ANUL II No. 10. Nov.Dec.

ET4110
._gran La LW L514.I.
I. r 5?f13 bIKCTIaRd DIOR :
,
t 1 r, _ 1:±(4C11.c4RDR5G
0 0

ECTIA ISTORN SUMARUL DE FATA

TICOLE SEMNATE DE:
oefr ilE1 R-?*
VIRG. DRAGHICEANU
D R. CIL L AU GIER
G. MIL. DEMETRESCU
A k. CONST. GEROTA
k N

4. . . COMUNICARI DE:
r1
-:P.- M. ROSK
N. G. DINCULESCU
r 1 2 4 :'' ....7 '-)IN N. PLOPBOlt
AN. GEORGESCU
D. D. STOENESCU
ST. BOSIE
C. D. FORTUNESCU
.1-
R. CALINESCU
414'..1144 Weirr''' 4.4
Poijait - 8 K.414244.
DOCUMENTE
RtDACTIA : ;. 1
OLTENIA PREISTORICA
5tr.LIIIEFATE 1- 25 OLTENIA CULTURALA
. n ....- . .1
CRONICA STIINTIFICA
ADMIHISTRATM if.:

.
'. ,.'. '
°.
RECENZII
CRONICA REVISTELOR
-;,... itz Generflore5cu20 . .°-..-
L0,
Re -c A 1 ova - , .411114 t-31..-
1[;;F, ..:Iiiirtri-.....zjidliniAaiiii, ':44 , ..
I ,. ...-. 4.0.-,.. ..,, J
ARHIVELE OLTENIE1 PUBLICATIE BINESTR1ALA
Sub directiunea Dior Dr. CIL LAUGIER i Prof. C. D. FORTUNESCU
CU COLABORAREA DOMMLatt

AL. BARCACILA T. G. B UL A T ILIE CONSTANT.

Profesor, T.-Severin Profesor, R.-Vfacea Profesor, Carnal
N. G. DINCULESCU C. GEROTk N. PLOPSOR
Profesor, Craiova Profesor, Calafat Profesor, Plenita
Directinnea las5 fiecArui antor intreaga raspundere a opiniilor emise.

SUMARTM No. 1 O.
Pelagra in Oltenia . . . . . . Dr. Ch Laugier
un vechiu cärtier istoric al Craiovei . . G. Mil. Dernetrescu
Fabrics de bârtie de pe Olt, din satul Ruda. . Virg. Dr5ghiceanu
InmormAntarea la Romani si la noi . . . Const. GerotS
Acte I documente: Documente dela Negoe$11-MehedInfi, comunicate
de N. 0. Dinculescu.Ce/teva ride de ale mo,snenilor din Rusane#ii fi Val-
sanegii-Romanati, comunicate de N. PIopsor.
Oltenia preistoricii: Despre importanta cercetarilor preistorice in
Banat, de Dr. Marton kq,ska.
Note vi comunleari: Un pomelnic, de N. 0 Dinculescu Ion
Eliade Radulescu la Craiova in 1828 ; Artista Aglae Pruteanu din Iasi
despre Craioveni, de D. D. Stoenescu. Identificarea unor vechi fantdni
din Craiova, de An Georgescu. 0 rectificare istorica, de G. Mil. Deme-
trescu. Folklor pentru nomenclatura populara romdneasca a animalelor,
de R. I. CA1inescu.6 Miscarea populatiei Romdniel pe anul 1920, de Dr.
Laugier.

Oltenia culturalA : Mixarea culturala in Craiova, de Fortunato.

Din T.-Severin. Din R.-Vdlcii.
'
Cronica tiintificá: In valea Cernei pe urmele Columbacei, de St.
Bosie 0 insulti care n'a trait decdt trei luni. 0 boala noud: Alastrim
Religia preistoricilor. Ce a determinat origina artelor, de Ch. L.
Recenzii: Scavi eseguiti da privati nel territorio di Pornpei, de Matteo
Della Corte, Napoli. Curtea Domneasca din Arges, in Buletinul Corn. Mon.
istorice, cu Ingrijirea D-Iui Virg. Drighiceanu. Ortoepia ci fonetica, de
losif Popovici, Cluj, recenzate de C. D. F.
Croniea Revistelor : Arhiva dela Ia$i Analele Dobrogei, Constanta
Gdndirea.Convorbiri Literare.Peninsula Balcanica.Cugetul Romdnesc.
Revistele din Craiova.

Pretul abonamentulul pe anul al III-lea va fi de Lei 200.

Pentra recenzii, scliirnb de reviste i ori-ce priveste partea redactionala
sfr se ,adreseze d-bui Prof. C. D. Fortunescu, Str. Libertatei, 25.
Corespondenta relativ la Administratie, cum si abonamentele, se von
adresa, in strada General Florescu No. 20.
11502.
Anul 11, No. 10. NoemvrieDecemvrie 1923.

FiRHIVELE OLTENIEI
SUB DIRECTIUNEA D-lor
DR. C LI. LAUGIER si PROF. C. D. FORTUNESCU
11111111111111111111111111111111
1
III I 1 I II I I I I I I I I I I I I I I I I I I I II I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I !I I I

=
E Sprijinitorii Arhivelor Olteniei pe annl 1923 .5
g
_ D-nn Prof. 311§15 SAULESCU, Bucurelti 1000 lei E.
D-nu MITU ANDREESCU, Industr. Craiova 1000 lei g
E."

I BANCA COMERTULUI, Craiova . . . . 1000 lei

=
BANCA DE SCONT, Craiova
E-:
500 lei E
= D-nn T. MALDARESCU, Avocat Craiova 500 lei I
=
i D-nu Ing. P. P. A., Craiova 2000 lei 2
P. Principele B. STIRBEY, Bucure§ti . . 1000 lei 2
E
D-nu C. ARGETOIANU, Bucure5ti . . 1000 lei ig
5.
i D-nn Dr. I. TRAlLESCU, Severin . . 500 lei 2
I= D-nu R. de ARTNER, Severin 1000 lei t--

aE BANCA COMERCIALA, Severin . . 500 lei _

E. BANCA SEVERINULUI, Severin . . . . 500 lei E II:-
=
:4 D-nu Prof. N. COCULESCU, Bucurevti . . 500 lei I
I= D-nu Victor N. Popp 1000 lei 5.
= D-nn C. V. Obedeann, Bucure§ti . . . . 500 lei EE
Ilinhommilmommilimumiumiummoinitimmwmiimnimmumnimummillinommilholid

Pelagra in Oltenia
de Dr. Ch. rangier

0 consecinta a rasboiului, pe atat de surprinzatoare pe

cat de nea§teptata, a fost mic§orarea 0115, pe alocurea, la
aproape disparitia totala a pelagrei.
Constatarea aceasta a fost la inapoerea noastra cu atat
mai impresionanta, cu cat se §tia ca räsboiul adusese pretu-
tindeni o recrudescenta a tutulor boalelor infectioase. La
noi, in special, se constata o grava difuziune a tubercu-
lozei la ora§e §i mai cu seama la tarä, o extensiune ca-
430 A Elill'ELE OLTENIEI

taslrofala a infectiunei sifilitice peste tot, §1 transformarea

blajinului nostru paludism,cu al carui protozoar ajunsesem
aproape sa traim in simbioza, in forme grave, exirem de
tenace §i rebele la tratament, forme exotice, mortale. Singurd
pelagra, departe de a fi in cre§tere, se ascundea, nu se vedea..
lsbit de aceasta prima constatare, am voit inainte de a-i
cerceta cauzele, sä ma conving dad scaderea numarului ca-
zurilor de pelagra este efectiva, realä, pana la ce punct §i pe
ce intindere Lucrul n'a fost u§or. Statisticile, carora le da-
dusern atata atentie inainte de rasboi, erau chiar in judetul
Dolj, ce fusese condus de mine, atat de insuficiente §1 pe
alocurea alat de viciate, incat nu ne permiteau nicio
concluzie.
E adevärat ca in blind parte condicile §i tabelele din pri-
märii fusesera rava§ite de o§tirile du§mane ; e adevarat ca
in multe Orli cifrele inregistrate nu raspundeau realitatei
din cauza superficialitätei cu care fusesera adunate ; dar
cauza principala a acestei vicieri rezida mai cu seama in
alcAtuirea insä§i a acestor statistice, in structura insä§i a ta-
belelor statistice. Se cerea de organele oficiale tabele anuale
de recensamant a pelagro§ilor, catagrafia pelagro§ilor. Me-
dical sau agentii sanitari, chiar cei mai con§tiincio§i, pentru
a se conforma, transcriau in fiecare an intreg pomelnicul
pelagro§ilor din fiecare comuna, adaugand la sfar§it cei cativa
bolnavi noui constatati in acel an. Adevarat pomelnic, findca
cei mai multi din cei trecuti in el erau morti de mult; dar
ei nu se scadeau niciodatä, nefiind pentru aceasta nici ru-
brick nici indicatiune specialä, §i astfel mortii sau vindecatii,
caci boala nu e fatal mortala , continuau a figura in
numarul bolnavilor existenti.
Cu acest mod cifrele oficiale date pentru pelagra atingeau
proportiuni fantastice §i erau departe de-a putea da no-
tiunea cal de aproximativa a realitatei. Pe de alta parte in
registrele, chiar cele mai bine tinute, paginile erau albe pe
tot timpul rásboiului. A trebuit dar sa refacem intreaga
noastrd stalistica a pelagrei, §i s'o refacem de a§a fel ca sä
ARHIPELE OLTENIEI 431

se poata citi ceva din ea. E locul aci sA arAtAin mirarea §i

nedumerirea noastrA pentru modul cum s'a conceput pAnA
acum aceste statistici. Sau au fost extrem de sumare ca cele
de sus, sau sunt de o exasperantd complicatie, ca cele cerute
bundoard de curAnd. inteadevAr, un chestionar relativ la
aceastd board a plecat nu de mult prin, dar nu dela, Di-
rectia Genera la SanitarA, fArA a mai trece prin filiera obi§
nuitä, de-a dreptul la fiecare medic primar de judet din
toatá tara, Cine l'a conceput, nu §tim, dar acest lucru nu are
nicio importantá ; il citAtn pe acesta ca ultimul venit.
latã ce se cere in acest chestionar : Numele comunei,
numArul pelagro§ilor cu manifestatiuni dermice (eritem), pe
1913-1916, 1916-1918, 1918-1922 §1 apoi riumárul pe-
lagro§ilor cu manifestatiuni dermice pe partile acoperite,
numärul pelagro§ilor cu turburAri mintale §i numArul pela-
gro§ilor c u turburAri digestive I
A cere date clinice la o categorie de bolnavi, din cari
nici 10 ° o nu trec prin spitale,§i ace§tia numai atunci cAnd
au ajuns un adevArat tnuzeu patologic, sau in stare de de-
menta , este desigur o glumd, cum tot o glumd trebue sä
fie §i intrebarea : bolnavi suspecti ?, dud putinele noastre
organe sanitare nu sunt in stare sä descopere nici macar
pe cei confirmati I...... Si apoi suspect de pelagrA I Ce
perspicacitate I
Mai departe. Tot in acest chestionar-tablou se aflA co-
loane cu urmAtoarele intrebäri : Cum a lost recolta de porumb?
S'a consumat porumb stricat ? S'a cultivat mult porumb alb?
Suprafata cultivatl ?
DacA aceste intrebäri ar fi fost puse celor ce erau in-
dicati a rAspunde Consilieratelor Agricole , desigur cA
ar fi ripostat : Ce intelegeti prin cuvintele : cum a lost re-
colta ?" Calitatea ? cantitatea ? modul de desvoltare a boa-
belor sau greutatea lor la bänicior ? Si ar mai intreba : Ce
intelegeti prin porumb stricat ?" Porumb necopt? Porumb
copt, dar cules ud? Porumb mucigAit? MAlai incintat? Si
mai cu seamd ar mai intreba : ce intelegeti prin mutt
porumb ?" Unde incepe mult, unde putin?
432 A RH IVELE OLTENIEI

Aceste toate le-ar fi intrebat Consilieratele Agricole ; me-

dicul task sAracul, disciplinat §1 filozof, invatat sA respecte
iluziile bolnavilor, ia tabloul §1 consultandu-se cu agentul
sanitar, poate chiar §i cu notarul, rAspunde, fall mAcar sA zam-
beascA, invariabil pentru toate comunele : Cum a fost recolta
de porumb?-5i buna §1 rea I. S'a consumat porumb stricat?
Cate odatA S'a cultivat mult porumb alb ?Potrivit. Supra-
fata cultivatA ?VariabilA.
Mai departe, trite() altA rubricA, se cere a se arata mor-
talitatea, fArA insA a se specifica anume care : de pelagra
propriu zis, sau de o boalA intercurentA, and §tiut este
de toti cA la sate nu se face nici verificarea deceselor, nici
diagnosticarea lor.
Mai departe, o nouA serie de mici rubrici, svarlite parcA
a§a ca sA se afle in treabA : Exista paludism ? ExistA mull
alcoolism ? ExistA mult sifilis ? FArA a releva simplicitatea
ideilor urmArite prin aceste intrebAri, de atatea ori puse §i
rezolvate, este de remarcat lipsa totalA de preciziune §i de
claritate cu care sunt formulate. 5i trecand mai departe, in
fine sfar§im, pastrand pentru acest sfar§it cea mai delicioasa
intrebare din cea mai minusculA rubricA . starea economica I
Para vAd pe medicul filozof raspunzand §i la aceastA atat
de grea §i de vastA intrebare, invariabil pentru toate co-
munele, §i tot fArA mAcar sA zarnbeascA : Starea economicA ?
Mediocru. lar sanitarul, ce-i urmare§te scrisul peste umar,
adAugand timid : Mai puneti, d-le doctor, §i cate una ebunA,
cA o sA spunA cA nu ne-am interesat I
Ceeace trebue de fapt sA §tim In pelagti este nu numai
cati pelagro§i avem la un moment dat, dar an cu an cate
cazuri nouA s'au produs, cati s'au vindecat, cati au murit
In special trebue sa §tim in care an a inflorit mai in-
bel§ug pelagra, cum se prezintA mersul ei pe un §ir de ani,
§1 apoi, stabilind curbe comparative MO de imprejurArile ce
socotim cA ar fi putut influenta asupra mersului pelagrei,
sA tragem concluzii fire§ti.
Trebue sA §tii sA ceri unei statistici ce poate sA-ti dea,
nu ce vrel sa-ti dea.
A RH IFE LE 0 LTENIEI 433

A trebuit dar sA refacem statistica noasträ de pelagrA,

§1 repet : a fost greu. Greu, pentru cA a trebuit sA urtnArim
bolnavii pe comune §i pe fiecare an. Rezultatele au fost de
mai multe ori verificate §i confruntate, far acolo unde ele
pAreau neverosimile sau confuze, au fost cercetate chiar la
fata locului de organe de incredere. Astfel am ajuns, dupd
aproape trei ani de staruinte, sä obtinem cifre, de care nu
ne facem iluzia cd reprezintA in mod riguros realitatea, dar
le putem considera cA sunt, fArA indoialà, cele mai apro-
piate de adevAr, §1 luate in ansamblul lor, pe o suprafatA
atAt de intinsA §i variatA cum este Oltenia, ne ingAduesc
sA stabilim curbe comparative §i sä desprindem din ele con-
cluziuni logice.
RezumAtn, In Tabloul numeric ad alAturat, numArul cazuri-
lor pe judete §1 pe un period de 11 ani, totalizAndu-le in
ultima rubricA pe fiecare an §i pe judete. Citirea acestor cifre
extrem de interesante se evidentiazA mai bine insA in gra-
ficele pe judete §i pe intreaga regiune (vezi pe cel dedesubt,
apoi pe cele ce urtneazã in pag 434, 435, 436, 437 §i 438)

1912 1913 1914 1915 1917 1918 1919 1920

600
550 1/111111/1111MINIMIIIU
1110.---MIIMI
II
500
450

MINITIIIIIIII
400
IAD__
IDS
2 30
200
ri __.. - S ...,
Jan_
.. IMI
mumoinnsmaiworm
11111e1M/111111 MI
INEMMII---------
MINIIIIIMMIIIIIIMMIIIIMMI
1

50
0
biorbicSdalea
Norkfiialea _ r sr.I.Evo/Oa Pelaffrer irque). Doty
La finele anului 1912 au fost in Oltenia 3997 cazuri de
pelagrA, dintre care In VAlcea 895, in Romanati 881, in Dolj
856. in Mehedinti 848 §1 in Gorj 517. NumArul cazurilor
434 AICHIVELE OLTENIEI

noua din ace1a§ an a lost de 539 in Dolj, 481 in Romanati,

473 in Mehedinti, 463 in VAlcea §1 347 in Gorj. De aci in
fiecare an §1 in aceia§i proportie numArul lor scade treptat
pana in 1916, cAnd deodatd ajunge in 1917 la un minimum
cu totul remarcabil. Astfel nu mai avem in acest an deck
64 cazuri noul in Dolj, 124 In Mehedinti, 122 in Romanati,
108 in VAlcea §i 70 in Gorj.
Dela aunt/ data se observä in toate judetele o ten-
dinta, mai mult sau mai putin accentuatA, de ridicare a nu-
marului bolnavilor noui de pelagra, departe insa totu§i de a
_
1912 1913 1914 19i5 1916 1917 1g18 1919 1920 1921 1922
--,1
600
11111111-11MININIMII-M-=
..
5.5.9
5.0.9
450
4 00 1.1
$40
lop
2so
-...._c......
-..., ....
I-
MI- i

2 on
._ -- MN
150
ion
so EERIE ....
-....,
-----..., --
o r
MoriCKV/dea
Rorie/Waled rg 3. Evohha iggro #niva He4edinii
atinge proportiile dinainte de rasboi. La sfar§itul anului 1922,
Doljul numAra 608 peligro§i cu 81 cazuri nouA, Mehedinti
372 cu 118 cazuri nouk Romanati 442 cu 72 cazuri !ma,
VAlcea 602 cu 102 cazuri noua §i God 463 cu 146 cazuri
noud.
Dad cercetam §i curba mortalitatel (linia punctata in
grafice) vedem cA linia ei nu urmeaza linia morbiditAtei.
Din totalul de 1477 de morti pentru toata regiunea in 1912,
cifra nu se reduce in 1917 deck la 811, adicA nici la ju-
mAtate, pe cand cifra morbiditatei este de aproape 5 od mai
A RHIVELE OLTENIEI 435

redusA ca in 1912. Totu§i dela 1917 curba mortalitAtei,

contrar de a morbiditatei, i§i continua scAderea ei treptatA
§i ajunge in 1922 la 171 decese pentru Dolj, 114 pentru (.iorj,
77 pentru Mehedinti, 71 pentru Romanati §i 120 pentru
Valcea.
Din citirea tutulor acestor cifre, din citirea tablourilor
grafice pe judete, precum §i a celui pe intreaga Oltenie, se
desprinde in curba morbiditatei in mod perfect distinct scA-
derea inceatA, treptatA, din 1912-1916 §1 scAderea bruscA
din 1916 1917. AceastA din urmd scAdere este cu atat mai

1912 1913 104 19)5 19)6 1917 1918 1919 1920 1921 1922

600
550
00
450 ------ _
40o

$00
N =MI
1-\
.1.---

11111111=== .1.----4---
°
Markt St/j/ed
AiorloCla / fa Fs. 4 Gogh, Pe/agre, ii An) Rnmanati

interesantA cu cat ea este comunA tutulor judetelor, §1 sur-

vine in epoca cea mai criticA, cea mai plind de privatiuni
a rasboiului. DupA 1917 se remarcA o tendinta de urcare,
accentuatA mai cu seamA in Dolj, a morbiditAtei. Se mai
observA apoi o scAdere treptatA a curbei mortalitAtei, care
nu se impresioneazA de scAderea brusca a morbiditAtei din
1916-1917, ba din potrivA ea pare cA se ridicA in toate
judetele, afarA de Dolj.
Toate acestea, traduse lit limbajul curent, inseamn A cA
pe cand ne a§teptam ca alimentatia redusA din timpul rds-
436 ABHIVELE 0.111E.NIEI

boiului sa sporeasca numarul cazurilor de pelagra, din

contra ele au fost mult mai rare ; in schimb insa au murit
tot atatia din cei vechi, ba chiar mai multi. Si iata cum se
explica constatarea facuta cu uimire la inapoerea noastra
din rasboi, ca nu mai gäsim pelagro§ii no§tri. Cei vechi §i
inaintati fuseserd secerati de lipsurile §i rigorile stärei de
ocupatie, iar alti noui nu se mai ivisera decal foarte putini
Un lucru insa: dad ne puteam astfel u§or explica cre§terea
mortalitatei, ramanea pentru noi o enigma motivele ce au de-
terminat scaderea motbiditatei Pe cale de ancheta §1 de

1912 1913 1914 1915 1916 1917 1918 1919 1920 1921 197
60o
550
Soo
45
400
35q.__
3oo
050
200 ........._ WWI
I50
_'...."A..c--
_LW/
_511. =MINIM -MEM
--1111111= Me

CI i
#oréicii/o/ea
FT5.84Zdte Pel:1- -,..1 in ill(5.14/ceo
IforkIdalea
statistici am cautat si o stabilim, §i socotim ca interpretarea
ce-i dam este cea mai verosimilä.
Inainte de a intra in discutiunea acesteia, repetam pentru
cei ce ar fi nedumeriti ca scaderea pelagro§ilor in timpul
§i dupa rasboi fata de cel dinainte de rasboi este efectiva,
este reala §1 este generala pentru toata Oltenia, fapt adus de
noi chiar de atunci la cuno§tinta directiunei generale sa-
nitare. De altfel faptul a fost semnalat §i in restul Ord de
catre mai multi confrati, unii chiar prin ziare Doctorul
Ygrec in Adevarul , §i acum de curand observam in
ARHIVELE OLTENIET 437

raportul comisiunei ministeriale italiene pentru studiul pe-

lagrei (Buletinul Oficiului International de Igienã Pub lid
din August 1921) constatarea ca crasboiul care a provocat
recrudescenta tutulor boalelor contagioase a adus din
contra o scadere a pelagrei, §i in Italia.
Nu vom trece in revista toate ipotezele ernise cu privire
la etiologia pelagrei. Vom läsa laoparte pe cele care n'au avut
decat o viata efemera, cum sunt cea fotodinamica a lui
Raubitschek, Simulia lui Sambon §i altele, §i ne vom opri

1912 1913 1914 1913 1916 1917 1918 Igl9 1920 1921 1922

600 MIIIIMMIIIIIMMIN111111111111111111
550
sno
450 IMI=11MI-11111111111111=1M
4o0
.150 11/1101111111=11111101111=111=1
300 IMM=CEIRMINIMMI1===111Ell
250 1111111111111111WIMMINMM=MIN
200
'50 solOCISEMIIIMMIFINIUMFMr11111
100 MI ...o
5n
Q. IIIIMMMINIMIN==1111=
biorgzcSdalea
Hosapal fis2.EvoIld4 Pgrei y tioU
numai asupra ipotezei ca pelagra ar fi o avitaminoza, cum §i
asupra ipotezei maidice.
In primul rand o constatare : numarul cazurilor de pe-
lagra este in genere mai mic in Gorj §i Valcea, adica in
judetele de munte, cleat in Dolj, Romanati §1 Mehedinti, §i
chiar in acestea se gase§te mai multä pelagra cu cat ne
coborim din regiunea dealurilor fn spre Dundre §i pe vaile
largi ale raurilor. Pe de alti parte este in deob§te §tiut ca
nicaeri nu se cultiva mai mult porumb decal pe vaile ma-
noase din campia dunareana. Cantitatile de porumb cultivate
438 ARII I VELE OLTENIEl

ad intrec cu mult nevoile locale §i porumbul este totdeauti.1

de o calitate cu totul superioarA §i in totdeauna recoltat dui:A
complectA maturitate. In schimb, spre dealuri §i la munte
porumbul se cultivA treptat cu altitudinea, in cantitati, mai
recluse, §i rar, foarte rar ajunge la complectA maturitate .
Pelagra pare dar a fi tn raport direct cu cantltatea de
porurnb, nu cu calltatea sa Am crezut un timp ca tocmai
lipsa de porumb la munte, obligand pe Oran a cumpAra
porumb, el il alegea bun §i se punea prin aceasta la ada-
post de pelagra. Realitatea este insä alta, el cumpArA po-
rumb tot din regiunile pelagrogene, §i totu§i nu capata pelagrA

1g12 1913 1914 1915 1916 1917 l9IB 1919 1920 1921 1922

225a_ ....,.....
2100 ------N
mo
1800
I 550
I 900
1350
INSIMESSII , EMS.
1200
I 050
Dna
N.

