiulul i cu savIrsirea Sfintulul si de viata fä-
cätorului Duh am ridicat acest atotcinstit Si =

dumnezeiek hram intru slava Si lauda celul in


Troitä slava Dumnezet, care mi-a dat. viata si
suflare i toate pämintestile sale bunatatl, ca prin
rugaciunile din ea sä se induplece a ni da noua
imparatia sa cereasch, i intru cinstea i pome-
nirea atotcinstitilor celor farl de trupurl ale sale
slugl, eel patru stapinitori de rindurl ostäsestl,
arhistratigul Mihail si Gavril i Ozriil i Rafail,
si a tuturor celor farä .de trupurI puterl, in zi-
lele celei de Dumnezeil mie daruite Domnil, si
din dreapta si de la Dumnezeil MmHg avere a
noasträ, am ridicat din temelie, i s'a inceput de
zidit in luna lu Iunie 27 de zile, in anul 7158
[1650]; supt cel d'intdia egumen, chir Vasilie

www.dacoromanica.ro
116 N. IORGA

monahul ; ispravnic jupan Mops Cdpitan i jupan


Antonie Postelnic.
Manistirea Sinaia.
La poarta de intrare prin zidul mänOtiril :
Aceasta poartä i, cu toate innoiturile cite se
vad aciT a facut parintele Dionisie proin Tirulul
11
in zilele lul Ion Nicolae Voevoda, in anul de la
Adam 7228, Mait 25, 1720.
La intrarea In biserica :
Zugravitu-s'a aceastä sfintà bisericä in zilele
prea-1uminatului Domn Io Alexandru Constantin
Muruz Voevod, fiMd Mitropolit preaosfintitul Do-
site, i s'a sãvirit prin toatä osteneala i chef-
tuiala pärintelui egumen Damaschin ; ano 1795,
Septemvrie 16.
IV. GHERGHITA.
A. Biserica domneasci.
De-asupra mill de intrare, inscriptie prinsä in zid in cea
mal Mare parte, la o reparatie ruOnoas§. :
,
. . mucenic Procopie..., ca sä fie Domniel Mele
.

pomand nesävirs.itä, in veci, amin ; Multi 16, ve-


leat 71.49 [1641].
Pe o piaträ rupth in demi, ce se *trend in biserica :
Aceastä sfintä i dumnezeiasca biserica din te-
melie On& in sävirs,it o a facut Iancul CApitan,
ispravnic.
. B. Biserica Sf. Dumitru.
De-asupra utidi de intrare :
Aceasta sfinta i dumnezeiasca biserica ziditu-o-a

www.dacoromanica.ro
1.
INSCRIPTIf DE MANASTIEI SI EISERIC 117

din temelia el robul lul Dumnezen Preda Capi-


tanul, feciorul Paraschivel Vornicul, intru nu-
mele sfintului i marelul mucenic Dimitrie, in -
zilele prea-luminatulul Domnului nostru loan
Costandin Basarab Voivod §i a' pArintelul nostru
chir Teodosie Mitropolit, ci, i pe urma noasträ,
care din cre§tini cu indemnare sá dea, aü mult,
an putin, sA fie ctitor ca si noI; measeta [Anna]
Maid in 10, leat 7213 [1705].

o.

IJ

www.dacoromanica.ro
I
E
CU PR IN SU L.
Pag.
I. PLOIEMI.
Ploie0n . . 3

VAlenil-de-Munte
Schitul Crasne1
...
II. PE VALEA TELEAJENULUI.

.
13
20
Pe Teleajen in sus ,. . . 24
La mAnAstirile Susana si Cheia 28
,. La mAnAstirea Zamfira . 33
La mAnAstirea Verbila . . . 40
Un -vechiti tirg stins Bucovul
: 47
. 1

HI. VALEA PRAHOVEI.


Spre Cimpina . . 55
Cimpina . . 57

.....
..
. . .

Doftana. MAnAstirea Brebu 63


Sinaia . 67
Tirsorul . . . 82
Gherghita . . . . . . . . . 88
Inscriptil de manästirl i biseriel . 102

www.dacoromanica.ro
I.

PRIN OGRETIN LA STARI-CHIOJD.

