ugui;qutiu Pv F6 uF¡auPa2I

ii

11.61, atincuaoN E3 IIIAX ZIIHd

www.dacoromanica.ro
Anul XVIII No. 8 23 Noemvrie 1914

ALBINA
REVISTA ENCICLOPEDICA POPULARA
Apare îo Iterare damined
Sedalia pi adminiatratia Strada Irintuleaaa No. B. Bucureptl
COMITETUL DE REDACTIE
P. Qârboviceann, Q. Goyim, Gen. P. V. Ni;starel.
Oh. Adamesoa, L Oteson, P. Dalín, V. S. ?doge, N. Nicolaescu,
Gr. Teodossin, C. C. Pop.-Ta$oä

Abonamentul in tara pe an. lei 5. Abonamentul in tara pe 6 luni, lei 3

Pentru elevii tutulor ,scoalelor Abonam. in strainatate pe an, 8 lei
pentru absolventii scoalelor ru- Un mimar 15 bani
rale, locuind in sate, pe an lei 4 Anunciuri dupa invoiala

Manuscrisele ce ni se trimit, daca aunt potrivite pentru re-

vista noastrá se publicä indatâ ce timpul ßi locul permit. Ele nu
se inapoiazá, ci se ard. Redactia îsi rezervá dreptul ca, in uncle
cazuri, sá publice numai extrase sau rezumate din articolele pri mite

SIIMARIIL:
Andreiu Mure$ianu, Glasul unui Roman.
Anthim, Florile Pustiei : Din viata mai multor pustnici.
Locul unde doria Regele Carol sa se ridice un Mausoleu.
N. Nicollaescu & G. Stoinescu, Iernatul albinelor.
Neculcea, Alcoolul necumpatarea.
koala de atleti (cu ilustratie).
Urangulanul Iacob (cu ilustratie).
Adm., Rugaminte d -lor abonati.
CRONICA; Cronica parlamentara. Intââmplarile saplamanii. Bibliografie.
Scrisoare catre Redactie.
ILUSTRATIUNI: Vederi din tara: Chilie dela manastirea Cilic-Derè.Para-
clisul manastirii Cocos.
PAGINA COPIILOR: Mofi Costache, Unchiul (cu ilustratiuni).
Activitatea socialá a preotilor inv$tätorilor :
Pr. Simeon Morozov, Monografia comunei Zebil din jud. Tulcea (cu
5 ilustratiuni).
A. Costiniu, Rolul ,sezatorilor In ,soalele normale.
0 scoala de adulti Si cursuri libere la Turnu- Magurele.
Multumiri.

www.dacoromanica.ro
La cer, párinte bune, de caut cu umilire,
In darnîmi este ruga, decert al meu suspin !
Un vierme, de se miscä, tu .tii de -a lui clätire;
Dar luptele, ce cearcä un neam, de onde vin?

Se poate cä sträbunii s'au mormóntat in crime ;

Dar räul strävechimei doar nu -1 ceri pân'la noi !
Cid alt -fel erti bine ça fi ii de sclavime
Sä vie orbi pe lume,. neiscu(i pentru nevoi !

Eci i, voi umbre moarte, eroii gintei mele !

$i da(i dovezi la lume, ce atät v'a înegrit;
Strigafi in gura mare, cä voi de- atätea rele,
Ce cearcä stränepo #ii, nu v'a #i vinovä(it

Sä spue Retezatul, acel asil de pace,

D'a fost Românul trândav in timpuri de nevoi?
De n'a päzit credin#a, de n'a vrut toate a face,
Sä scape numai (ara din curse de räzboiu 1

La undele de sänge, ce-au curs in Cämpul Pânci,

Värsat prin iatagane qi palof de Osman:
Au n'au avut în parte amestec i Românii 2
Au n'au ïnvins Corvinul p'acel cumplit dupman 1

www.dacoromanica.ro
284 ALBINA

All! cäci nu-mi pot räspunde strävechile morminte? !

Spundnd ce fin in sînu-si : Roman au gen sträin
Atunci s'ar frange cearta ce curge acum fierbinte,
S'ar qter,ye atunci ca ceata i vechiul meu suspin !

De tace omenimea, glas va da stânca 'n munte,

$i apele un vuet prin ton nepomenit.
Nu mai e timp s'apuie un gen, ce -a mers in frunte
La toatä ccävälirea, ce #ara a cople. it.

Nu mai e limp s'apuie un gen faimos in lume,

Nutrit prin o minune, din zei provenitor,
A cúruia märire, virtute Si rename
Pusese sub picioare p'ai lumei domnitori.

Nu mai e timp s'apuie o via #ä strälucitei,

Ce -a dat in zeci de secoli din sancii säu eroi`'
De -a spus -o soarta a fi nef ericitä :
Räsare -i însä steaua i scapei din nevoi

E verde încä bradul i umed dupd fire;

Dar razele cäldurii au nu -1 vor .ti uscd ?
E nor încä pe ceriuri ; dar norul e sub(ire
$i -un vont de prima'yard au nu -1 va depärtd ?

La cer, pärinte sfinte, cäzdnd cu umilire,

O girlie päräsitä tu n'o vei lepädd !
E$ti drept qi ierfi päcatul, väzand o pocäire !
.4ti bun i-#i este mild de tot ce-i mana ta .1

www.dacoromanica.ro
 FLORILE PUSTIEI

Din vi4a mai multor pustnici

Totul eu darul lui Dumnezeu
Ava 1) Ioan, între multele însu§iri §i daruri, aveà $i darul
de a îndreptà convorbirile despre lucrurile pämântesti, spre
cele cere§ti.
Odatà venirà la el câtiva frati §i începurä, cum au obi-
ceiul, sä vorbeascä despre vreme. A plouat mult !" ziserà
ei. Curmalii (finicii) î$i întind märet ramurile lor verzi $i vor
aveà bogate roduri". Sä multumim lui Dumnezeu pentru
aceasta", zise ava Ioan. Noi ne vom asemäna curmalilor cari
acum din nou capätä viairä §i înverzesc. Ne vom rugà lui
Dumnezeu pentru Sfântul säu Duh, ca el sä ne ude $i sä
ne räcoreascä cu ploaea §i roua darurilor sale 1 Atunci vom
aduce $i noi in frica Domnului, roduri bogate".

Stiinta întelepciunea

La sfântul avä Pamon a venit din pustia depärtatä un

tânär pustnic care se socotià foarte învätat; ava Pamon îl
salutä prietene§te, îi dete un scaun §i §ezù lângä el.
Tânärul pustnic incept' a vorbì despre lucruri cu totul înalte
§i a se rostì chiar despre locurile cele mai întunecoase din
Scripturä §i despre tainele cele mai adânci ale religiunei pentru
a cäror tâlcuire au avut aprige discutiuni Dumnezee§tii Pärini.
Ava Pamon privi in pàmânt §i täcù ; tânärul pustnic pä-
räsì foarte supärat chilia §i zise cätre ucenicul lui Pamon,
care îl ascultase : Mai bine m'as fi lipsit de lunga cälätorie,
Sau ava al nostru nu este omul îritelept despre care se spune,
ori el nu mä socote§te pe mine vrednic de nici un räspuns".
Iubite frate", zise ucenicul, ava al nostru nu este prie-

1) Cuvântul avä însemneazä pärinte.

www.dacoromanica.ro
286 ALBINA

ten unor asemenea înalte socotinte despre lucruri pe care noi

cu mintea noastrá îngustA nu le putem pricepe. El crede ca
sA nu ne batem capul cu tainele religiunei : el zice cA reli-
giunea ni s'a dat spre a támáduì inima noastrA ránitA. In
loc ca noi sA plutim in nori cu gândirea noastrá, zice el, este
mai bine sA ne silim ca sä umblám aici pe pámânt cu picioare
tari, in chip cuvios si plAcut lui Dumnezeu".
Tânárul om rámase pe gânduri, se duse iarási la ava in
chilie si zise : Spune-mi, iubìte avo, cuin sä încep ca sä duc
o vial;ä cuvioasA si sfântä2"
Atunci se bucurA ava si zise : Acum e,sti binevenit la
mine si pot sA vorbesc cu tine !" El deschise gura sa si vorbi
cu el : despre dragostea lui Dumnezeu cátre noi oamenii, care
ne-a trimis pe iubitul säu Fiu; despre viata, suferintele si
moartea lui Isus Christos; despre urmarea lui si cum noi pu-
tem lua zilnic asupra noasträ crucea, spre a biruì cu stator-
nicie ispitele si a purtà cu räbdare suferintele.
Tânárul pustnic fu adânc mi,scat si zise :
Cu adevárat tu mi-ai arätat acum drumul drept care
duce la via¡ä''. El inulirumì avei cu lacrámi, se intoarse la
chilia sa si tocmai acum gásìo in religiunea crestinA cu care el
pâni'i acì in zadar îsi bätuse capul, mângâiere si liniste pentru
inima sa.
Cea mai înaltä tiinä
Ava Arsenic (cel Marc) petrecuse odinioarA la curtea îm-
páräteascá $i prin minunata sa eruditiune cápátase peste tot,
un mare renume; acum el locuià într'o chilie sáräcäcioasA
fiind i:mbräcat cu haine proaste si multumindu-se cu putinä
hranä.
Intr'o zi îl cercen un cälätor; Arsenic tocmai sedeà lângä
un Oran egiptean cu care vorbià despre lucruri grele, despre
viarä si despre suflet si-1 ascultà cu luare aminte, fárä sA se
turbure de streinul care venise sá-1 vadA.
Atunci streinul cälätor strigA mirat si nu fárá supärare :
Cum se poate, cA Arsenic, marele í'nváirat, dascAlul de odi-
nioarA al prini;.ilor împärätesti, sä ia învánturA dela un sim-
plu si neînväl=at ¡Aran".
Insä Arsenic zise : Trebue sá märturisesc cA eu m'am
deprins in toate stiintele care pot sä fie foarte folositoare in
aceastä lume, í'nsä in cea mai de seamä dintre toate stiintele

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 287

in cunostinta celor ce slujesc la mântuirea noastrâ si ne duc

a viata vecinicá, am mult de í:nvátat dela acest Oran neí:n-
vâtat, dar cercat.