... s
.......
,
MEM
I
-.....-m.,...
750
mi IISSIMESSII= lk N, '''...'.7"...........
450 ME
500 IMMI1=111111M111111111111111111M
150 IMIIIIMMOINIMIIIIMMIIIIIIMMIMIIIM
.1-
0

HorkdiWeer
Maria/We ---. Pyo. Evola/m Pefaffe, 117 0 laIng

Pelagra este mai abundentA unde este porumb mutt, fie

el chiar perfect scinatos,§i mai rara unde este porumb putin,
fie el chiar de calitate inferioarA ; iatä prima constatare ce
se desprinde din ancheta §i cifrele noastre.
De ce insä a scAzut pelagra a§a de brusc in timpul rAs-
boiului ? Am cAutat explicatiunea acestui fenomen pe toate
terenurile. Cea mai seducAtoare pentru cAtva timp am fAu-
rit- o pe temeiul ipotezei vitaminelor. De§i ipoteza cA pela-
A RHIVELE OLTENIEI 439

gra ar fi o avitaminozA n'a primit pand azi nicio confir-

mare clinicd sau mAcar de laborator, Weil §1 Mouriquand
o socotesc, prin asemAnarea ce prezintA cu Beriberi-ul, ca o
boala deficitard (de carence), o avitaminozA. Ei i§i sprijinA
parerea §i pe faptul cA ivirea pelagrei in America de Nord
ar coincida cu introducerea in aceastd regiune a morilor
sistem vienez, care macind porumbul cu eliminarea totalA a
tdratelor. Aceastd ipotezd este infirmatA insd prin starea de
fapt dela noi. La noi morile de mAlai nu diferA decat prin
felul fortei motrice intrebuintate : cu cArbuni, cu explozie,
sau prin cdderi de apA ; in ce prive§te instalatia insd§i a
morilor ea este pretutindeni aceia§i : pietre simple, lard val.
turi, fArA cernAtoare, care dau aceia§i %Ind integralA peste
tot. N'avem nici un sistem de mori cari sA macine porum-
bul at eliminarea tdratelor. Cel mult dacA s'ar putea spune
cd, motile duse de apd invartinduli pietrele mai incet, dau
o Mind mai rece cleat cele duse de foc, care scot o Mind'
uneori atat de incintatd incat ea trebue intinsA pentru a
se rdci.
Ne-am intrebat daca cAldura astfel produsA n'ar putea
influenta sau distruge vitaminele din porumb, intocmai cum
se distrug in lapte:e prea fiert. Faptul nu ne pare veiosi-
mil, intrucat temperatura in sacii cu mAlai proaspAt mAcinat
nu trece, dupd cercetArile noastre, niciodatA de circa 400, §i
este putin probabil ca ea sa disparA la o temperaturA atat
de putin ridicatA. Totu§i experiente in aceastd privintd, dat
fiind durata lungA a acestei temperaturi ridicate, ar putea
procura rezultate interesante. Un fapt cert este CA morile
cu apd sunt la munte, unde pelagra e mai putinA, §i cd
fAina produsd de aceste mori e mult mai apreciatd de sd-
teni de cat cea provenitd dela morile de foc.
In afard de aceasta, calitatea de Mind in ce prive§te pro-
centul de tarate §1 la munte §i la camp §i la mori de apd
§1 de foc este aceini, mdlaiul este integral. Acest mdlai in-
tegral este de obicei cernut acasd de Wean, in mod cu
totul sumar, printeo sitd mai mult sau mai putin find, pe
440 ARHIVELE OLTENIEL

masura nevoilor. Un moment am crezut ca aci s'ar putea

gasi explicatiunea fenomenului atat de nea§teptat §1 de cu-
rios al scaderei numarului de pelagro§i.
Rationamentul nostru era urmatorul : Rasboiul a adus
privatiuni §i restrangerea alimentatiunei ; nenorocitii de pe-
lagro§i existent!, neasistati, au murit dovada curba dia-
grarnica dar cazuri noua nu s'au mai produs, pentru ca
tocmai portia de mälai fiind restransa, taranul II consuma
arA a-I mai cerne, cu Orate cu tot. Vitaminele din Orate,
ntocmai ca cele din orez pentru beriberi, ar fi impedicat
isbucnirea pelagrei. Dupa cateva confirmari de complezenta
ale subalternilor a trebuit, cu regret, sa renunt la aceasta
ipoteza, convingandu-ma personal Ca nicicum §i nicicand
taranul nu manand §1 n'a mancat malaiul necernut, in mod
primitiv e drept, dar totu§i cernut.
Pe de alta parte nicio apropiere nu putem face intre pe-
lagra §i paludism ; distributia lor geografica nu corespunde,
iar dupa rasboi se §tie ca, pe and pelagra e In scadere,
paludismul e in mare §i grava cre§tere.
Nicio apropiere nu se poate iar face intre pelagra §i
alcoolism, pentru acelea§i motive. Alcoolismul, contrat pe-
lagrei, a luat o mare extensiune dupa rasboi. i apoi dela
inceput chestiunea se limpeze§te prin constatarea ca, numä-
rul cazurilor de pelagra e mult mai mare la femei decâtla
barbati ; §i orice s'ar zice, dar femeea romana, säteanca, be-
tivä nu este.
0 apropiere extrem de importanta insa se poate face
litre cultura pamantului, felul bucatelor cultivate §i pela-
gra. Fara a avea date certe la Indemana, este in deob§te
cunoscut ca in timpul rasboiului, atat in teritoriile ocupate
cat §i In cele ramase libere, necesitatile rasboiului au silit
atat autoritatile de ocupatie cat §i pe ale noastre sä ceara,
sa exige dela sateni sa cultive grau din abondenta, §i sa
fad rotatia graului cu planle mai obijnuite, sau de valoare
nutritiva mai mare ca a porumbului. Suprafetele cultivate
cu gilt' au lost mull mai mari ca de obicei, alternanta fa-
candu- se cu cartofi, fasole, mazare §i altele.
ARIlIVELE OLTENTEI 441

Taranul a consumat in timpul rAsboiului, fie In Oltenia

0 Muntenia, fie in Moldova, mult mai mult grata §i mult
mai putin porumb ca de obicei. Reintors din rAsboi, sa-
teanul obijnuit cu paine 0 dornic, in urma adâncilor zgu-
duiri §i prefaceri la care luase parte, de un hal' mai bun, a
continuat a mAnca mai putina matnaliga, dar mai cu seama
a continuat a-§i mai varia alimentatia §i cu altceva decAt
cu mamaliga.
Prin variatia intervenitA in culturä, s'a schimbat insa§i
ratia alimentarA a sAteanului. Inainte de rAsboi taranul pu-
nea grau numai pentru proprietar, neoprindu-§i pentru el
cleat ce i trebuia de o coliva, sau pomana, el hranindu-se
aproape exclusiv numai cu porutrb ; in timpul §i dupa ras-
boi a §tiut insA sA pue de oparte §i sa ascunda de lacomia
cotropitorilor o buna parte a graului ce semana. Astfel po-
rumbul n'a mai Minas alimentul sau exclusiv, el a fost
foarte des Inlocuit cu grail ; alimentatia sa a incetat de a
fi prea unilateralA.
Pe de and parte cercetAnd mai de aproape modificarile
survenite in alimentatiunea taranului dupA rasboi, am con-
statat cu surprindere §i satisfactie reducerea zilelor de post
in mod uimitor.
pranul nu mai poste§te azi ca inainte de räsboi. De
unde mai inainte postea 226 zile §i anume : 102 zile Mier-
curea §i Vinerea, 40 zile postul Craciunului, 47 zile postul
Pa§telui, 14 zile postul Sft. Maria, 20 zile Sf. Petre 0 3
ajunuri, acum abia mai poste§te 47 zile din postul Pa§telui.
Cercetdrile ce am intreprins asupra acestei chestiuni, m'au
dus la concluzii extrem de interesante in privinta relatiu-
nilor dintre seria nesfAr§itA a posturilor 0 pelagrA.
Azi se poste§te mai putin, e pelagra mai putina ; eri se
postea mai inult, §i pelagrA era mai multa.
Femeile tineau §i tin postul mai riguros ; femeile au
prezintat §i prezinta un nutriar indoit de cazuri de pelagrA
ca barbatii.
Postul la camp, in regiunea porumbului, se reducea la
442 A BHT VE LE OLTENIEI

catava fasole, rar peste sdrat, §i mamaliga din belsug ; era

in fapt un lung monofagisrn, ce da ca rezultat pelagra in
abondenta.
Postul la deal §1 munte este mai variat, inbunat in spe-
cial cu fructe §i grau ; malaiul e consu mat in mai mica
cantitate, pelagra e mai putina.
Hrana exclusiva $i excesiva cu porumb pare dar a ft
cauza realci a pelagrei.
Un important fapt de observatie, care evidentiaza §i mai
mult aceastä afirmatie, este urmatorul:
Gorjul se invecineste la nord cu judetul Hunedoara, care
de curand face parte din regiunea noastra. Acest judet sea-
mana ca orografie perfect cu Gorjul, ba este poate §i mai
muntos. El este locuit numai de Romani extrem de saraci,
cari cultivd §i mananca §i ei porumb, porumb ce la ei ajunge
§i mai greu la maturitate ca in Gorj, §i totu§i, din 70 de
medici oficiali cati sunt aci, niciunul n'a vazut vre-odata
pelagra. In schimb taranii de peste munti, de§i foarte saraci,
au o alimentatie mult mai variata ca Gorjenii, §i nu postesc
decal un numar restrans de zile.
Toate aceste constatari pun in lumina faptului necon-
testabil existenta unui raport direct intre pelagra §i canti-
tatea de porumb ce intra in alimentatia zilnica pe deo-
parte, raport direct intre pelagra §i posturi, care restrang
variatiunea alimentara pe de alta.
Ambele aceste constatäri ne indreaptd spre pArerea veche
ca : pelagra este numal 'in functie de alimentatie, in special
de alimentatie exclusivci cu porumb, fie chlar de bunci
calitate.
Acestea stint concluziile semnalate la vreme de noi atat
Directiunei Generale a Serviciului Sanitar, cat si Comisaria.
tului General, pentru a stuji la datele necesare Expozitiei
din Strasbourg ; §1 am avut de curand satisfactia sa citesc
Raportul Comisiunei Italiene pentru studiul pelagrei (op. cit.),
care, pe langa constatarea ce face ca §i noi asupra scaderei
numdrului cazurilor de pelagra in Italia, ajunge la aceleasi
 TABLOU NUMERIC
de pelagro01 din cuprinsul Regiunei 1 Sanitare pe anii 1912-1922, pe judete
1912 1913 1914 1915 1916 917 1

1918 1919
11920 1921 1922 TOTAL
1 1
pe judge
DETALII 10 T. T.. 74 74
B. F. 1 B. F. I -1-J B. F. 1 B. F. A B F. 1 . . 1 F. B. F. 1 F. B. F. B. F. 15 B. F. -8
F
e
1 1 1 1 -451 1

I-. 1-. E-. E-. E.-. E-. E-. 1-,

I (- 1

Aflatl . . . 202 534 7361 251 674 992 306 664 970 269 590 859 2,37 539 776 247 507 754i 248 488 736 238 462 700 202 534 736
605 856 272 662 934 293 649 942, 318
Noui . . . . 170 369 539 473 149 283 432 139 282 421 84 202 286 18 46 64 48 79 127 85 125 210 70 114 184 51 96 147 58 102 160 1006 2037 3043
134 339
Total . . . . 372 903 1275 385 944 1329 421 945 1366 432 931 1363 402 876 1278 324 710 1034 317 669 986 322 664 986 317 621 938 299 584 883 296 564 860 1208 2571 3779
Jud. Dolj 1

Vinclecati . 49 145 45 134 1791 53 132 185 47 109 156 26 72 98

194 3 13 16 14 23 37 27 57 84 25 41 66 17 38 55 31 50 81 337 814 1151
Morti . . . 72 153 225 68 148 2191 75 164 239 67 148 215 70 140 210 52 107 159 66 107 173 48 100 148 44 92 136 44 84 128 63 108 171 669 1351 2020
125ma§i . . . 1 251 605 856 272 662 934 293 649 942 318 674 992 306 664 970 269 590 859 237 539 7761 247 507 754 248 488 736 238 462 700 202 406 608 202 406 608
Aflati . . . 193 293 486 204 813 517 237 366 603 249 376 61 243 370 613 217 318 535 164 260 424 152 247 399 163 263 426 186 279 465 192 293 485 193 293 486
Noul . . . . 137 210 347 161 228 389 126 196 322 115 189 304 80 115 195 16 54 70 28 51 79 57 84 141 70 106 176 69 99 168 62 84 146 921 1416 2337
Total . . . . 330 503 833 365 541 906 363 562 925! 364 565 929 323 485 808 233 372 605 192 311 503 209 331 540 233 369 602 255 378 633 251 377 631 1114 1709 2823
Jud. Gorj
Vindecatt . 44 77 121 50 74 124 49 71 120 47 68 1151 35 58 93 6 18 24 5 14 19 14 22 36 17 27 44 15 29 54 306
14 24 30 488 794
Morti . . . 82 113 195 78 101 179 65 115 180 74 127 201 71 109 180 63 94 157 35 50 85 32 16 78 30 , 63 93 48 74 114 618
56 104 40 948 1566
FOrna§l. . . 204 313 517 237 366 603 249 376 625 243 370 613 217 318 535 164 260 424 152 247 399 163 263 426 186 279 465 192 293 485 190 273 463 190 273 463
Aflati . . . 389 587 976 323 525 848 272 473 745 252 446 698 238 409 647 222 367 589 174 302 476 156 295 451 148 300 448 136 279 4151 116 268 384 389 587 976
Noui . . . . 158 315 473 155 276 431 155 252 407 148 242 390 106 162 268 38 86 124 62 100 162 56 87 143 47 72 119 35 73 108 46 72 118 1006 1737 2743
Total . . . . 547 902 1449 478 801 1279 427 725 1152 400 688 1088 344 571 915 260 453 713 236 402 638 212 382 59 195 372 567 171 352 523 162 340 502 1395 2324 3719
Jud. Mehedinti
vindecati . 98 164 262 94 162 256 73 125 198 65 131 196 55 94 149 15 36 51 22 48 70 28 36 6' 24 37 61 19 35 54 23 30 53 516 898 1414
Mogi . . . 126 213 339 112 166 278 102 154 256 97 148 245 67 110 177 71 115 186 58 59 1171 36 46 82 35 56 91 36 49 85 32 45 77 772 1161 1933
lOnta0 . . . 323 525 8481 272 473 745 252 446 698 238 409 647 222 367 589 174 302 476 156 295 451 148 300 448 136 279 415 116 268 384 107 265 372 107 265 372
Aflati . . . 329 655 1044 306 575 881 306 558 861 299 543 842 276 507 783 246 448 694 208 3 0 588 193 358 551 186 342 528 170 330 500 159 333 492 389 655 1044
Noui . . . . 159 322 481 178 285 463 160 251 411 139 203 342 107 144 251 43 79 122 44 63 107 52 76 128 36 60 96 38 59 97 28 44 72 984 1586 2570
Total . . . . 548 977 1525 484 860 1344 466 809 1275 438 746 11891 383 631 1034 289 527 816 252 443 695 245 434 679 222 402 624 208 389 597 187 377 564 1373 2211 3614
Jud. Romanati
vindecati . 101 183 284 89 196 235 87 117 198 71 113 1841 62 92 1541 22 52 74 27 39 66 16 44 60 20 37 57 21 51 532
26 47 22 29 878 1410
Morti . . . 141 219 360 89 156 245 86 149 235 91 126 217 75 111 186 59 95 154 32 46 78 43 48 91 32 35 67 28 30 58 32 39 71 708 1054 1762
Räma§1. . . 306 575 881 306 558 b641 299 543 842 276 507 78 246 448 6941 208 380 588 193 353 551 186 342 528 170 330 500 159 333 492 133 309 442 133 309 442

Aflati . . . 431 602 1036 364 531 895 311 494 805 311 468 779 321 477 798 298 467 765 261 413 674 249 394 643 235 360 595 241 355 596 217 329 546 434 602 1036
Noui . . . . 155 308 463 161 264 425 141 222 363 134 184 318 85 141 226 35 73 108 63 74 137 57 83 141 61 82 143 41 64 105 43 63 106 976 1558 2534
Total . . . . 589 910 1499 525 795 1320 452 716 1168 445 652 10971 406 618 1024 333 540 873 324 487 811 306 477 783 296 442 738 282 4191 701 260 392 652 1410 2160 3570
Jud. VAlcea
Vindecati . 88 158 246 99 140 239 57 118 1751 52 67 114 37 58 95 17 27 44 18 24 42 25 43 68 13 29 42 15 32 47 31 43 74 452 739 1191
Mortl . . . 137 221 358 115 161 276 84 130 72 108 180 71 93 164 55 100 155 57 69 126 46 74 121
2141 42 58 100 30 58 108 49 71 120 778 1143 1921
Räma§i. . . 364 531 895 311 494 8051 311 468 779 321 477 7981 298 467 765 261 413 674 249 394 643 235 360 595 241 355 596 217 329 546 180 278 458 180 278 458

Aflati . . . 1607 2671 4278 1448 2549 3997 1398 2553 3951 1404 2482 3886 1396 2437 3833 1289 2264 3553 1076 1945 3021 987 1833 2821 979 1772 2751 981 1731 2712 922 1685 2607 1607 2671 4278
Noui . . . . 779 1524 2303 789 1392 2181 731 1204 1935 675 1100 1775 462 I 764 1226 150 338 488 245 367 612 307 455 762 281 934 718 234 391 625 237 365 602 4893 8334 13227
Total . . . . 2386 4195 6581 2237 3941 6178 129 3757 5886 2079 3582 5661 1858 3201 5059 1439 2602 404111321 2312 3633 1294 2288 3582 1263 22C6 3469 1215 2122 3337 1159 2050 3209 6500 11005 17505
Total General
Vindecati . 380 727 1107 .377 656 1033 313 563 876 282 488 770 215 374 589 63 146 209 86 148 234 110 202 312 99 171 270 87 160 247 131 182 31312143 3817 5960
Morti . . . 558 919 1477 462 732 1194 412 712 1124 401 657 1058 354 563 917 300 511 811 248 331 579 205 314 519 183 301 487 206 277 483 216 337 553 3545 5657 9202
RArna§i. . . 1448 2549 3997 1398 2553 3951 1404 2482 3886 1396 2457 3833 1289 2264 3553 1076 1945 3021 987 1833 2820 979 1772 2751 981 1731 2712 922 1685 2607 812 1531 2343 812 1531 2343

*ef birou statistic, M. Vodislav

ARHIVELE OLTENIEI 443

concluziuni §i anume : Toate faptele observate sunt con-

cordarzte pentru a ardla al pelagra este o boald de ort-
gind allmentard, datorita in mod hotarit alimentaflunel cu
baxd de porumb.
5i toate aceste constatAri ne procurA o mare bucurie, nu
aceea de a fi contribuit prin aceste precizAri la Etabilirea eti-
ologiei pelagrei, dar prin convingerea ce pentru noi isvo-
rA§te din ele, §i anume cd gratie sAngerosului nostru rAsboi
de eliberare a fratilor, §i gratie pa§nicei noastre revolutiuni
agrare, am intrat deodatd cu intregirea neamului pe drumul
ce in scurt timp ne va scApa §i de pelagrA. 5i aceasta nu
va fi cel mai mic d§tig al neamului.

Un yeehiu earlier istoric al Craiovei

DupA §tirile sigure pe care le posedAm, intemeiate pe
documentele timpulul, pe la sfar§itul secolului XVIII-a §i
inceputul secolului XIX.a centrul Craiovei era ,Argul",
adicd ulita poduluia care ducea prin stradele de astAzi
Alex. Lahovari, Lipscani §i Madona-Dudu cAtre BAnie §i
Casele Domne§ti ale Basarabilor de laugh' biserica Sf. Du-
mitru. Strada Unirei era numal drumul care ducea cAtre
Dh", spre Vidin, sau §oseaua care fAcea legAtura spre
Bulgaria turceascA de atunci.
Toatà viata boereascA a Craiovei era concentratA cam
spre aceastä parte a oraplui, in apropierea BAniei '), unde
pe vremuri rezida Banul §i apoi Caimacamul Olteniei.
In spatele BAniei era Inca de-atunci temnita Craiovei,
iar in imediata ei apropiere se afla marea clAdire a Hanului
manastirei Hurezului, pe locul de langa actuala piata Elca,
anume pe uncle trece astAzi strada care-i purta numele
Ong anii trecuti.
I) Cu excepya celuilalt cartier boeresc al vechei Craiove, dinspre
grAdina Mihai Bravu, despre care vom vorbi altA datA.
444 A RHI VELE OLTENIEI

Putin mai departe de locul Baniei se Inalta vechea

biserica Domneasca a Sf. Dumitru, cel mai vechiu monu-
ment istoric al Craiovei, apoi in dreapta sa vechile case
ale Basarabilor l), §1 langa ele marea curte cu casele lui
Mihai Viteazul 2), fostul Ban al Olteniei intre 1592-1593.
In dosul Baniei se intindeau locurile Clucerului Chiriac
Gaianu pana in livezile de langa Maica-Precisia dela Dudu,
iar de ad ora§ul se invecina cu campia ce tinea de mo§ia
Domneasca a Craiovei, astazi irositä toata, de nu se mai
§tie nimic de ea.
*
Ce a ramas din toata aceasta splendoare istorica, din
tot acest earlier boeresc al Craiovei de pe la 1800 ? Nimic,
afara de biserica SI. Dumitru, care in vechea ei forma
nu mai este, iar cea notiä nu se mai termina, amenin-
rand sä ajungd o chestie de eternitate pentru Craiova,
cat §i de ni§te ruine de ziduri, aflate cam la mijlocul stradei
Bucovina (fostd Hurezu), declarate de monument istoric (?!),
rama§ite ale vechilor cladiri ale Baniei Oltene !. Toate acestea
inteun cartier evreesc, inconjurate de murdäria pietei Elca
§i de trei sinagoge evree§ti.
Ce s'au facut toate aceste cladiri de seama §1 de in-
semnat trecut istoric al Craiovei ? Cum s'au distrus ele in
a§a fel, incat sa nu mai lase urme in actuala stare de prefa-
cere a Craiovei ?
lata ce ne propunem sa reinprospätäm in mintea citi-
torilor no§tri mai tined, pentru cari trecutul oragului nostru
mai poate avea un interes §i o atractie catre cercetari istorice.
* * *
Vechea locuinta a Banilor, cuibul unde a sala§luit
puterea Baniei Oltene peste cele cinci judete ale sale, este
disparuta definitiv din viata oraplui Inca din anul 1889,
cand zidurile rama§ite ale cladirei fostei BaniPt. au fost
daramate definitiv de catre Primaria Orgului, spre a se
I) Unde este astäzi Scoala NormalA de Invatitoare In str. Sf. Dumitru.
2) AstSzi pe acest loc se aflA proprietatea D-lui Mi§u N. Popp din
sir. U. Boldescu.
A RH I VELE OLTENIEI 445

curAti strada de aceste ruine, ce nu mai erau bune de nimic').

Chestiunea aceasta data Inca din 1879, cand se hotdrise de
Comund vanzarea acestor locuri, cat §i altele pe care se
afla Temnita veche", alAturi cu locurile cladirei BAniei 2)
Pe acel timp pa aceste locuri se &eau Infintate de
PrimArie pescdriile oraplui, care au stat aci pand pe la
1874 1875 3), cand au fost strAmutate pe locurile din strada
Justitiei (fostd Episcopiei), §i apoi in piata Noud, dupa 1890.
Despre aceastd veche locuintd a Banilor, ddramata astfel
in zilele noastre de totald prefacere a Craiovei, def. August
Pe§acov, in ale sale Schite din Istoria Craiovei" (p. 20-21)
dA amAnunte interesante, reproducand aci inscriptia pe
care el o gdsise pe o plata la poarta intrdrei uneia
din curtile acestor case ale BAniei, curte cu ziduri inane,
invechiie §i strdpunse de gaud pentru tunuri §i pu§ti, ce
se intindea Intre stradele Elca §i Sft. Dumitru de o parte
§i Intre Madona Dudu de alta", inscriptie pe care, tinand
seamA cá lucrarea defunctului A. Pesacov nu se mai gAse§te,
gásim nimerit a o reproduce din nou aici:
Io Alixandru loan Ipsilant Voevod, Ora§ul Craiova din
vechile vremi fiind Idcuit de vechi familii boere§ti §i de
altfel de breasle pe loc Domnesc iard§i slobod, fostau §i
din vremi trecute case domne§ti pentru lacuinta boiarilor
celor ce sunt oranduiti de Domnie obladuitori Craiovei §i
celorlalti judecAtori de aici de peste Olt. Dar fiincicd aceastd
casd cu totu sd dArdpAnasä din pricina rasmiritei §i venise
la o stare intru care nu era cu putintd a lAcui cel mai
,,prost om. Domnia mea socotind atata trebuintd ca sd-§i
alba odihnd boiarii cei ce se trimit de cdtre Domnie in-
, teacest ora§ al Craiovei pentru porunci Domnesci. i vd-
zand cA aceste casd sint podoaba acestui ora§, socotind
sum cheltuelei am prefAcut de iznoavA aceste casd Inpre-

I) V. Desbaterile asupra acestei chestiuni i hotArirea luati de Con-

siliul comunal, publicate tn Monitorul Cralovel pe anul 1889.
2) V. Dos. No. 23 879 al PI-leaflet orasulul Craiova.
3) V. Dos. No, 86 874, idem.
2
446 A RBI VELE OLTENIEI

Una' cu paraclisu precum se vede, spre vecinicA pomenire

a Domniei mele, de toti cati vor l'acui inteansele §1 de toti
ce cunosc podoaba Patriei lor. CA spre facerea acestor
cas5, am orAnduit Domnia Mea doi boeri din Craioveni
pA Dumnealui Ionita BrAiloiu biv vel sulger, §i Dumnealui
Constandin Fotescu biv vel clucer za Arie de au lost
epistati pang la sAvar§it, feat 1775" ').
AceastA inscriptie a lui Alexandru Ipsilante, reinoitorul
acestei insemnate clAdiri a BAniei, care poate fi consideratA
ca un adevArat document istorio, a fost tinuta cativa ani
pe sala PrimAriei, unde era pAstratà ca vai de lume, dupa
dArdmarea vechei clAdiri, §1 apoi prin anul 1906, ca sä se
scape de ea, Primarul de pe vremuri a trimis-o la Expo-
zitia din Bucure§ti, de unde cine §tie unde va fi ajuns
cAci de atunci nu s'a mai interesat nimeni de ea, ca de
un lucru de nimic !
Alaturi cu casele Domne§ti ale BAniei, unde se oclihnia
boeril Domniei" cum se exprima a§a de frumos Ipsilante
Voevod, se aflA hanul mAnAstirei Harezului §i cu para-
clisul Domnesc.
Acest han, despre care ni se dau detalii pretioase Intr'un
raport austriac de prin anii 1718-1730 (Hurmuzachi, Do-
cumente, IX. pag. 631), este arAtat ca fiind o clAdire lunga,
Inchisä cu ziduri de cArAmidA", ce servea de loc de negot
Companiei orientale, unde ace§ti negustori din partile rAsä-
ritului 1§i aveau a§ezarea. Hanul servea mai cu seamd la
bAlciul ce se tinea ad, cam timp de patru säpfamâni, ceace
ne face sä aflAm cA vechea Craiova era reputatA §i pe acele
impuri ca un bun loc de comert.
Hanul avea mari camere boltite, in§irate jur fnprejur pen-
tru a§ezAmintele negustorilor, iar in mijlocul curtii se ridica
un foi§or Malt, ce se zicea cA servea §i de local de bursä
1) Clucerul Constantin Fotescu, despre care vorbe§te Inscriptia, este
fostul ctitor al bisericei Maica Precesta dela Dudu, bine cunoscut in
Istoria Cralovei", ca §i Slugerul Ionita BrAilotu, bätranul boer din Diva-
nul Craiovei.
ARHIVELE OLTENIEI 441

negutAtorimei Craiovene, dar care poate sä fi fost §i obser-

vator militar.
Aceastd veche clAdire fusese IntemeiatA de atre egu-
menul mAndstirei Hurezului, loan Arhimandritul, desigur
cam in acela timp and se clAdea §i frumoasa mAnAstire
din Valcea cu acela§ nume, intre 1693--1700 ').
Inteun document din 6 Februarie 1709, BrAncoveanu
Vod§ cll dreptul mAnAstirei Hurezu sd ia anume venituri
pentru sine din targul Craiovei, privitoare la acest han:
A luoa dela baleful ce s5 face la Craiova dela Santa-M5ria mare
panA la Santa-Maria mica, de la toti negut5toril cati vor tinde prAvAlii,
ori cu ce fel de nego Ile : insä dela cei din hanu s5 la de pravalie po
ughi 1, si dela eel de Mara denu hanu sl ia po taleru 1 ; asijderea sA
alba a mai luoa sfanta manastire de la toate butile cu vinu cat sä voni
vinde in vremea acestul balciu, vama, de bute ate tl. 1. si cAmAnArIt
bani vad. 1, si sA ia dela carAle cu peaste vam5 : de caru cate tl. 1. si
peaste ocA 6 ; iar ce ant avea de vanzare sfanta manástire in vremea aceaia
a balciului, ori dobitoace, ori alte bucate, s5 alba a le vinde f5r5 de
nici o varnA si sA n'aibA nici o sup5rare despre parcalabii Craiovei si vinu
rile manastirii, ce va avea de vanzare, sA fie neoprite a se vinde acolo
in pimnita hanului peste totu hanulu, si sa aib5 bune pace de Carn5-
närit despre Camanarli Craiovei. Pentru cA acelu hanu dela Craiova
facandu-s1 cu multii cheltuialA a manastirii .. pentru folosul negut5to-
riloru si al sAraciloru, am socotitu.. ca sä MIA si sfanta manAstire
,acestu ajutoru .." 2).
Acesta este hanul, care a jucat un rol destul de insem-
nat in trecutul Craiovei, §i care in timpurile mai noui era
numit de toatä lumea Hama Nemtesc, Oa and §i zidurile
cele vechi, ce mai rAmasese din vechea clAdire dela 1700
a egumenului loan dela Hurezu, au fost dArâmate din po-
runca administratiei comunale din 1889, spre a nu mai it-
mane nimic din tot ce fusese pAnd aci.
Def. Aug. Pe§acov, in lucrarea sa citatA (p 21), crede
a acest han fusese un han nemtesc, färd insä a-i cerceta
I) Cp si studiul D-lul V. Dr5ghiceanu ,Zidurile BAniei Craiovei in
Buletinul Comisiunei Monumentelor lstorice pe 1910, pp : 192-194, unde
se vorbeste despre ram5site1e zidurilor dela acest han.
2) Reprodus din N. lorga. M5nAstirea Hurezului", 1912, pp. 19, si
Prefata la Stud!! si Documente XV.
448 A RIIIVELE OLTENIE I

trecutul. Numele acesta ii rAmAsese insA in traditia popu -

lard din timpul ocupatiei austriace a Olteniei (1718-1739),
cand hanul servise desigur adrninistratiei militare Chesaro-
CrAegti Austriace pentru trebuintele ei. Mai mult, in acest
timp Nemtii Ij gi reinoirA partile arse in rAzboiul ruso-aus-
triac. Alte reparatii i se facu dupa 1768, in urma rAzboiului
ruso-turc, cand mai toate cladirile Craiovei suferise stria-
ciuni din partea Turcilor.
Hanul fa In grija Egumenilor dela MAnästirea Hurezului,
aproape sigur pand la secularizarea averilor mAnAstiregti,
la 1864. De atunci el a trecut in proprietatea oragului, care
ne mai ingrijind nicidecum de el, sau foarte putin, l'a läsat in
parasire, incet cu incetul ruinandu-se sau cutrupindu-se de
vecinii din imprejurimi, pang cand ultimele ziduri ajunse
ruine au fost gi ele daramate. cu desAvargire.