Prin satul Drajnei-de-jos drumul spre Stari-


Chiojd ,se suie incet spre munte. La stinga rà-
mine Drajna-de-sus, din care se vad peste o
adinca vale margenita de livezi numal citeva
case rdsdrind albe pe priporul povirnisurilor.
Peste un ceas de drum sintem in Ogretin.
La drum ies obisnuitele circiume cu umbrare ;
case foal te bum, cu pridvorul pe stilpI frumos
lucrati. Multi dintre sateni sint desAvirsiti mes-
teri in stiparea lemnuhil si din neam in neam
trece . stiinta mestesugului de a infrumuseta lo-
cuintele.
Un vechiti sälas de mosneni. bine incunjurat
cu zid, inchide vederea ; la poartä se inseamn6
data cladirii. In mijlocul curtil largi, casa innaltA,
urnbroasà, are infatisarea until castel de aparare.
S'a innaltat din banil satenilor o bisericA nouä,
care asteapta sä fie zugrAvitä. Lingä dinsa me-
nitä unel därimärT apropiate, pe care o vor in-

www.dacoromanica.ro
4 . N. IORGA -

gAdui .de sigur aceia cari, ar avea chemarea sh


apere pretutindenT ce a,mal ramas dinteo arta care
va in via cu grefi, bisericuta veche. Pridvor
pe stilpi, ingust cuprins intunecos, citeva cArtl
vechl, cu fol ce poartA insemnarl din veacul
al XVIII-Iea. Pe un Triod scrie doan, mal
micul intre daschll i cucernicul gramatic al
scoalei episcopep acel din Tara Ungureasca, cel
numite a Ungrovlahiel neunite, pravoslamnic
Vasilie Moga, episcop in Marele Printipat al Ar-
,. dealuluI» ; acest diac de dincolo face si losemnarl
cu litere, incercindu-se chiar in latineste.
Biserica meritA toga luarea aminte, u prin
vechime, cad a fost zidita numal supt Voda
Caragea, la 1817, cu bard! until negustor din
Ogretin. Radu, a familiel luI i al preotulni de
acolo, Mihal, cit prin frumoasele el proportil
si printr'o zugraveala, de o mare stralucire a
colorilor. Un cimitir intins, cu crucile rasArind .

din florl salbatacite, o incunjura färä a putea -

s'o apere, cind ceasul prostestilor prigonirl a


vechimii va sosi.

Rincezil sint aproape urmarea Ogretinulut In-


cunjurirnea de piatra a bisericil impune maI mull
decit stilul ei, zidirea find noua. -

Ma departe se trece peste much! de dealurl,


intre pajistI, pe care zac une orl vechl crud rAs-
turnate, a caror Inscriptie o mininca muschiul
.

www.dacoromanica.ro
..!!!
-
PRIN OGRETIN LA STARI-CHIOJD 5

verde si muschiul galben, se strabate inflorita


cimpie a Zeletinulul, vestita pentru bogatele-I
finete mirositoare si se cauta in fundul zaril
inuntoase, peste rascrucea cararusei ce duce la
Batrini, Stari-Chiojdul. -:

, .
Daca vel porni, in dreapta, ajungi dupa Un
druM scurt la Posest1, resedinta adininistratorului
de plasa. Case le, bune, aü livezi intinse si grà-
dliii cu furl. Biserica Veche a fost inlaturata
fara a se ,face hiclo intrebare si a se intimpina
nido impotrivire. Alta nouà se ridica dupa norrne
pe care le stie orice arhitect, cu i Fara diploma.
Drumulete inguste suie un deal innalt, de pe
culmea caruia privirea itntgatiseaza un intreg
Tinut in care livezile räü ingrijite se contopesc
cu ce s'a runt phstrat din *Riffle pe care le
:
taie negustori din Valern: Undeva, vitzutd numal
de aproape, e o biserica- de cimitir, ca un schit
de padure, si din cind in cind se sapa- grop1
myna lingä vechile morminte peste care e in-
virte, prin desisurile florilor de pustietate, zborul
; beat al albinelor.

Stari-Chiojdul arata de la inceput vechea-I


biserica fara inscriptie, pe care o incunjura un
zid de piatra, in care sint prinse cruel cu in-
scriptii, dintre care una, rupta, are slovele sa-
pate, in adinc si pare a ft astfel foarte veche.
,

www.dacoromanica.ro
6 N. IORGA

Ace last pridVor, aceiasl armonie in mic, aceleasI


zugravell tarT, vioaie ca la Ogretin ; dar aceasta-
laltä biserica de sat e durata din lemn vechig,
de pe care se cojesc vApselile chipurilor de
sting. Gargle de slujba aü rindurl din veacul
al XVIII-lea, Care vorbesc de cutremure. i alte
intimplärl uitate, In curte e aruncatä piatra de
mormint a Pitarulul Stefan Macovel, a carat fa-
,. milie are Inca locuinta in bAtrinul: sat; aiurea ,
se pomeneste un preot Dimitrie, din 1708.
Alte trel bisericl se ascund prin unghiurT de
; ele cuprind icoane dea1e Int Vasile zu-
gravul din 1782; sfesnice de lemn frumos lu-
crate, cu insemnarea timplarilor de pe vrernea
parinteluT Dimitrie, märturil de la mosnenil din
acelasI veac al XVIII-lea ean l. ad cumparat càrt
de slujba (den banit muntilor Siriuiu1, cu pri-
vire la care si azT urmeaza judecatile.
Numele satulul inseamnA Chiojdul-cel-Vechit,
(Chiojdul lAtrirn, cum spun documentele din
, vremea Int Mate! Basarab. Numele slavisat al
administrageT a trecut apoi si in graiul locuito-
rilor. AstäzI sint 5.000 de locuitorT traind in
bune imprejurärl. Sint bucurosT de a intimpina
pe strain si de a sta de vorbd cu dinsul; aü
intelegere deschisa pentru nevoile lor i pentru
mai mult decit atita. Atitator, inveninat, amar
vorbesc numal congpisti1 cari.I jafuiesc si-T in-
deamnä la 'rele : un exemplar din aceastä speta