Drumul catre desävârsire

Arsenie, care petrecuse multi ani in pustie ajunsese la o

mare desávârsire cr estineascá, fu intrebat de ucenicii sal : Pe
care drum mergi tu, spre a devenì cuvios virtuos ?
Nu din îngâmfare de care el era departe, ci spre a i:nvgtà
pe ucenicii sgi el le ráspunse : Eu am iubit singurátatea ;
între oameni mai bine am tácut, decât am vorbit ; m'am gân
dit la cele cere$ti, m'am rugat si am plâns pentru pácatele
mele; pe lângá aceasta mi-am pus ca lege ca nici odatà sa
nu gust nici o farimiturg pe care n'am castigat-o prin lucrul
mâinilor mele".
Ava Arsenie lucrà in adevár cu multá sârguinjá ,i in tot-
deauna era ocupa t, spre a împletì cosuri din sálcii ,i rogojini
din papurá. Pe and lucrà însá vïarsa adescori lacrâmi de umi-
I intá ; cáci pe când mâinile sale erau ocupaíe cu`lucrul, sufle-
tul sau se înáltii cu privirea spre cele ceresti.

Aseultarea cavâ!itului lui Du:nzezeu nu rámine;nicilodatä

fad binecuvântare

Unul din frati se plâng ea mnui párintc bátrân :r Iatá, eu

ascult cu plácere cu bucu rie frumoasele învátâturi pe care
ni le dau pârintü, însä din nefericir e am o tin ere de minte foarte
slabá; din ele pot sá tin putine si nu pot sá-mi aduc aminte
in chip lámurit de plácutele mântuitoarele cuvinte",
Biitrânul zise : Iatá, aici in chilia mea sunt doug sticle
pentru apá. Ia una din ele si vino cu mine la fântânà". La
fântând zise bátrânul" : Umple sticla cu apá i varsá iarási
apa". Ucenicul fâcu asà. Fá aceasta încá odatà", zise bá-
trânul. Ucenicul fácù aceasta inert odatá repetâ porunca de
mai multe ori.
Bátrânul se întoarse cu fratele In chilie, îi porunci sá tie
sticla lângá cealaltà zise : Acum spune-mi, care din amân-
douá este mai curan si mai limpede ?" Bine înteles", zise

www.dacoromanica.ro
288 ALBINA

ucenicul, sticla pe care am u:nplut-o adesea cu apà, cu toate

câ am vársat iarási mereu apa".
Vezi tu acum, iubitul meu fiu" zise bâtrânul, sticla ta
s'a curáirit pe deplin si a devenit limpede si albâ, cu toate
cA au rämas intrânsa putine picaturi de apá, iar cealaltâ din
potrivá este turbure gi murdarä. Dupá cum s'a întâmplat cu
sticla care prin puterea apei s'a curátit, tot aga este si cu omul
care ascultà adesea cuvântul lui Dumnezeu. El po ate din
aceste sâ retiná puirine cuvinte, totugi sufletul säu va de-
vent curat, limpede làmurit prin puterea cuvântului Dum-
nezeesc" Anthim

Lxul unde dorià Regele Carol si se ridice un Mausoleu

In testamentul Sáu, Marele Rege Carol I, aratä dorinta
clä dirii unui Mausoleu pe unul din cele mai înalte locuri din
prejurul Bucuregtiului.
Acest loc este pavilionul Institului geografic militar, a$ezat
pe podisul dela miazázi a Capitalei, pe strada Piscului spre
râsárit dc cimitirul Belu.
Cládirea face parte din observatorul astronomic al armatci.
Seful observatorului a insemnat de mai mutt timp ptintr'o
piatrá simplá, locul unde Regele Carol se oprià când veneà
In curtea observatorului.
Pe piatrá stá scris : Cuvintele M. S. Regelui" litere só-
pate cum s'a putut de soldati.
Din acest punct, Regele Carol arátà stráinilor, cari it inso-
tiau, ora$ul, spunându -le cà este cel mai Malt loc de unde se
poate vedeà Intreaga panoramá a Capitalei.

Ghici toa re

Urduf, burduf
De barhä-1 dur,
De barba I-:p .

www.dacoromanica.ro
 VEDERI DIN TARA

www.dacoromanica.ro
Chilie dela mg,n6stirea Cilic-Derè
 Iernatul albinelor
Pregátirile pentru iernat
Iernatul albinelor este una din lucrärile de capetenie ale stu-
paritului, cäci numai dela coloniile cari au trecut et' bine iarna,
ne putem asteptà sa le gäsim in buna stare, la Inceputul primä-
verii, si numai pe ele ne putero pune nädejdea unui cules îmbel-
sugat si deci a unui castig de miere.
Pentru ca o colonie sa ierneze bine, trebue sa aiba populatie
mage ; hrana tndestulätoare si de buna calitate ; sa-si poata pra-
menì aerui dinäuntru cu Inlesnire ; sa fie apärata de frig, si sa aiba
liniste deplinä.
Stupii trebuesc pregätiti pentru iernat, cat mai de timpuriu,
chiar de pe la jumatatea lui Septemvrie. Atunci, vremea e destul
de caldä Inca, pentru ca albinele sa se poatä miscà pe faguri si
sa-si aleagä locul care le convine mai bine ; iar stuparui poate sa
complecteze cu Inlesnire proviziile de hrana coloniilor mai särace.
Cand vremea encepe sa se räceasca, albinele se ingrämädesc
una tntr'alta, pe fagurii din dreptul urdinisului, si numai pe partile
acelea din faguri care nu cuprind miere cäpäcita. Ele umplu tot
golul dintre faguri si chiar celulele si alcätuesc un fel de ghem
turtit inspre urdinis si mai tuguiat In partea de sus, care e des -
pärtit prin faguri In mai multe felii. Ghemul acesta se strange sau
se mai lärgeste, dupä cum aerul, care pätrunde In stup, e mai rece
sau mai cald. Ca sa se poatä mai bine indesà unatntr'alta, fiecare
albinä sta váräta cu capul sub pintecele celei de deasupra ei, tocmai
asà cum se imbucä tiglele (olanele) de pe acoperis.
Grupa de albine nu sta. tot mereu nemiscatä ; albinele dela
margine, dupà trecere de catva timp, cand frigul le räsbeste, se
vàrä mai spre mijlocul ghemului si se ridicä tot mai In sus ; iar cele
din mijloc si din partea de sus trec spre margine, ca si cum toate
ar vol sa treacä cu randul spre locul mai Incälzit si spre maga -
ziile cu hranä. Afarä de aceasta, ghemul for se ridicä Incetul cu
Incetul tot mereu In sus pe faguri, pe mäsurä ce celulele cu miere
se golesc. Ele nu se miscä spre faguri din läturi, decat numai
atunci and li s'a isprävit mierea de pe fagurii pe care stan. Daca
insä frigul este prea mare, ele pot muri de foame, chiar dacä fa-
gurii märginasi sunt plini de miere, caci räceala cea mare le 1m-
piedicä sa ajungä pina la dânsii.
Orice sguduiturä poate rupe grupa de albine si atunci cele
cí;zute pe fundul stupului amortesc, nu se mai pot urti pe faguri
si pier.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 291.