In spatele Curtii 13Aniei, dacA tin chiar in aceiagi curte,

se afla temnita oragului. Ea a existat pand in anul 1862,
cand a fost mutat/ de aci, pentru ca organizarea noud a
inchisorilor cerea cii totul o and executare a pedepselor,
de cat aruncarea in gropi a celor condamnati la temnitA.
Dela 1862, de cand temnita a lost mutata, s'a pus in
discutia Consiliului comunal al Craiovei daramarea restului
de ziduri rAmase din vechea temnita Abia in 1886 Noem-
brie 25 aceastA chestie a fost definitiv resolvata, In sensul
ca tot locul numit temnita veche, din strada Madona
Dudu gi pan*/ in zidul din strada Hurezu (care este vechiul
zid i astAzi existent al Curtii 13Aniei), a lost vandut fostului
institutor 1. Parvulescu cu suma de 15.165 lei ').
si astfel, incet, sigur gi card nicio pArere de rAu, cei
din'aintea noastrA au curatit, modernizand (? I) un intreg
cartier istoric al Craiovei, dui)/ urma caruia nu ne-au mai
rAmas decat doar.... amintiri de aceea ce-a fost odatd...
G. )5111. Demetrf sett.

1) V. votul Consiliului Comunel Craiova, care aprobl aceastA vAnzare,

din 9 Noemvrie 1886.
A RHI VELE OVTENIE1 449

Fabrica de hartie de pe Olt,

din satul Ruda
D-1 Prof. N. lorga in No. 9 al Arhivelor Olteniei" atrage
atentiunea asupra unui loc dat de boierii Rudeni den
susul morii de baffle".
Mina de aur (ruda pe slavone§te), ca §i instalatia morii
de hartie, trebuie sA fi fost In satul Ruda de azi, in judetul
Arge§, pe Olt, in fata haltei Govora. In acest sat existä
panA azi paraclisul casei boierilor Rudeni, in toatA infa-
ti§area caracteristicA bisericilor veacului al XVI-lea. Pisa-
nia bisericii, mult transformate in 1888, nu §tie sA amin-
teascA de cat de zidirea bisericii din timpurile primitive
ale formArii principatelor, . . . servind chiar de azil in timpul
invaziunilor turce§ti §i tAtAra§ti" ; dar douA pietre la mor-
minte pomenesc dotfa nume ale acestor boeri morti de
moarte naprasnicA in zilele lui Mihai Viteazul :
1) Pfestavise raba bzio jupanica Kaple jupaneasa
[Ste] ran Log. poghibise po dni lo Mihail Voevod
2) Prestavise rabu bzlo Kirka sna Tudor post. 1 mall
eg[o] Stanka, vel dnl lo Mihal Voevod, mca Maio 2 dna,
Vleat 7109 = 1601.
Pictura foarte frumosä, retu§atA in veacul al XIX de
monahul Rafail SlAvitescu, conservA §i chipurile acestor
boieri: Jupan Andrei, jupAneasa Dumnealui Stanca ; Theo-
dor clucer, jupanita Despa ; jupan Kirka, jupanita Durnitra ;
jupan Dinu brat ego, jupan RAducanu sin ego.
Aproape de u§a de intrare se aflA aceastA curioasA
invocatie :
0 minune, mare impörate Alexandre, unde fi-1 impa-
ratla l puterea care sa temea 141 crall ,F1 imparafil de
la toate marginlle plimantulul, catavol in mormant oasele
goale; Intru degraclunea lumll am fost ca vat, $1 voi
vett fl ca nol.
450 ARIIIr ELE OLTENIEI

Inscriptia §i sensul cuvintelor acestora, mult asemAnA-

toare cu cele scrise pe pisaniile mormintelor Buze§tilor
de la Colui, §i pe portretul lul Mihai Viteazul de acolo,
aratA §i aci stigmatizarea epocii lui Mihai Viteazul de dire
cAlugAri, fapt asupra cAruia am insistat in Buletinul C. M. I.
V. Dnighiceann.

Inmormântarea la Romani §i la noi

Dintre toate fenomenele vietii, cel care_ a isbit mai
puternic sulletul omului din toate timpurile a fost moartea.
Inlemnirea aceasta a corpului, despärtirea sufletului de trup,
trecerea bruscA a corpului din insufletit in rAndul lucrurilor
neinsufletite, anorganice, este §i azi o problema de adAnca
filosofie. Romanii au crezut in totdeauna cA in pamAnt
ingroapA un orn viu. Credinta aceasta clAinue§te panA azi.
SA-i fie tArana u§oarA" traduce deadreptul formula latina:
Sit tibl tma levis". Mai mult decAt atAt : orice incercare
de a introduce cumatoriu in locul inhurnärii, cu toate
avantajele lui, intampinA o rezistentd surdA la noi toti,
fiindcA focul e elementul dizolvant, distrugator, pe cAtA
vreme in mormAnt presupunem o reconstituire mai lesne
a fiintei umane §i chiar o suferintd mai mica.
Omul mort, dupd conceptia cre§tinA, mai alts dupa
obiceiurile milenare trecute din generatie in generatie, este
un sfAnt, care ne prive§te din empireu §1 ne indreaptA
pa§ii cdtre bine, ne mustreazA in visurile noastre de noapte
pentru fapte rele. Acea§i pArere o aveau §i Romanii, ba chiar
mai potentatà. Eskil se adreseaza astfel mortilor : O, feri-
citilor care locuiti sub pärnAnt, ascultati invocatia mea :
veniti in ajutorul copiilor vo§tri §i dati-le victoria". lar
Virgiliu se adreseazA tatAlui sAu cu Sancte parens, divinus
parens' '). Moartea deci era privitA ca o trecere a muritorului
in viata eternA.
1). La cite antique, Fustel de Coulanges.
ARHIVELE OLTENIEI 451

Fericirea lui acolo depinde de ingrijirea ce i-o dau

urmasii aici pe pAmant. Vai de mortul care nu avea urmasi
in stare de a-1 onora! Dupa Romani §i Greci, mortul lipsit
de riturile ingropArii se face strigoi. La noi soroacele po-
menirii mortilor stint date sfinte. La Greci si Romani
parintii morti erau creatorii lor. Ei simbolizau principiul
creatiunii si al generArii. De aci serbAtorile comune ale
gintei pentru morti. La noi sufletele mortilor sunt incor-
porate §i au aceleasi nevoi ca si in viatd. Crestinismul,
fixAnd ideea creatiunii in Dumnezeu, a mic§orat din fana
tismul riguros al cultului mortilor pAgAn. Totusi mortul e
ceva slant. De aceea mA mirA obiceiul barbar ce existA in
Moldova, in anumite localitAti, de a transforma mortul in
subiect de its, legandu-i piciorul si maim cu frAnghie, si
trAgAndu-le pe fereastrA poporul face haz de mi§cArile lui
fArA viata. Ba il vApsesc, ba fac imprejurul lui tot felul de
glume, care de care mai indecente. Acest obicei nu este
nici la noi, nici la Romani. Obarsia lui pare a fi de altA
naturA.
SA asistAm la funeraliile unui Roman. latA cum poves-
teste Dézobry inteo scrisoare citatA de Guiraud. Mamurra ')
fiind gray bolnav, trimite dupA flub sAu Marcus. Marcus
vine it. fuga ; glasul lui mai insuflete§te putin pe Mamurra,
care se cAsneste sA-§i scoatd inelele sA le dea fiului sAti,
semn cA el e ales mostenitor. AceastA trudA il oboseste, il
sleeste de puteri si moare. Marcus de abia avu timp Ali
lipeascA gura pe acea a bAtrAnului, ca sg-i primeascA cel
din urmA suspin. and fu incredintat cA a murit, ii inchide
ochii". Obiceiul de a inchide ochii mortului este si la noi.
Apoi se duce cineva la ternplul Libitinei (zeita inmormAntA-
rilor), unde facea declaratia mortii si anunta pe antreprenorii
serviciului de inmormAntare sA trimitA sclavii lor, ca sA pre-
pare corpul. Aceastd preparare consista dintr'o lotiune de apA
caldd si imbalsAmatl cu aromate. In timpul spAlArii strigA din
cAnd In cAnd pe mort cu voce tare, ca sA se incredinteze ca" a
1) Mamurra este un nume de patrician.
452 ARHI VELE 0 LTENIEI

murit in adevAr. CAnd corpul a fost spdlat gi parfumat, ii

infrumuseteazd figura cu o alifie de floare de fdind gi dd
astfel cadavrului paloarea unui mort linigtit, indreptand
deformdrile din timpul agoniei sau ale boalei". La noi la
fel, morlul e spAlat, curAtit, primenit in tot ce are mai bun
gi dad figura nu e intocmitd in alt chip, este observatd
figura linigtitä a mortului care par'cd doarme". Dacd
mortul a murit printeun accident care i-a distrus figura,
o inlocuegte printr'o masa asemänMoare". La noi figurile
diformate nu se aratd. Mdgtile la Romani erau foarte in-
trebuintate. Mortii mai de seamd ai familiei, aflati toti in
casd prin mdgtile obignuite, conduc in ziva inmormAntárii
pe cel mort de curand. Mamurra e imbrAcat cu o togA
de purpurd ; pe cap are o coroand de stejar, ce o cApdtase
in rdsboi salvAnd un cetAtean ; il ageza pe un pat ridicat,
sdpat cu ivoriu gi acoperit de stofe de pret. Fiul ski,
ajutat de cAteva rude, pun patul in Atrium, picioarele
mortului indreptate spre ugA". La noi in ocul coroanei
stint decoratiile, intrucAt e vorba de o inmormAntare a
unui om cu vazA. Patul de atunci e catafalcul de azi,
acoperit cu flori gi stole scumpe, agezat fie in salonul
casei, fie la bisericd. Mortul e agezat azi cu picioarele spre
rdsdrit, iar rudele sunt cele ce dau tot ajutorul la in-
mormAntdri.
Japiterii de o culoare albastrd inchis acopereau
ugile ; in vestibul, parfumuri ardeau pe un altar gi in fata
o ramurd de chiparos arAta pontifilor cd ei trebue sa se
depArteze de aceastd locuinta, cAci ar H profanati la vederea
unui mortTM. Doliul Romanilor era albastru inchis, al nostru
negru, iar chiparosul gi azi e doliul mortii.
Corpul rdmAne expus geapte zile, pdzit de un servitor.
Ziva a opta, de dimineata, crainicii alergau pe strAzi gi
anuntau inmormAntarea in felul urmAtor: Mamurra a murit.
Pentru cei ce vroesc sd asiste la inmormAntare, e timpul de
a veni. Vor avea loc jocuri, gi cel ce conduce doliul (fiul
sdu) va avea un maestru de eeremonie gi lictori".
ARILIVELE OLTEMEI 453

Azi corpul rAmAne o noapte sau douA §i e pAzit de fe-

mei bAtrane, cu multA sfintenie. Ar fi o profanare a mortului,
ca sä fie läsat singur. Autorit latini nu povestesc dad se
fAceau sau nu imbAlsAmAri, cel putin ca in ziva de azi,
pentru ca un cadavru sa poatA rezista putrefactiunei timp
de opt zile.
Invitatia noastrA sells/ de azi, e chemarea publicului prin
viu grai de cAtre pristavi. .Invitatii intrAnd in atrium erau
Imbracati cu paenula (un fel de pieptar) §1 nu cu toga.
Femeile erau imbrAcate cu un fel de manta cafeniu inchis
sau albastru inchis". Ca §i noi aveau o anume hainA pen-
tru ceremoniile InmormAntdrii, §i nu toga, haina triumfului,
a victoriei.
.0 bocitoare (praefica) plAtitä, adusä de serviciul inmor-
mAntArilor, reciteazA, in sunete de flaut §i lied, poeme fune-
bre in onoarea mortului (Neviae)". Obiceiul de a plAti o
femee, care sA impresioneze publicul prin glasul §1 inche-
garea artisticA a vorbelor, nu este in Dolj. Co§buc II citeazA
in Ardeal. Cu toate acestea, femeia care §fie sA infloreascA
cuvintele, a§a Mat sA fie cAt mai impresionantA, este
mult admiratA §i la noi. Femeile celelalte o admirA fArAmi-
tAnd o lacrimA intre gene". Muzica de azi cu mar§ul lui
Chopin t§i trage origina dela flautul Romanului sau al lirei.
La tarA lAutarii sau clarineti§tii, iar acum in urmA prin influ-
enta militarA trompetii, intovArA§esc alaiul cu cAntecele lor
mai mult stridente decat jalnice.
. klarcus Matnurra §1 trei rude in toga pretext1 cafeniu
inchisA §i cu capul acoperit ridicA mortul 0-1 poartd pe umeri.
Inaintea cortegiului sunt torte §1 Mclii, de§i e ziva na-
miazA mare. Un functionar al pompelor funebre (designator).
merge in capul convoiului, precedat de lictori in tunici albas-
tru inchis. In urma lui veneau cantareti din trompetA, corul
satirilor executAnd un dans comic numit Sicinnium,apoi li-
bertii lui Mamurra, toti cu bonetul liberdrii pe cap. Mai la
o parte se vedea arhinzimul, imbrAcat ca defunctul §i cu o
454 AR HIV ELE 0 LTENIEI

masa exactA ca defunctul, al cdrui mers il imitd, cum si

toate miscdrile corpului pand la cele mai ridicule.
Dupd el iaintau in ordinea timpului, strAmo§ii deceda-
tului, reprezentati in portretele lor de ceard colored, fd-
cute fn felul mdstilor de teatru 0 purtate de oameni a cd-
ror staturd si infAti§are era asemándtoare cu aceia a celor pe cari
ii reprezentau. Dela distanta aveai iluzia cd vezi pe insAsi
strAmogii. Ceeace complecteazd iluzia este cA fiecare are in-
signele demnitatii pe care le-au avut in viard : consulat,
preturd, censurd, §i ca el e insotit de lictori, ca 0 altAdbld
In viatä ; dad vreunul din stramogi a avut onorurile trium-
fului, apArea in cortegiu intr'un car. Corpul defunctului era
insotit apoi de toate insignele ce le a avut in viata. Dupd
mort mergeau rudele gi prietenii in haine albastre gi fara
inel. Femeile inchideau cortegiul. Cu hainele in dezordine,
0 cu pdrul despletit, ele vArsau lacrimi si pldngeau cu tipete
disperate. In cap era mama mortului cu fetele si nora.
ardul bocitoarelor se compunea numai din servitoare,
conduse de jeluitoarea (praefica) care le area pantomima
durerii §i cldclea tonul jelaniei".
A§ezarea in convoi este exact ca si la noi. Intdi merge
corul, apoi drigul, rudele §i prietenii (bArbatii), apoi femeile.
Rudele sunt imbrâcate in negru gi cu pdrul neingrijit, aga cum
erea la femeile romane.
Dar sd urmdm convoiul mai departe:
Convoiul cobora in Forum, unde se oprea la piciorul
Rostrelor. Imaginile stramogilor se aseazd imprejur. Scaune
de ivoriu erau rezervate chipurilor (simulcra) acelor stramosi
cari ocupaserd scaunele curule. Catafalcul se depunea pe
tribund gi corpul se ageza vertical, ca sd fie vdzut de toti,
sau cd rAmdnea ascuns in litierd ; in acest din urmd caz,
un corp de ceard, fdcut dupd chipul mortului, se arata tutu-
ror. Marcus pronuntd discursul funebru.
PArdsind Forum, cortegiul se indreaptd cdtre Via Appia,
unde era preparat un rug. Inainte de a ageza patul jos,
mama mortului deschidea Lchil fiului sdu, ii da inelele si
 ARHIVELE OLTENIEI 455

o monetä ca s'o dea carmaciului cor4biei din Infern, ii sd-

ruta bozele Inghetate si-i striga suspinand : Adio I Te vom
urma in ordinea ce ne va destina Dumnezeu".
Azi mortul e dus fie la locuinta lui, fie In alt loc in
legaturà cu activitatea lui. Aci se pronuntà discursurile.
Särutul mortului e §1 la noi In bisericA. E considerat ca o
cerere de iertare pentru pAcatele §1 neajunsurile pricinuite
mortului. Moneda romanä o gäsim si la noi. Ea este plata
cu care va plAti sufletul vAmile väzduhului. De obicei se
pune un ban de argint.
DupI ce se ingroapä mortul, la noi se stropeste mor-
mãntul cu yin si untdelemn, a veche rAma§ita in sufletul
nostru din credinta cA sufletul are acelea§i nevoi ca si trupul
in viat5 De aceea Romanii, la inceput, ggureau mormântul
pAnd la mort, si prin gaura aceia introduceau alimente.
Când mortul e gata de ars, se varsä pe párnant cloud
- vase cu yin curat, dou5 pahare cu lapte §i dou'a cupe cu
sange de victimä Dupa libatii si sacrificii de victime, ca-
davrul e ars in cea mai mare jelire. Apoi Mamurra, dupd
ce s'a spälat pe mânä cu ap5 math, primeste oasele defunc-
tului, impreunä cu ram5sitele arse, pe care le pune in panze
de in §i le inchid intr'o urna' de aramd cu parfumuri. Marcus
inconjoarä apoi de trei ori adunarea cu 0 ramur5 de laur
si purifica lumea, care se poate retrage. A doua zi sunt
jocuri scenice si ponieni la sAraci. Se irnparte came la sAraci
si se d5 o masA publica in For. A doua zi Marcus trebue
sä ducä urna la mormant ; acesta era ultimul act public al in-
mormänt5rii. In aceasi zi era o masä Mire rude".
La noi, la intoarcere dela cimitir se spal5 toatA lumea cu
ap5 curati pe mftini si se arunci inapoi cu apa", jar dela cimitir
au venit fa'rA sä mai intoarcA inapoi capul. Toate astea sunt
vechi reminiscente rämase in obiceinrile poporului. Pomenile
noastre de azi reprezintä masa publicA a lui Mamurra, iar
la nota zile e sorocul crestinesc de a se pomeni mortul
si a imparti siracilor, asa cum Mamurra aduna rudele in
a noua zi. Lumanärile noastre sunt vechile torte §1 fäclii
456 A 1.1 ELIVELE OLTEN1E1

ale Romanilor. Focul a fost considerat intotdeauna de cei

vechi ca un zeu. El patrona toed viata cetateanului roman :
cdsãtoria, adoptiunea, emanciparea, etc. Focul era zeul pro-
tector al casei. Oinul nu e§ea niciodatà din casa sa färd
sd-i adreseze o rugdciune, §1 când se reintorcea, inainte de
a-§i vedea sotia §i sä imbrAti§eze copiii, el trebuia sd se
inchine inaintea dminului §i sA-1 invoce ').
Cultul focului este §i la Brahmani §i la multe popoare
din Orient. Zeii, fnainte de a fi oameni, erau lucruri. Cu
vremea, fortele devenird persoane, §1 atunci focul deveni
Zeita Vesta (azia).
Toate aceste obiceiuri, pästrate cu sfintenie din generatie
in generatie, au ajuns pand la noi. Fiecare neam e o pro-
blemd sulleteascd ; iar rezolvirea ei este in cercetarea cauzali-
tatii lui suflete§ti. Ceeace nu poate dovedi istoria, ne dovede§te
cu prisos o pagind de folklor.

latA dteva obiceiuri §i credinte din Calafat, cu privire

la fnmormântare, comunicate de D-I Stefan Panaitescu din
acel ora§.
.Intdi se inchid ochiii mortului, apoi rudele incep sä se
jeleasd numai atunci când sant incredintate cd mortul
a mina, cdci dacd ar Incepea ca sd-1 plângd in timp ce el
f§i cla suflarea, credinta este cd mortul inviazd iar, §1 pail-
me§te mai mult.
Rudele fl spald, 11 pieptAnd §1 frnbrdcAndu-1 cu vestminte
noi, ii apazd pe masä cu picioarele spre rasarit. Se aduce
un sfe§nic dela biserid, in care se pun lumanari, iar sfe§-
nicul se apazd la capatul mortului. Tot in sfe§nic se pune
§i lumânarea cu care a murit in mand.
Ca semn de doliu se obi§nue§te prin satele din Impre-
jurimi a se pune la casä un steag negru, care se ridid
dupa un an de zile.
Dupd acestea se leagd la man dreaptd §i la degetul
I) La cite antique, Fustel de Coulanges.
A RHIVELE OLTENIEI 457

cel mic o moneta de un franc sau- 50 bani ; credinta este

ca mortul sa plateasca toate podurile peste care va trece
§i sa aibd cu ce f§i cumpara cele necesare, rupand din
monetA §i and la fiecare pod §1 vama peste care va trece.
Mortului i se apazd in coltul gurei o bucatA de tamae,
ca mortul sa fie ferit de diavoli, potrivit credintei ca
diavolul nu poate O. suporte mirosul de tamaie.
Cand mortul este a§ezat pe masa, e bine ca o femee
mai in varsta sa-I pazeasca de farmece, dup5 ce s'a avut
grije ca toate pisicile sa se ascundA fn beciuri, iar cainii
sl fie legati, pentru ca nu cumva unul din aceste animale
sä treaca pe sub cadavru caci altfel mortul s'ar face strigoi.
Cand mortul este luat de pe masa §1 pus In cosciug,
este bine ca sa se facA o perinuta in care sA se puie
pieptenul cu care a fost pieptenat, sapunul cu care a fost
spAlat, cinci Omani de fus, o mana de mei, 3 Omani
de tat (o burueanA cu floarea alba, ce cre§te pe camp), 9
(noua) pietre, o bucata de marmora §i o bucata de ceara
din lumanarea cu care a murit ; acestea, dupA ce sunt puse
in perinuta, se baga sub capataiul mortului.
In comuna CerAtu jud. Doljiu este obiceiul ca stalpul
sau crucea care este pusa intai sa fie schimbata dupA
6 saptamani; iar dupa aceasta cruce vine un lemn imbracat
in forma celui mort cu vestmintele lui, In cat de departe
sa semene cu cel mort. Acest obicei poate sa fie Minas
dela Romani. lar dupa ce mortul era tnmormantat, hainele
cu care a fost fmbracat lemnul se a§eaza pe patul unde
a murit mortul, se tamale §1 apoi se da de pomana la o
ruda sau la un cunoscut.
Cand mortul este fn biserica, este obiceiul a i se mi§ca
fntruna capul, §i anume pentru ca mortul sd fie atent la
serviciul religios.
Tot In bisericA i-se apaza pe piept o icoana, §i apoi
yin rudele, fncepand dela cele mai apropiate, ca sA särute
icoana §i mortul. E obiceiul ca mortul sA fie tras de degetul
cel mic §i sa se pronunte cuvintele: tu te duci la ai tai,
458 ARIIIVELE OLTENIEI

iar pe mine sd md Iasi la ai mei" ; aceasta pentru ca mortul

sd nu cheme imediat dupd el pe cel mai drag din rude.
Mortul este pornit la cimitir, iar la fiecare rAscruci o
run', cea mai apropiatd, aruncA bani peste cel mort, ca el
sä alba cu ce plAti cele 44 de vAmi, prin care va trece.
Cand mortul a ajuns la cimitir, preotuf aruncA untdelemn
in forma unei crud peste mort §i, dupd ce 1-a scoborat in
mormant, preotul aruncA cel dintal o mand de pAmant
Apoi lumea se imprA§tie spre case, dar nu tot pe acela§
drum ; dupä ce se spalA pe maini, pleacA din nou la mort,
unde se pune pomand o masa', data celor vii pentru cei
morti. Tot atunci rudele au grijA ca sä puie 3 zile dearandul
un pahar cu yin §i o bucata de zahdr, in credinta ca su-
fletul dupA 3 zile pArAse§te casa.
Tot spre pomenirea mortului se clA In fiecare dimineata
unei rude mai apropiate ceva de mancare, bucate tAmaiate
§i insotite de lumanarea cu care a murit cel dus.
In ori ce zi ar fi murit mortul, trebue sd fie dres".
Acest dres se face Sambdta §i este indeplinit de dou'd
femei In varstä §i o fatä, care trebuie sA-1 tamale timp de
6 sApt. Cele 3 femei merg inainte, fail sa vorbeascA §1 fArd
sa se uite inapoi, avand in mand una cenu§e §i alta mei
parporit. Ele tot timpul presara una mei, §i cealaltA cenu§e,
dupd credinta ca, atat timp cat ii trebue celui mort ca sA culeaga
meiul §1 cenup, nu se va face moroi. Apoi ajungand la mor-
mant, il ocolesc §i pe acesta de 3 ori, presArand cenu§e §i mei,
§i infig resturile fuselor, in numAr de cinci (ale caror Omani
se aflA in perna de sub capul mortului) In a§a fel ca cloud sä
vie sub brate, unul in dreptul inimii, iar celelalte la picioare.
Femeile au grije ca, atuncia cand infig fusele, sA bage §i
Cate o manA de mei §i de cenu§e §i ate un graunte de
usturoi.11 tamale apoi §1 plena acasd, tot fArd ca sA vorbeascA
sau sA se uite Inapoi. Acest dres se face la 3 zile dupd In-
mormantare. Dacd In timpul and paze§te pe mort trece o
math' sau un caine pe sub el, atunci e credinta cä se va
face moroi. In asemenea caz, dupl ingropare, se duce un
om care e nAscut Sambdta, §i Inteo noapte desgroapd pe
A RILIVELE OLTENIE1 459

mort §111 infige o sulA in inimA. AceastA operatie se face

la 12 noaptea, and moroiul se pregAte§te sA pArAseascA
mormantul §i sà vie la cei vii.
Tot moroi se fac §i copiii cari s'au näscut cu chitie §i
cAma§e. Dupd moartea unuia din ace§tia, dad se intamplA
de mor rudele §i prietenii, ii infig un cui in inima celui
mort, §i cu lumanarea cu care a murit in manA i se (IA
foc la tivul cAmA§ii de la spate. Atunci mortul nu se va
mai face moroi.
Tot tnoroi se fac §1 aceia cari mor cu fata ro§ie, de-
aceia §i lor li se bagA sula in inim5.
Dupd inmormantare casa se maturd, §i gunoiul este dus
afarA din ograd5, iar apa pe unde a trecut cu mortul este
schimbatä, cAci credinta este cA acea apA este insä§i apa
in care a fost scaldat cel mort ')".
Influenta slava a adus foarte putine modificAri riturilor
noastre. De altfel, un popor a§a de superstitios ca poporul
roman nici nu gAsim in antichitate. Fiecare fenomen avea
un zeu ba chiar mai multi. CopilAria avea vreo 9 zei. Corn-
parate insA riturile lor cu obiceiurile noastre, se gäsesc
aproape toate elementele latine Intrebuintarea va fi deo-
sebitä, dar elementele au rAmas. Dad am avea posibilitatea
de a culege tot folclorul oltean, am fi surprin§i de MA ase-
mAnare este.intre sufletul roman practic§i de aceea supers-
titios§i intre poporul nostru, ce trAe§te prin rituri §i su-
perstitii.
Neamurile de azi sunt mo§tenitorii vechilor popoare nu
numai in ce prive§te literatura scnisA, ci §i in privinta lite-
raturii nescrise. Motive pAgane la cre§tini, autropomorfism
la Romani, zeita Sf-ta Vineri, mitologie pAgAnA cu fond
cre§tin, toate dovedesc cA dacd documentele se uitA, insA
ceea ce a intrat in sufletul poporului nu se mai pierde, §i
cu rost sau fArA rost se perpetueazA multA vreme, pAs-
trandu-§i obar§ia dintai, pe care o gAse§ti purA sau alte-
rat5. A§a stau lucrurile cu multe din obiceiurile noastre fata
de cele ale Romanilor. Const Gerotii.
I) Comunicat de D-1 Stefan Panaitescu, din Calafat.
 4.*sioSIVAT J 0 Q 0 0 0 0 Q 0 0

Doeumente
dela Negoe§ti-Mehedinti *)
Comunicate de N. G. Diem Innen.