www.dacoromanica.ro
yra..
PRIN OGRETIN LA STAR1-CIII0.11J 7

de adeväray instigatorl I-am intilnit in biserica,' '.:,


pingärind totul, cu furie. 0 alta conducere in (..
scoalä i bisericA, prin buna-intelegere a cartu-
rarilor, feriti de interesele politicel de partid, ar
putea face mult cu acest minunat material de
oameni multi, zdravenT i istett
.

www.dacoromanica.ro
S. IL

SLANICUL.
, .

Drumul de la Ploiesti
. a
la Slänic strabate o vale
färä frumusetd deosebitä. De la VAleni spre ma-
. rile ocne duce oil o potecal pe culmi i povir-
nisuri ori drumul cu trAsura prin padurea de la
Poiana i de la statie innainte pe thigh gospo-
aril bine intemeiate, in ma rgenea livezilor de
pruni, in, apropierea trufaselor castele fhrä gust,
*bite in tot cursul iernil. .

De la o vreme, si de o. parte si de alta, dea-


lurile se infätirazd goale, triste ; apele ce se
strecoard supt ele, lash praf alb amestecat cu
nisip. Care greoaie acoperite cu covergi duc pänä
departe, lingd linia trenulul care a fost aSternuth
pentru acelasf scop.
Slänic inseamnä salina, ocnd de sare., Din vechi
timpurf se scot din ddincurl lespezile negril, la
care pänä mai ddunäzi lucraü hotil munch inceath
de om care nu mai asteaptä nimic. Odata la opaite
cu lumina slabA se fAcea truda blestematä a osindel.
-

www.dacoromanica.ro
.
A.(
,
-

SLANI.GUL 9

Pe scarf negre fara sfir§it, umede, lunecoase, se


coborail ca in präpaptie de mormint aceia pe cari
lumea-I izgonise, pentru pacatele lor i pentru pa-
catele et Lumina electrica a izbucnit apol cu
cruzime ; ascensori1 aü coborit si suit oamenT
vesell obipuit1 a trai pe celalalt tarim. Acuma
la Slanic e munca plätitä si bine plan* deci
bine facuta, a unor oamenT liberi.
Sarea dä bäile. Lingl desalvilirea tehnica a
desfäsura in noroaie, in balti ro-
saline1 ele-sT
siatece, in co§mege de lemn miseria i neingri-
jirea. Multime de Evrel se imbulzesc la ele din
toate pärtile muntenesti. Vara, tasele teranilor,
mai slab cladite decit in valea Teleajenulul, cu
livez1 mai säräcdcioase, abia pot sa incapa atitia
nalvalitort cite doua treT familiT grämädindull
boala n aceia§1 odaie. HahamiI functioneaza taind
gainile teranilor pentru ace§t1 oaspet1 cari platesc
ieften came bunk §,i flacai1 se prefac in rinda§ii
strainilor, can au luat, pe doua lunT, totul in
stdpinire.
Intr'un colt bisericuta frumoasä, osinditä la da-
rimare, 41 asteapta ceasul. Alta, mai mare, si de
sigur mai uritä, o va inlocui. Cu dinsa se va
_ duce insal un intreg trecut cre§tin, de care pre-
Sentul iudaic, ce e dreptul, se impiedeca prea
mult.

www.dacoromanica.ro
V
,3

S.

U I . MANASTIREA MARGINENI

(1905.)
De la Ploiesti o larga sosea, foarte bine tinuta,
duce spre Margined i Tirgovi§te, Mind sesul pe
care ploile 1-aa hcoperit de citeva zile cu vesela
catifea verde a primäveril tinere. Porumburl 'se
mal pastreaza Inca, inviorate i ele de tgrzia bine-
cuvintare imbielpgatA. Prin thiristile de gria se
innalta ierburl fragede. In fund, la stinga, mun-
celele se urmeaza citva timp, albastre-inchis in
aierul limpede.
Frumoasa sosea e cu totul pustie. Numai lingd
PloiestI tree, in neorinduiala oboseliT, soldatl ce
se intorc de la exercitil, cari sint urmasil acelor
vinkori ce sail arkat vrednic1 prin vitejia lor
de monumentul de bronz ridicat din partea ora-
uIui Ploiesti bunilor luptatorx din razboiul pentru
libertatea, pentru numele cel bun i viitorul tu-
turor. Blase le sint pätate i rupte, mersul in
voie n'are puterea de a .impune a marprilor de

www.dacoromanica.ro
MANASTMEA MX RG6ZENT. . 44

parada, flacail nu calla sa cistige pretuirea ni-


maruia. Dar din uitatura lor fãrá sfiala, din al-
cdtuirea muschioasa a trupurilor deprinse cu
munca se poate gici cä el n'ar rdminea mat pe
-jos declt innaintasil lor vesniciti in bronzul re-
cunostintil. .