Din toate acestea, se poate vedeà de ce pregätirile pentru

iernat trebue sä le facem mai de timpuriu, pánä and albinele n'au
apucat incä sä se strángä In ghem. De asemeni se mai poate vedea
si chipul cum trebue sä asezäm fagurii cari cuprind miere, atunci
cánd pregätim stupii pentru iernat, ca albinele sä nu sufere lipsä
de hranä.
Proviziile de hranä
Cantitatea de miere de care au nevoie albinele dintr'un stup
pentru timpul iernii atárnä foarte mult de numärul lor si de chipul
cum sunt adäpostite. 0 colonie puternicä va aveà nevoe de mai
multa hranä decát una slabä ; de asemeni, albinele dintr'un stup,
care nu e destul de bine aparat impotriva frigului, vor máncà mai
multa miere, decät acelea care surit mai bine adäpostite.
Ca sa-si poatä pästrà caldura trebnitoare, albinele se slujesc
de doua mijloace : mänáncä miere mai multa si se mista. Cánd
frigul le inteteste, ele se Indoapä cu miere si bat cu putere din
aripi ; cele de pe la marginele ghemului se vara mai Inäutru si
altele mai dinspre mijloc le iau locul Pe lángä aceasta, prin bätaia
din aripi, cele din partea de sus a ghemului trima celor din partea
de jos aer mai Incälzit, caci caldura produsä se ingrämädeste mai
mult sus. Gand frigul este puternic, putem auzl cu lnlesuire bäzái-
tul pe care 11 fac albinele din aripi, chiar si farà sä mai lipim
urechea de peretele stupului.
Ca sä ne dam seama de cátä miere au nevoie albinele pentru
hränirea larvelor, sa ne Inchipuim cä la inceput, adecä in primele
zile dupa 15 Fevruarie, matta ar depune 500 de ouä pe zi si cä
oua`ul ei ar merge tot crescánd mereu, pana la 2.500 de ouä pe
zi, pe la Inceputul lunii Maiu ; aceasta ar face un total de 100.000
de larve pentru cresterea carora va trebul o cantitate de 40 kg.
de hranä, din care a treia parte, adecä aproape 13 kg. este for-
mata din miere si restul, din apä si polen. Prin urmare, din Oc-
tomvrie si pana. la 1 Maiu, cänd incepe culesul mai din belsug, un
stup cu o populatie puternicä are nevoie cam de 16--18 kg. de
miere, pentru ça la vremea culesului celui mare sä fie pe deplin
desvoltat.
Sa nu scäpäm diu vedere niciodatä cä toatä taina, pentru a
reusì in mestesugul stupäritului, este sä avem stupi puternici si
cä numai hrana imbelsugata face stupul puternic.
Stiind cum se tngrämädesc albinele In stup In timpul iernii si
cum se hränesc, ne putem da seama de chipul cum trebuesc rán-
duit.i fagurii, cand pregätim stupul pentru iernat. Cea mai buna
ránduealä a fagurilor, In stupii cari au urdinisul spre una din
margini, este aceasta : la peretele din margine, un fagure cu miere
cäpäcitä ; längä aceasta 5 6 faguri cari sa nu aibä miere cäpä-
cità, decát numai din partea de sus si pe o lätime de 7 10 cen-
timetri cel mult, iar la mijloc si In partea de jos sa aibä numai
celule goale ; dupa ace$tia, punem apoi pe tori ceilalti faguri cari
mai cuprind provizii.

www.dacoromanica.ro
292 ALBINA

In stupii cu urdinisul la mijloc, toti fagurii, pe cari vor sta

albinele, adecä acei cari au numai tn ,partea de sus cate o fasie
de miere capäcitä, ti punem In dreptul urdinisului ; de o parte si
de alta a acestora ränduim pe toti ceilalti faguri cari cuprind
restul de provizii. Niciodatà sä nu punem la mijloc faguri plini in
lntregime cu miere, cäci mYierea cäpä.citä tine räcealä albinelor.
La stupii verticali, cari au ramele mai mult joase decât lnalte,
e greu sa pästräm intru totul râudueala act-asta, cäci, in ramele
lor, albinele nu-si pot face provizia de hrauä In partea de sus a
fagurelui, ci o ingrämädesc mai mutt In pärtile lui marginase, pe
o parte si de alta.

Primenirea aerului
Pentru ca albinele sä poatä iessl cu bine din iarnä, este nea-
päratä nevoie ca aerul din stupi sä se , poatä priment necontenit,
spre a se puteà curati nu numai de aburi, ci si de acidul carbonic
produs prin respiratia albinelor. Daca intr'unul .din stupi, aerul nu
se poate primenì, atunci peretii lui se umezesc si umezeala aceasta
pe de o parte impiedecä albinele de a produce si pàstrà caldura
trebuitoare, iar de alta le Impedecä respiratia. In cazuri de acestea,
ele se nelinistesc, mänâncä miere foarte multa si aproape totdea-
una se imbolnävesc de diaree; multe din ele ies afarä din stup
si pier.
Pentru cä sä inlesnim primenirea aerului din stup, trebue sä
läsäm urdinisul deschis, ba inca, daca se poate, sä si sältäm putin
stupul de pe fund cu o pana de lemn. Cand nu putero face a-
ceasta, atunci in peretele din potriva urdinisului si tocmai in dreptul
lui, dam o gaurä mare cât o moneda de 2 lei, pe care o inchi-
dem eu o bucata de pânzä de sârmä. Cu chipul atesta, aerul eel
greu (acidul carbonic) este cu usurintà dat afarä, prin curentul de
aer ce se face Intre urdinis si Intre gaura din peretele din partea
cealaltä.
Ca sä împiedecäm intrarea in stup a soarecilor sau a altor
vietati, putem micsorà înältimea urdinisului pânä la 8 milimetri.
mai siguri suntem, cand il acoperim cu o bucata de tabla de
zinc ori de tinichea dintatä, pria care Insä sä poatä trece albinele.
Partea de deasupra ramelor trebue sä fie bine acoperitä cu
scândurele, pentru ca sä nu se faca un eurent de aer prea mare
de jos In sus. Deasupra scândurelelor e bine sä punem un invelis
de paie, de frunze uscate ori de muschin, care sä pästreze si cal-
dura si sä poatä absorb) si ,umezeala.
La iernarea stupilor, daca au hrauä destulâ si de buna cali
tate, sä nu ne prea ttemem atâta de frig, ci mai mult de urnezealä
si de vântul eel rece, care ar putea pätrunde prin urdinis, când
nu avem stupii cu urdinisurile ferite de bätaia vântului.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 293

Unde sá iernäm stupii

Stupii Ii putem iernà sau afarä sau Intr'un loc inchis. Ierna-
tul afarä este cel mai bun, cu singura conditiune ca sä adäpostim
stupii de bätaia vantului si pe cei cu pereti mai subt.iri si -i finem
lnveliti cu paie, cu eoceni ori cu rogojini, lasând liber numai ur-
dinisul.
Grämezile de zäpadä, ce se fac iarna deasupra stupilor, nu le
aduc nici o vätämare, cäci zapada afanatä nu lmpiedecä aerul de
a trece ; dimpotrivä, ea apärä stupii de ger. Sä nu ne temem cä
ea va astupà urdinisurile, de oarece aerul cel caid, care iese din
stupi, topeste zäpadä din dreptul lor.
Cand iernäm stupii afara, albinele pot profità de uncle zile
mai cälduroase si cu soare, ca sa iasä pe afarä si sä -si curele
pintecele de excremente.
Cänd afarä nu avem un loc bun, adecä atunci cand el nu e
destul de adapostit de bätaia vantului putem iernà stupii tntr'un
loc tnchis, fie in pivnitä, fie intr'un celar sau tntr'o camera.
Pentru ca o Incapere sä fie buna pentru iernatul stupilor,
trebue sä nu fie umedä si sa se poatä primeni aerul din ea.
Transportarea stupilor sa o facem dimineata, mai tnainte ca
o parte din albine sa fi apueat a iesì pe afarä. Sa -i ducem Incet
si sa -i ferim de isbituri, care pot stricà ghemul alcätuit Inäuntru
de albine.
Acolo ti putem pune unul längä altul sau chiar si unul dea -
supra altuia.
Obiceiul, ce -1 au unii stupari, de a pune stupii primitivi cul-
casi unul peste altul si cu gura In afarä, sub cuvânt cä -si pot da
seama de chipul cum le merge albinelor, numai dintr'o singura
privire, nu e de sfatuit. Cand li finem asà, soarecii pot pätrunde
In ei cu mare Inlesnire si -i pot präpadl.
Indatä ce am asezat stupii, sa -i lasäm toatä vremea In liniste
deplinä; sä nu prea intram pe la ei si mai ales sä ne ferim de
a -i lovl, cäci sgomotui aduce mare neliniste albinelor si le prici-
nueste mult ram.
Daca Ii iernäm intr'o camera, sä punem In dreptul ferestrelor
o panza neagra, pentru ea lnauntru sä fie tot meren lntuneric.
Incäperea, In care ne finem stupii, sä aibä daca se poate tot
mereu aceia temperatura, nici prea rece, dar nici prea calda. Cea
mai potrivita este aceia de +6° pänä la + 8° C. Caldura le stria
cu mult mai ran decat frigul, cäci le pricinueste neliniste. Afarä
de aceasta, matea Isi tncepe ouatul si, cum pentru hränirea lar-
velor albinele au nevoie de apa, uncle din ele ies din stup, ca sä
o caute, si pier.
N. Nicolaescu & G. Stoinescu.