3) Milostiiu Bojiiu lo Costandin Mihail Cehan Racovitä Voe-

vod i Gospodin pisah Gospodsvomil): cinstit i credincios boiariul
Domnii Meale lonacachi Hrisoscoleos vel ban iti facem in §tire
CA la Domnia Mea au dat jalbä Avram dela Negoe§ti pentru o
fämeae anume Paraschiva fata lui Iovan faga[nul] de acolo sud.
Meh. cum ca [are] §i el in hotarul Negoe§tilor a patra parte iar
un lane unchiul Paraschivei s'au pus de i-au vAndut mo§iia la
Milcu Boiaiu. i murind unchi-säu lane au rAmas Paraschiva
ciironoami pe toate ale lui. A§Ajderea si jalui cum ci §i Ion 13a-
loin! dela Glogova iar5§i s'au pus §1 acela de i-au vandut 150
stanjeni de mo§ie §i s'au pus §i alt Ion Baloiul dela Negoe§ti de
i-ar fi mai stàpanea§te §i acela 250 stanjeni §i 100 de pa§i f5rA
de dreptate §i el iaste paguba§i. Pentru care iatA ca-ti scriem
Domnia Mea sa trimiti sa aduc5 pe toti aceia [cari] sá jaluia§te
§i puindu-i dum[neata] fata sä le ei seama de toate pricinile ate
*) Incredintate ,Arhivelor Olteniei", spre cercetare i publicare, de
catre sAteanul D-1 Vasile V. Tarmigan, din Negoesti. Primele au fost pu-
blicate In numerele trecute ale revistei, la pag 301-302 sl 379-380.
1) In româneste : Cu mila lui D-zeu lo C-tin Mihail Cehan Racovita
Voevod i Domn scrie Domnia mea.
ARHIVELE OLTENIEE 461

s'au jeluit si dupe cum vei cunoaste ea iaste cu cale 1 cu drep-

tate sA le hotarasti prin carte de judecata, si mosia sA o dai
dum[neatal supt a cui stApanire s va cadea. Iar neodilmindu-sa
vre-o parte, dui:4 hotArirea ce le vei face, cu soroc dupA vreamea
lucrului sA-i trimiti la Divan. Tolico pisah Gospodsvomi 1).
Sept. 14 din 1724.
Io Costandin Racoviti Voevod Milostiieu Bojieu Gospodni.
Procit vtori Vistier.
(L. P.) 2)

4) f Lasat-am eu Nicola diiata mea la mama copiilor mei precum

[sal se stie cA la cine am fost datori §i la cine am eu precum D
arato in jos [ ]3) nume am fost datori la Gheorghe CarAconcea
talerl 3 [ ]3) lucrat la el §1 rn-au dat si ,ginert-seu de am lucrat
[ 13) tot de taleri 3 pol. De taleri I am fost datori [ 13) i In'am
plata si livada di Mihai Tama§ [ ] 3) jalojit n'am vandut ci au
vandut Gheorghe 1 Du[mi]trasco frati mei. SI am fost vAndut o
livadA lui [Pa]tru BAloi ot CalugArent §1 1-am dat bani taleri 3 §i
zapistul nu m'au dat. 5t la Ion Belei 400.datori. l la Patru
Cojocel i-am vAndut mosie dela RAtez1 stanjenl 7 si au mai rAmas
7, au cerut partea si am dat.o. i prins rrat pe carte iar noi 1-am
tras la judecati si 1-am rAmas sA ne de cartea §1 sa-i dam bani
taleri 3 iarl taleri 3 au limas sA mi-i dea si nu mi 1-au dat nici
bani (nici) cartea. l am luat neste bani cu nepotu-meu Oprisl
dela loniti Protopopu talerl 4 eu, Oprisi taleri 4 pe sama mea
si eu m'am plAtit de partea mea taleri 4 iar Oprisi nu au dat vi
in'au apucat iar pe mine de hAia bani eu am (me)rs de (1Lam)
apucat de bani si n'au avut bani ci au dat un bou de s'au plAtit
de Protopop. l pentru pricina Taparlii ce eu am fost la Divan
am scos carte la ispravnic sA ne indrepteze far ei au facut zapis
mincinos la carsme si eu nu stiu pentru cheltulalA ce au facut la
hotarnicie dumistretile 4) au luat BAloi selistile noastre s'au dus
tatA-meu de au jeluit la dumistratie si cAtA cheltuialA s'au fAcut
au fost din casA.
Si am scris eu Ion Vornic cu zisa mortului aceasta 1784.

5) Dumneata po[steln]ice Gligorie Sud. Mehedinti. CiacAzane,

zapciule al plAsii BAH sAnt : acest Gheorghe TArmigan i cu fratii
1) Astfel scrle Domnia mea. 2) Pecete inelarA.
3) Loc rupt In original. 4) In loc de administraile.
3
462 A RIlIF ELE OLTENIEI

lui ot Glogova viind aid ni sA jaluirA pentru un Ion TAparlea i

pentru Barbu HAldeanu cu fratii lor zicAnd cum cA Orgill avAnd
mo§ie impreung cu ei deavalma au hotArit despre dAn§ii §I din
partea ce li s'au dat jAluitorilor dela hotArnicie ar fi intrat par*
cu sAlnicie de le-au cutrupit stAnjeni trei sute fArA de a avea
vre-un zapis de vAnzare dela jeluitori ci fiindcA jeluitorilor ii §l
cere ace§ti stAnjeni supt a lor stApAnire ca o mo§Ie bunA altAdatA
dela hotArnicie. Pentru care scriem d-tale-primind aceasta poruncA
sA trimiti §i sA aduci pA pArAti di care sA jAluesc cu toate cArtile
ce vor fi avAnd pentru aceastA pricinA §i sA-i intrebi cu ce carp
§1 cu ce zapise stApAnesc- acei stAnjeni ai jAluitorulul §1 de va fi
vre-un zapis de vAnzare la cineva§i sA-1 arate inaintea d-le cu a
sA descoperi adevArul §i a se arAta cu ce stApAne§te ca sA §tle §i
jAluitorii in ce chip sa stApAne§te acei stAnjeni. Iar cAnd nu va fi
nici un zapis de vAnzare cu arAtare in scris, sA li sA sloboazA
ace§ti stAnjeni ce cu silnicie §i cu vorbe viclene§ti le mAnAncA.
Ca nerAmAind vre-o parte odihniti dup5 a d-tale cercetare §I ho-
tArire §i viind §i inaintea noastrA sA li sA izbriveascA pricina §i
sA-i mai socote§ti pA jeluitori cu verii lui pentru livezi, 1805
Septembre 12.
(ss) Nicolae Glogoveanu.

6) Cu multi plecAciune sArut cinstita mAna D-tale,

DupA aceastA cinstitA poruncA am cercetat §i la hotirnicia ce
s'au fAcut IntAi de rAposatul biv vel logofAt Ion Glogoveanu de
s'au ales pAmAntu Turmiganilor pe urmA s'au rAdicat unii din
mo§nenii din Negoe§ti §i au luat alti bout hotarnici pe rAposatu
Cotofeanu §i rAposatul cliucer za arie Stratie Gorniceanu §i-i pA-1
gube§te din cAtiva stAnjeni. *i intrebAndu-i cu ce I-au dobAndit
pAmantul la hotArnicia de al doilea arAtarA cA dupA vremi intAm-
plAndu-li-se mare silA au fost fugiti in tara TurceascA §1 n'au fost
de fata §1 Bind hotarnici de boeri la mijloc pAnA sA vor judeca
ca sl a aleaa dupA care hothrnicie sA li se urmeze stApAnirea
n'am indrAznit a le face nici o alegere ci rAmAne ca sA vie ina-
intea D-tale §i de al doile sA li hotariti de aceasta cu luminata a
D-tale §tiintA §i dup5 cum Dumnezeu vA va lumina a§a li sA va
hotari.
*I cu multA pleciciune sAnt prea plecati slugl 1805 Sept. 27.
(ss) G. Ciocazan.
ARHIVELE OLTENIEI 463

RusAne§tii §i Valsane§tii-Romanati
Comunicate de N. Plopvor.

Copie
Dupe zapisul Mitropolitului Grigore, prin care vinde Pahar-
nicului ,Stefan pargoveanul mosia Rusdnestil si Valscinestii din
judetul Romanati.
Din anul 7274 (1766) lanuarie 22.

(Dupe documentul presentat scris pe hãrtie).

Adeverim cu aceasta scrisoare a noastrà la mana fiului nostru
sufletesc Dumnealui teian Par§coveanu, biv vel Paharnic, precum
s5 se §tie, ca in judetul Romanatilor. peste Olt, avand Sf-ta Mi-
ropolie movie ce se chiam5 Rusane§til i Vals5ne§tli stanjeni 505
ce iaste inchinat5 §4 data danie de Dumnealor boerii *tirbei, la
schitul Santei Mitropolii ce se nume§te. Didescil ot sttd Teleorman,
care aceast5 mo§ie este impietrita §i hotgrat5 de 12 boeri hotarnici,
in zilele reposatului intru fericire Io Grigorie Ghica Voevod ; dar
fiind dep5rtatà §i peste manä de a se duta de catre Santa Mitro-
polie, §1 necunoscand no!. mai nici un folos sau vre-un venit ca
si se aduc5 casei de la acestä mo§ie, care mai In toti timpil nu
am vazut nimic, ne-am tocmit §i ne-am invoit cu Dumnealui, de
i-am vandut aceastà mo§ie Dumisale stanjeni po talere until, care
fac talere 505 adid cinci sute cinci §i ne-au dat Dumnealui ace§ti
bani deplin in maim noastr5, cu care bani §i noi dupe ce'i am
luat, mai puind §i alth dela noi, am cump5rat Santei Mitropolii
alt5 mo§ie aici imprejurul Bucurescilor ce se bume§te
Deci de acum inainte sä aibä Dumnealui §1 toti care se va
trage din Dumnealui a st5pani aceastä movie Rusane§tiI i Valsà-
ne§ti, cu bun5 pace, dup5 semnele §i hotarele care se coprind
in scrisorile §i zapisele ce s'au dat la mana Dumisale, §1 pentru
mai adevarata credinta s'au dat la maim Dumisale §1 aceast5 scri-
soare a noastr5, intarita cu pecetea §i cu iscAlitura noastr5 ca s'a
se creaz5.
Leatu 7274 Genarie 22 dni
Grigorie al Ungro-Vlachiei.
Parvu Cantacuzino biv vel vornic martor.
464 A Rill VELE OLTENIEI

Cartile Domnesci i zapisele ce au fost aici la Mitropolie §i

s'au dat la mAna Dumisale tefari PAr§coveanu biv vel Paharnic
cum aratg, 1ns5 pentru mo§ia Rusgne§tii i VAIsAne§tiI.
1) Carte a 12 boeri, de hotArnicie, luati din porunca lui Cos-
tandin *erban Vodi, cu leatu 7165 Iunie 9.
1) Zapis al Radului Vatachu tirbei ot Isvoarg, impreunA cu
nepotil lui Preda i Popa ot Milcov §i Teona Egumenul ot MA-
nAstirea Butoiu la mânia Spachiului sin Stroe Ceaup ot VAlsAne§ti
cu leatu 7178 Aprilie 28.
1) Zapisul megia§ilor din Rusäne§ti dupA Oltet sud Romanati
la inftna Radului biv vel Jicnicer cu leatu 7181 Mai 17.
1) Foae a sAtenilor din Rusane§ti pentru socoteala partilor de
mo§ie cu leatu 7181.
1) Zapis al Spahiului sin Staroc nepot lui Teodor CAlugaru
ot VAlsAne§ti la mAna Radului biv vel jicnicer leatu 1672 Iunie.
1) Zapis al sätenilqr din Rusane§ti ot Oltet, la mAna Radului
biv vel jicnicer, cu leatu 1673 lulie 8.
1) Zapis al lui Teona Egumenu ot M-rea Butoiu, la maim
Radului vel Medelnicer cu leatu 7182 Aprilie 25.
1) Carte Domneasci a lui Costandin Vod5, de volnicie pentru
ni§te Rumani fugiti din satul RusAne§ti cu leatu 7206 Iulie 21
1) Carte DomneascA a lui Grigorie. Ghica Vodä pe numele
Mitropoliel ca sA stapaneasd Mitropolia aceastA mo§ie cu leatu
7259 Decembrie 14.
1) Carte DomneascA iar a lui Grigore VodA de porund, cAtre
Iordache biv vel SArdar, ispravnicu din Romanati, ca sA hotArasca
mo§ia RusAne§tii, leatu 7259 Mai 25.
1) Carte Domneasd iar a lui Grigorie VodA, de In§tiintare,
iar cAtre isprAvnicie cum cl nu este odihnitä Mitropolia nici boeri-
na§il RusAne§ti pe hotArnicia ce s'au facut cu leatu 1751 Sep-
tembrie 23.
1) Carte DomneascA iar a lui Grigorie Von', de porund, ca
de isnoavA sA aleagA mo§ia, cu leatu 1751 lulie 29.
1) Cart ea a Dumnealor caimacamilor Craiovei, de poruncA ca
sA aleagl mo§ia cu leatu 1752 Februarie 4.
1) Carte a boerilor ce ali ales mo§ia intAritá §1 de Dumnealor
CAimgcamii, cu leatu 7260, Februarie 9.
1) Carte de hotArnicie a 12 boeri, 1ntArità §i de Dumnealor
velitiI boeril cu leatu 7266 Sept. 7.
ARIIIVELE OLTENIEI 465

Copie
Dupe alegerea mogei ce am cumpdrat dela boerii Rusdnesci;
fdcutd din ordinal lui $tefan Pdrgoveanu mare vornic.
Din anal 1779 lunie 17.
(Dupe documental presentat scris pe hdrtie).
Sud. Romanati.
Din porunca Dumnealui tefari PAr§coveanu biv vel Vornic
fost-am oranduiti ca sA mergem, a tragem cat-va movie ce au
cumpArat dela D-lor boeri RusAnesci cu bani gata stânjini 300
adecA trei sute siAnjeni Cate bani 90 insä de la Dumntalui CA-
pitan RusAnescu i de la tefan RusAnescu 1*u-salt ; drept aceia
mergAnd la facia locului am mers la cApAtAiul mo§iei despre
Oltet §i am tras mo§ia din piatra mo§iei Vladiceasca drept la
plopul rAios pe drum pAnA la pArul din drumul Vadului Repez
ce dà In Oltet in apA §i de acolo am mers drept la lund fdand
semne prin mijlocu.livezii lui Carstian prin lunca pe din jos de
poiana lui Georgie §1 de acolo drept sub coastA iar la piatra
Vladiceasca la mijlocu mo§iei §i am tras iarA§ cu stAnjenu, din
piatrà drept pre drum pe sub coastA pa In semnu ce am pus
stAnjeni 300 adecA trei sute §i de acolo am mers la capul mo§iei
clinspre Tei§ §i iarA§ am tras mo§ia din hotarul mo§iei Vladice§ti
pa in dreptu capului Piscului Tei§ului. pe din sus de poiana
Voivodei stAnjeni 300 adicA trei sute, facandu-se masä mo§ia,
care fiind noi cei oranduiti impreunA §i cu D-Iui Capitan Costan-
din Rusänescu, vanzatorul facie §1 inteacesta§ chip tragand cu
dreptate §i in frica lui D-zeu. Aceasta Iunie 17, 1779.
Costandin Rusanescu, Mihalo§ CApitan, Sava Portaru, Seina
Costin.
i,'"10./...","\AIWNIseNA.,,,o

Oltenia preistorica
i.....M..............""*.M.....A"..."Is.".......

Despre importanta cercetArilor

preistorice in Banat
Pe la sfAr§itul epocei neolitice apare o rasa nou5 in Europa,
nurnitá Homo Alpinus, intrand intre rasele numite Homo Minti-
terranaeus §i Homo Europaeus, care au locuit deja aici in tot
cursul neoliticului.
A§ezarea rasei alpine se face in mijlocul Europei in forma
until ic al carei varf se observa pe la oceanul Atlantic, iar muchea
icului latindu-se trece spre sudul Rusiei. Unele parti ale
Irlandei, ale sudului Germaniei, ale sudului §i mijlocului Frantei,
tinuturile Alpine §1 Rusia sunt locuite de catre rasa aceasta cu ca-
patina rotunda sau, mai ales pe margini, de catre urma§ii nas-
cuti din amestecul cu rasa nordica §i sudica.
Aceasta rasa aduce in Europa cunoa§terea primului metal, a
aramei ; cu ea apar ici-colea mormintele cu schelete arse ; de aici
incoace Europa incepe a lua o mai mare parte la opera comun5
a desvoltarii cfvilizatiei omene§ti.
Sunt convins ca Alpinii n'au venit din intamplare. Migratia
lor in Europa o putem considera ca un val al epocei migrarii
popoarelor, care, dupa parerea mea, se incepe chiar de pe la
srar§itul neoliticului. Un astfel de val a putut fi migrarea Hykso-
6.ilor in Egypt in 1675 sau 1680 inaintea lui Christos ; un astfel
de val a fost migrarea Hittifilor din Asia Mica, ocupand teritoriile
Egyptului la inceputul secolului al XIV-lea inainte de Chr. ; §i
de exemplu schimbarea felului de Inmormântare In Europa pe la
mijlocul epocei de bronz, and se ardeau mortii, nu se poate
considera numai ca influenta culturala, ci mai bine poate fi in
legaturä cu un nou val al migrarii popoarelor dinspre Orient.
M'a§ abate prea &parte dela scopul acestei comunicari, clac5
A RHIV ELE 0 LTENIE1 467

m'a§ ocupa mai detailat cu motivarea celor mai sus amintite §i

a§ vorbi, In legatura cu migrarea popoarelor In timpul preistoric,
despre Pelasgi, Italici, Etrusci, etc., a ckor aparitie In Europa
nu este altceva deck cate un val de migrare; §i astfel, and e vorba
despre migrarea popoarelor, nu ne putem multumi numai cu cele
invatate din istorie, O. numai din evul mediu.
Sa rämanem la tema noastra : tot pe la sfar§itul neoliticului
apare o noua facies de culturd preistorici §i In Ardeal, §1 In ti-
nuturile margina§e, mai ales pe terasele §i pe malurile fluvillor,
pe care o putem urmAri spre SE pang la Troia, spre NV pang' n
jurul Breslaului. A§a Ca statiunile noastre se in§ira organic In tre
cele din jurul lor, §i astfel, afarl de caracterul lor local, ele mai au
§i un caracter general. Avem adeca a face cu un val cultural in
urma unui val de migrarea unei rase nou5, a rasei alpine.
*
* *
Cercetkile mele pe citzful cel Mare intre Pecica §i Semlac
(jud. Arad), pe colina spre Vest dela Periamo§ (Schanzhagel)
§i pe malul stang al Mure§ului, spre Est dela Periamo§, pe a§a
numità : 12ra pdrfii decimale (Tenescheuer), cad in cadrele acestei
migrari, formeaza deci fiecare ate o veriga de lant In §irul st a-
liunilor de aceasta natura.
Sunt foarte instructive §i datele stratigrafice ale acestor cer-
cetari.
In 1910 §i 1911 am constatat pe partea sudestica (spre Mure§)
a 5 antului cel Mare numai doua subepoci culturale : una eneolitica
§1 alta dela Inceputul epocei de bronz '). In 1923, am Intreprins
cercetari la partea sudvestica a colinei, unde am aflat §i un strat
mai vechiu dela sfar§itul neoliticului, incheiat cu un strat steril
de namol, din care suntem in stare de a deduce, ca primii colo-
ni§ti a§ezandu-se pe terasul cel mai inferior al Mure§ului, dupace
a crescut apa fluviului, au fost siliti sa se retraga in regiuni mai
inalte, lisandu-§i aici mii §i mii de dovezi ale culturei lor externe
§i interne. Cele mai multe unelte s'au facut din silex i din ob-
sidiana, care sunt mai numeroase ca cele din os.
;..ucrarea acestor unelte e tipic neolitica §i sta Inca departe
dela cea eneolitica a pietrii.
Nu e nici-o mirare ca §i unelte de arama (ace, sule, carlige de
pescuit, etc.) §i bijuterii (bratara) au e§it la suprafata dintr'acest

1) Dolgozatok Travaux IV. 1912.

468 (
ARRIVELE OLTENIE1

strat. Faptul acesta e un fenomen bine cunoscut din sfarcitul

neoliticului ci din alte statiuni. E InsA foarte important lucru, cA
s'au descoperit cloud bucAti de hArburi cu technicA finA ci vopsite.
Vopseala lor e insA proastä, din punctul de vedere technic. Mi
se pare cd vasul nu s'a ars din nou, dupA ce s'a vopsit.
DupAce s'a retras Murecul, colonictil iarAci au apärut pe aceastA
statiune ci trAind deja in epoca eneoliticd fenomenele ex-
terne ci interne ale acestei epoci se pot observa in stratul al
doilea.
Din resultatele sApAturilor executate in 1910 ci 1911, ctim cA
viata n'a incetat aid, a trecut §i in prima subepocA a bronzului.
Astel avem a face aici deocamdatà cu un strat dela sfArcitul
neoliticului, cu unu eneolitic ci cu un strat cultural dela inceputul
propriu zis al epocei de bronz. Inaltimea straturilor culturale se
urcA pAnA la 4 metri.
In iimpuri mai thrzii s'au ingropat aici ci Celtii, §i s'au gäsit
morminte ci din timpul. Gotilor. Acestea ies insd deocamdatà din
cadrul acestei scurte cumunicAri,
* * *
Pe colina spre Vest de Periamoc (jud. Torontal) am fost
inceput sApAturile deja in 1909 1).
Se disting mai multe straturi ; aproape toate se pot insä con-
strage inteun strat cultural, reprezintat cu ramacitele omului
eneolitic.
Pe la Varful colinei am observat in repetite rAnduri cum cola-
nictii acestei colini n'au Orbit statiunea, ci au trait putinA vrem e
ci la inceputul epocei de bronz ; partea aceasta InsA a statiunii e
dArAmatá aproape de tot.
Pe malul stang al Mureplui, spre Est dela comuna Peri..moc,
m'am fost apucat a face sApAturi din 1923. E de regretat CA
n'am avut posihilitatea sa lucrez aici ci mai curAnd.
Rezultatele sunt minunate.
Pe solul virgin se poate observa un strat cultural din epoca
eneolitica, care trece fara nici-o transitie In prima epoca de bronz.
Prin aceastA statiune s'au ingropat Gotii pe la 400 dupA Chr .
lath' trei statiuni preistorice : una pe malul drept al Murecului
(*antul cel Mare), ci douà pe cel stâng al lui. Tustrele foarte aproape
deolaltg.
1) Foldrajzi KOzlmények 1910; Muzétiml s Konyvtári trtesitO 1913.
1914.Gemina T. 1923.
ARH I VELE OLTENIE1 469

Malul drept al Mure§ului e mai inalt pe aici cleat cel stang ;

pe acela prin urmare s'a putut a§eza omul mai curand, cleat pe cel
din urtnA. Deci ImprejurAri locale topografice au jucat rol intr'ace a
privintA, a§a ci omul §i-a putut incepe activitatea §i a indeplini
chemarea sa dubli sustinerea rasei §i desvoltarea culturei cu
relativ multi vreme mai curand pe malul drept cleat pe cel snug.
IndatA ce s'a retras Mure§ul §1 la stanga in a§a mAsura, cA
omul a putut locui acolo, imediat s'a §i a§ezat. Suntem deja In
epoca eneoliticA, viata merge paralel in stratul al doilea depe
antul cel Mare, pe colina spre Vest de Periamo§, pe malul
stang al Mure§ului spre Est de Periamo§, §i tot paralel merge
o vreme §i la inceputul epocei de bronz.
In Periamo§ inceteazA aceastä viatA mai curand ; pe antul tel
Mare dureazA §i mai depaite.
Cine nu vede ci in imprejurile acestea favorabile gasim im-
portanta cea mai mare a acestor sapAturi, fiind prin ele In stare
de a face afarA de o tipologie minutioasA §i o cronologie foarte
precisa.
Valoarea lor e in primul rand localá, intr'al doilea se poate
aplica asupra statiunilor din jurul lor §I Intr'al treilea pe o mai
IntinsA imprejurime.
Situatia geograficA a acestor statiuni e considerabilA : intre
Sud §i Nord, In Est §i Vest teritoriul acesta are un caracter de
transitie §I astfel ia parte InsemnatA in circulatia omeneascA cul-
turalà §i economicA.
Sunt in calea migrArii popoarelor, care se incepe, precum am
vAzut, deja in epoca preistoricA §i astfel se intelege cunrcaracterul
culturii de aici e a§a de variat.
Cluj, Noemvrie 1923.
Dr. Marton Roska.
Membru al Com. Mon. Istorice. Cluj.
 NOTE SI COMUNICARI I

Tin pomelnic
E pomelnicul bisericii Breasta, ctitorie a Argetoienilor, facut
cu ocazia zugravirei acelei biserici, in anu11813, de loan Zografull).
Pomelnicul in cuprinsul lui cel mai vechiu are cloud parti. In
prima sunt trecuti membrii familiei Argetoianu, iar in partea a
doua 2) oamenii din sat, care au facut danii sau au presiat munci
in naturA cu ocazia reparatiei bisericii.
Fiecare din cele douA pArti incepe cu un titlu scris cu cer-
neala rosie, in litere mari chirilice, desenate cu multa ingrijire.
Ba Ion Zograful, in dorinta de a-si pune in vaza si mestesugul, a
cautat sa impodobeasca aceste Wiwi si cu desenuri in penita.
Dad nu toate aceste desenuri sunt reusite, dar cel care se MI5
sub titlul Pomelnicul ce[lor] ce din evlavie au dat danii" tradeaza
o pricepere artistica deosebità.
Pomelnicile membrilor familiei Argetoianu sunt in numar de
patru. Primul (pe fila a doua) este ,,pomelnicul dumneaei Pahar-
nicesii Hindi Argetoianca vii si cu tot neamul". Primii scri§1 in
acest pomelnic cu ro§u, alaturi de Ilinca Paharniceasa sunt Gheor-
ghe si Masa, probabil copiii PAharnicesii.
Al doilea pomelnic, pe fila a treia, este ,,pomelnicul raposatuki
biv vel Paharnic Gheorghe Argetoianu morti". Iinediat dupa
Gheorghie biv vel Paharnic, si scris tot cu rosu, este trecut Grigorie.
Atat in acest pomelnic cat §i 'n cel precedent mai sunt trecute
si alte nume, nu insa cu rosu, iar altele sunt adaogate posterior
scrierii pomelnicului, dupa cum usor se poate cunoaste atat dupa
1) Pomelnicul raposatilor boerilor Argetoeni, ctitorii aceltii sfinte bi-
serid, s'au scris de mine loan Zograf leat 181'3.
2) Pomelnicul ce[lorl ce din evlavie au dat danie §i altil au fAcut
ajutoriu la zugrAvitu sfintei blserici cum la vale aratfi. (lila 9).
ARRIVE LE OLTENIEI 471

scris cat §i .dupä cerneala cu care au fost ad5ogate. Primul V al

doilea pomelnic pot fi considerate numai ca partile unuia §i ace-
luia0 pomelnic al familiei biv vel PaharniCului Gheorghe Arge-
toianu, cAruia i-a supravietuit sotia sa Ilinca.
Al treilea pomelnic este Pomelnicul raposatului biv vel clucer
loan Argetoianu", a cArui familie trebuie sA se fi stins cu el, ne-
avand la pomelnic partidA cleat pentru morti. E probabil ca clu-
cerul Loan Argetoianu n'a avut copii, §i aceasta o deducem din
faptul an pomelnic, cu rop nu-i trecut cleat el §i Ecaterina,
cred, sotia lui. Pe fila a cincea e scris ,,Pomelnicul rAposatei
SAtrAreasei BAla§Ai BibeascAi sotia lui loan Bibescu". Acestae po-
melnicul cel mai scurt (numal 5 nume) §i acestea scrise cu
cernealA neagrA §i numal initialele numelor In rop, o dovad5 ca
Seträreasa era rudà de aproape cu familia Argetoianu fag a face
parte chiar din familia ctitorilor bisericii. Gradul de rudenie al
*etraresei se aratà de altfel chiar In Insemnarea fAcutA pe po-
melnicul ei CA ,,AceastA cocoana au fost sorA cu raposatii boeri
Argintoeni §i au dat taleri 200 pentru varu bisericii, ii taleri 150
pentru icoan[ele] cele noi §i taleri 100 [pen]tru zugrAvitu bise[ricii]
§i 20 st. Erupt]....
In partea a doua a pomelnicului, cum s'a arAtat mai sus, sunt
trecuti pre* §i oamenii din sat cari au dat danii la bisericA fie
In bani, fie carp, icoane, policandre sau locuri cu vie. Spre deo-
sebire de pomelnicile familiei Argetoianu numele acestora sunt
trecute cu scriere cursivä §i Ma multi Ingrijire. E probabil a 'n
afarl de primele nume din aceastA parte a pomelnicului, acelea
ale lui Theodorache Ierei §i Maria lereita, toate celelalte sunt
adaogate posterior, dupg cum posterior este adAogat §i pomel-
nicul strAinilor ce au slujit in casa rAposatului biv vel paharnicu
Gheorghe Argetoianu" (fila 28).
Adaosurile mai noi ocupà dealtfel cea mai mare parte a po-
melnicului, fiindcl din 39 foi ate are In prezent, numai 6 par a
fi scrise la facerea lui, toate celelalte fiind scrise posterior. Un
adaos Insemnat pare a fi f Acut de preotul Anghel, In Decembrie
1850, care '§i scrise pomelnicul säu ImpreunA cu dania facutA
bisericii (o leturghie, apostolul V 9 minee) pe una din filele re-
zervate membrilor familiei ctitorilor, inainte de ,,pomelnicul cel[or]
ce din evlavie au dat danie" etc.
472 ARHIVELE OLTENIEI

'Din cercbtarea acestui pomelnic rezulta ca la 1813, data in-

tocrnirei pomelnicului, familia Argetoianu era reprezentata prin
Ilinca Paharniceasa, vaduva biv vel Paharnicului Gheorghe Arge-
toianu, Impreuna cu copiii lor in viata Gheorghe §i BA la§a.
N. G. Dineuleseu.