Prahova se trece pe un lung pod de fier en


vergeleleAlbe. Nu e un rid strIns in malurl, un
bun gospodar cu socotealä, ci un risipitor ne-
bunatec, carell imprastie la intimplare bogatia ;
suvite largi de apa adinca alearga un timp alaturl,
opal se contopesc, desfacindu-se mat departe,
pentru a gäsi alti tovardsI de serpuire neastim-
paratd, i brazdind astfel in toate chipurile larga
albie de- prundurT usoare. Un pastor si-a oprit
oile pe termul cu iarba proaspata, si el mina
prin valurl, tiind-o de dupti git, o oaie, careia
i se curata lina imbielsugatä.
Satele sint putine. De la cel d'intaiii se vad
numal citeva case din care nu alegl nimic : e
Tirsorul cel mic, pe cind cel mare, in care
astral cladirea de cdpetenie e inchisoarea militara,
se vadeste in stinga prin copereminte i tumid
de tabla rosie. Peste citva timp, vine insa un sat
deplin, un sat mare : sint in el si copereminte
destul de posomorite, ca parul buhos al until
copil ce a plins, shit case a caror curte n'are
niclun hotar, dar vezI destule cladirl de cara-
mida, dir caramidarfile ce se intimpind une orl

www.dacoromanica.ro
12 N. TORO A

in margenea drumului ; paretii sint impodobill


cu forme de tencuiala, care inlocuiesc, cu mal
mult gust, stucul de la orase ; ferestile stnt bune ;
curtea, imprejmuith cu gard de nuiele sag i cu
uluci, cuprinde surT, grajdurI, patule, bine cladite
. din pämint sag caramidd i lemn. Crucile de
lemn ale cimitirulul se gramädesc intr'o mica
ingraditura.
Acum o padure margeneste soseaua, o paclare
frumoasa, innaltà, deasä i muta. Arboril se Ca-
Ora la dreapta pe povirnisul unor muncele joase.
ET par sa se intinda pana departe in zare, dar
in curind o poiana se deschide in mijlocul lor,
la Märgineni.
._
Odata slujitoriI until Domn rag &lariat grabit
prin potecile acestel Wart, inchisa Inca dru-
metilor, pentru a cduta si a da mortil pe un bun
boier batrin, Postelnicul Constantin Cantacuzino.
El atla insa i trecu muntil in siguranta Ardea-
Milli, care adapostia i läsa pe fugarl sa se in-
toarca. Precum a fäcut mat tarziii, in impre-
jurarl tot ca aceasta, fiul sag Serban, Postel-
nicul multämi luI DurnnEzeg facind o manastire
: in mijlocul Warn prielnice ; dar el nu clädi
din nog, ci infrumusetei numal vechiul ,schit al
lul Udriste din veacul al. XV-lea. Linga dinsa
email curtile incapatoare ale bogatului urmasirn-
paratesc si ginere de Damn.

www.dacoromanica.ro
DIXNASTIREA MARGINENT 13

. Inzestratä cu multe mop, m5nAstirea a dus o


viatä asiguratri, 'Ana' ce un cutremur 11 darima
zidurile la inceputul veaculul al XIX-lea. Ea se
ridica din nal altfel decit cum a fost ; egumenil
greet II dadur5, atunci i mal tArzin, pänä dui:4
1810, colonete de tencuialà, o vàpsealä bätätoare
la ochl, icoane noud i scumpa catapiteazmä de
marmurä nesculptatä. Dar el nu-I puturd intregi
liniile armonioase de la inceput, si din ceia ce
aü fost atunci Marginenil nu se mal vede decit
frintura de inscriptie cu vulturul impärAtesc, ce
zace inteun colt, dupä ce s'a prabusit prin cu-
tremur din fatada därimatä.
in locul càiugàrilor, botiI locuiesc acum in-
cdperile rnänästirestl, el lucreazd pretutindenI in
grAdini i lanuri Sub paza baionetelor -tintite spre
dinsil. Convoiurile dezgustatoare se infundà pe
drumul ce incunjura zidurile puternice ale pe-
nitenciarulul, si in tot locul vederea i lucrul iti
sint tulburate de usorul sunet metalic al lantu-
rilor suptirI care stavilesc setea de avinturi a
osinditilor ce se intrebuinteazh la servicil mai
lesnicioase in lguntrul temnitil. Dar el s'an de-
prins, si de sigur.nu ii mal aud sunetul.

www.dacoromanica.ro
7

IV.