www.dacoromanica.ro
 Alcoolul §i necumpátarea
Am arätat in alt articol cum in veacurile trecute, când
nu se cunostea fabricarea spirtului, cumpätarea erà mult
mai lesne. Macar cä in vremile de atunci erau betivi, inch'
nu se ivise alcoolismul, aceastä podoabä a veacului nostru.
Acum mai toate statele, ingrozite, incep sä ia mäsuri. _:
Mäsurile sunt prea slabe fatä de märimea primejdiei.
Ce folos cä se vorbeste in scoli In potriva intrebuintärei
spirtoaselor, când scolarul vede cä se lasä slobodä si ne-
pedepsitä i'ntrebuintarea lor ? Un teran a si zis invätäto-
rului, care propoveduià in potriva rachiului : (Bine, dom-
nule, dacä rachiul e atât de primejdios, atunci statul, care
are putere, de ce nu-1 opreste cu desàvârsire 2.. Intrebare
la care .e greu de räspuns ; cäci e nevoe de intrat in o mul-
time de amänunte economice.
E trist, dar adevärat, cä fabricarea alcoolului a luat
asemenea intindere, in cat taxele asupra lui alcätuesc un
condeiu i:nsemnat pentru bugetele Statelor. Fe urmä sunt
vârite sute si rässute de milioane in fabrici ; milioane de
muncitori i:si câstigä viata fabricând otravä pentru multime.
Astfel cä alcoolismul e o primejdie nationalä, pe care
n'o poti stârpì dintr'o datä. Tocmai de aceea se cere si niai
multä stäruintä spre invederarea primejdiei.
Fabricarea bäuturilor spirtoase se märeste pe fiecare
zi. Ele sunt mult mai eftine de cat vinul: un pähärel de
rachiu are in el mai mutt spirt de cat un litru de vin. Ash
C.ä, ori cat de putin ar bea cine và tot e in dauna sänätätei,
si, deci, nu poate fi vorba de cumpätare. Oamenii stiintei
aratä cä alcoolul chiar in câtimile cele mai mici tot däunä-
tor este. In aceastä privintä nu mai e desbatere : toti doetorii,
toti învätatii, sunt de aceea-si pärere. Statistica, spitalele,
casele de nebuni si. închisorile, o dovedesc de ajuns.
Spirtul curat sau amestecat cu apä pätrunde rdpede si
adânc in celulele creerului si'n mäduva spinärei, cum kt in
nervi. Spirtul ce se aflä in vin si in bere nu adäogit, ci
fAcut prin dospire este in câtime neinsemnatä si nu numai,
amestecat, dar impreunat cu säruri felurite, ash cä nu atacä
atât de räpede creerul si nervii.
Un pâhärut de rachiu este otravä curatä, un pähar
de vin, coprinde otrava, dar legata si släbitä, având cu ea
contraoträvuri.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 295

Nu urmeazä de -aice eh vinul qi berea se pot bea färä

cumpätare. Nu urmeazä nici ça vinul sau berea nu pot
cà unà boala, cärei îi zicem alcoolism. Atâta cä primejdia
e mult mai micA pentru bäutorii de vin $i de bere de cat
pentru cei ce beau spirtoase,
SA nu uitäm, fuse, cd incepi cu un palar de vin
sau de bere luneci lesne la douä §i la noua. SA nu tre -
cem cu vederea cä, dela o vreme, bäutorii de vin sau de
bere nu se mai multumesc cu aceste bäuturi, ci, ça ad le facA
«lucrare, beau rachiu.
Apoi este $i chestiea pretului. Te poti imbätà cu tâte -va
pähare de rachiu, cheltuind cati-va gologanil Dimpotrivä, ça
sA te îmbeti cu vin, trebue sa cheltue$ti lei.
Iatä de ce tocmai cei mai saraci, cei mai prost hräniti,
cei mai nenorociti, cad la patima rachiului.
Uite ce zice un doctor care suie «Alarma in potriva
spirtului, ucigätor al sArmanilor oameni' cu privire la deo -
sebirea intre vin rachiu :
«De altfel, spirtul e una qi vinul alta. Nici betia prici-
nuitä de ele nu se aseamänä. Neapärat $i vinul coprinde
spirt (10 I1 ° /Ö), dar mai are tanin (ceea ce face täbäcirea
pieilor), acid lactic (acrimea din laptele acru) care omoarä
aqa de bine microbii, gliterinä (un zahär foarte bun pentru
ficat), tartrate (acid tartric unit eu potasiu, (etc.), care lu-
creazä bine asupra matelor $i far de care sângele are
neapäratä nevoe. Câtimea mica de spirt slujegte poate nu-
mai ça sA dea legäturä tuturor lucrurilor coprinse in vin.
Vestitul Gréhant, cu drept cuvant, zicea : vinul nu -i alcool,
dupA cum apa de mare nu -i sare, dupa cum opiul nu -i
morfinA ori coaja de chinchinä, chininäv.
Apoi vinul e ce -va viu, nu un amestec mort ça rachiul,
din spirt $i apä, zice el.
Mai aratA cä Huchard, Dieulafoy, Robin etc., du$mani
al alcoolului, ïndeamnä sA bem vin, dar eu cea mai mare
cumpätare.
Chauveau $i Gley au arätat cA oträvirea se aratA, dacä
un animal inghite atâtea grame de alcool tâte chilograme
cäntäregte, deci. peste 1 gram la chilogramul de greutate.
Un om de 60 de chilograme care munte °te, ar putea bea,
zic ei, färä primejdie, un litru de vin de rand pe zi. Ame-
ricanii Altwater $i Benedict, au baut tâte un litru de vin
u$or pe zi, farti nici o vätämare. Dupa dânsii, oamenii cari
muncesc pot bea pan la un litru, cei cari qed mai mult, sA
nu treacä de jumätate de litru.
Dar Soramus in vechime §i Lancereux in timpul nostru
au arätat cä vinul bAut in câtime mai mare lucreazä räu
asupra ficatului. Primejdios este vinul bäut pe nemäncate.
Apoi la cei cari aunt pe drumul podagrei, vinul face rAu,

www.dacoromanica.ro
296 ALBINA

chiar gi In câtime mica. Unii eu nervii slabi î$i pierd ca-

pul dupä un pähar de vin.
Scriitorul nostru crede cA luptätorii in potriva alcoolis-
mului, fac rAu cA osândesc t3i pe cei cari beau cat de cum -
pätat vin sau bere. Incercarea de -a face pe podgoreni sä
nu mai bea vin e zädarnicä Qi and ceri dela om prea mult
nu -ti dä nici cat poate.
SA fim dugmani inverßunati ßi fära cru tare ai rachiului supt
toate formele, ori cât ar fi el de amestecat cu zahar, cu miere
$i cu suturi de felurite buruene ßi vopsit In toate fatele
curcubäului. Alcoolul supt aceste forme adern nitoare e vraj-
maeul omenirei : el face pe om neom, el Il coboarä mai jos
de cât dobitoacele selbatece ; el rupe lF gaturile cele mai
sfinte In läuntrul familiei ; el ruineaza familiile, neamurile
$i fmpärätiile.
Noi nu voim eá afurisim paharul de vin dacA nu e
fntovärä$it de altele. Dar credem cä incercarea co s'a fä-
cut In Italia gi aiurea de -a face vinuri lipsite de alcool va
puteà multumi ei pe podgoreni ei pe cei cäror vinul le
place nu pentru spirtul din el, ci pentru celealalte lucruri
bune $i folositoare ce coprinde.
Totu -ei un câ$tig însemnat ar fi, dacä nu s'ar mai bea
rachiu supt nici o forma gi ar rämânea numai vinul ei Be-
rea. Cu acestea cumpätarea este mai lesne de avut.
La Salpêtrière (un spital din Paris), din 2000 de ner-
vogi, cari vin la consultatii, 1400 aunt alcoolici, deci 70 ° /0.
Azi nu poate fi cumpatare, cAnd bauturile spirtoase
strälucesc In geamurile cârciumilor, de cari te 'mpiedeci la
fie care räspântie. Barbati, femei ßi dese ori, chiar copii,
smomiti de ameteaal ce o dä bautura, beau nu câte-và
grame, ci cu sutele de grame. Iii otravesc sângele for
copiilor ; $i pregätesc ast -fel culcue bun pentru oftigä $i
pentru toate boalele.
Un lucru e neîndoios bäutorul de rachiu, de tuicä ei de
ori ce bäutura alcoolica, afarä cel mult de vinul natural,
nu poate fi cumpätat. Ori cat de putin ar bea, tot fnghite
otravä pentru el @i pentru urmaei.
Neculcea

BIBLIOGRAFIE

A apärut : «Triumful. . . Nefiintei. . . Fantezii de E. D.

Relgis.
Pre(ul 1 leu. Depozitul general la Socec et comp. Ia§i.

www.dacoromanica.ro
 VEDERI DIN TARA

www.dacoromanica.ro
Paraclisul mAnästirii Cocos sfintit In 1911
 c `I/ p
o 000

o00
C
000

000
/
COALA DE ATLETI

Vieata In aer liber dà sänätate si ïntäreste dz minune

corpul.
Intemeiat pe acest adevär, &au fäcut in multe orase
din lume case de sänätate asezate in pozitiuni singura-
tice, in mijlocul pädurilor sau la sate, unde bolnavii stau
toatä ziva la aer.
In orasul Reims din Franta, unde acum se bat ger-
manü cu francezii, se aflä o .}cortld de atleti (oameni pu-
ternici nevoie mare, cu muschii ca otelul). Vieata la aer
este metoda fireascä de intärire pe care o practicä cu
elevii säi conducätorul scoalei, locotenentul francez Hebert.
Aproape goi, cu niste häinute mici, fetele si bäietii
fac miscäri gimnastice, sub conducerea monitoarelor.
E nädejde ca din aceti copii, ïngrijiti cum se cade
In privinta puterei si a frumusetei sä se formeze la vârsta
tineretii cei mai buni atleti.