Pentru O istorie a Craiovei" *)

XVi Ion Eliade Raduleseu la Craiova in 1828
Detalii privitoare la Vizitarea Craiovei de catre I. Eliade Ra-
dulescu, gasim in volumul D-lui G. Bogdan-Duica, Istoria lite-
raturii romdne moderne, intaii poeti munteni, Cluj, editura ,,Ar-
dealul" 1923.
Astfel, la pag. 63-64: ,,Eliade era Med in Sibiiu, cdnd Musca lii
intrard in fard, in Muntenia, in Bucureai. In Bucure$ti Muscalii
ajunserd la 12 Mai 1828. Deci in luna Mai Eliade se afla in
Sibiiu
Dela Sibiiu Eliade a trecut la Craiova unde a vdzut cum
un (dran, torturat de zilele de beilic, ucided, ldngd biserica
Obedeanului, pe cdtana Caimacdniei, care voia sd-1 mai fie inca
la muncd; iar dela Craiova la Rdmnicul-Vdlcii" 1)
Eliade s'a ocupat §i cu arta tipografiei romanesti, §i a avut un
monopol sau privilegiu, care ii era expirat in 1838, La aceasta
data :
...este drept, se inflinfard, una dupd alta $ease tipografii,
dintre care una la Brdila, alta in Craiova, iar celelalte in Bu-
curesti, unde mai existau ,si cloud litografii (Walbhum din 1827 ;
$i Contele Scarlat Roseti, din 1840 2)" (pagina 101).
*) Vezi ,,Arhivele Oltenia' An. II, pag. 135.
I) Detalli, cu alti ocazie vom cerceta in Curierul de Ambe sexe, vol.
II (ed. II, pag. 70).
2) Indicatille par a fl luate din I. G. Neigebauer, Beschreibung der
Farstentamer Moldau und Walachei, 1848, p. 272. Cei cari posedS acest
volum, sunt rugatl a ni-1 puni la dispozitie, spre a-1 putea folosi in
cercethile noastre.
Ar fi interesantà si o cercetare a tirigrafillor din Craiova.
A RIIIVELE OLTENIEI 473

Eliade a, avut o Gramaticd rumineascd,tipdritd cu cheltuiala

din casa $coalelor publice, $1 primita /tz clasurile de incepatori,
BucureFti, in tipografia lui Eliad, 1835. 0 prescurtare pentru
Ince]) Mori :
Ca manuscript, in Craiova $i in Slatina, patrunsese dinainte
de 1828' (pagina 78).

XVII. Artista Aglae Pruteann din In 4i

despre Craioveni
Societara Teatrului National din Iasi, distinsa artistA Aglae
Pruteanu, a publicat un volum de Amintiri din teatru", tipArit la
Iasi, in editura Viata RomAneascff din 1922.
In acest volum gAsim amintiri si despre Craiova 1) si despre
artistii Craioveni.
Astfel, gAsim In personalul artistic al teatrului din Iasi, In
1887; pe Clotilda Calfoglu 2) (pagina 36), una din artistele de
seamA ale teatrului nostru, decedatA la Crliova ; pe Mihalache
Arceleanu un comic de valoare, un talent natural oltean,
din Craiova, mi se pare, dar li pldcea A noi,.ne iubea $i no:
il iubeam, a$a cd nu dorea sa se reintoarcd inuorapl lui $i nu
s'a mai reintore. (pag. 56).
In 1910d-1 Radu Demetrescu, dela Crdiova, in rolul Aba-
telui din Amorul vegheazd", un foarte bun $i simpatic artist g
care a thmas la noi" (pag. 200). Mai tdrziu in unchiul Cesari
un rol drdgut, pe carg-1 juca cu pldcere $i din care a fdcut o
adevdratd creatie° (pag. 218).
In 1890, la Iasl, Doamna Mia Teodoreseu, azi este in Teatrul
National din Craiova juca rolul titular Maria Tudor din Jeana
Grey".
In 1896, cAnd la 1 si 2 Decemvrie s'a inaugurat teatrul din
Iasi, In personalul artistic se &eau si douA artiste craiovence :
Maria Cornescu §I losefina Gdlu$ca, pe cari noi le-am uitat de
mult (pag. 116). De ele se pot spune, ca si de Mtn, cuvintele
Aglaei Pruteanu :
9 Vezi si notele cu No. XII Arhivele Olteniee, an. I, pag. 366.
2) Arhivele Olteniei" trebue sA-I consacre acestei artiste o pagin5,
fiindch ea f5cea parte din artistil acelei epoce, talente mari si de munch',
si carl au adus setviciile lor In educatia nationahl.
474 A RHIVELE OLTENIEI

,,...actorul nu lag dupA el, deck schita unei critici, care nu

poate da decAt o ideie necOmplectA despre valoarea interpretirii
unui rol. Ea ntr poate reda coloritul migthilor gi al atitudinilor,
inregistrAnd in acelag timp gi flexiunile vocii in exprimarea sen-
timentelor. Artistul nu poate rAmAnea deck in amintirea celor ce
l'au vAzut jucAnd" (pag. 108).
D-na Pruteanu a fost gi in Craiova, gi a jucat in Contesa
Sarah" de George Ohnet (pag. 132) 3). In intervalul dintre anii
1904 1907 :
Printr'o cerere a directii Teatrului din Craiova, am fost so-
licitatane spune aga la pagina 177sä joc cdteva reprezentatii
la Craiova. In cursul acestei stagiuni am jucat cu arti$tii cra-
ioveni o serie de spectacole, cu piesele: Lumea in care 11 se
urd$te", ,,La Staid", (Le bercail" de Bernstein) $1 .Fdrztána
Blanduziei". In aceste piese aveam parteneri pe regretatul Ra-
dovici, pe Al. Demetrescu-Dan, pe Petreascacea marecutn i se
zicea, care a fost un adevdrat talent, pe d-na Mia TeOdorescu,
Nicolau, Anestin, D-na Sica Serghie, d-na Florica Florescu gi altii.
Trei ani dearindul am jucat in acelea$i conditiuni cdte an
ciclu de reprezentatii in timpul stagiunei. Piesele se jucau boarte
bine sub priceputa $i entuziasta conducere a neuitatului Gabrie-
lescu, ce insua artist, care a fost o celebritate a cantului in
strdindtate $1 in opera romand pe vremuri. Publicul craiovean
mb a _Mutt o frumoasa primire, hdrdzindu-mi laude $i aclamatie-
iar colegii craioveni simpatia lor.
hDe acele frumoase succese tmi aduc aminte cu o mare mul-
tumire. Printre reprezentatiile acestea am jucat: Hamlet", Ro-
meo $i Juliette, Narcis", $i Daniel Rochat" cu concursul lui
Dragomir".
In intervalul dela 1913-1914, d-sa a jucat Poliche" cu d-1
Cuzinschi In rolul principal, iar d-sa jucAnd pe Rosina. Apoi,
Continuarea stagiunei la Craiova. Directia a vrut sci facd
un schimb cu arti$ti, unii in local altora.
La Craiova eu am jucat putin, numai in doud reprezentatii:
Zorile" $i Pdpu$ile", apoi am plecat la la$i" (pag. 225).
D-sa, in continuare, povestegte cum In timpul rAsboiului
mondial, Teatrul din Iagi
..41-a facut $i el datoria ospitalitd(ii, rdminind sali inde-
a) Nu ni se spune ce an, posibil inainte de 1C:00.
eIRHIVELE OLTEMEI 475

plineasca menirea tot in calitate de templu al arlei. A reunit la

un kc cele trei trupe compuse din: Bucure$teni, le$eni $i Cra-
ioveni. lofi jucam impteund, ddndu-ne concursul rectproc, cdnd
era nevoe, cum gdsea de cuviinta directia (pag. 232).
...S'au jucat comedii, drame, reviste si opere, pentru toate
erau elemente suficiente... Dela 7 eatrul National din Craiova :
Demetrescu-Dan, Mia Thodoresca $1 multi a4ii (pag. 233).
...Locuintele le avea t,z corpul teatrului (pag. 237).
D. D. Stoenescu.

Identificarea unor vechi fântani

din Cralova
In Arhivele Olteniela, Anul I No. 4 din Decemvrie '1922,
Dl. T. G. Bulat comunici ,,o anafoth cu leat 17_97 coprinatoare
pentru facerea a dotth ci§mele lii ora§ul Craiova" document
foarte important, aflat In dosarele Episcopiei de RAmnic.
Pentru Craiova documentul acesta are §1 o importantA specialk
Intruck ne ajutA la cercetarea intinderei §I a stArii ora§ului nostru,
cel putin cu 100 de ani In urmg, In mod precis. In el aflAm
(pag. 379) numele §i indicatia locului de a§ezare a fAnthnilor, cum
§i starea lor, §i oarecum a ora§ului la slAr§itul veacului al XVIII.
Vom identifica, dupA cercethrile noastre, numele §i locurile de
a§ezare.
Pasagiile din document referitoare la fAntAnile 'Craiovei sunt
cele urmAtoare :
La fdntdna ce I zdc Prisacufa in marginea oraptlui,
pe drumul Bucure$tilor ; la fantana ce este la targu de
afar.... ; la fiintdna din mahalaua sfantului Arhanghel
aproape de rdscrucile cu pegele ; la fantilna din metohul
Episcopii ; la Popova In drumul Orevei ; la fantdna de
supt Vdlcdnesti, pe drama Caracalulai.....; la fdntdna de la
Stol(nice)sa Stirboica
Iatà acum §i ce am constatat noi :
Ftintdna ce-i zic Prisdcufa, in marginea orapaui, pe
drumul Bucuregilor" se afla uncle este azi prAvilia Dina
Stoenescu, In strada Cuza-VodA No. 13, intre aceastA clAdire §i
cea de la No. 15 In capul stradelei.
416 ARHIVELE OLTENIEI

Fantiina din mahalaua Sfeintului Arhanghel, aproape

de rdscrucile cu pegele" se afla unde este azi grAdina de varA
a unui restaurant, in strada Buze§tilor No. 33.
Fanttina din metohul Episcopiei" se afla acolo un de este
azi grAdina din dosul Palatului Justitiel. Pe lo-cul palatului se
ridid atunci ,,Biserica Gdnescului", ce se dedese ca metoh"
Episcopiei, pentru_ a adAposti pe Episcopul Râmnicului and venea
in ora§.
Fdtatina de sub Vdlcdne$ti, pe drumul Caracalutuim
existA §i acum tot sub numele de Fântana Piscupului (Episco-
ikului)" ca i atunci.
Tot astfel este §1 cu Ftintdna din drumul Orevei" (Rahovei,
in fata Bechetului), adicA fântAna dela Popova.
A na st. Georgescu.

0 rpetificare istorica
Articolul ,,DArâmarea vechei PrimArilm, al D-lui St. Bosie, care
are toatà aprobarea noastri, are nevoe InsA de aceste douA recti-
ficAri, ce trebuesc fAcute in interesul adevArului istoric.
anume : 1) Vechea PrimArie a ora§ului Craiova,care s'a
dArâmat in cursul lunilor August-Septemvrie 1922, §i a cArei
vechime D-I Bosie, in articolul sAu, o pune de cel putin 400 de
ani, n'avea aceastä vechime. Cele mai vechi case in Craiova, §i
nu In forma lor cea actualA, sunt Casele vechi ale Basarabilor, de
atatea ori refAcute, unde se aflA astAzi Scoala NormalA de InvA-
tAtoare (0 in care e vorba sA se instaleze acum Seminariul teologic
nou infiintat), case a§ezate UngA Biserica Sf. Dumitru" §i pe
care le reinoise Constantin Brâncoveanu in timpul domniei sale ').
Vechea PrimArie, nu poate data de mai mult de 120 de ani.
Ea este clAditA pe la Inceputul sec. XIX-a. Proprietarul ei in ulti-
mul timp, acela care a lAsat-o ora§ului, era boerul CAlinescu,
mort fArA descendenti.
Municipalitatea ora§ului, s'a strAmutat in aceste case cam pe
lS 1859-1860. In etajul de sus se afla Prefectura Judetului, care
I) V. art. meu despre aceste Cise ale Basarabilor, publicat in revista
Ramuri" No. 13-14 din 1919.
A RH I VELE OLTENIEI 477

a ocupat acest etaj pa pe la 1866, cAnd s'a mutat in casele

Bibescului din str. C. A. Rosetti (unde e acum cinematograful
Modern).
2) AceastA casA n'a fost nici o datA proprietatea boerilor
BalAceni, cum afirmA D-1 St. Bosie, desigur gre§it informat.
Neamul Balacenilor nu este Oltenesc, §i nici macar din Cra-
iova. BAlAcenii sunt boerl Munteni, totdeauna stand in Capita la
Tarii, alAturi de Domn.
Boerul Constantin BAlAceanu, care a fost Mare Ban intre
1745 1750, n'a §ezut la Craiova in aceasta vreme, de oare ce
incA de la 1740 BAnia Craiovei fusese desfintata, §i In locul ei
la Craiova se afla Caimacamul sau locotenentul Domnesc, ce ad-
ministra, In numele Dornnului Munteniei, cele cinci judete de
peste Olt.
A§a cA este exclus ca aceste vechi case sA fi fost ale familiei
sail vreunui boer din familia BAlAcenilor, care nici o datA n'a
avut raporturi stranse cu ora§ul nostril,. nelocuind In el, ca unii
ce nu erau din Oltenia.
G. Mil. Demetrescu.

Folklor pegtru nomenelatura popularg,

româneasea, a animalelor
In limba romAneascA, denumirile animalelor.. sunt mostenite
direct dela Romani §i indirect dela Eleni (prin intermediul celor
dintai).
CAnd poporul rornAnesc nu are denumiri pentru fiinte, In ge-
neral el imprumutd dela popoarele cu care trAie§te sau a triit la
olalta, sau dela cele cu care se 'nvecine§te, fie traducAndu-le, fie
netraducAndu-le mai ales §i pronuntAndu-le cu oarecare schimbAri
de pronuntare.
Din cauza aceasta se gase§te In limba romAneasci un numar
considerabil de numiri de animale de originA ungureascA, slavo-
neascA, turceascA (§i tAtArascA) §i mai putine de originA nemteasca.
Cand nu. moisteneste §i cAnd nu Imprumutd dela alte popoare,
el i§i creazd numirile impresionat In diferite feluri, variind dela
4
478 ABILIVELE OLTENIE1

regiune la regiune, existând regiuni in tare in acela§ loc un

animal este denumit chiar in mai multe feluri.
Denumirile create se'ntind tot printr'un imprumut intern, deobicei
sub forma de superstitii, traditii §1 legende.
Impresiunea variazA dela regiune la regiune pe bazA de psicho-
fizicA regionalA §1 depinzand adesea de pagubele sau foloasele
ce aduc diversele animate, de observatia obiceiurilor lor care in-
tereseath omul prin curiozitate, II amuzeazA §i 11 sarbe§te ca o
parodie a vietei omului, sau Il infrico§eazA ca finite dotate cu
calitAti supranaturale.
Individul, confundat In regiunea sa, 41 formeazA la inceput
despre animal o notiune in cadrul vederilor §.i impresiunilor sale
§i denume§te apoi sub acest cadru animalul respectiv, atunci
and acesta nu are o denumire.
Adesea insA and animalul are o denumire, dar care nu cores-
punde cu vederile §i. impresiunile individului in drept, acesta
o intrebuintezA §i el, pAstrându-§i mai departe notiunea formatà.
Numai a§a se explicA cum in sarpele-de-casä (orig. roma*
unele regiuni romAne§ti vAd o reptilA pAgubitoare care aduce
chiar moartea, altele o reptilA favorabilà care chiar protejeazá
casa sub care locuie§te.
Lg fel cu Cotofana, In care unele regiuni vgd o pasAre ce
veste§te lucruri neplAcute §i chiar moartea, iar altele o pasAre
ce veste§te lucruri plkute, sosirea rudelor, etc.
Chiar rAndunica, a arei vedere face obi§nuit o impresiune
plicutA, pe unele 'regiuni romAne§ti din Ardeal le impresioneaz5
sinistru.
Adunând superstictile, traditiile §i legendele romAne§ti cu pri-
vire la animale, se poate u§or aduna toatA nomenclatura popularA
romAneascA a anlmalelor.
Drept curioasA inlocuire a acestui fapt, astAzi se traduc denu-
mirile latine§ti §i mai ales frantuze§ti, atunci and se traduc ;
and nu, denumirile sunt pronuntate curat in latine§te sau gre-
ce§te (denumirile §tiintifice), fapt ce IngreuiazA pAriA la sufe-
rinta studiul zoologiei In §colile secundare.
Din meterialul folkloristic romftnesc In legaturA cu animalele,
pe care l'am adunat personal sau mi-l'au trimes diver§i InvAtA-
tori, vor urma ateva rAnduri despre Cucuvea.
A IIIIIVELF; OLTENIEI 479

Cucuveaua, pasare rapitoare nocturna, prin forma-i ciudata,

prin sinistra-i viata de noapte §i mai ales prin strigatul lugu-
bru de jelet plin de suferinta, a impresionat intotdeauna, ca §1
Bufnita §i Ciuhurezul, suflete chiar mai culte deck cele tarane§ti.
Alecsandri printr'un vers : ,,o tristd cucuvae suspind'n miezul
nopfei" §i Bolintineanu prin altul cdnd buha se pldnge prin
triste suspineu, ne-o dovedesc printre poetii no§tri clasici.
Denumirea de Cucuvea trebuie sa fie o onomatopee roma-
neasca, putand tot atat de bine deriva din onomatopea ungureasca
Kdvik cucuvea prin intermediarul Kukuvik.
Ardelenii, sub influenta direct ungureasca, zic Cucuvelei :
Cuvic, Ciovic, Ciovicd (Ti-e frica de Ciovica" Luate-ar
Ciovice). Forma Ciovicd a trecut din Ardeal i in Muntenia §i
prin Moldova.
In Oltenia, forma Cucuvea mai are §i variantele : Cuouvae
(care s'aude §i prin Moldova), Cucumea §i Cita, numiri ce se
dau dealtfel §i ferestruicei de deasupra podului, In care locuie§te
cateodata Cucuveaua.
Din latine§te avem forma Strigd (Strix) , ae unde deriva
notiunea §i cuvantul Strigoaica, Strigoi , care ca §i forma BuM
(Bubo) din care deriva Bufnifa ca §i notiunea §i cuvantul
Buhai de balta , se dau atat Cucuvelei cat §i Bufnitei.
Unei specii mai mici de Cucuvea zic Romanii : Ciuh, Ciuf,
Ciuf de pddure, Ciuhurez, ci ca o legatura notionala tithe Buhá
§i Ciphurez au §i forma Buhurez.
'Ungurii considera Cucuveaua o pasare de moarte (Hdlal
madar). Sacii romani §i Germanii au onomatopea Kumit (Kom-mit),
considerandu-i cipatul o chernare Ia cimitir, unde-ar locui ea.
La fel cred Romanii din Ardeal, socotind ca-1 striga la cimitir,
ca-i siriga moartea celui pe-a carui casi a cantat. Oltenii merg
cu superstitia phi a crede ca va ratlike complect pustie casa
pe care a cantat Cucuveaua, din care cauza o §i numesc Pustel-
nica. Germanii mai cred, dealtfel ca §1 Fran cezii, ca §ura cu paie
pe care a cantat Cucuveaua va arde.
lath motive destul de temeinice pentru a determina diversele
popoare sa distruga Cucuveaua, pentru a o impiedica sa-§i ante
pe case jeletu-i nefast.
Romanii deobicei o Impu§ca cu oarecare sfialä. Copiii and o
prind o chinuesc Oita o omoara. Parintii deobicei le interzic
480 ARHIVELE OLTENIEI

chinuirea, imbolditi de presimtiri sinistre, färà insA a avea destul

curaj sA-1 dea drumul. Pentru a termina mai grabnic, in Oltenia
o omoarA.
Pentru a feri de foc §urile, Germanii tintuesc in poarta §urelor
lor o Cucuvea.
Explicatia ar fi sl sperie pe celelalte cucuvele de-a mai veni
la -§urele lor, dar nimeni nu se mai gande§te astazi la explicatie
faptului, la ratiunea lui de a fi, §i faptul trece in domeniul far-
mecelor.
Tintuirea de aripi §i picioare pe portile §urelor §i grajdurilor
existA §i la Francezi §i J. H. Fabre in Les Auxiliaires detestA
acest obicei barbar, aratand copiilor cA se distruge in acest mod,
cel mai aprig distrugator al §oarecilor de camp, ace§tia constituind
aproape exclusiv hrana cucuvelei.
gredinte atenuante, bazate pe observatiunile poporului cA cucu-
veaua s'ar hräni cu §oareci §i cA deci folose§te agticultoruluI, le-am
observat tocmai in regiuni unde abunclA §oarecii,de camp, ca in
Ciuc, Trei-scaune §i in jurul Lugojului.
In aceste regiuni, oamenii, de§i o privesc cu oroare, nu omoara
Cucuveaua, considerand-o ca o sfantA prevestitoare a unor lucruri
fatale.
Raul I. Ctillneseu.

Miparea popula-ciunei Romaniei

pe anul 1920
Domnul N. T. lonescu, Directorul statisticei din Ministerul de
Interne, publicA : Miscarea populatiunei Romania pe 1920.
Din toate punctele de vedere aceastA publicatiune este extrem
de interesantà l regretAm cA lipsa de spatiu nu ne ingadue sa
publicam decat extrase. Vom dub totu§i a reproduce datele re-
lativ la Oltenia in comparatte cu cele din restul tarei, pentru a
pune mai in evidenta trista stare in care ne alliim.
0 constatare mai intai dela inceput : Nici tonna' azi 5 ani
dui:4 rAsboi flU putem avea date certe asupra numärului po-
pulatiunei României intregite. RecensAmantul general al populatiu-
nei, care trebuea prin lege sA se fad' cel putin in 1922, nu s'a
ABH1VELE OLTENIEI 481

fácut, probabil din motive bugetare. In valma§agul mIliardelor ce

se Intrec sa lasa anual din visteria Statului, nu s'au g5sit banii
necesaii ca ..sa ne numaram, sa ne cunoatem cap suntem §f cine
suntem. Faptul e cu atat mai ciudat cu cat numkatoarea noastra
este indispensabila nu numai administratiei, politief sau politicei,
dar In primul land Insa§i ministerului §i vistieriei noastre natio-
nate. Astfel flind, cifra populatiei pentru vechiul regat e bazata pe
recensamantul din 1913, pentru Ardeal din 1910, far pentru Ba-
sarabia din 1897.
Aceste cifre rectificate pe cat posibil prin imigrki, ne dau :
In Moldova aproximativ 2.130.000 locuitori
Muntenia Mare aproximativ . . . 3.300.500 .
Oltenia aproximativ 1.400.000 .
Dobrogea . 670.000 .
Total In vechiul Regat 7.500.000 .
In Basarabia aproximativ . . . : . 2.570.000 locuitori
Bucovina probabil 816.000 .
Ardeal, Banat, etc. probabil . . . . 5.114.000 .
Romania intregita circa 16.000.000 .
In cursul anului 1920, mi§carea populatiunei a fost in rezumat
urmatoarea, pe diviziunile istorice, In comunele rurale §i urbane
intrunite :
Naseuti NAscutt NA.cuti
Diviziunt istorice Casittorii Divorturi vii farti m m. moll,
Moldova 28 167 1791 70.493 53.845 2.413
Muntenia Mare . . . 43.458 1912 117.797 97.132 3.203
Oltenia 17 747 596 45.677 43.059 1.768
Dobrogea 7 891 11() 24.792 18.876 501
Vechiul Regat (in total) 97.263 4409 258.759 212.912 7.885
Basarabia 28.981 170 93.458 66.285 193
Bucovina 10.434 214 23.761 18.619 503
Transllvania, Banat, etc. 69.998 2923 163.381 116.813 2 114
Romania 206 470 7716 539.359 414.629 10.695

Cifra populatiunei neputand fl stabilita cu certitudine, se In-

telege ca §i proportiile ce urmeaza trebuesc considerate tot ca
aproximative.
482 ARIIIVELE OLTENIEI

Casatoriile oficiate in vechiul regat, am vgzut ca au fost in

numar de 97.263, ceea ce ar reprezinta dar 25,9 casatoriti la
1000 locuitori.
Este cea mai insemnata ifra ce s'a inregistrat 'Ana in prezent
la noi. Totalul casatoriilor contractate in acest an, intrece cu 24.683
numarul celor savar§ite in 1919, adica cu 35 %.
Distribuind pe cei casatoriti dui:IA diviziunile istorice ale tarei,
spre a-i putea raporta la cifra populatiunei, gasim :
La 1000
CUM oriti loeuitori
In Moldova 56 334 26,4
Muntenia 86 916 .26,3
Oltenia 35.494 25,3
, Dobrogea 15 782 23,6
. Basarabia 57 962 22,6
. Bucovina 20 868 25,5
Transilvania, Banat, etc. 139.596 20,7
Romania 412.952 25,8
(in asemenea coeficient nu am intalnit pa acum la noi. In
vechiul regat, cea mai insemnatä nuptialitate din seria ultimilor
20 de ani s'a constatat in 1907 §i 1911 (21.0 la mie). In anul
precedent, 1919, acest coeficient a fost de 20,0 %).
De altfel, acelea§i fenomene se Intampla in multe tari din
Europa dela räsboi incoace.
Divorturile.
Cifra totala a divortatilor din tara veche, Basarabia, Bucovina
§1 Ardeal s'a ridicat la 15.432, din care 10.028 (65.0%) In comu-
nele rurale §i 5.404 In ora§e (35.0%).
Naterile.
Na§terile se prezinta In, vechiul Regat In total cu tin numar
inferior celui inregistrat In 1919. Ele au scazut dela 285.579 la
258.759, adica cu 9.3 la suta.
In toate tinuturile Romaniei Noui au fost 539.359 na§teri, din
care 471.283, adica 87.4 la sutä, au fost In comunele rurale §i
numai 68.076 adica 12 la suti in comunele urbane.
Comunele rurale raman, a§a dar, pepiniera fortelor vitale ale
poporului nostru, cara se accentueaza acum §i mai viguros prin
recuperarea provinciilor desrobite.
In 1920, ca in totii anii de altfel, nascutii de sex masculin
au fost mai numero§i deck cei de sex femenin §i anume : 277.710
A RI II VELE 0 LTENI EI 483