LA LEAGANUL FILIPESTILOR.

Pe marea Intindere netedd din margenea Ploie-


gtilor, un drum de tail ingust fuge, alb, printre
porumbistile lnsemnate in margene cu var ca sä
sperie ciorile fläminde. Orasul s'a pierdut rOpede
In urmg, cu turnurile de biserici i uriasele co-
surI de rafindril. in dreapta, in stinga, nici urmä
de sat. Rar, cite un om in cale. Apol citeva case -
si o circiumä in margenea Prahovei : e Nedelea,
Apa curge pe largul pat pietros, mal largil
albasträ cleat toate cele care lull aceste povir-
nisuri si line sesuri ce se numesc dupg dinsa.
Pe cellalt mal incepe a sui un tirg de taxa,
asemenea cu Vglenii-de-Munte, prin infdtkarea
sa patriarhalk prin buna, liniste, pacea cresting
si romäneasea din . el. In margenea lul insà, o
uriasä mind de chrdmidd merge pOnd in HO.
Se intelege bine rinduiala celor cloud caturl, im-
pärtirea odAilor, rinduirea celor doug aripi pe
laturile clildirii de cApetenie care innainteazg

www.dacoromanica.ro
LA LEAGXNUL FILIPESTILOR 15

asupra drumulul din tirg. Vezi chiar de-asupra


ferestil mal din fatà citeva hail ramase din ye-
chiul cadru de tencuialä tare.
.
Adunatura de prävälii, dintre care se ivesc
case boiere01 cu douri rinduri, se chiamä Fili-
pestii-de-tirg, in deosebire de alti Filipet1 cari,
aflindu-se supt codrul ce mergea pänä in mun-
tele hotarulul bun pentru pribegirea iute si
sigura a boierilor marl, urmàriti de avanT Domnl
straini, lacoml i singero0 , se zic : Filipestii-
de-radure. Cit prive0e märeata ruing, n'ai decit
sh intrebi pe oricare din ejupinilli ce stail la
tejghea, si el iti va spune räspicat §i cu mindrie :
E casa Filipestilor.
Dad!' vrel, acum, sh intelegl 0 mal bine, lasä
astrada mare», i, incunjurind conacul ascuns in
rcmi, in leak in flori, al arendaplui, --L- doar
n'o fi eine stie ce fost slugoiti boieresc, pAtima§,,
Masan i crud intrà pe drumul ce se stre-
coara intre noul «spital jubilan, Inca in cons-
tructie, i biserich.

Aceasta pare noud dintru RAMA Nimic in stil


sail in podoabe nu spune vechimea. Dar trel
crud imprejmuite cu grilaj de fier aratd cum
s'a mutat altarul. Iar, dad intri in bisericd, afli
cärti de la Räducanu Slätineanu de prin 1780,
care se mindrid ca vine, prin Cantacuzini, din
Domnita Elina, fiica lul Radu Serban afli un

www.dacoromanica.ro
48 N. IORGA
7

exemplar din stralucita Evanghelie greco-romä-


neasca de la Snagov din 1693, pe care mina
mesterä a Invatatulul boier i scriitorulul original
Constantin Stolnicul Cantacuzino a insemnat leatul
cind a Malt acest dar. In sfirsit, descoperi inteun
colt din pridvor o piatra, cu sapaturi de evan-
ghelisti i sfinti, care spune povestea clädirii.
Deci, IMMO ctitor aid a fost beitrinul Canta-
cuzino, Postelnicul, sotul acelei Domnite a ye-
chiulul Domn viteaz: al lui a fost de sigur si
acel palat pe care nu-1 pot därima arsitele, ploile,
ninsorile. Tovarasi la cladirea lacasului de in-
chinare Lan fost vecini de mosie : cel d'intaiii
mindri, bogati i puternici, cari prin
jocul banilor se oplosisera la Bucov ca i la Co-
. marnic, ca i, in sfirsit, aice in F'ilipesti, de la
care si-a luat numele Dumitrascu si fiul sail Pang.
Acesta tinea a tuncl, in 1632, pe Preda, dar peste
putin el luä pe fiica atotputerniculul Cantacuzin,
pe Marica. Cronicarul Capitan a fost fiul lor.