De vânzare coleclii din Albina din anii trecuti cu urmät. preturi

0 colectie complectà anii I XII, anul . . . lei 4,

D brosatâ pe un an D 5,
, 2. , 6 luni : 3,
, D D 3 x y 2,
D legatâ D , 6 D 3,
Odatä cu cererea trebue trimisi cu mandat postal si banii.

www.dacoromanica.ro
 *coalà de Atleti

www.dacoromanica.ro
 J\
o CRONICA
S \ ci
Cronica parlamentará
oria

Sâmbâtâ 15 Nuemvrie s'a deschis sesiunea ordinarâ a Cor-

purilor Legiuitoare.
La ora 11 dimineata s'a celebrat un Te Deum la Mitropolie,
In prezenta : d-lor ministri, a d-lor senatori si deputati, a Inaltei
Curti de Casatiune, a Inaltei Curti de Conturi, a Academiei Ho-
mane, a consiliului administrativ permanent, a consiliului superior
de agricultura, a corpului profesoral universitar, curtilor, tribuna-
lelor, autoritätilor administrative si militare, a Pi imäriei Capitalei
si a Camerei de comert.
La ora 111/2 Inaltele Corpuri si Autoritéti s'au întrunit In sala
sedintelor Adunârii Maiestatea Sa Regele insotit de Alteta Sa Re-
gala Principele Mosstenitor, înconjurat de d-nii ministri, a intrat In
sala si a citit Mesajul de deschidere a adunärilor legiuitoare.
Deschizând pentru prima oara sesiunea ordinarti a Cor-
purilor legiuitoare, gândul bleu se indreapta catre Iubitul Meu
Unchiu, a carui Incetare din viara o plângem cu to(ii.
,Privi inrelepciunea, prin virturile, prin munta Lui neobo-
sita, inchinata toata nunnai binelui obstesc, Regele Carol a
înscris in istoria neamului nostru una din paginele cele niai
glorioase.
In Limp de rasboi El a dus viteaza noasträ ostire la is-
banda, iar in limp de pace El a veghiat neobosit agi a cdlauzit
întreaga desvoltare a Statului, ce ne -a îngaduit ca in mai
pulin de o juniatate de secol, sub binecuvântata Lui domnie,
sa intemeiem un Regal care pareste cu incredere spre inde-
plinirea ursitei sale.
Resimrint astazi cu atilt mai dureros pierderea acestui
amare Rege, cu cât situaria interna(ionala prezinta o neobig-
nuita gravitate.
Ca sa putem trece ateste vremuri grele, avem neaparata
nevoie de concursul sinter si de patriotismul luminat al tu-
turor forrelor na(iunii precum si de unirea sufleteasca a tu-
n turora.

Sunt convins ca, patrunsi de inseninàtatea situariei ac-

tuale, nu veri pregetà sa dari guvernului Meu tot sprijinul
cuvenit ca el sa poata aduce la indeplinire diferitele proiecte
nde legi cerute de ímprejurari, sau menite sa indestuleze tre-
nbuinrele armatei, pe care nariunea intreagà o inconjoara cu
n dragoste ,gi incredere.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 301

lnal( catre Cel Atot Pulernic rut/ile Mele ca sa binecuvin-

texe lucrürile Domniilor-Voastre si sä ocroteascä scumpa
noastrü (arü.
Dupä plecarea Maiestätii Sale Regelui, Adunärile legiuitoare
au procedat la lucrärile lor.
*
*
La 17 Noemvrie Adunarea Deputatilor si-a ales urmä-
torul biurou : d-1 M. Pherekyde, presedinte ; d-nii T. Fru-
nausanu, 1. T. Florescu, Al. Iliescu Mitescu, viceprese-
dinti ; d-nii I. Agarici, dr. H. Botescu, M. Carp, C. Cristo-
veanu, P. Ioanitescu, G. Meitani, A. Mihailescu 6i C. Stoi-
cescu, secretari ; d-nii A. Gheorghiu, I. Mavrocordat, I. Si-
mionescu Râmniceanu si I. Stänculeanu, chestori.
Tot la 17 Noemvrie, Senatul si-a ales urmätorul biu-
rou : d-1 B. Misir, presedinte; C. G. Codas, C. F. Robescu,
G. Glai(escu §i I. Plessia, vicepre$edinti.
Camera a validat titlurile noilor alesi in locurile v a-
cante, proclamând alesi pe d-nii : P. Carp, Dr. C. Istrati,
M. Culog(u, G-1 Constantinescu, 1. Lahovary §i dr. M. Bigler.
In $edinta Camerii dela 17 Noemvrie, d-1 M Phere-
kyde, pres. adunärii, luând cuvântul, a fäcut urmätorul elo-
giu memoriei M. S. Regelui Carol :
Parlavaentul întrunit dä guvernul^ci o mai mare pulere
ca sa apere cu mai multa energie interesele (ürei.
De ca' nd ne-am despär(it, am avut un eveniment dureros:
pierderea Marelui Rege Caroll. (Camera se seo +lâ in picioare).
Amintirea lui sä ne fie naereu înainte, si sa ne inspiräm din
înnaltele lui virtu(i politice
Mai eu second acum e bine sa ne aducem aminte cu ce
strüduin(ä ne spuneù : când sunt interesele (àrei in joc, to(i ro-
mânü si toate inimile trebue sä fie la un loc".
In momentele de lap, trecena prin imprejurari grave, asù
de grave, in cd.t waisiunea pentru care a(i lost alesi, a fost
anaânatä deocanadatä si to(i trebue sä lucräm pentru intere-
sele (ärii.
S'o spunem sus si tare ca sa o audd si al¿ii, cä nu Bunt
desbinäri printre noi si sä nu ne tix.ul(um,i9n a o spune, ci sä
o si dovedim. Glasul regelui sä ne cäläuzeascä, si acum set pä-
sim la lucrctrile noastre.
Iar in sedinta Senatului dela 17 Noemvrie, d-1 B. Misir,
presedintele maturului corp, a rostit urmätoarea cuvântare
pentru preamärirea memoriei defunctului nostru Suveran :
bunt convins cd sunt interpretul sentimentelor d-v. una-
nime cä inainte de once lucrare, se cuvine sä aducem pri-

www.dacoromanica.ro
 302 ALBINA

nosul nostru de recunostin.(ä memoriei marelui si bunului rege

Carol 1.
Sub El si prin El am desduâr,git pentru deapururea Uni-
rea a doua ärí surori. am redobândit independen¢a (drei si
am întemeiat regatul liomâniei.
Rub El si prin El s'a desvoltat puternic via¿a noasträ
economica, culturalä na f ionaltt.
Sub El # prin El avem o armata de care ne mândrim
pe care ne bizuim.
lar prestigiul (drei in a f ard, sub El tisi prin El s'a ridicat
la cea mai mare considerare.
Generaßiile viitoare se vor fälì cu faptele märe(e ale dom-
niei primului nostru rege; noi ne fericim cä am avut norocul
sä stäm cia el la lucru.
Memoria Lui niciodatä nu va lipsi din sufletul nostru ca
# din sufletul (ärii.

Intâmplârile Sâptámânii
(12 19 Noemvrie 1914)

DIN TARA
Au sosit In Capitala M. Sa Regina Elisabeta si A. S. Prin-
cipesa Elisabeta, venind dela Curtea-de-Arges.
Duminica 16 Noemvrie a. in. s'au sfintit drapelele legiunii
cercetasilor din Capitala. cari tu aceeas vreme au depus si jura-
mántul In fata A. S. R. Principele Carol.
La aceasta frumoasa serbare au asistat d-nii ministrii J. G.
Duca, Al. Constantinescu si -dr. Anghelescu, precum si corpul
didactic si elevii scoalelor secundare din Capitala si delegatii de
cercetasi din provincie.
Dupa serviciul religios, oficiat de P. S. Arhimandritul Scriban,
pentru sfintirea drapelelor, A. S. R. Principele Carol a chit cu
glas inimos legea cercetasilor. Apoi legiunea cercetasilor, ridicánd
dreapta, a depus jurämántul de credinta catre rege si patrie.
Au rostit cuvántäri d-nii : 1. G. Duca, ministru, colonel Be-
rendei, P. S. Arhimandritul Seriban, cari au aratat cat de fru-
moasa, de sanatoasa si de patriotica este miscarea Inceputä prin-.
cercetäsie pentru áesvoltarea fizica, moral& si patriotica a tine-
retului. Sub ochiul ocrotitor al Principelui Mostenitor, isbánda
este sigur&.
Dupa un mars cántat de cercetasi serbarea s'a sfàrsit cu de-
ilarea lor prin fata A. S. R. Principelui Carol.
- Ministeí`ul de räsboi.'u a adus cele mai vii multumiri preo-
tului T.' Bdldsel din com. Stefänesti, jud. Válcea, care á luát ini-
tiátiva Infiintarii i,nui spital militar In localul scoälei, pe care se
indatoreste de a-1 Inzestrà cu toate cele necesare.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 306