(51.5%) fata de 261.649 (48.5%), adid in proportii identice cu anul

precedent. Ca de obicei s'au näscut 106 MO la 100 fete.
Cestiunea st5rei civile a nouilor n5scuti apare foarte intere-
resantg, dac5 deosebim tara dupà diferitele ei tinuturi.
Nelegitimi
Legitimt 0/0 ei gasiti 0/0

In Moldova . . . . sate . 50.682 84.9 9.050 15.1

ora§e . 8.899 82.7 1.862 17.3
Muntenia Mare . sate . 84.681 86.9 13.949 13.1
ora§e . 15.214 79.4 3.953 20.6
, Oltenia . , . . sate . 36.341 85.6 6.106 14.4
ora§e . 2.623 81.2 707 18.8
Dobrogea . . . . sate . 19.776 95.7 366 4.2
ora§e . 3.862 93.1 288 6.9
Regatul Vechi . . sate . 191.480 86.5 29.971 13.5
orase . 30,598 82.0 6.710 18.0
Basarabia . . . , sate . 82.578 97.9 1.781 21
ora§e . 8.774 96.5 325 3.5
, Bucovina . . . sate . 18.241 91.2 1.774 8.8
ora§e . 3.212 85.8 534 14.2
Transilvania . . . sate . 130.587 89.8 14.871 10.2
ora§e . 15.588 87.8 2.335 13.0
Vedem din acest tablou cA, pe când In tara veche proportia
copiilor ilegitimi (§i gisiti) a fost la sate de 13.5 la suta de
n5scuti §i la ora§e de 18.0 la sut5, in Ardeal e mai sc5zutd §i
anume de 10.2 la sate §1 13.0 la ora§e ; in Bucovina acest coe-
ficient e de 8.8 °,) In comunele rurale §1 de 14.2 % In cele urbane,
iar in Basarabia numai de 2.1 % la sate §i de 3.5 % la wrap.
Din punctul de vedere al religiei 92:4 % dintre n5scuti apartin
ortodoxismului §i anume :
In Ve-
chin! In Bit- In Bu- In Tran-
Regat sarabia
0/0 % covina 0/0 silvania %
Ortodoxi
Greco-Catollci . - - - -
. . 241.717 93 0 87.321 92.5 13.452
510
77 8 55.395 33.9
2.1 42 391 25 9
Catolici . . .
Reformat! , . - - - - -
3.737 1.5
--
308 0 3 2.597 11 0 29.056 17.7
22 375 13.6
Mozaici . . .
Mahomedani .
Alte confeslunt
5 000

1.294
- - - - - -
2.0 3.682
7.005 2.7
0.8 3.147
3 9 1.695 " 7.1

33 507 20
4.664 2.8

9 502 6.1
Total . . 258 759 100.0 94.458 100.0 23.761 100.0 163 381 100.0
484 .1.111IIVELE OLTENIET

Nascutii mozaici reprezintA in vechiul regat 2.0 %, In Ardeal

2.8 0/o, In Basarabia 3:90/o, pe and in Bucovina 7.1 0/o. --- Cato-
Iicii fiind mai numerosi In Transilvania, au dat acolo un procent
de nascuti 17.7 oh, iar In Bucovina de 11.0 %, fatA de 1.5 oh in
regatul vechi, i numai 0.3 0/0 in Basarabia.
Reformatii au avut (numai in Ardeal) un procent de 13.6 0/0.,
In rubrica alte confesiunig din Transilvania sunt cuprinsi
7071 nascuti din parinti luterani (sasi) , ceea ce reprezintA 4.4%
din totalul nascutilor.
DupA cetatenie, nouii nAscuti au fost, In cifre relative, 98.9 %
romani si numai 1.1 oh straini, sau fArà nationalitate recunoscutA,
(afarà de Transilvania, pentru care nu posedam date in aceastä
privinta). DacA InsA considearn numai populatia oräseneascA din
celelate trei regiuni ale tarei, proportia este negresit mai schuta,
§i anume 94.8 % romani si 5.2 % strain!.
Natalitatea in 1920, calculatà dupà datele publicate mai sus
si sub rezerva aratata In ce priveste cifra populatiunei, a lost
urmatoarea In diferitele regiuni ale tgrei:

In Moldova 33 1 la 1000 locuitori

Muntenia Mare 35 6
Oltenia 32 6 111 0
, Dobrogea 37 0
. Regatul Vechi (media 34 4
, Basarabia 36 3 , . .
Bucovina 29 1 ,
, Transilvania 31 9 ,
,, Romania intregitd . . 33 7 ,,

Acest coeficient de 33.7 la mia de locuitori, desi mai scAzut

cleat cel constatat in anul precedent, (WA a mai mentiona anii
dinainte de 46sboi, and media natalitAtei in tara veche era de
40 la mie) este totusi cel mai Insemnat din toate tArile Europene,
despre care poseclam date recente si la care putem calcula coefi-
cientul natalitatei.
Decesele intamplate in Anul de care ne ocupim arata, pentru
tara veche, un total de 212.912 persoane, cifrá InferioarA celei
inregistrate in anul precedent cu 18.4 %.
ARIIIVELE OLTENIEI 485

Mortalitatea in diferitele regiuni ale lArei, luAnd ca baza cikra

aproxirnativA a populatiei, a fost:
In Moldova 25 3 la 1000 locuitori
, Muntenia Mare 29 4 . .
. ....... .
.,
Oltenia 30.7
Dobrogea 28 2
. Regatul Vechi . . . . . . . . 28 4 ,
. Basarabia 25 8 .
"
. Bucovina 22 8
Transilvania, etc. , 22 8
,, Romania . . . . . . . . . 26 0
Mortalitatea cea mai ridicatA a fost in Oltenia §i in Muntenia
Mare (§i in general in tam veche), far cea mai scAzutà in Buco-
vina §i Ardeal.
Aceastá constatare explicabilA ar putea servi de bazA dispo-
zitiunilor de imbunAtAtire a salubritAtei §i a stArei sanitare in
genere, din anumite parti ale tärei.
Coeficietul mortalitAtei Ord intregi este apropiat de media
obtinuta la noi.
Repartitia decedatilor dupà vArstä ne conduce la urmAtoarele
cifre, privitoare la fiecare regiune a Wei, pentru 1920 :
Copil dela De:a 1
naetere la 5 Dela 6 Dela 21 Pe...te
Ora la ani In- la 20 la 90 90
1 an Inpl. pliniti ani ani ani
Vechiul Regal . . . 64.004 25.592 26.742 30.347 66.227
Basarabia . . . 17.799 11.875 7.217 8.149 21.245
Bucovina . . . . 5.206 1.169 1.881 2.375 7.988
Transilvania . . . 32.691 7.230 11.304 14.585 51.003
Romania . . . . 119.700 45.866 47.144 55.456 146.463
Dupä religiunea dreia apartineau, mortii de toate vArstele
au fost :
Ortodoxi 317 900 sau 76.7 la sutA din tot
Greco-catolici 31 455 . 7.6 . . ..
Catolici . . . 25 220 . 6.1 . .
Protestanti . . 6.175 . 1.5 . .
Rethrmati 14 187 ., 3.4 ,
Mozaici 10 747 . 2.6
Mahomedani 5 770 ., 1.4 .
Armeni . . . 150 ,, 0.0 ,
Lipoveni . . 1 043 . 0.2 ,
Alte religiuni §i necunoscute 1.982 0.5 ,
Cre$terca populatiunei prin n4teri. Acesta este al doilea an
dupA rasboi cAnd putem constata un excedent de na§teri asupra
486 A l'IIIIVELE OLTENIEI

deceselor in populatiunea României. Pentru anti 1920 acest spot

natural a fost in total de 124.740 suflete, repartizate astfel :
In Rega- In Basa- In Buco- In Ar-
tul vechf rabia vina deal
In total 45 847 27.183 5.142 46.568
comunele rurale . 43.834 25.878 4.970 45.237
urb ne . 2.013 1.305 172 1.331
Raportat la cifra aproximativä a locuitorilor, excedentul popu.
latiunei se fixeazA provizoriu, pentru anul de care ne ocupAm,,
la 7.7 la 1000 locuitori. Dupá regiuni coeficientul cresterei natu-
rale a populatiunei variazA in modul urmAtor :
In Moldova
Muntenia Mare ..... 7 8 la 1000 locuitori
62
, Oltenia
Dobrogea . . . ....
Regatul Vechi (in mijlociu)
1 9 ,,
88
6.1
N
)0 T.

Ba sarabia 10 5
Bucovina
Transivania .....
Romania (in mijlociu) . .
63
91
7.7
In general populatia rural5 a tArei a crescut cu 119.919 suflete;
in populatia ruralà a cAtorva judete insA s'a constatat mici difi-
cite, adica numArul total al deceselor, inregistrate in cursul anului
1920, a fost superior cifrei nAscutilor-vii in acela§ judet (comune
rural e).
Aceste judete stint : Romanati (-126), Gorj (-27), Neamt
(-20), Vijnita (-154).
In ce priveste orasele, asemenea deficite de populatie sunt :
27 comune urbane din vechiul regat (2 din Modova, 12 din
Muntenia Mare, 7 din Oltenia, §i 6 din Dobrogea) ; 2 in Basa-
rabia si 3 in Bucovina.
Astfel dar din toata tara, harnica $i vanjoasa populatittne
a Olteniei a ajuns sd fnregistreze cele mai multe decese $i cele
mai \patine na$teri. Cre$terea populatiunei sale este abia de
1.9 la 1000 locuitori fata de 7.7 la mie pentru restul Wei.
Doug judete $i $apte orag din Oltenia inregistreaza mai multi
morti decal- nascuti, iar celelalte abia ajung sid se echilibreze.
Aceastä tristA stare e determinatà desigur de mai multe im-
prejurAri, dar In special fArA indoial5, de aceea ca nimeni din
cei chemati nu vrea sa audA apelurile disperate ale medicilor,
cari cer mijloace de curmare a boalelor epidemice, a tuberculozei,
a sifilisului, a paludismului, a alcoolismului si a ignorantei.
Dr. Ch. Laugier.
 mien MUIR/ILA*
,,,,,___-:-
11?

M*area Cu1tura14
in Craiova
Conferintele de Duminecd ale socieg-
Pi irF. -
. tei ,,Prietenii *ine" reincepând cu ye-
nirea toamnei, s'au tinut in ordinea ur-
mAloare:
La 14 Oct. D-1 Prof. universitar 1. Titeica, despre Spiritul
$llintific.
, 21 ,
D-1 G. Mil. Demetrescu : Craiova in veacul trecut.
28 D-1 Prof. Tache Papahagi : Aromdnii.
4 Nov. D-1 D. CAlinescu: Telegrafia Ord fir.
, 11 , D-1 Prof. C. D. Fortunescu : Gheorghe Lazdr.
18 D-1 C. N. BrAiloiu : Lied-ul german p (Ind la Schubert.
, 21 , D-1 Prof. Univ. I. Micescu : Proprietatea urband.
, 25 D-1 Al, Lazeanu: J. J. Rousseau 5.1 Femeia.
* * *
Prelegerile Universitatii Libere ,,Prietenii tiintei" au inceput
pe ziva de 16 Octomvrie, in sala de lectura a Bibliotecei Aman
deocamdath. Ele se tin de trei ori pe s5ptAmAn5, intre orere 61/2
gi 71/2 seara, i anume : Martia, cursul D-lui Prof. A., Vasculescu,
despre Istoria civilizatiunei ; Joia, cursul D-lui Prof. C. D. For-
tunescu : Istoria literaturei romdne moderne ; SâmbAta, D-1 Dr.
A. Metulescu (2 lectii): Boalele oamenilor ci animalelor (anume:
Turbarea §i Cdrbunele), apoi D-1 Dr. Ch. Laugier Evolutia me-
dicinei, dela Hipocrat la Pasteur.
488 ARII1VELE OLTENIEI

Deosebit de aceste prelegeri, s'a facut §1 Cotnemorarea lui

D. Cantemir, de cAtre D-1 Prof. Fortunescu..
Cursurile pe care D4 Profesor N. lorga urma &A le tinl la
aceastA unlversitate In ultima saptAmanA din Octomvrie, au fost
emanate pentru o data ce se va anunta In curand.
ConstatAm cu bucurie cA aceste lectii sunt urmarite cu mult
interes de un insemnat numAr de iubitori de cultura. Sala in care
se tin prelegerile a inceput chiar a fi cam neincApatoare pentru
catA lume vine sA le asculte.
* *
*
Venirea Doamnei Agata Beirsescu In Craiova, unde a dat
douA reprezentatii la Teatrul National in cursul lunii Octomvrie,
a lost un eveniment cultural pentru ora§ul nostru. Dupa 15 ani
scena craioveanA regAse§te, aproape neschimbatA, pe marea tra-
gediani care ne-a prilejit a simti fiorul marei arte, facand sA ne
vibreze sufletul de gama simtirilor variate dintre duio§ie §1 oroa-
rea tragich, in minunatele sale creatiuni din Safo §i Medeea.
Partenerii marei artiste in afarA de Dloara Angela Luncescu,
inzestratA cu adevArat temperament dramatic erau prea departe
de a fi la InAltimea protagonistei, mai ales barbatii.
*
* *
Expozigile de picturci s'au succedat fArA intrerupere de la
Septemvrie incoa. DupA acea a D-lui Negulescu despre care
am vorbit in numArul trecut al revistei , a urmat expozitia D-lui
Visconte, apoi imediat dupi ea acea a D-lui lonescu-Doru.
D-1 Henry Visconte un strein pe cat se pare a expus
lute() sail a Palatului Minerva vre-o 50 de tablouri de mjcA
dimensiune, afarA de un mare portret de femee in picipare §i
care nu era din cele mai bune lucrari. Cu exceptia a 3-4 bucati,
aceste schite Infati§aza un Paris pitoresque cum 11 nume§te
pictorul, dar care de cele mai multe orl e un Paris conventional,
un Paris cli§eu de cartA postal5 ilustratA or model pentru fetele
de pension ce invata sA picteze, in care un motiv care pozeazA1'
e tratat in culori de cromo de comek In cateva din aceste car-
toane frisk acolo unde pictorul n'a avut In vedere sA placA mul-
timei, sA bad la ochi, sA fabrice in sfar§it o marfA care sA aibA cat
mai multe §anse de a gAsi amatori, D-1 Visconte a isbutit a
se ridica §i la adevArata artA ; a§a culare ulicioarA din vechiul
Paris, un colt de mahala cufundat in umbra sArii, vAlmA§agul
AEHIVELE OLTENIEI 489

prAfuit al unei multimi forfotind in shade', o vedere Inecata in

cenusiul atmosferei de ploaie, scaldate intr'o tonalitate discretA,
monocrone, erau de o onorabilà calitate artisticA, cAteodatA chiar
de o delicatetA si sentiment putin comune.
Despre expozitia Ionescu-Doru, in numárul viitor.
* * *
Teatrul National a fAcut o sfortare meritorie punand in scenA
tragedla lui Morselli Luigi : Glauco", piesA care a fost atAt de
favorabil primitA §i apreciatA In capitalA §i de public si de critid.
AceastA tragedie cu efecte shakespeariene, brodatA pe o urzealA de
feerie, dacA a fost aci la noi un succes pentru un numAr redus
de spectatori, este mai mult un succes de stimA pentru teatrul
nostru. Montarea fastuoasA (intr'un ora§ mic ca al nostru) a acestei
piese va fi atdrnat prea greu pentru un buget ca al teatrului na-
tional din Craiova; cad Glauco nu poate sA sustina mai mult de
5-6 reprezentatii fata de un public ca acel pe care 11 avem, iar
decorurile de o naturA §i fantezie specialA fie ele cat de fru-
moase nu ar putea fi utilizate in altA piesA din repertoriu. Si
atunci, montarea acestei tragedii,cu toatA frumusetea ei, cu toata
valoarea ei ca opera de arta, In cadrul posibilitatilor acestui teatru
apare ea ins5§i ca o fantezie mu indestul de chibzuitA.
Si nu ne parA totust prea rAu de aceasta, cAci experienta fa-
cutA ne va servi sf3re a fi altAdatA mai prevAzAtori, mai practici,
si a nu ne lAsa ademeniti de gAndul experimentArilor costisitoare
pe care, dad Teatrul National din Bucure§ti le poate suporta, al
nostru insA nu. Glauco s'a jucat cored; cu vizibila osteninti de
a fi in stilul, in nota liric-tragicA a atmosferei creiatA de autor.
Doamna Giurgea dela teafrul din CapitalA nu a eclipsat cu pon-
derea numelui si talentului sAu cAteva din talentele teatrului cra-
iovean, pe D-nul Martian, D-soara Nicolau care ne infAtiseaza
un debut promitAtor D-nul Dordea si D-nul Mih. Ionescu.
Traducerea din italieneste e satisfAcAtoare intru totul. Afisul nu
mentioneaza cine e traducAtorul. Ni se pare a §ti cA acesta e un
craiovean, D-nul Alex. Marcu, aflAtor la studii de cativa ani in
Italia, §i al cArui nume cititorii II vor fi intAlnit prin revistele
noastre.
Dintre piesele nou introduse in repertoriul teatrului nostru, s'au
mai jucat I Avocatul,,de Brieux §i Fata din Dafin de A. Maniu si
Sc. Froda. Despre acestea altAdatA.
* * *
490 ARIIIVELE OLTENIEI

D-1 I. Manolescu din Bucuresti, cu trupa D-sale, a anuntat

pentru a doua jumAtate a lui Noetnbrie, trei reprezentatiuni in
orasul nostru, cu piesele : Profesorul Klenov, Pierduti in tntu-
neric §i Gtindul.
* *
Unde, dad nu in aceastà rubricA am inregistra moartea artistei
societare a Teatrului National din Craiova, pensionarA In ultimii
ani, Maria I. Anestin ? Cu acea care a fost sotia maiestrului Anestin
dispare cel din urea supravietuitor al generatiei de mart artisti
ctaioveni, din falanga drora s'au dus, unul ate unul, TAnAsescu,
Ion Popescu, FArdsanu si FArcAsanca, Maria Petrescu, Clotilda
Calofoglu, Cretu si Ion Anestin.
* *
0 festivitate culturalif a fost, de bunI seam5, reunirea cote-
gial5 pe care fostii elevi ai Liceului Carol 1, promotia anului
1908, au organizat-o in ziva de 28 Oct. cor., la 15 ani dela ter-
minarea liceului. 0 festivitate culturalk pentrucA aceastä IntAlnire
prieteneasc5, quasi-familia15, s'a fkut pe temeiul ideit de convie-
Wire in goaki §i pentru a serbitori coala,-care simboliza pentru
acesti tiueri MAO adolescenta lor.
Cerenionialul acestei reuniri a luceput prin cuvenita slujbA re-
ligioasA la Biserica Sf. Treime, unde a oficiat Sf. Sa Pkintele G.
Ghia, in fata celor prezenti dirr promotiune si a profesorilor lor
de odinioark dupA care a urrnat o vizitare a Liceului. Aci, fostii
elevi (magistrati, medici, ofiteri, profesori, avocati, ingineri) s'au
asezat in bändi la locurile. ce ocupau fiecare in clasa VIII, iar cel
mai bAtrAn din profesori a fkut apelul nominal, la care- o bun5
parte erau absenti (opt din ei cAzuserà In r5zboiu). Seara s'a luat
impreunA o masa inteo atmosferA de o simpatie neobisnuith, cu
care prilej, in seria toasturilor s'au spus cuvinte misc5toare, s'au
evocat amintiri duioase si s'au exprimat sincere sentimente de
cinstire pentru cAtiva din fostii profesori al tinerilor de fat5, la
care cei bAtrAni nu s'au läsat datori nici (Wish.
Potrivit propunerei D-Iui G. Graur, Promotia anului 1908" a
luat hot5rirea de a colecta suma de 50.000 lei, pe care sA o
pun5 apoi la o band, iar din venitul ei sA se itistituiascA o bursa'
care sä poarte numele acestei serii de fosti scolari ai liceului
craiovean.
ARIIIVELE OLTENIEI 491

Din R.-VAlcea
Multumitä dArniciei mArinimoase a Doamnei Esmaralda P.
Capelleanu, Inca de astA varA s'a Infiintat In acest ora§, la liceul
din localitate, un Muzeu de picturA §i sculpturA, cu numele Paul
Capelleanu". Se pot acfmira ad, din bogata colectiune de lucrAri
artistice, opere de ale sculptorilor I. Georgescu, Paciurea, lora-
chescu, Sp Atte, §i picturi de Th. Aman, StrAmbu, J. Alpar, Ve-
rona, Steriade, Jiquide, Serafim, Luchian, Vermont, Artachino,
Kimon Loghl §1 altii. Organizatorul muzeului este d-1 C. G. Mi-
hallescu, sculptor §i profesor.
*
Cercul profesorilor §i-a reInceput activitatea de anul acesta
printr'o §ezAtoare artisticA literarA, ce a avut loc in seara zilei de
14 Octombrie. Sculptorul C. G. Mihailescu a deschis serata prin
cAteva cuvinte introductive, dupg care a urmat interesanta confe-
rintA a d-lui Prof. D. Volculescu asupra Artei.
A urmat apoi o auditie muzicalA foarte reu§itA, cu concursul
cAtorva amatori de talent. Un public numeros §1 distins a asistat
insufletit la aceastä serbAtoare culturalA.
Pentru viitor se lucreazA la organizarea unui ciclu de conferinte.

Din T.-Severin
Opera care preocupa in special intelectualitatea severineanA
In momentul de fatA este desAvAr§irea constructiei grandiosului
teatru, Inceput IncA dinainte de rAsboiu. Cu toate greutAtile tim-
purilor prin care trecem, multAmitA eroicelor stAruinte §1 muncii
perseverente a acelui care a conceput §1 care va indeplini gene-
rosul siu plan, D-1 profesor Teodor Costescu, fostul prefect al
Mehedintilor, sub a drui ocArmuire s'au ridicat atAtea localuri
de §coalA §1 s'au InfAptuit multe opere culturale, nu mai lipse§te
mult pAnA sA vedem opera sa terminatA. IatA ce scria D-sa mai
deunAzi:
Constructia teatrului e pe sfAr§ite, afarA de scena din sala
de teatru.
Cei cari se strAduiesc sA aducA la lndeplinire opera, au satis-
492 A R HI V E LE OLTENIEI