La doT past se ascunde in verdeata multilor


point batrini, in aromitoarea nAvalà a florilor,
in pacea umeda si cam trista, casa in care a stat
omonimul acestuia, Vistierul lul Constantin Ip-
silant, mina dreaptä a Rusilor ocupayei, prigo-
nitul, surgunitul, deposedatul lul Volt Caragea.
Paraclisul, mai vechiti decit dinsul , in care
se inchina acest boier cu multe legaturi, rosturI

www.dacoromanica.ro
e LA LEAGXNUL FILIPEFILOR 17 _

si pacate, e pastrat Inca far% nicio schimbare,


pe altar sit o alit Evanghelie din 4693 a lul
Antim, Evanghelie -strälucit !egad, pe care se
infratesc pecetea cu leul a strabunuluI si in-
semnarea push de mina stranepotulul.
Supt Inca unul cu acest nume, mosia s'a pier-
dut. Casa e lächtuita : doarme cu storurile trase.
Slugile neplatite se indeasd In oddile din curte.
Pecetile sechestrulul se vad pretutindeni. i cel
de acolo se intreaba pentru cine s'a strins si se
va stringe bogatia recoltelor anulul.

La iesirea din sat se vad in dreapta cosurile


de fier i reservoriile din Meal, cu gara in
margine ; in stinga, se deosebesc bine Filipestil-
.de-Padure. In fata, zarestI peste putin casele,
foarte bune, ale Calinestilor.
Biserica de-aid dateaza din vremea tel
Basarab, cum spune, de-asupra uiI, o stearsd
inscriptie-pomelnic, care da -nume lard insem-
natate.
Peste putin i acest pamint ajunse cantacuzi-
nese, ca i o parte din Filipestl, ca. i Florestil
apropiati. In cimitir, neinteles de paräsitä si lip-
sita de ingrijire, se vede piatra de mormint a
unel copile din acest neam, moarta in 1857.
S'ati adus reparatil esentiale cladiril, care s'a
facut mare, innalta, cu trei turnurl de fatada.
.Dar o minune a facut ca arhitectul reparator

www.dacoromanica.ro
. 18 N. IORGA

de prin 1840 sa fi inteles eil in aceasta


tara este o arta, ale &aril invätaturI trebuie ur-
mate i datinile respectate. Jocurl de chramida
aparenta, discurI de smalt verde, de o forma
1 particulara, fac din biserica de la Caline§tT, de si
prefacuta, o clädire frumoasa

1 Am gasit-o incuiata. Parohul era la Ploiestl. Fusese


instiintat in War. Alte lamurirl n'am putut decI sä lean,
§i nicl ce este in lduntrul interesantel biserici nu pot sa
OA Void fi poate mal fericit alta data.

www.dacoromanica.ro
'

rf

INSCRIPTII DE MANASTIRI $1 BISERICI.

Biserica din Ogretin.


La intrare :
Aceastä sfintA si dumnezeiascd biserica o air
ridicat intru cinstea §i slava Sfintului Dimitrie
prea-cuvioasel Paraschiva i s'ati ràdicat In
zilele DomnuluT nostru Ion Gheorghie Garaged
Voivod, find episcop chiriu chir Costandie;
s'an rAdicat de robil luT Dumnezeti Radu negu-
tator ot Ogrätin, Stana sotia dUmnealui Radu,
Maria, sotiia neautätoruluT ot Cdrbunestl, Bratu
cu tot neamul br, popa Mil laid, cu tot neamul;.
beat 1817, 1817 (cu cifre). .

De desupt :
....told ajutorind Radu negutkor.

Stari-Chiojd.

Pe un mormint :
Supt aceastA piatrã odihnescu-se oasele ro-
hula lul Dumnezeti hiv Vel Pit. Stefan Ma-
covet

www.dacoromanica.ro
12 INSCRIPTII DE MANASTIlit §I Isis Enwt

SCHITUL ZAMFIRA. -

Biserica cea Mare. .

De-asupra iutrarii : .-

AcPst Sfint si dumnezeesc Meas este zidit din


temelie, cu tot ce se vede imprejur, prm bine- .

cuvintarea cheltuiala Preasfintitului arhiepi-


i
scop i Mitropolit al Ungrovlahief dd. Nifon,
intru slava innaltdrif MintuitOrutuf nostru [sus
Hristos si a sf. ierarh Nifon, prin osteneala
prea-cuviosuluf arhimandrit Efthnie. staretul schi-
tutu; Ghighiu. inceput la anul 1855 i savirsit
la 1857, Septemvrie 8, in al saptelea an al arhi-
pastorief sale.

Biserica Cimitirului.
La intrafe : r,
Cu vrerea Tatã1u i Fiului si Sfintului Dub
s'at inceput aceasa, sfintä i dumnezeiasch bi-
serica, ce este hramul Sfintel Troiti, cu osteneala
cu cheltuiala dumneil raposatel jupanesef Zani-
firel, sotia .dumnealuT raposatuluf jupinuluf Ma-
nuil Apostoli, in zilele raposatul Domnuluf nostru
Io Neculae Voivod, i, rarninind nesfirsitä de
cea mat sus numita, i aU ramas ostenitoare
noru-sa, Smaranda, fiica raposatuluf Ion Bala-
ceanu, Inca find vdduva ramash cu un cocon,
- i anUme Manoil ; si s'ati sfirsit in zilele Mallet
Sale Domnaluf nostru Io Mihal Racovita Voivod, .

mesita Julie 28 dni t= zile], leat 7251 [1743] ;


si au fost popa Ion ostenitor.