D-1 Al. Tzigara Samurca$, profesor universitar, si a des-

chis cursul de istoria artelor vorbind despre 'Regele Carol .si .

renasterea româneascä». Cu acest prilej, d-sa a arätat ce mare

preocupare a avut defunctul Suveran pentru arta veche roma-
neascä.
A Incetat din viatä arhitectul André Lecomte de Nouy,
cäruia i se datoreste restaurarea mänästirii Cuitea-de-Arges,
frumusetarea mándrului palat regal Peles dela Sinaia. Intr'o bunä
parte si restaurarea mai multor monumente istorice din tara.
Lecomte de Nouy moare In varstä de 70 ani.
La Bursa Muncii s'a deschis cursurile scoalei industriale
in prezenta d-lui I. Simionescu secretar general al ministerului
instructiunii si a altor persoane care se intereseazä de miscarea
culturale.
D-1 Th. Popescu a vorbit la universitate, din initiativa
soc. ortodoxe a femeilor romane, despre Arma biruin(ei sigure
in viitorul räsboiu", arätänd cä biruinta nu se datoreste numai
armelor ci si credinfri.
Ministerul de räsboiu a aprobat oferta unei mari case ameri-
cane pentru Infiintarea In tarä a unei fabrici de arme (pusti, pis-
toale, revolvere, etc.
Gränicerii romani au prins In insula Gura Väii din drep-
tul Varciorovei trei insi cari puseserä in Dunäre 4 mine plutitoare,
din cele cu cari se aruncä vapoarele si coräbiile. Cei trei insi au
fost arestati, iar minele pescuite.
14 persoane din Bustenari (Prahova) au luat iniciativa
ca sä vesniceascä In marmurä chipul Regelui Carol I.
In cassa statiei de cale feratä Buzau intre alte bilete de
cale feratä s'au gäsit si 1400 falsificate, In pret de 25000 lei.
Cassierul a fost pornit la Bucuresti, spre afi confruntat cu fali-
ficatorii descoperiti.

DIN STRAINATATE

D-1 Poincare, presedintele Republicei Franceze a räsplätit

cu Medalia militard" pe generalisimul armatei franceze Joffre.
M. S. Impäratul Germaniei a inaintat pe generalul Hinden-
burg, pentru meritele sale In conducerea armatei de räsärit, la
gradui de teldmaresal.
La 12 Noemvrie, presedintele Camerii ungare a vorbit
Inaintea Adunärii despre Regele Carol, Iäudänd í:naltele calitäti ele
defunctului Suveran. Intre altele el a spus : Acest mare rege a
fäurit puterea si strälucirea regatului sau. Inalta sa întelepciune
si dragostea sa nobilä pgntru regele si patria noasträ a cästigat
Regelui Carol respectul ïntregei Ungarii, si presedintele Camerii
magna(ilor a adus de asemenea mari laude memoriei Regelui
Carol.

www.dacoromanica.ro
304 ALBINA

Germanii fac mari pregätiri pentru apärarea Berlinului.

Intäririle cele mai strasnice vor fl Intregite si in ele se vor
asezà tunuri mari. Depozitele de alimente fac mari provizii,
Adunarea Deputatilor si Senatorilor partughezi au automat
guvernul sä intre In räsboin aläturi eu Anglia In modul cum va
gäsl de cuviintä.
Consiliul de ministri rus a dat autorizatia sä se exporteze
In Romania peste si icre cu conditie ca guvernul roman SA nu
trimitä acestR produsR In tärile aflate In stare de räsboiu ca Rusia.
Englezii au bombardat cu potere portul Zeebruge de pe
coasta Brlgiei, ocupat de germani. Artileria germana a räspuns.
Englezii au descoperit la timp un complot In Egipt. Planul
era sä se arunce podurile din Cairo, sä se rupä digurile ca sä 'La-
mm orasul si sä se ucidä toti europenii.
Germanii au täiat cablt1 (otgon) telegrafic ráso-francez,
win care se fäceà legäturä telegrafica Intre Rusia, Franta si Anglia.

Gr. i WO
Scrisoare cátre redactie

Am primit numerele reclamate din Albina" si vìí fac cnnoscut,

cä acorn o primesc regulat, cu oare -care Intärziere. Vä rog sä mi
se trimitä si de aki Inainte regulat si abonamentul vi -1 voi trimite
omene *te, când se va pnteà, caci acum posta nu primeste bani
pentru sträinätate. Imi place malt revista Albina" si o voi abona -o
de aici Inainte an de an. Va doresc d voasträ viatä Indelungatä,
ca s'o puteti scoate ani multi, multi, spre binele cetitorilor ei, cari
o in de un giuvaer pretios din casa. Multumindu -vä pentru bunä-
vointä semnez cu stima
Valeriu Crigeanu
preot gr. cat., Märgineni, u. p. Herseni
Fägära, megye. Transilvania

AVIZ
La administra ia revistei se gdsesc de vftnzare :
Programa analitici a scoalelor primare urbane lei 1,20
Idem primare rurale 1,20
Idem gcoalele normale 2,--.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 305

URANGUTANUL IACOB

Prin circuri si prin unele sali publice s'au arätat ade -

sea publicului maimute cari imitä de minune pe om; dar
nici una n'a ajuns pânä azi pe urangutanul Jacob, care
colindà orasele mari din Europa.

Urangut anul lacob

fie loc din insula Borneo, unde locuitorii prind

asemenea maimute orbindu -le cu piper, Iacob joacä
biliard ca un biliargiu neintrecut, si face färä gres ca-
rambolasele cele mai grele, fumâridu si fära intrerupere
tigarea.
Este In adevär una din maimutele cele mai destepte.

www.dacoromanica.ro
 °
/Orl\
000l A ¡2; A1 l\
`000/j Is2: %

Rugáminte d-lor abonati

Rugäm cu insistentä pe d-nii abonati cari ne trimit
bani pentru abonament, sä scrie pe dosul cotorului manda-
tului localitatea unde primeste revista (comuna, judetul si
oficiul postal col mai apropiat), pentru ca sä putem cu In-
lesnire sä-i achitäm In registre si sä le trimitem chitantele
de platä. Asemenea si cei cari cer abonamentul din nou, sä
scrie deslusit pe dosul cotorului mandatului, adresa, spu-
nând cä cer din nou abonament.
Avem primiti : Prin of. postal Bilciuresti dela preotul
Enache Dumitrescu, comuna Cornesti jud. Dämbovita lei
cinci (5); desì 'i-am scris 3 cärti postale sä ne spuie unde
primeste revista, nu ne-a räspuns, ash cä nici nu putem
sä-i trecem banii in registre. Acelasi lucru cu Primäria
Prunisor jud. Mehedinti ; Const. Opr. Stanciu Mosia Salcia
comuna Däeni jud. Tulcea si altii.
Acest fel de a proceda ne face si pe noi sä fim In ne-
regula si d-lor sä fie supärati prin cererea din nou a abo-
namentului In alte localitäti, unde 'i avem noi trecuti.
Multumim cälduros prietenilor cari tinând socotealä de
apelul nostru, publicat In No. 3 din 13 Octomvrie, stäruiesc
pentru räspândirea revistei.
Deja am primit un bun numär de noi abonati. Ii ru-
gäm insä pe toti, sä numai cearä abonamentul neí:nsotit de
cost, de oarece având un personal foarte restrâns de ad-
ministratie, nu putem tine socoteli de abonati plätiti ori
neplätiti ; abia putem tine socotealä de cei cari le expirA
abonamentul si ne silesc a face mari cheltueli pentru ale
trimite chitantelo sä le pläteascä In localitatea unde pri-
mesc revista; si multi In loc sá facä totul sä achite, amânä
plata sub diverse pretexte.
Un abonament de 5 lei pe an, prin aceste cheltueli sä
reduce la aproape lei 3.50 pe an. Nu s'ar puteà ca abonatii
sä trimitä abonamentele acum când a inceput noul an si sä
ne scuteascä de cheltueli zadarnice?
Administratia

www.dacoromanica.ro
 Pagina Copiilor
Unchiul
Un om aveà doi copii : pe unul tl chemà Ionel pe al-
tul Ghità. Desi crescuti impreunä, totusi erau foarte deo-
sebiti ìn apucäturi. Ionel erà bun, blând, ertätor, dar
nepäsätor. Ghitä din contra, erà negru la inimà, räutä-
cios si sgârcit mania sfântului. Th_t.
Cu cat cresteau, cu atât aceste deosebiri se'; märeau ;
sgârcitul nu se jucà niciodatä, ti pläceà singurätatea si
grija de cäpetenie ce aveà, erà cum sä-si umple mai curänd
cu bani o pusculitä ce-si cumpä,rase.

«Ai s'ajungi un sgârie brânzä», ii ziceà Ionel.