factia sA constate cA munca lor duce la ridicarea unui AsezAmAnt

de culturA ce constitue o mAndrie nationala.
titi cA pentru terminarea clAdirei am fAcut apel la fo§tii mei
elevi din liceul Traian dela Severin, cum si la populatia sever--
neanA §1 mehedintead, pentru acoperirea unui imprumut de douA
mllioane §i jumAtate lei.
Multi dintre cei cArora ne-am adresat au r5spuns cu Insufle-
tire, dar nu-i mai putin adevArat cA sunt IncA multi al cAror rAs-
puns II astept incA.
Am constatat cA acei cari au pozitii sociale mai modeste, s'au
grAbit sA satisfacA astepthrile mele; ceilalti incA nu.
Nu pot s5-mi explic IntArzierea contributiei lor la Imprumut
decAt cl au fost in vilegiaturA pAn'acum.
Eu ii astepf cu credinta nestrAmutatA cA nu vor lipsi dela
datoria lor fata de orasul in care au primit cultura §i educatia ce
sunt la baza vietli lor so-ciale.
Pentru satisfactia mea sufleteascA tilt s5 vA spun, cA fostii
elevi al liceului din Severin au subscris pAnA acum aproximativ
un milion lei, §i c5 localnicii din Severin si Mehedinti nu s'au
lAsat mai pre jos. Astfel aceia cari §i-all luat sarcina s5 ducA opera
la bun sfAr§it, n'au de ce A se teamA pentru indeplinirea sco-
pului urmArit".
*
* *
. C'ercul Franco-Romdn, Inflintat de acum doi ani si condus de
D-1 Profesor M. Fontaine, s'a instalat In noul sAu local din Str.
Traian No. 60. NumgrAnd multi membri, acest cerc are o biblio-
tecA pug la dispozitia cititorilor In fiecare zi ate douA ore, si
cuprinzAnd vreo 600 de volume, literare cele mai multe, cum si 12
reviste frantuzesti. Urine se si Imprumuti acasA spre citire
membrilor.
*
* *
0 alit societate culturalA din localitate este Soc. Mih. Emi-
nescu, cu sediul In str. Decebal No. 52 bis. Aceast5 institutiune
va face sA reaparA in curAnd revista Datinau, care Isi propune
a ficum spune foaia localA a D-lui Prof. Sacritianu Cernau
purtAtoarea tutulor bunelor indrumAri spre o sAnAtoas5 viatA
intelectual5, atAt de doritA de spiritele rAmase cr&lincioase bunei
traditii de odinioarA4.
ConducAtorii societAtei si ai revistei t unt inimosii D-nif Dr.
Pleniceanu §1 Prof. M. Gusita.
 .:3,11-
In Valea Cernei,
6r,
pe urmele Columbacei
rrr .
Q
In goana noastra dupe senzatio-
nal, In discumpAnirea proportiilor
§i in desflgurarea realitatilor, am
trait in zilele columbacei un res-
timp de infriguratA nevroza §i de
a marn ica Invrajbire. Raspunderile"
care se agitA in tara aceasta ca o
sperietoare de gonit vrabiile din
grAdini, ori ca un divertisment
ieften de opozitie, au fluturat cu
insistenta chiar pe buzele cele
mai potolite §i dela Tribuna Par-
lamentului, ori din oficina Presei
cu abonamente de premii in hapuri
de catramina; opozanti de meserie,
ori avocati fArA procese, fmfacase
deja" cu mAni viguroase princi-
palul vinovat, intelegeti adica, pe
Medicul veterinar, care nu a §tiut,
n'a prevAzut, n'a combatut musca,
ci a stat comod §-I placid ca ori-
c,
care pierde-vara, sorbinduli cafe-
luta in racoarea ietacului §i citind
mica publicitate dela UniversuP.
A§a se judecA la not oamenii
1 lucrurile,tara de foarte multi
libertate §i de foarte putina drep-
tate, dupe cum ne caracteriza
atAt de remit in tirnpul rasboiului,
un simpatic si inteligent ofiter
francez.
Dar furtuna trece, i in tihna
§i seninAtatei vremurilor de pace,
lucrurile bleep a-si lua adevaratele
contururi, fara ca sa mai fim ne-
voiti a primi pe deagata orien-
Wile si caracterizArile acelora cari
nici nu inteleg, nici nu vor sA
vadA origina §i ordinea §tiintilica
a intamplärilor.
Dela misterul §i blestemul gro-
telor care ar inchide toatA taina
5
4.94
mustei columbace, dela povestea
cu veninul fulgerAtor pe c re Far
instila cu Intepaturile insectelor,
dela minunea ordonantelor de Ko-
mandatura germani, pe care un
invartit dela Cartierul General din
timpul rasbohdul ni-1 didea prin
Universul" ca unic i suprem
model de Intelepclune i tiinta,
tanärul nostru confrate Dinulescu,
dupe 6 luni de studiu prin vai
$i munti, fara sgomot i Ma fast,
cu perseverenta si dragostea de
lumina st adevir a vechiului pe-
regrin al neamuluf,Badea Car-
tan ne duce prin cateva locuri
colindate de el ca sa ne arate
cum trieste miraculoasa musca
al ce trebue sa Vim fn viitor
despre viata l actiunea ei In le-
gaturi cu misurile ce vor trebui
instituite pentru prevenirea si corn-
baterea insectel.
Verificand caracterele anatomice
ale mustei prin cercetArl proprif,
identificand, dupe descrierea auto-
rilor streini Intre care si a ungu-
rului nemtesc Temesvarer, larvele
$i pupele ingectel prin fixatiunt
si analize microscoplce,colegul
Dinulescu parvfne s Imboga-
teasca literatura columbacel, eli-
minfind tot balastui de erezil $i
miturl pe care ignorantii sl pro-
fanii fe-au intretinut pana astAzi
In dauna stiintei si a progresuluL
L'am urmArit pe Valea Cernel,
$i anume In locurile cele mai
bogate fri focare de larve, pe
albia *actor Eselnita si Scrobo-
tan, din jurul Orsovel si a bailor
Herculane. Papa Inaintea -noastra
cu pasiunea i precizia explora-
torului incercat, rupand de id 0
ARI1 I UELE OLTENIEI
plant& scormonind dincolo un
pletrol din albia raulul, neobosit
gi dornic In a ne Impartasi i noua
din stiinta pe care 1-0 Muse
cele 6 luni de campanie anti-co-
lumbaca, cu casa V masa a la
belle étoile. Din magma de in-
crustatiuni calcare, din namolul
buruenflor dupe maludle surpate
ale paraelor, Dinulescu, mai cu
lupa, mai cu penseta, dupe largi
si prealabile explicatiuni la mi-
croscop, ne desparte larvele $1
pupele mustel din chironomidele
asemanatoare, cu o simplicitate
o precizie uimitoare.
Iati larva de musca,viermus
subtire l drept, cu un picior prins
de fata inferioara a bolovanilor
din rati. lath 1 chironomidele,
mai plfnute, curbate V fixate de
aceiasi maniera ca i tovarasile
tor de vietufre aquatica pe cele
2 picioruse. lata pupa, de forma
papuculul i cu aparatul tracheal
de respiratie multi-filiform, prin
care InnoatA in curentul apei $1
dispus totdeauna paralel cu cursul
eL E luna lot aceasta, Septembrie,
de transformare a larvelor In pupe,
care vor famâne prinse de !Metre
si burueni Oita I a primavara,
and musca, parasind cojocul, se
va avanta pe aripile austrului
dornica de sange cald, dupe atatea
luni de hibernatie.
Mai toate paraele de munte din
regiunile acestea expuse soarelui
$1 lipsite de umiditate, mai toate
apele mid si repezl, care nu In-
gheatä iarna, constituesc culcusurl
favorabile de prisire a mustei $1
zona prin urmare pe care arma-
mentul modern si stiintific va
ARHIVELE OLTENIEI
trebui sA le tinA vesnic sub bAtae
pentra limitarea periculoasei in-
secte. Si nu va fi usori ori cAte
preciari 1 aminunte ne vor mai
da exploratorii stiintifici al acestor
Teem!. Lupta, dupe cum spuneam
0 alt5 datA ca rAspuns la niste
ineptii publicate de un profan In
.Universul), se dA In ImpArAtia
largA a lul Dumnezeu, iar inimi-
-cul, In numir infinit, pitulat pe
sub pietrele paraelor, este deci
foarte bine adApostit pentru a de-
juca i infrAnge strategia noastrA.
Sleirea albiilor i zidirea pes-
terilor, cred cA, dacA le-a emis
cineva ca mijloace infallibile de
stArpirea musfelor, sunt propuneri
naive si direct irealizabile, - pes-
terile, de altfel ca I pAdurile,
neconstituind decAt popasuri si
adAposturi de noapte si vreme
rea pentru muste In timpul in-
cursiunilor. Scoaterea pietrelor din
albli l expunerea lor la uscAciune,
pentru distrugerea larvelor, dad'
-poate constitui o mAsurA ratio-
nalA, ni se pare InsA deosebit de
anevoioas5 Ce facem atunci ?
Desigur multele I competen-
lele comisiuni stlintifice, pe care
le-a instituit Guvernul, 41 vor
spune odatA 1odatA cuvAntul,
.clacA nu cumva grAbit 0 superfi-
.cial cum se lucreazA in tara noas-
-trA, 41 vor Incheia toate lucrArlle
tarS sl ne arate ce trebue sA
tacem ca si scApArn de musc5.
PAnA atunci fiecate 10 poate da
pArerea, 0 a mea personal este cA
.distrugerea mustel, mal lesnicios
§i mai sigur, stA numai In ou.
Se stie cA musca fi depune
<mile cAtre sfArsitul lui Malt' si
495
lunie la nivelul apelor, spre maluri,
in forme de filamente agAtate de
pietre i plarrte. OdatA stabilite
zonele Infectate de muscA, se vor
curAta pAraele zilnic prin pfinze
trecute la suprafata apelor, de
echlpe purtate In susul si in josul
pAraelor, deoparte i de alta, a
malurilor. DacA mijlocul acesta
s'ar dovedi prin practicA ineficace,
s'ar putea imagine altul. In tot
cazul, studille Intreprinse trebue
sA aibA o finalitate practicA, ckci
numai pe ajutorul naturei nu ne
putem bizui rugAnd dela D-zeu
ern! friguroase l primAveri plo-
ioase pentru distrugerea larvelor.
Astäzi cAnd avem cheia stiintifica
a acestei muste, Statul este dator
sA coordoneze tot materialul adu-
nat de cercetAtorl i sd scoatA pe
cheltuiala sa brosuri de populari-
zare, pe care sA le ImpartA gratuit
in satele din regiunea bAntuitA.
CAnd lumea noastrA dela tail va
pricepe cum vine si se ImprAstie
aceastA muscA, va actiona singuri
pentru prevenirea 1 combaterea
el, scutind astfel tara de pagube
si de ponoase in totul regretabile.
Discursurile parlamentarilor, care
se tipAresc pe socoteala Statului,
vor avea desigur savoarea i mA-
estria verbului inflorit i stilizat.
Brosurile InsA de popularizare
a stiintei ne vor arAta In ochii
lumel civIlizate ca autentici ii
vrednIci coboritori al Daco-Ro-
manilor, strijeri ai picei dinspre
Orient dar i pretuiti colaboratori
al marei culturl apusene.
*tefan Bosie
Medic veterinar.
496
0 insuld care n'a teat cleat 3 luni
Pe la mijlocul lui Martie din
acest an s'a semnalat la Sud de
Anam (10° lat. N. si 1080 long. N.)
aparitia unei insule de formal semi-
circularg, in suprafard cam. de 1
km. p. 0 radlogramA primitA la
Saigon la 21 lune din partea va-
porului Englez Nam-Sang, confir-
matA mai tArziu sl de altele, aratg
el noua insulA a dispfirut cu de-
sAvArsire. In scurta sa existent5
_
0 boala noua.
ALASTRIM
In Noembrie 1922, In Guade-
lupa a apgrut o febrA eruptivA
semAnAnd cu variola sau cu va-
rioloida, confundatA chiar la ince-
put cu acestea. Primul caz, desi
izolat la spital, a contaminat pe
cei dinprejur, rAspandindu-se si
producAnd curAnd sute de cazurl.
Acum de curAnd cAteva cazurl s'au
semnalat, aduse de vapoare, la
Bordeaux si St. Nazaire. Alastrim-ul
este o boali specialA rasei negre
si pare calf are sediul in Africa
de Sud, unde Kortez cAtre 1904
l'ar fi descris sub numele de
Milk-Pox.
AlastrIm-ul (dela Alastra, care
In limba IndigenA InseamnA re-
pede) are o mare putere de difu-
ziune ; epidemia actualA s'a Intim
foarte repede pe toatA suprafata
Antilelor.
Incubatiun ea boalei dureazg 15-
ARHI VELE OLTENIEI
de circa 140 zile, insula a fost
totusi cercetatA sI studiatA. De na-
turA vulcanick era de tipul conu-
rilor vulcanice zise mixte, cu e-
normg cantitate de cenuse Impre-
jur si scurgerl de lava neagrg
foarte bogati In Her. Doug mid
cratere adventive fumegau la su-
prafata ppei.
14.
20 zile, invaziunea e caracterizaa
prin turburAri generale$i ridicarea
temperaturel la 38-39-400. Erup-
tiunea, insotia de scAderea tern-
peraturel, seamAnA cu cea a va-
riolel; desi InsA apare si pe ple-
oape, nu atinge niciodatg cornea
sau conjunctiva. Vesiculele contin
un lichid alb,15ptos, fArg a fi chiar
purulent Descuamatla se face sub-
formA de pseudo-cruste sau scu-
ame. Evolutia boalei e de 21 de
zile.
Vaccinatiunea Jenneriang nu.
produce imunitate contra el, boala
Insgsi nu este imunizant5; ea poate
recidiva la interval scurt, ceea ce
o deosibeste de varicelA.
Alastrim-ul este in definitiv o-
f ebrA eruptivA nod', benignA de
obicei pentru rasa albg, mai gravg.
pentru rasa neagrA.
L.
A RIIIVELE OLTENIEI
Religia Preistoricilor
PArintele Mainage, profesor de
Istoria Religiilor la Institutul ca-
tolic din Paris, publicA o prea in-
teresantii lucrare cu titlul de mai
sus, In care cautA s'a ne desvAlu-
iascA la lumina nouilor descoperiri
etnografice un colt al sufletului
paleoliticilor. Nu pentru prima oarA
se comparA manifestArile artistice
ale strAmosilor nostri din epoca
Falcon tick cu cele ale primitivilor
de astAzi, conchizAndu-se cA efe
sunt pornite dintr'un imbold mistic.
Lucrul e posibIl ; totusi nume-
Toasele descoperiri fAcute in ulti-
mul limp In cavernele din Sudul
Frantei si din Spania, constituesc
fArA indoialA un tezaur artistic, care
Ce a determinat origina artelor
Pierre Mille pune aceastA cies-
tiune In discutle Institutului fran-
cez de Antropologie.Unii antro-
pologisti socotesc ci arta si-ar
datora origina exclusiv magiei.
0 arta misticA a exist? t desigur
in timpurlle prelstorice si cele
mai multe manifestAri artistice din
timpul paleoliticului nu sunt da-
torite cleat magiei. E foarte pro-
babil cá cele mai multe figuratiuni
glyptice, gravuri sau picturi din
paleolitic sunt datorite superstitiei
497
nu poate fi datorit exclusiv numai
preocuphilor mistice. Desemnurile
cu linille atAt de curate, picturile
atat de expresive, sunt indicii ne-
Indoloase a unor simtiminte cu
adevArat artistice.
In schimb credem cA ideea de
religie trebue de buni seamA cAu-
tati tn modul de tnnformAntare a
neoliticilor si chiar a paleoliticilor.
Faptul de a se est in jurul sche-
letului obiecte casnice, cum s'a
gAsit in grotele dela Grimaldi, la
La Ferrassie si tn multe altele,
sunt probe evidente a unei cre-
dinte de viata viitoare si consti-
tuesc un adevArat cult al mortilor.
L.
sau practicilor vrAjesti pentru a-si
asigura o putere asupra animale-
lor. 0 originA la fel pot avea
mIcile statuete reprezentAnd femei
mAritate sau alte fetisuri. Aceste
manifestArl se regAsesc si la po-
poarele primitive din ziva de azi.
Faptul pare Insti mult mai putin
sigur and e vorba de schite gra-
vate pe pletre sau oase, si cu
totul improbabil and e vorba de
collere, de bijuterii, de arta tr.-
frumusetArel.
 4 I I I Ie.:

.00 .00 .6:00

In rubrica de fatA se fac dari de

seamA asupra cartilor l publicatiu-
nilor ce se adreseazA Redactiei, sau cet
putin se mentioneaza aparitia fiecareia din ele.
Scavi eseguiti da privati nel lui imparatesc Claudius Eutichus,.
territorio di Pompei, raport de al drill proprietar trebuie sa fI
D-1 Matteo Della Corte, extras fost om bogat, cum se vede din
din Notizie degli Scavis fasc. proporffile locuintel, din decora-
10, 11 si 12, an. 1922.Autorul, tiunea murala eleganta a partii
director conducator al sapMurilor locuite de stapan, si din obiectele
pe care Statul italian le executa sis- ce s'au aflat aci.
tematic i perseverent In regiunea Printre feluritele ustensile si
pornpeana, este unul din cei mai obiecte de mobilier se remarca
buni prieteni alat de mimeo* un modius (reenact de capacitate,.
in Italia ai Romania Simplu la cam ca dublu-decalitrul nostru),,
vorbi si la port, si tot atM de mo- egal poate c un picior cub osc-
dest pe cat de savant in specialita- (It 20,796), o lanterna de atarnat,.
tea sa, distinsul arheolog are cunos- un candelabru pe picior canelat, cum
tinte §i prieteni printre Romani, §i doug lampi de pamant ars avand
pe care D-sa le cultivi cu o dis- pe fala imprimate in relief Cate o.
linsä curtuazie. cruce impodobità cu ramuri, a
Cum se vede din titlu, sapätu- calor frunze In forma de inimi
rile recente a caror dare de seama ascund cele dont orificii pe unde
o face D-1 Della Corte au fost se turna oleiul de ars Din inscrip-
executate de particulari iubitori de title si graffiti de pe pareti sunt
§tiinfa, 5i studiate de autor. Prin- multe interesante pentru epigrafie.
cipalul obiect al raportului il face Astfel sigiliele care ne descoper
descrierea Vilei rustice a libertu- numele proprietarului vilei TL
 BHIVELE OLTENIEI
CL. EV. si EVTYCH1 CAESARIS.
L. cum si inscriptia de pe o tigla,
multamitA careia cunoastcm data
consularii a an. 11. a. Cr. : PVP1L.
AGRIP. TVB FABIO. COS. Dar
ceeace e mai de pret si de o
frumusete putin comuni, sunt pic-
turile murale din exedra' I cateva
cubicule: peisagii cu motive arhi-
tectonice variate si animate de
prezenta oarnenilor, anirnalelor si
paserilor. Artistul care le-a exe-
cutat trebuie sA fi fost un maeslru.
Compozitille sale, ca elect de pers-
pectivA,dispozitli de lurnini si
umbre, delicateta de culorl, sunt
capo d'opere ale geniului. Fru-
moasele reproduceri fotografice
care imbogatesc textul sunt singure
In stare sA ne dea o ideie de
nerfectiunea for, chiar asa, mutilate
In parte de timp, cum sunt.
Pe langa acest articol deosebit
de important, raportul mai con-
semneazA rezultatul altor cercedri
mai mirunte.
In Buletinul Comisiunel Mo-
numentelor Istorice din Bucu-
Testi, a apArut, cu tiparul Institu-
tului Cultura Nationala", mult
asteptata lucrare : Curtea Dont-
neascd din Arge$ E un volum
de peste 250 de pagint, in for-
matul obisnult al Buletinuluf, ti-
!Alit in excelente conditii, cu 350
ilustratil si 13 planse in colori.
Note istorice $i arheologice
asupra Curtii Domnesti din Arges
d5 D-1 Virgilin N. Drighiceanu,
secretarul-director al Corn. Mon.
1st. Din actastA Curte n'a mai
limas doar intreagA cleat biserica.
0 mArturisire directà i pozitivi
499
despre numele interneietorifor a-
cestui slant tom i despre vre-
mea cand ar fl fost clAdit, pita
azi nu avem ; din studiile fAcute
asupra acestei biserici in toate in-
fatiserile ei si a materialului ar-
tistic de diferite soiuri aflat acolo,
ar reiesi ca concluziunile la care
au ajuns D. Onciul si Dn. prof.
lorga In cercetArile D-lor sunt
bune, perfect confirmate de noui
dovezi. Autorul face mai MU{ o
mita de consideratiuni istorice
asupra orasului Arges, l asupra
Bisericei Domnesti din localitate;
se ocup5 dupl aceea de biserica
de moda occidentala, catolic5,
Sanicoar5, ridicatã i aceasta tot
in timpul domniei lui Basarab si,
trece apol la sapaturile din inte-
riorul bisericel in naos, sub par-
doseal5 cea din urm5, unde s'a
dat de cele 14 morminte, cu 15
schelete, intre care sunt l cateva
morminte domnesti. Dintre acestea
e mormantul lui Vladislav Vd cu
doamna sa Cherana l acel al
lui Radu Negru Vod5, care din
dorneniul legendei trece prin a-
ceastA descoperire in domeniul
istoriei Un altul mult interesant
e acel asa numit al cavalerultd,
in costum de cavaler medieval
occidental, un rest yizibil al unei
societati feudale, organizate dup5
modelul Ungariei angevine, reflex
al celei franceze i napolitane, cum
va fl fost prin veacul XIV la noi.
SApAturile din incinta curtii
domnesti, neterminate inc5, au
scos la ivealA zidurile palatului
domnesc, cu cerdac lat In fat5,
cu un rand deasupra, cu usi si
ferestre incadrate In rame de piatra
500
sculptatA in stil gotic, cu deco-
ratiuni murale jugravite In a fresco
si cu plki de teracota incastrate
In pereti.
De un interes deosebit sunt po-
doabele si obiectele de ImbrAcA-
minte rezultate din aceste sap&
turi : ele aduc multe lumini noi
Intru cunoasterea mai de aproape
a vietel noastre In evul mediu.
Studiul D-lui Draghiceanu se
incheie prin cateva consideratiuni
asupra arhitectoniei si picturii bi-
sericii Curtii domnesti, si un re-
zumat din care reproducem : Bi-
serica DomneascA din Arges, ridi-
cata ca o capelA a easel dom-
nesti din C.-de-Argq, este ziditA
dupa 1300, curn o dovedesc da-
tele istorice, complexul de viata
istorica, stilul arhitectonic al bi-
sericii, al picturil si al obiectelor
gasite in morminte. Nicola Alexan-
dru-Voevod o sfinti, dupA infiin-
tarea Mitropoliei de Arge5, dar
neputand-o termina, Ma' grija in-
ceperii picturilor urmasului, care
nici el nu le ispravi, Hind termi-
nate de Radu-Vorla Negru, care
se jugrAvi ca principal ctitor in
biserica. Pe acest drum, unicul
cunoscut de documentele noastre
din toatA seria domnitorilor ante-
rior lui, traditia 5i cronica tarii,
de mai tarziu, il considers de in-
temeietorul acestei biserici, celei
mai vechi pastrate din tara, si de
intemeielor al Statului roman".
Urmeaza dupa acest studiu arti-
colele urmatoare, datorite unor
savant! si specialisti, in legaturA
cu obiectul act stei carti :
R estaurarea Bzsencei Dom-
ne,sti, de Gr. Cerchez, in care se
ABB I VELE 0 LTENIEI
face istoricul lucrarilor de conso-
Ware si a celor de restaurare,
dandu se chlar jurnalul 'lucrarilor,
unde se pot urmari cursul sl pro-
gresele reparatiilor, facute de D-1
arhitect Arh. fancovici.
Anul moriii marelui Basarab
Voevod, de D. Onciul, aflat dupA
Insemnarea unui mester, care a sga-
riat pe un perete al bisericii, aceastA
data, este 6860 (1352).
Arhitectura Bisericii Domnesti,
de N. Ghika-Budesti, este aceea
de tipul bisericilor cruciforme cu
cupola, In care cele doua brate
care formeazA crucea sunt mai
Matte dee& partile lateraie si
deseneaza in spatiu crucea, care
iese In evidentA In structura ex-
terioarA a monumentului. In punc-
tul de intretaiere al bratelor crucii
se Inalta turla incoronatA printr'o
cupola".
Monetele lui Radu 1. BaSarab,
de Const Moisil, ne arata ca aces-
tea, ca si obiectele de podoaba
din mormintele citate, se aseamand
mult intru ele si sunt de o con-
ceptie occidentalã ; in acea vretne
era deci lupta Intre aceste doua
conceptii, lupta care se da pe te-
renul influentelor exercitate asu-
pra culturii romanesti din vremea
domniei lui Radu Negru Voda.
Jurnalutsdphturilor dinCurtea
Down ascii a Argesului, de Virg.
Draghiceanu, dela 20 tulle 1920,
continuate cu sapaturile acute in
interiorul bisericii Stanta NIcoara,
sl In incinta curtii domnestl, si
sffirsite la 1 Aprilie 1921.
Cercetdri antropologire asupra
osemintelor aflate in stmpdturi,
de Prof. Rainer.
ARHIVELE OLTENIEI
Inscriptiunile religioase gre-
cesti dela Biserica Domneascd,
de P. P. Panaitescu.
Pictura Bisericei Domnesti din
C.-de-Arges, de I. Mihail, este
de mare InsemnAtate. Urmárind
jugrAvelile din aceastA biseric5,
ne aflAm in fata a trei rAnduri
de picturi, din het epoce, cu trei
stituri diferite, InfAtisAnd evolutia
arid picturale dela noi, dela sec.
XIV pAnA la prima jumAtate a
veacului XIX. Cea d'intAi l cea
mai pretkasa e cea din sec. XIV; In
cea de-a doua dela 1750 vedem
localizarea acestei ante la not, tar in
ultima, dela 1827, decadenta pic-
turii rcligioase In Muntenia. Pic-
tura cea veche este lucratA a fresco ;
mesteril, probabil unul slavon si
altul grec, ne prezint5 dou5 feluri
deosebite de pictur5, slavo-bizan-
tin si greco-bizantin. AlAturAnd
compozitillor din biserica noastrà
pe acelea din geamia Kahrié din
Constantinopole (fostA monastirea
crestinA SfAnta Chora), se remarci
o asemAnare isbitoare intre aceste
frescuri, acele ale noastre fiind
totusi mai putin rigide.
Cea de a doua pictur5 a biseri-
cei e iScutA intre 1747-1751 de
DascAlul Radu sin Mai, jugrav ;
ei e In stilul brAncovenesc al
epocei.
Cea de a treia e a jugravului
Pantelimon, din 1827 ; e cu totul
inferioarA ca desen si mai ales
coloare.
Inscriptiile slave religioase din
Brs.Domneascd dela C.-de-Arges,
de V. Britulescu.
Biserica Valea Danului, de N.
lorga, e de asemenea un intere-
501
sant monument al artei noastre
vechi, Intr'un sat al cArui nume
aminteste, de sigur vre un voevod
din veacul al XIV or al XV-lea.
In aceastA bisericA se aflA fru-
moasa tAmplA de lemn a btsericii
din Arges, care a fost mutatA act
de Leconte du Nony.
Cartea aceasta face deosebitA
cinste institutiei care a patronat-o
si a tipAtit-o. .Ea va fi o podoabA
pentru orce bibliotecA.
Ortoepia 1 Fonetica, de losif
Popovici, din publicatiile Labora-
torului de FoneticA experimentalA
al UniversitAtii din Cluj, 1923 --
Lucrarea este InchinatA nmemo-
riei lui C. Diaconovici Loga, flindcA
el a avut pentru IntAia oark feri-
cita ideie de a analiza sunetele
romAnesti".
Prima parte a cArtii, Ortoepia,
cerceteazA In ordine cronologic5
vechile gramatici ce au apArut in
romAneste pAnA la 1840, cu ter-
menii de care autorii lor s'au folo-
sit, apoi In ce priveste observa-
title lor ortoepice prezentAnd im-
portantl, si anume gramaticile lui
Eustr. Brasoveanu,
len. VA cArescu, Radu Tempea,
*Meal, C Diaconovici Loga, 1.
Alexi, I. Eliad si lord. Golescu,
atingAndu-se in treacAt i acele
ale lui A. Pumnu, T. Cipariu,
Tiktin, Mantiu i Philippide. Con-
statA cA in scoalA nu se prea d5
importanta naturei sunetelor si
ortoeplei in genere, ceia ce face
cA n'am ajuns incA la a stabili o
pronuntare romAneascA unitarA ai
corectA.
In partea doua--care e cea mai
502 1111HIVELE 01.4 ENIEI

tnsemnatAse precizeazA rolul V §i tetraflongl, apoi consonante>

valoarca foneticii teoretice $i ex-
perimentale, cea d'intal reprezen-
tatA prin prof Sievers dela Lipsca,
§1 cea experimentalA prin auto-
ritatea francezului Abbé Rousselot
din Paris ; aceasta din urmE, ser-
vindu-se de metoda grand §1 de
aparate, tinde a fi adoptatA de
mai top filologii moderni. UrmeazA
un capitol asupra metodelor de
cercetare a sunetelor prin mijloace
naturale §i artificiale ; se stud,aza
organele vorbirii din punctul de
vedere anatomic §i tiziologic, dupà
care se trecc la sunetele limbil
romane (vocale, diftongi, triftongi
La sfar§it se face un istortc al
infinlarei laboratoarelor de fone-
ha experimentalficel din Ham-
burg hind cel mai bine organizat
de aiurea §I panA la cel al nostril
dela Cluj, incheind cu Muzeul
limn romAne, care !V propune
a conserva sunetele, limba, gralul
romAnesc din diferitele p&p de
Ora, pentru posteritate, cu ajutoru)
fonogramelor, pe lAng5 alte sco-
puri, toate indreptate intru studiul
lirnbei noastre.
Cartea se recomandA In special
profesorilor §i studentilor no§tri.
dela litere.