; www.dacoromanica.ro
INSERIPTII DE MANASTIRI SI BISERICI 13

Mandstirea Margineni.
De-asupra :

Aceastä dumnezeiascd bisericd cu hramul ails-


tilor prea-marilor ingerl cari duc cetele IngerestI
s'a zidit intdig de cel de capetenie ctitor al el,
Marele-Vornic Drighicl Mdrgineanul, din vestitul
neam al Filipestilor, si, in anul Mintuiril 1646,
thnd Domn Mate! Basarab Voevod, cum era in-
vechitä i stricatd, s'a innaltat a doua oath', de
cdtre prea-sfintitul episcop i egumen al Margi-
nenilor chir Partenie si de chtre Marele-Postelnic
dumnealul Constantin si de chtre Marele-Stolnic
dumnealul Dumitrescu si de chtre Marele-Vistier
dumnealul Istratie si de cdtre Logo fatal dumnealul
Pand, fiul lul Dumitrasca LOgolatul din Margi-
nenl ; iar, dup. 96 de ani cdzind de cutremur,
s'a innaltat a treia oard supt Mihal Racovitd
Voevod, de chtre chir, Antim arhimandritul si
egumenul; cel din Sinai, la anul 1742; i, fa
urmg, in 1802, Octombre 14, din noir s'a dä-
pima de cutrernurul cel grozav o parte din zidul
de imprejmuire i toed aripa dreaptd a chiliilor
Si insäsi biserica aceasta pänä In temelii ; deci
acum a patra oard s'a innaltat din temelie supt
prea-strälucitul nostru Domn Io Constantin Ale-
xandru Ipsilanti Voevod i supt -prea-sfintitul
Mitropolit al Ungro-Vlahiel chir Dosoftel, cu in-
grijirea i cheltuiala sfintitului egumen de 'Mar-
Fluent, chir loachim Sinaitul, cel dintre Bulgarl,
In anul Mintuiril 1806, luna lul August 6.»
Aghiasmatar de argint, cu aceastA inscriptie :
Cu mila lul Dumnezeti Io Petru Voevod si
fiul lul, Io Marco Voevod, i Doamna lul, Ro-

www.dacoromanica.ro
I.

14 INSCRIPTI1 DE MXNAsTIrti SI MEDICI

xanda, i Domnl al Teril-RomanestI, aü fAcut


[aceasta] strachin5.»
Cruce de lemn säpat, cu podoabe de filigranA pe smalt
albastru, piruzele i mArgAritare; cu aceastA inscriptie :
Cruce lmpOdobitä cu cheltuiala jupAnesel Ma-
fata lul Constantin Cantacuzino si sot lui
ric61,
Panä Filipescul V. Spat., si data la m'an5stire la
Märginen1 pentru sufletul stiff ; 7171 [1662-3]..

,
Biserica din Filipetii-de-tirg.
Pe o piatrA, a§ezatà astAzl in pridvor :
Aceastä sfinta Si dumnezeiasch biserick s'a zidit
si s'a ridicat din temelia el intru- cipstea si lauda
hramului al Uspeniel -bogoroditel in zifele Jul
Io Mate: Basaraba Voevod, de robil lul Dumnezeti
jupin Costandin Catacozino Vel Postelnic si al -
jupänesel Elena, si jupin Dumitrasco Vel Stolnic
si al jupAnesel Voica, i Panä Logofät i jupà
neasa lul, Preda; leat 7150 (1641-2).
Paraclisul.
Pe o Evanghelie :
La leat 1810, Octomvrie 25.
AceastA sfintä i dumnezeiasca Evanghelie. gre-
ceased ti romaneasca este cumparatä i legata
cu argint si Suflatä cu aur de dumnealul biv
Vel Logorat CoStandin Filipcscu, i au dat-o
.sflntel biseric1 Paraclis din casele dumnealul ot
Filipestil-de-tirg, din sud Prahova, care mosie si-
bisericä este dumnealul de clir:onomie de la nea-
mul i pärintil dumnealul.

www.dacoromanica.ro
INSCRIPTIf DE M'ANXTIR! SI BISERICT 15

Biserica din Cã1inetL

De-asupra 411 de intrare :


Aceast6 cinstitä dunmezeiascä casA ziditu-s'a
pre hramul al Uspeniel bogoroditel Io Mateit
Voevod. Pomeneste, Doamne : Tanasie, Tudora,
- Coce, Iorga Vel Spätar, Catrina, jupaneasa luT...
ar stira (?). Vasilachi ispravnicul, mesita (luna)
Maia dni (zile) 25, vleat (anul) 7154 (1646).

www.dacoromanica.ro
,.