«Si tu, n'o sä ai nici pâinea de toate zilele»,¡ ti
ráspundeà Ghità.
Ionel, ajuns bärbat, se tnsurä si avù mai multi copii,
dar fiind nepreväzätor din fire, tsi pierdù toatä averea in
niste afaceri rele. Ruinat, el plecä in America, de unde
nu se mai inapoie.
Copiii rärnasi pe drumuri, spre a-si castiga existenta
se fäcurä pescari si abia isi dùceau zilele.
Ghitä strânsese mereu la bani si îsi umpluse încä de
mult pusculita. Nu voise sä dea nici un ajutor fratelui säu,
si träià ca un nenorocit, tuteo cäsutä pe marginea unui
rau, ferindu-se de oameni ca o fiarä sälbaticä.
Copilul cel mai mare a lui Ionel, Vasilicä, tsi pusese
in gând sä cumpere o livede intelenità ee erà in dosul :ca-

www.dacoromanica.ro
308 ALBINA

sei lor, s'o munceasca, si sa-si poatä mai bine agonisi

cele de trebuinta. El se gándi sà roage pe unchiul sàu sa-1
tmprumute cu banii trebuinciosi ; dar acesta 11 dete afarä
spuse sà nu mai indràzneascà sa mai vie sa-i cearà,
si sà stie bine cà nici dupa moartea lui n'are sà le lese vr'un
gologan.

Nu trecù mult si unchiul Ghità se bolnäv! räu. Doc-

torul, ti spuse verde in fatä, cä o sa moarà In curánd.
Sgárcitul se rugà sa fie primit intr'un spital, spre a-si
sfârsì zilele. Cum însà nici in fata mortii nu-si muie inimà,
puse In gaud sa. distrugä tot ce aveà,, ca nepottilor sa
nu le ràmáie nimic.
Scoase din pusculità toate monedele de cate o sutä lei
si se duse de ingropà tot acest aur, in partea cea mai ne-
umblatà a livedei ; gándindu-se cà nimànui n'o sa-i treacà
prìn minte sa se duca sa-1 desgroape.
ln pusculita mai râmàsese multe hártii de cate o mie de
lei ; o aruncà cu totul in rau, unde era apa mai adáncà,
fiind incredintat ca pusculita, fiind de metal, se va duce
la fund.

In ràutatea lui, dete foc si casei, si cánd o vàzù arsà

de tot, zise, rázánd dràceste : ,,Iatà mostenirea ce las
nepoifilor mei I"
Plecà apoi la spi tal, unde asteptà cu nepàsare moartea,
multumit de fapta rea ce fàcuse.
Pusculitra insà, neavánd inàuntru decát hârtii, in loc
sa se duca la fund, plut! pe deasupra apei. In timpul nop-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 309

dând o ploaie mare, apa esì din albia ei $i se revärsä

tocmai In dreptul casei pescarilor; iar valurile aruncarä
pusculita drept pe prichiciul ferestrei lui Vasilicä.
Dimineata, apa scäzänd, pusculita rämase unde-o arun-
case valurile. Vasilicä o gäsi. rVezi. tsi zise el, unchiu
nu-i asà räu cum vrea sä se arate! Uite 'n,i-a adus pus-
culita cu o sumä de bani ! Ca sä-i arät cä sunt cinstit,
mä duc indatà sä cumpär livedea 1»

Livedea cumpäratä, Vasilicä cu fratele säu, s'apucarä

s'o are adânc si deter5 si peste aurul ascuns de unchiul
lor. Ei insä nu puteau bänuì cä este al lui, tntru cât li-
vedea fusese proprietate a comunei si nimeni n'o mai mun-
cise pânä atunci.
ce Y mäi frate, fiindcä Dumnezeu ne-a dat aceti
bani, hai sä ne apucäm sä facem o gospodärie bunä agricolä !
Dar fiindcä pämântul era cam särac, in unele locuri, ei
11 tngräsarä cu cenu§a si gunoiul rämase din casa unchiului.

Anul fiind mänos, avurä o recoltä minunatä, din vân-

zarea cäreia mai cumpärarä si alte bucäti de pämânt; asà
cä In scurtä vreme, tnchegarä o gospodärie asà de frumoasä,
lncât toatä lumea sä minunà.
Unchiul Ghitä fu asà de bine ingrijit la spital, incât
se fäcù sänätos si fu nevoit sä piece. Sgârcitul väzù acum
ce ,mare gresalä fäcuse, cä din urä si räutate, isi risipise tot

www.dacoromanica.ro
310 ALBINA

avutul si nernai avhnd nici casa nici bani, ajunse sä cer-

seascâ pe drumuri
Intr'o zi ajunse in fata portei unei frumoase si bogate
gospodärii täränesti, pe care nici nu bänuià cä este a ne-
poi;ilor sai.

Vasilicä singur esì Inaintea cersetorului.

«Vai ! unchiule, dar ce te -ai fäcut ? De ce n'ai venit
mai curând, sa-ti inapoiem banii ce cu atâta dragoste
ne -ai Imprumutat ? Uite, avem sa ti -i dâm cu dobânda lor,
sau daca vrei mai bine, intra in tovâräsie cu noi».
Deodatä, unchiul Ghitä, creza ca-si bate joc de el; mai
târziu însä, aflä cum se petrecuse lucrurile.

Ghitä nu le spuse nimic, dar aceastä intâmplare, il

vindecä si de sgârcenie si de râutate, $i muncì pân la
sfârsitul vietei, impreunä cu nepotii lui.
Mos Costache.

La redac(ia revistei (Albina », strada Mäntuleasa No. 9

se primesc anun(uri cu 1 leu linfa.
Mica publicitate cu 5 bani cuvânlul.

www.dacoromanica.ro
 STEAUA
Societatea (Steaua, lucreazä pentru intinderea invä-
täturii in popor, prin tipärirea räspândirea de scrieri
publicatii morale, patriotice el de folos practic, Bi
pentru impiedicarea, prin toate mijloacele legiuite, a
räspândirii de scrieri $i publicatii imorale, sau eu tendinte contrarii sta-
tului $i ideii nationale romane.
Adminlsirafla pubilcaflunilor este la librâria C. Sfetea, Bucureeti, piafa
Sf. Gheorghe, iar cotizatiile ßi cererile de tnscriere ea membri, a se adresa
d -lui P. Gârlioviceanu, Bucureeti, strada Sf. Ecaterina, No. 2.
Cotizatia este de cel putin dot lei pe an, iar pentru învätätori, preoti
rurali el säteni, de cel putin un leu pean. Fiecare membru este Indatorat
ca, în tel dântâiu an dupa primirea sa, sä facä a se primi In Societate
cel putin alti doi membrii noi.
In schimb fiecare membru primeete tâte un exemplar din cärticelele
sau tablourile publicate de societate anual.
Comitetul : Preeedinte : Principele Barbu SStirbey; Vice- Preeedinte:
I. Procopie Dumlirescu, mare proprietar, fost primar al Capitalei.Admi-
nistrator- Casier : Pelee Gdrbooiceanu. Profesor, Administrator al Cassei Bi-
sericii. Secretar : Alex. Lepedatu, Secretar al Comisiunii Monumentelor
Istorice, Membru corespondent al Academiei Române.Membrii : Dr. C.
Angr lescu, Profesor universitar, ministru al lucrärilor publice. C. M-
ama, fost Ministru al CuItelor §i instructiunii. Consi. Banu, Profesor,
deputat, Cristu S. Negoscu, Profesor, fost Administrator al Cassei Scoa-
lelor. G. 7'i(eica, Profesor universitar. Censori : Gh. Adamescu, Pro-
fesor, inspector general al invätämântului primar. Consi. Alexan-
dreseu, fost Inspector ecolar, el Victor Pop.
Membrii înscri0 Si cotizatiuni plátite
Preotul Alexandru 1. Gheorghiu, (Prisäcani, jud. IaO), 1 leu ; I. G,
Saru, (Depäräteanu, No. 21), 1 leu ; Ionel I. Saru, (Depäräteanu, No. 21),
50 bani ; Natalia Saru, (Depäräteanu, No. 21), 50 bani ; V. Ghitescu, pro-
fesor, (Piatra - Neamt), 2 lei ; Eugen Mitru, institutor, (Piatra- Ne amt), 2
lei ; I. Iarcomi, functionar, (Piatra- Neamt), 2 lei ; V. A. Gheorghitä, (Piatra -
Neamt) 2 lei; Florea N. Gäiseanu, notar, (com. Moeoaea, jud. Argee).
1 leu; bumitru Georgescu, secretar, fost primar, Moeoaea, (com. Moeoaea, jud.
jud. Argee),
Argeel, 1 leu; Mihail Diaconescu, fost primar, (com.
1 leu ; Ion N. Viziru, consilier comunal, (com. Moeoaea, jud. Argee), 1
leu ; Mihail D. Popescu, fost sergent rural, (com. Moeoaea, jud. Argee),
1 leu; Ion Gli. Dolofan, primar, (com. Moeoaea, jud. Argee), 1 leu; Ion
P. Condiescu, inginer, (str. Väcärescu I, No. 9), 5 lei ; Al. Raiciu, (Ba-
zargic, corn. Caliacra), 3 lei ; G. N. Gheorghiu, (Bazargic, corn. Caliacra),
1 leu ; B. V. Arlenschi, (Bazargic, com. Caliacra), 1 leu ; Gli. N. Teodor,
(Bazargic, corn. Caliacra), 2 lei ; D. Stanef, (Bazargic, com. Caliacra), 1 leu ;
G. Teodorof, (Bazargic, corn. Caliacra), 1 leu ; D. Gania, (Bazargic, coin.
Caliacra), 1 leu ; Boisinaru, (Bazargic, corn. Caliacra), i leu ; Romu Nili,
(Bazargic, corn. Caliacra), lei 1.50 ; D. Stoianov, (Bazargic, corn. Caliacra)
1 leu; Enric Voinescu, (Bazargic, com. Caliacra), 1 leu; N. Tebeicä, in -'
stitutor, (Târgoviete), 2 lei; St. Chiru, (Târgoviete), 0.50 bani; Cäpitan
N. Dobreanu, (Târgoviete), 2 lei ; (C. E. nedescifrat Târgoviete), 0.50 ;
Flnrea Iftimescu, (corn. Vidra, jud. Putna), 1 leu ; Olga Iftimescu, (coni.
Vidra, jud. Putna), 1 leu; Vasile Chilaru, (corn. Vidra, jud. Putua), 1 leu :
Clementa Chilaru, (com. Vidra, jud. Putna), 1 leu; Tornita Chilaru, (coin.
Vidra, jud. Putna), 1 leu; Ilarian Velculescu, (Câmpulung), 12 lei; Gli.
Lupescu, (Câmpulung), 2 lei ; V. Constantinescu, (Câmpulung), 1 leu ;
Dem. Demetrescu, (Câmpulung), 1 leu ; Iosif I. Gabrea, (Câmplung), 2
lei ; Ion. G. Nicolaescu, (Câmpulung), 1 leu.
(va urina).