Au mai apärut:
Institut Emil Metz, Luxembourg, Programme, an. sc. 1922-23.
Edit. Cassa $coalelor" : Brdtescu-Voine$ti, Opere alese.
Al. Stamatiad. Pe drumul Damascului (versurl).
G. Murnu, Iliada tut Homer, traducere.
Edit. Cartea RomAneasca : I. Remer-Anselme, Femei celebre.
lonescu Serafim, Bunrcii $i nepola
If )1 Sdngele apd nu se face I teatru [I. §colarl
Din Bibl. Minerva : Salticov-Scedrin, Fovegi (trad)
Grazzia Delleda, Suflete (trad.)
Turghenieff, Intdia iubire (trad.)
Asia, roman (trad )
Lane Poor, Sistemul solar.
M. Lungianu, La Cruce (povestiri).
Bibl, Agricola' populari : A.. Carabella, parecii de cdrnp.
II,. 1<nechtel, Mana $i fdinarea oil/or.
P. Popescu-Daia, Calul, rase §1 imbunitAtirea lor.
D. Stamatelache, Albinele, izvor de bogdfie.
Edit. Scrisul Romanesc": Camil Baltazar, Vecernii, poezil.
Tr. Demetrescu, Opere alese, versuri §i prozA.
Ed. Ramuri Pr. Prof. Gh. I. Ghia, Creftinismul $i problemele sociale.
N. I. Dumitra$cu, Ctintdri de stea $i colinde.
N. lorga, Sarmald, amicul poporului, piesA in 3 acte.
Alte editurl : C. M. Ciocazan, Despre Spiritism.
ARHIVELE OLTENIEE
CRONICA RE VISTELOR
In aceasti rubric5 se recenseazi sau se mentioneazi revistele §i
ziarele ce se trimet Redactiei in schimbul Arhivelor Olteniei'ç
dar numai acestea.
Arhiva, Iasi, XXX, 3-4 In
articolal Na#eleaindividualitdfii
limbii romdue # elemental slay,
D-1 I Barbulescu isi propune sa
arate greselile si confuziile teoriei
despre paleoslovenismul cuvintelor
slave vechi din limba roman5,
intru cat aceste cuvinte, cu carac-
tere specifice ale limbei bulgare
si nu sarbesti or rusesti, au in-
trat in limba romana prin inter-
mediul Bulgarilor sl nu prin Sarbi
sau Rusi. Teoria lui Miklosich si
a celor ce au adoptat-o urmeaz5
sa fie revizult5, in ce priveste
eroarea lui de a considera cele
mai vechi elemente slave ce au
intrat in limba noastrà ca fiind
din stadiul paleOslovenic, stadiu
care nu prezint5 nicaeri caracte-
rele specifice ale acestul stadlu
fonetic al limbei bulgare, el au
in ele caracterele stadiului post-
paleoslovenic (numit medio-bulgar
de Slavistica) sl care tine dela
Inceputul sec. X pana la inceputul
sec. XII. Diferentele dintre fone-
tismul acelor vechi cuvinte slave
din româneste si fonetismul celor
paleoslovenice nu sunt produse
Irma pe terenul limbil romane, ci
stint diferente specifice stadiulul
postpaleoslovenic, si prin urmare
nol a,sa le-am primit in romaneste
din bulgareste in veacurile X si
XI. Aceste constatarl am ajuns sa
le facem numai astazi In urma
603'
progreselor facute In slavistica pe
temeiul unor fapte si date mai
noua. Dad inainte se socotea ca
paleoslovenica e vechea limba a
Slavilor din Panonia si ca Slo-
ventii sunt de neam bulgar si ca
deci !Intim lor ar fi un dialect
bulg5resc, azi se admite ca paleo-
slovenica e un dialect de pela
Sulu) si Salonic, Rodope si (poate)
Ohrida al limbei bulgare si ea
Sloventil (din Stiria, Carintia si
Carniolia) nu fac parte din Bulgari,
ci din ramura sarbocroata, cu
dialectul lor special, ce are mulle
puncte comune cu cel bulgar. Tre-
buie deci revizuita si parerea ca I.
romana s'a constituit pe (annul
Dalmatiei al Adriaticei. Urmeaza
apoi mai multe argumente ce tind
a at-Ma ea parerIle Id Miklosich
adoptate de cei mai multi istorici
si filologi romani, trebuesc aproape
in totul revizuite si puse in con-
cordanta cu concluziunile slavis-
ticei de azi. Aceasta cu atat mai
mult cu cat confuzlile lui Milslo-
sich au provocat la rfindul lor con-
Tuzie la unii cercetatori ne Irides-
tul specialisti in ale slavisticei,
ca Tiktin, Weigand, Hascleu si altii.
Facand aceasta revizulre D-1
Barbulescu a ajuns la concluziile
urmatoare : 1) Fonetism 1 celor
mai vechi cuvinte slave din limba
romana nu are caracterele paleo-
slovenicei ci ale stadiului pos.-
504
paleoslovenic t 2) diferentele din-
tre fonetismul acelor elemente si
acel al limbei paleoslovenice nu
sunt produse pe terenul Umbel
romane, ci sunt nAscute chiar in
limba postpaleoslovenIcA ; 3) cele
mai vechl cuvinte slave din limba
noastra au intrat intr'insa cel mai
de vreme din sec. X ; 4) limba
romana flind formatk ca indivi-
dualitale etnich proprie in sec. X,
urmeaza de ad cA vechile ele-
mente slave nu sunt pArti orga-
nice din ea, ci elemente anurga-
nice, posterioare plamädirii si con-
stituirei limbei romAne ; 5) de la
Traian sau Aurelian Oa in sec.
X Romanii au trebult sA vigil-
iasca intro regiune unde nu erau
Slavi ; 6) aceasta regiune nu pu-
tea fi de cat Oltenia de azf.
Urmeazi dupA aceea artico-
tele : Evangheliarul Mitropoli-
tului Varlaam, studiu istorico-
literar de Gh. GhibAnescu;
Lista ungurismelor limbii roma-
ne$ti, intru complectarea stu-
diului D-lui Sim. Mandrescu, acurn
epuizat Elemente unguresti in
limba romanA", Buc. Clobl 1892,
de August Scriban ; La langue
.slave du nord et du centre de la
Macédoine et celle des docu-
ments valako-slaves, contributie
filologici a D-lui J. Bärbulescu,
cu prilejul unei critice a D-lui
Mladinov, profesor la universita-
tea din Sofia ;Dialectele italiene
de sud $1 limba romana (in con-
tinuare), savanta lucrare a D-lui
I. lordah,si Ceva despre Mo-
lière $i inceputurile literaturii
dramatice romanegi, de D-1 N. A.
Bogdan. La urrni Comunica-
A.B111- VELE OLTENIEI
rile interesante ale Directorului
revistei dela Iasi si Recenzii de
D-1 lordan. D-I A. Scriban face
un apel cAtre generozitatea gala-
tenilor de unde e si D-sasA-1
dea posibilitatea tiparirei unui
Diclionar general al limbei ro-
mane, pe care D-sa 11 are gata, la
care a muncit constintios sl cu
competinta 10 ani, dar pentru care
nu gaseste editor. Gisi-se-va oare
sufletul generos care sA ajute la
infAptuirea acestei opere ? Nol i-o
dorim autorului din toatA inima.
Analele Dobrogil, Constar*,
IV, 3, care luptA bArbAteste sA in-
tretina viata acestei meritoase pu-
blicatii regionale din Dobrogea,
ameninta cA va fi Oita, prin ne-
pAsarea publicului, sA aparA numai
odatA pe an. Aceiasi tristA poveste:
abonati necorecti, cari nu-si pla-
tesc abonamentul, bogatasii si noll
imbogatiti nesimtitori la orce este
manifestatie culturalA si suflet.
Numarul acesta cuprinde, pe
langd multe pagini literare, un
articol de D. Stoicescu : Eptsco-
pia Tomisului"$i Durostorului ;
Insala S'erpilor, de Popa-Lis-
seanu ; Monografia salului
Karanasuf, de V. I. Sassu ;
Un project unguresc pentru ca-
nalul Cernavoda-Constanta, de
V. Cotov; Din etnografia Do-
brogii, de Al P. Arbore ; Eti-
mologii i Buzau, de Papahagi ;
Flora critica a Dobrogii, de Pro-
dan, si : 0 mdmi -de Romani In
mijlocul Deliormanului, de S.
Alexi.
Geindlrea III, 5 se deschide dr
un insernnat articol al D-lui Ni-
A RIIIVELE OLTENIEI
chifor Crainic : Politica si orto-
doxie, In care poetul nostru se
reveleazA ca un cugetAtor subtil
si un cunoscAtor al Istoriel noas-
tre vechi si moderne. Caracteri-
zarea, cu care se incepe articolul,
a partidelor politice dela noi, In
ce priveste atitudinea fiecArui
partid MO de BisericA, e justA,
perfect obiectivA. SingurA doctrine
D-Iui Prof. N. lorga e acea care
poate satisface aspiratiunfle reli-
gioase ale sufletului In cadrul ne-
cesitstilor yield de Stat si al
vietei nationale Politica internA a
partidelor ce s'au perindat panA
acum la conducerea tarii au mi-
nat temeliile bisericil noastre na-
tionale si i-au Intunecat autorita-
tea morali. InlAturand domnia
spirituluf, au intronat pe acea a
materiel InvrAjbitoare, turburand
ordinea sociall OdinioarA Princi-
patele Romane au jucat on rol
precumpAnitor religios In orientul
balcanic; vreme de patru veacuri,
dela caderea Bizantului panA la
Cuza Von, noi am fost ocroti-
toril ortodoxiei din rAsirit, ajutand
cu bani patriarhifle rAsAritene sau
furnizand cart! religioase tn toate
limbile rasAritului, dill scoase din
teascurile brancovenesti. Ne pIA-
nueste o datorie pentru viitor :
cea de a urma drumurile ortodo-
xiei cu vechi punti de legAturi,
acum aproape parasiti, Intre not
si vecinif balcanici". Biserica
Domneasca din Curtea de Arges
de d-I V. DrAghiceanu, este un
rezumat clar si succint, cu nume-
roase si excelente reproduceri in
culori si in negru, dupA vechile
picturi ale Bisericeial studiului
505
d-sale din monumentala lucrare
publicatA in Buletinul Comisiunei
Monumentelor Istorice : Curtea
DomneascA dela C.-de-Arges.
Acest numar cuprinde IncA paginl
de proza semnate de Ern. Bucutk
N. Condeescu, versuri de I. Hat,
L. Blaga, Deniostene Bot, z, cum
si cronici variate
Convorbirt literare, LV, 5-6
In Miorifa In Muntenia fi Ol-
tenia, D-1 Caracostea cerceteaza
un cantec poporan ,CfobAnas dela
miori", alcatuit din IntrebAri si
rAspunsuri, si pe care d-1 N. lorga
Il prezinta in Neamul Rom. Lite-
rar, 1912, ca o variantA superioara
celorlalfe variante ale Mforitei ;
D-sa stabileste cA acest cantec a
fost la tnceput doar un bocet pAs-
toresc, pornit din linuturile de
miazA-noapte ale Muscelului.
Pr. Dragomir lonescu lAmureste
cA vorba Savai, Intrebuintata mult
In baladele populare (cu karmic
savai, sevai) insemneazA simplu
sA vezi", fiind o forma' a verbu-
lui vSesc". D-1 Al. A. Vasi-
lescu face calcule demonstrand
el Data 1290 a descalecatului
Tarii Romdnesti, cum e dati si
de A. D. Xenopol In ultima editie
a Istoriei Romanilor, nu este exacta'.
In No. 7-8 gAsim o frumoasS
conferintA a d-luiConstant Ionescu,
despre Raymond Poincare,in care
se face istoricul Frantei contim-
porane, In vreme ce se jugrAveste
marmoreana figura a celui ce a
stfut dejuca planurile dela Berlin,
si care tine astAzi cu man lui
puternicA sf hotArltA carma Statu-
lui francez.Pagini frumoase de
literatura cu versuri de Duiliu
.506
Zunfirescu, Cerna, Ciuchi, tradu-
ced din latineste de I. M Marl-
nescu si T. Naum, cum si prozA de
I. Dongorozi si Dr. V. Gherasitn.
Peninsula Balcanied, 1, 6 si
7 este o publicatie ce meriti spri.
jinul or cArul bun Rom An. DacA
strigAtele de durere pe care le
scot fratii nostri de afarA din gra-
nitele Orli, sugrumati thifleteste
'11 SArbla prin persecutarea a
orce este grai romAnesc, scoalA
bisericA (de altfel acestea ab-
solut inexistente In SArbia into-
terantA), Sall micelAriti literal-
mente de Grecii fAtainici, cari lu-
creazi in stil mare la distrugerea
RomAnilor din nenorocitele regiuni
rnacedonene l albaneze ce au
cAzut sub urgia stApAnirei acestui
popor fArA cuvAnt i fArit credintAr
nu-si gAsesc rAsunetul cuvenit
ia niste guverne care pentru po-
MeV diplomatice de salon sacri-
licA sute de mil de Rom Ant, cel
putin sd se stie de poporul romA-
nese, de gloata in care se pis-
treazA IncA vie constiinta natio-
nali, eine ne sunt prieteni i cine
ne sunt dusmani, pe deasupra si
cu toate Inrudirile princlare, si In
ciuda politicel noastre diplomatice
atfit de xenofill.Un prea frumos
articol publicA ad d-1 Oct. Goga :
Expulaarea strdinilor din fara
noastrd".Bogate note informati-
ve despre oamenii mari ce i-au dat
AromAnii neamurilor de peste Du-
rare, cum si Inregistrarea cazurilor
zilnice de persecutie I asasinat
exercitate de cAtre sau cu stirea
autoritAtilor locale asupra Roma-
nilor din Macedonia.
A RHIVEL E OLTENIE1
Cugeiul Romdnesc, II, 89
cuprinde urmarea la studiul d-lui
N. Iorga asupra lui Carlyle, In.
care, dupA ce a InfAtisat persona-
litatea filosofului, ne lAmureste din
ce elemente este format sufletul
tut si care e morala lui D-1 Bu-
cuta continuA cercetarea sa cu pri-
vire la Romdnii dintre Vidin ci
7imoc, oprindu-se asupra figurei
venerabile a lui Samoil Dragsin,
preot greco-catolic t cAlugir, care
a pAstorit printre RomAnii vidineni
In veacul trecut. La urmA se dau
II cAteva scrisorl de ale acestui
prelat, arAtAnd incercArile lui de
a face pe RomAnif din Bulgaria
sA tread la Unire.
Mafia Rourdneased, XV, 8-9
se deschide cu articolul d-lui I.
Petrovici, despre Titu Maiorescu,
prin care se infAtiseazA mai ales
atitudinea moral5 de o deosebitA
elevatiune a acestui mate bArbat al
RomAniei.D-1 Dr. Cazacu cerce-
teazi starea Bisericel din Moldova
dintrePrut si Nistru sub imperial
rus. Studiul e In continuare.D-11.
Minea descrfe Ia$ii in vremea
Cantemirestdor, articol bine venit
acum cAnd s'a serbat pomenirea
de 200 de ani dela moartea lui
Dumitru Cantemir, spre a aduce
noui lumini asupra acestei epoce.
0-1 I. Siadbei urmeaa cu cer-
cetarea sa asupra activitAtei lui A.
Lambrior, InvederAnd influenta ce
acesta a exercitat prin studiile sale
asupra tinerimel din vremea sa,
In ce priveste indrumfirile ce el a
dat In stlinta filologicA si in apli-
carea principiilor sale ortograf ice.
ARHIVELE OLTENIEI
Adevdral Literar, IV, 150-153
a isbutit a cuceri un loc de frunte
'Mire publicatiunile noastre, and,
pe lAngA o literaturi oaresicum
selectionatá, articole de serioase
cercetAri asupra limbei, obiceiuri-
lor l unor scriltori de al nostri.
SemnalAm astfel : Patru zile de
drumuri oltene, de N. Iorga ;
Zilele söptdmdnii. de A. Candrea ;
RubrIca Insemndri,in care ailAm
o multime de amAnunte, curiozi-
toll literare l unde se publicA si
Corespondenfa ml Volenti cu
Jacob Negruzzi.
Viefe Noud, X X, 7-8 publicA
un interesant articol al d-lui Pe-
tan despre Invdfdrndntul istoriei
artelor la pniversitatea din Cluj,
§i hotele despre Viefe politicd si
sociald, ale d-lui Ov Densusianu.
S'au mai primit la Hedactie ur-
tnAtoarele: Journal de Physique
et le Radium, Tom IV, No. 7.
Democrafra, Xi, 10. Gdndul
Nostra, 11, 8. Analele Rdmni-
.cului, 1, 5 Buletinul Societafii
de $llinfe din Cluj, an. 1, 4 fas-
.cicule.Lamura, IV, 12. Na-
ture, XII, 11. Cosinzeana, VII.
19, 20.Revista Vremii, 111, 14,
15.Cele trei Cri,curi, IV, 9.
Ilustrafia, XII, 9.Buletinul Aso-
eiefiunii generale a projesorilor
secundari din Romdnia,111,7-10.
Revista Moldovii, III, 5.-7u-
4or Pamfile, I, 10. Basarabia
economic& 111,3. Viala agricold,
X V, 19. Cdmpul, XVI, 17.
.5'coala, VIII, 13, 14.Ziarul P-
injelor $i al Cdldtoriilor, XXV I,
Culture poporului (Cluj), 111.
507
Constiinfa Romdneascd (Cluj),
I. Cuvdntul Studenfesc, I.
Progresul (Oravita), Xl. Drum
Nou (T.-MAgurele), H. Cerna
(T.-Severin), V. Carpafii (Bra-
sov), III. Unirea (T.-Mägurele),
HI. Vestul Romdniei (Oradia
Mare), I. America (Cleveland-
Ohia
Reviste din Craiova:
Grafica Romtind, I. 10, tip&
rita In conditiuni de technica ire-
prosabile, reproduce rAndurile d-lui
Prof. Iorga, despre Macarie, me-
terul de tipar slavon 9i Secretul
de a culege repede, de Gh. Fl-
lip. - DupA articolul dlui Em.
Tatarascu, Directorul Scrisului
RomAnesc", din numirul trecut al
revistel, in care D-sa spunea sin-
cer i falls care sunt pricinile cri-
zci hArtiei st cum s'ar putea reme-
dia acest rau, D-I Mihai Pogany,
tipograf din Timisoara, expune
pArerile sale tot privitor la criza
hdrtiel. Note s1 informartiuni tech-
nice speciale numeroase l ingri-
jite.
Ramuri, XVII, 22, aduce o de-
claratle a Directorulut ei, D-1 N.
Iorga, Contra ignordrilor si insul-
telor, prin care D-sa spune odatA
mai mult cA atitudinea D-sale 11-
terarA are la Ina' traditia sAnA-
toas5, care e tot una cu grija bu-
nului simt', cl D-sa urmAreste ca
st in trecut o Indreptare normali
a literaturil, Indreptare care nu ex-
clude nici un nou lzvor de inspi-
ratie, nici o descoperire in dome-
niul atAt de larg, dar nu nesfAr-
sit al technicel; nici un imprumut
508 ARH.IVELE OLTENIEl

dela literaturile vrednice de a fi Ndzuinfa, 11, 4, cu articole de

tinute In seame. D-sa 1nsâ nu
admite nevoia revolutlilor inutile,
a tulburArilor ifirA motiv si fArA
scop contra bunei ordini intelec-
tuale, si Inca mai putin a desb-
rientArilor bolsevice" In literaturA.
E bine sA se audA cAt mai des
si mai departe lucrurlle acestea.
D-1 Lascarov Moldovanu,
ne transportA in lumea curatA a
vietii dela tail, In grddina lui
na$ Mu$at, cu sufletul limpezit
de ani si de intima comunitate cu
florile, cu soarele Jul Dumnezeu.
D-I Leca Morariu ne infAtiseazA
pe Iraclie Porumbescu, tatAl corn-
pozitorului Cipriau Porumbescu,
precursorul prozei bucovinene".
Versuri In traducere de N. lorga
si P. P. StAncescu, si originate de
I. N. PArvulescu si Eug. Victor.
Cronica de D-1 V. Bogrea.
Al. P. 7 elega, Elena Farago, Ion
Dongorozi, Em. Do rian , F. Ade rca
§i G. Bdiculescu.
Rena$terea, II, 10, cu un fru-
mosul si Inteleptescul rAspuns Fe-
meia $i Politica al Prea Sf. Epis-
cop de RAmnic Vartolomoi, pe
care ar trebui sA-1 mediteze ferni-
nistele noastre militante.
Hiena, ly, 1 si 2, reapare in
Cralova, sub conducerea scrilto-
rului combativ si plin de nerv
care e D-1 Pamfil eicaru, si in
editura Ramuri".
Gazeta 1Fcoalel, V, 8-9, re-
vistA didactick articole de I. Do-
brian, C. Fortunescu, Nache Ni-
culescu, Sm BrAdisteanu, Craio-
veanu, Fl. RAdulescu si Nichita
Popescu.
Lectura, 1, 6-7.
C. D. F.

TABLA DE MATERII
ANUL II
Arficole:
AL Barcacila. lnsemndri din fara Hafegului: Antichitdfi ro-
mane si romdnesti 179 §1 270
Emanuel Bucuta.Oltenii de peste Dundre 4
N. Coculescu.Dascciiii vechi ai Liceului din Craiova . 161
G. Mil. Demetrescu.Un vechiu cartier istoric al Craiovei 443
M. V. Demetrescu.Un manuscris din sec. XVII-lea . . 347
N. G. Dinculescu.Vechi impdrfiri administrative . . . 165
Virg. Dräghiceanu.Fabrica de hdrtie de peste Olt, din satul
Ruda 449
Econ. P. Draghici.Monastrrea Tismana-Gorj 11
Al. T. Dumitrescu.Episcopul dela Strehaia 91
C. D. Fortunescu.Cea mai vedie revistd olteand . . 257
George Fotino.-0 carte si o hartd din anul 1493 . . 292
.A RHIrELE OLTENIEI 509

Anast. Georgescu.Craiova acum 100 de ani . . . . 354

Const. Gerota./nmormantarea la Romani $i la noi . . 450
N. I. Ionescu.Tara noastra 96
N. lorga. 0 fabricd de hdrtie langd Cozia 345
Dr. Ch. Laugier.Amintiri despre N. Burldnescu-Alin . 109
It It Pelagra in Oltenia
m 429
C. Molsil.Din numismatica Olteniei . . . . , . . , 77
C. V. Obedeanu.Marile familii romdnegi din sec. XVIII, 195
P T P Obiceiul pdmdittului $i hrisovul lui Radii
V-d. din 1668 .... . 1 . . . 359
Anton Oprescu. Onomasticon romdnesc . . . . 285 §i 368
N. Plopsor.Obdr$ia familiei Aman 8
G. Poboran.Cumanii Comani 17
N. Silvestru. 0 vizitd la Elena 7heodorini 22
Pr. C. Stdnicd.Rdm4ife din epoca romand a Daciei 93
Oltenia preistoric§:
N. Plop$or. Monumente megalitice in Oltenia ? 197
Dota urne funerare 295
Un ornament neolitic 297
Vase lucrate cu roata in vArsta bronzului . 298
Un tipar din vArsta bronzului 299
Ornamentul In valuri in vArsta bronzului . 299
Un topora§ de bronz 300
Kjokkenmodding-uri in Oltenia 373
IncA o urnA funerarA 376
CAteva gresii din vArsta bronzului . . 377
, 0 secure neoliticA 317
N. Roska.Despre importanta cercetArilor preistorice in BAnat 466
Acte al Documente:
Cinci scrisori dela Tudor V ladimirescu, comunicate de Al.
BArcAcilA . . . . 27
Diate Oltene$ti, comunicate de T. G. Bulat 45
0 numire de judecdtor din 1806 $1 tut act de vdnzare dirt
1732, comunicate de T. G. Bulat . 381
Hotarnicia mo$iei Diogi-Romanati, dela 1755, cu adnotArt
de Ilie Constantinescu . 39
Dora sureturi dela Matei Basarab, cu note explicative, pu.
blicate de M. V. Demetrescu . 209
6
5I0 4IRELIVELE OLTENIEI

Documente privitoare la Starea Tdranilor, comunicate de

N. G. Dinculescu 29, 124, 219, 317, 385
Documente dela Negoesti-Mehedinfi, transcrise de N. G.
Dinculescu 217, 301, 379, 460
Cdteva documente vechi inedite, comunicate de G. Fotino . 32
fin mdnunchiu de vechi documente Oltene, de acela§ . . 222
Docurnente slavo-romdne inedite, de ace1a§ 303
Doud circuldri din biserica ortodard din Maidan (B5nat)
$i o patentd" a sfatului crdesc din Buda. comuni-
cate de Rom. G. Molin 312
Documente si acte din sec. XVII, comunicate de A. Oprescu 37
Acte din secolul XVIII, de acela§ 120
Insemari din trecutul Craiovei (despre coalA) de N. Plop§or 52
Acte din corn. Risipifii-Dolj, comunicate de acela§ . . . 126
Vdnzdri de figani (1813-1820) de ace1a§ . . . . . . . 215
Hartii de ale mosiilor Rusdnestil si Vdlsdnestii-Romanafi,
de acela§ 385, 463
Carte domneasca la mosnenii din Barsesti-Olt, comunicatA
de G. Poboran . .. 383
Note Iiii comuniefiti:
Constatdri si impresii din Basarabia reinviatd, de St. Bosie 226
Dardmarea vechei primdrii a Craiovei, de acela§ . . . . 393
Inscriptii din bisericile Olteniei, adunate de T. G. Bulat 131, 328, 390
Insemndri geografice, de ace1a§ 395
Contribufie la Fauna Olteniei de B. C51inescu 64
Lunca orasului Craiova, de acela§ 140
Folklor pentru nomenclatura poporului roman, de ace1a§ 477
0 rectificare istoricd, de G. Mil. Demetrescu 476
Indreptdri, de N. G. Dinculescu 395
Identificarea unor vechl fanidni din Craiova, de A. Georgescu 475
Miscarea populafiunii in Romania pe an. 1920, de Dr. Laugier 480
Imporlante descoperiri arheologice in Oolj, de ace1a§ . . 330
Comunicari mdrunte, de A. Oprescu 230
Lista Banilor Olteniei, de C. V. Obedeanu 320
Risipifii si Hunia-Dolb de N. P1op§or 229
Fdritdna Domneasca-Mehedinfi, de acela§ 330
lin pornelnic al Monast. Motru, de acela§ 392
Ceva despre Fam. Argetoianu si reparafiile bisericei Sfantu
Dumitru din Craiova, de G. Poboran 323
ARHIVELE OLTENIEI 511

loan Eliade Rddulescu la Craiova in 1828 472

Artista Aglae Pruteanu despre Craioveni 473
Bdnatul Severinului $i al Olteniei, de I. Vuia 319

Oltenia culturalä :
Aligarea culturala in Craiova, de Fortunato, 57, 146, 231, 331.
397, 487
Mivarea culturald in T.-Severin, de A. B. . . . 62, 242, 491
, in R.-Valcii, de T. G. B. . . . 63, 491
in Caracal, de IL Const. 239
in Tg.-Jiului, de A. M 149
. in Caransebes, de A. Vasculescu . . 241
Din Timipara, de C. D. F. 404
Serbdrile din Chizdtau (B5nat) de A. Vasculescu . . . 406
Inca un pictor craiovean: East. Gr. Stoenescu, de C. D. Fort 234
.Expozitia Stoenescu din Craiova, de C. D. Fort .. 332
Expozitia Negulescu , , de C. D. Fort .. 401

Cronica OH/0111a :
Musca columbacd, de St. Bosie 243
In Valea Cernei pe urmele columbacei, de St Bosie 493
Dela undele hertziene la razele X. de N. P 150
Capete schimbate de N. P. 166
Contributiuni etnografice prin cercetarea unor molusce de Ch. L 52
tin progres in metodele de vaccinare f7
68
Spirt din piatrd
lezaurul lui Tutankhamon . ..... . . .
Varsta pámantutui ci aparifia viefei pe pdmant .
.
.
7)

ff
69
69
153
Asezarea astrelor
. ....
Cdteva sclipiri in noaptea cancerului .
Sosirea primilor Celti in sudul Spaniei
;)
fl
245
334
336
Descoperiri noui in pdrttle paleolitice din Spania . 337
Sdpdturile recente din Valea Regilor 409
Vorbirea flird vorbe ff 411
-0 insuM care n'a Wit decdt trei lunt If 496
-0 boald notid: Alastrim 496
Religia preistoricitor 497
Ce a determinat originea artelor 497

Recenzii:
.Istoria Basarabiei, de 1. I. Nistor 70
Muzeele din Transilvania, Banat si Crisana, de C. Petran . 71
512 A RIII VELE OLTENIEI

Istoria Artelor de 0. Tafrall

Istoria ora$ului Slatina, de G. Poboran . . . .
Buletin. Soc. Rom. de Geografie pe anul 1921
... 71
71
72
Anuarul Soc. lit. Gr. Alexandrescu din Foc$ani 73
lsvoarele contimporane asupra micdrii lui Tudor Vladimirescu 73
Incoronarea dela Alba-luha, de R. Cam lea 73
Sd fim buni, de Elena Farago 74
Silbermann, de J. de Lacretelle 75
Chants roumains et podsies diverses, de H. Donici 75
Dacoromania, Buletin al Muzeului Limbii RomAne 154
Organizafia de credit a Romania, de V. Slgvescu 155
Destinul $i Istoria ovreiascd, de general Al. larca 156
Les comedies de Corneille, de N. Serban 157
Desenul $1 modelajul la copli, de M. I Biciulescu 247
Viafa, sufletul $1 opera lui Pasteur, de Dr. G. Marinescu 247
Pasteur, viala $1 tucrarile lui, de Marin Demetrescu 248r
Situafia demograficd a Romdniei, de Em. Vasiliu 248
Din revolufia ruseascd, de Stefan C. loan 338
Tratat elementa7 de astronomie, de N. Coculescu 333
La o rdspantie a istoriei nalionale, de I. GSva'nescul 339
Istoria literaturii romdne moderne, de G. Bogdan Du lea . . . 340.
Inventariul monumentelor,obiectelor, istorice $i artistice din Tran-
.
silvania, de M. Csaki 416
Prime le bilete de bancd din Romania, de V. N. Popp 416
Politica nafionald laid de minoritaff, de Tr. Bratu 417
Oltenia, de N. Plopsor 419.
In jurul valutei noastre, de C. Argetoianu 420.
Frofinii Eminescu, de Leca Morariu 420
Educalia artistica, de Iosif Velcean 421
Scavi eseguili da privati a Pompei, de Matteo Della Corte 493
Ortoepia §i Fonetica, de losif Popovici 499-
Cartea Domneascd din Arge$, de V. Ddighiceanu 500.
recenzate de C. D. Fort.

Cronica Revistelor :
Tinuta de C D F 76 158, 250, 342, 423 sl 510'

Redactionale:
Dupd un an 1

Cdtre cititori a
Oltenia istoricd $1 pitoreasca 242