TABLA NUMELOR.

B.
o H.
trances (pas) 15. Hornoricid, 28; inscr. his.,
Brehu, 64-5 : inscriptia bi- 111. .

sorted. 114.
Bucov, 49 : inscr. his., 113. I.
la1omita (r.), 91.
C.
lzvoare (sat), 29.
Cheia, ; inscr. his., 110.
k
Chio,jdurT, 24, Arlaus. L.
Cimpina, 57 si urm. ,
LipAnestl, 36.
Crasna (r.), 28.
Crasna (schit), 20. M.
Cricov (r.) 42.
Crivina, 99. Mlgurele (sat), 40 ; inscr.
bis., 111.
D. Mehedinta (sat), 42. .

Doamna_ (Balta), 94. Mined (sat), 29.


Data., 63.
.Drajna-de-jos, 23-4. 0.
Drajna-de-sus, 25-7. OrA.til (la), 30.

G. P.
Gherghita. .95 si urm. ; Perisi 92.
iscr. his., 116. PloiestL 1 si urria. inscr.
Ghighiu, 8., his., 102 si urm.

www.dacoromanica.ro
14 TAMA N EIMP.
-
Ploiescior1 (sat), 33. Tir§orul, 83 0 urm.
Poiana (sat), 13. Turculul (Balta), 94.
Prabova (r.), 53.
U.
S. Ungurenl, 97-8.
Sclienl, 34. Urlatt,. 47.
Sinaia, 15, 67 i urm. (ma-
nastirea), 72 ; inscr. bis., V.
116. . VAleanca (r.), 18.
11 Sktnic (r.) 13. VAlenil - de - Munte, 13 0
SlAnic (tirg), 13 ; Adaus. urm. ; inscr, bis., 105 §i
Wm.
T. Verbila, 43; inscr. his., 112.
, Teleajen (r.), 11, 13, 34, 35. Vitioarel (Gura), 40.
Tiganest1 (sat), 88. Zamlira (manastirea), 38.

M 'JNIC1P1ULUI

CUR,5;t\

[1,
,

www.dacoromanica.ro
'CU 0 HARTA
DE SUBLOCOTENENTUL C. ZAGORIT.

6 ERATA
La aGherghita», a se suprinia: VI.

www.dacoromanica.ro
Harta judetului Prahova.
S-1 A N s I
y-
A(' 0J1/
A.0,evca .e.on;..i. 2igedu./1,-

62,eaw

.1"

Pa/
Ta7 rvivo
aYrce ?area
,Piea4,144,1N.

1//6/1;71,24/e/70/7

771( e)5<,
.8e,-rei/1/2/ It. ....i.e.:.
crawl,/ fut
4-1\

190/44/1

Caste/v/
Prier
Snaia 00/7/

ne.7 SC/5,cy
era?' (5'
era.cna .°4'i
c.)
Tr.r//a
fecci,a a,e4

Naatar
d, ; Ofrelin
ItY0Marn/e ea/v,7/

7Re -

A4o o

PeVrojda Z° 0- JOria
Ckyd..0/7e
;( -1;wor,
_greaz
'..*();;CI),Z 0
\
11

Bps dea JOS QuIcr 1400r, 1/ 0


;72.1.to/c.-4.
rca
jC

-fa,7,9,47 e ''Yoppr,/
MI.r/ea
4edrf 7/, 1
.e.tra/ at a
-
Pueao Cd/loie,,O
/Pa Zanirei

U*
6;,:olvre'r
1/p/al,
Glenita
21,1/
Morel/ . °
1=. I
I

. oth
1

Ti7,3rorts
t7ims
No..mriesNa

.m.11
. IMMO
=1
',T173=.:
.1111- hiers4

Aloweamml:w T". -, 0,0/1,0a

Aleinepb

Mar
,
:"Drairane.sb
Cooranm-

.2 evev2 da .196/enil

.....m...m.
.. 'MOM

..=,Si.E: ***** -..Pod.,), ("4/oare/


t-.7rIt. .. tly/Yei inaA`e //Prase/
Air ..... _Deo/ /icier/
iluCh."(roura.ide /772,17/e
r_pol,...r. ,orrori., *net/ . or tree../ fa" ea-6.a
-1,Purn eti../4r , jal.i . .56-no,r1:

I.---
:.:1---''' `,_.. . . .....
...restVe.
. - 0i' a:,, rwo..: ( 4°4
i Mien; IJ rl' t ...1.90C1R-mut
° 00 infe - arcs.

www.dacoromanica.ro
PRETUL : 60 DE BANT.

ASTFEL VOR APAREA IN SCURT


TIMP SI CELELALTE JUDETE.

www.dacoromanica.ro