www.dacoromanica.ro
 Veste pentru iubitorii de carte
A E§IT DELA TIPAR:

Calendarul Sátenilor"
pe 1915 (anal al XII)
Cuprinde pe lângä särbätorile noului an ¢i multe cuvinte bune Qi
e fotos pentru gospodärie Qi pentru purtarea omului in lume, inimoase
indemnuri la deQteptare, muned Qi economie ; urari de bine pace pi
sanätate. Apoi despre: $coalele de agriculturä Qi meserii pentru copiii
sätenilor ; Päcatele anului vechiu, $i nädejdile in cel nou ; Cuvinte des -
pre credinta creQtineascä; Carol I räposatul Rege al României oi arä-
tarea pe larg a petrecerii la mormânt (eu 9 chipuri Qi vederi); Cuvinte
intelepte ale Regelui Carol ; Noul Rego, Jurämântul Qi cuvântul Lui ini-
mos de Doamne ajutä (Cu portret ßi o vedere); Regina Maria (Cu por -
tret); Urâri cAtre Noul Rege de N. Iorga ; Ardealul (Cu 1 chip) ; Muce-
nicii Ardealului : Horia, Cloaca, Crian, Mihai Viteazul Qi Avram Iancu
(cu chipurile lar). Sentintele de moarte ale lui Horia, Cloaca Qi CriQan;
Cântecul lar; Dela intrarea Ru$ilor in Cernäuti (cu 1 chip); 200 de ani
dela moartea lui C. Brâncoveanu (Cu chipul lui $i celor 4 fii) ; Räzboiul
cel mare (Cu chipurile Crailor Q lmpäratilor ce se rasboesc Qi o vedere);
Cuvinte de gospodArie, de haz Qi cântece. Pe de- asupra are o coperta
colorata in 3 culori.
Toate acestea fac din acest calendar un odor precios si un prieten
bun, care n'ar trebui sâ lipseascâ din casa nici unui sâtean tiutor
de carte.
Pre>iul 75 bani.
Cine trimite banii innainte îl la eu 50 bani. Cine va trimite bani -
pe 15 calendare (7.50 lei) va primi in dar 4 calendare din cari 2 pe anii
trecuti. Cine va trimite pe 30 (15 lei) va primi 9 calendare in dar dini
cari 4 pe anii trecuti. Cine va trimite costui pe mai putin de 15 calen-
dare, trebue ad adauge costui pootei (10 b. pentru 1 calendar, 20 b. p.
2, 30 b. p. 3, 40 b. p. 4, 50 b. p. 5, Qi 60 b. p. 6 pana 15). La librärii Qi
desfacatori 3u la sutA rabat.
Cererile Si banii la :
CERCUL DESTEPTAREA SATENILOR" Folticeni
Tot la Cercul ,,DelFteptarea Sätenilor "", se mai gasesc : Cârticele
de închinâciuni (15 b.), Cârticele de pluguuoare (15 b.), Prohoade (15 b.),
Unirea târilor ,çi Cuza -Vodâ (25 b.), Conocarii (15 b.), Cârticica alegâ-
torului (15 b ), Cântece Vitejeçti (15 b.). Mai toate ateste cärticele au
coperti in trei culori. Portretul lui Cura -Vodâ (20 b.), Pr. Carol (10 b.)
Qi a Mitropolitului ¢aguna (10 b.). Cine trimite banii pe 15 bucäti ca-
pata 4 in dar, cine trimite pe 30 capätii 9 In dar. Cine trimete pe mai
putin de 15 bucäti, trebue sä adaoge Qi plata pootei, cate 5 bani de bu-
cata iar dela 10 bucäti in sus 60 bani.

FOAIA VESTITORUL SATELOR"

Cuprinde veti Qi cuvinte de folos scrise pe întelesul norodutui.
Iese de 2 uri pe luna. Plata 2 lei pe an. Abonatii achitati prim esc in.dar
la s1ârsitul anului un calendar al Sàtenilor-

b-4

www.dacoromanica.ro
 =111=11001110=1Malll=1111=1111=1=
MIIMMMMMMMMOMEMMMEMMEMMMIMMOMMMMMs
, ' , ' S 11011 ,d , , ' I '
MINIIMEMEMOIMMMsEMIMMEUMEMMMMMMMMMEM
111111=10a11111111eINIMIIINw101MMI=1

ACTIVITATEA SOçIALA
,

PRROTII,OR INVOÁTORII,OR
111111®o=1s111o®®111111®MIIaINIIMI

MONOGRAFIA COMUNEI ZEBIL

DIN JUDETUL TULCEA

Istoricul Comunei
Comuna Zebil e întemeiatà de turci probabil mainte de and
hegirei '1019, care corespunde cu anul crestin 1610, de oarece In
actul de posesiune a geamiei din Babadag asupra mosiei Zebilului
se spune cdi in anul mahometan sau hegirei 1019 Gazi-Ali-Pasa
doneazà de veci geamiei din Babadag douà sate Hergheledji si
Siubiulias, ìmpreunà cu toate viile, pàdurile, gràdinile, päsunele,
apele si teren de culturà pentru intret.inerea geamiei si a perso-
nalului ei. Acest act e autentificat de tribunalul musulman din
Constantinopole, de cadiul Ascher Iahia Zecheria, In timpul sulta-
nului Ahmet I. Redactat in limbà arabà si turcà cu versuri din
coran, intàrit in urmà de mai multi sultani, azi e In pàstrarea e-
pitropului ereditar Nazif Ismail.
Satul Hergheledji s'a ruinat de mult. Bàtranii spun cà in vremea
de mult venia acì prin sat un turc bä,tràn cu vanzarea roscovelor
si a stafidelor si le spuneà ca in cutare loc a fost un sat numit
Herghelegì, pentru ca pe acolo mai 'ntài se pàsunau multe her-
ghelii de cai a bagàtasilor din Babadag. Cum vedem, traditia co-
respunde cu testamentul lui Gazi-Ali-Pasa.
Acest sat era asezat in partea spre miazà-noapte si apus de

www.dacoromanica.ro
Cemeaua lui Ilias

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 315

Zebil, .a o depärtare de un chilometru, in dosul viilor bätrâne nu-

mite la «Chionturi ». Se vede cä a fost locuit de tätari, de oarece
dincolo de urmele acestui sat, la o däpärtare mai bine de jumä-
tate chilometru existä si azi un cimitir numit Tatar- Mezar », adicä
cimitirul tätäresc. Urmele de existenta acestui sat se pot vedeà si
azi. Mai anal trecut s'a gäsit pe acest lot douä pietre de râsnitä
oale, strächini, lulele, cuptoare, cenusa, etc.
Cuvântul Zebil e prescurtat din cuväntul turcesc Siubiulias,
care se tälcueste pomanä de apä a lui Rias.
Homänii s'au stabilit In aceastä comunà In anal 1815. Bä-
trânii spun cä pärintii for s'au ridicat dela Caraibil din cauza ca-
zacilor zaporojeni dela Seci si Raia, cari s'au a?ezat In cele douä
Dunävete räpindu -le multe vite.
Numele celor intâi locuitori romani veniti aci din Caraibil sunt :
Dobrachi '1'äntar, Grigori Tántar, Ivan Leuca, Ionitä Graur, (din
neamul lui sunt azi aide Cartoafä), Ianu Chelu, (azi aide Doni Ianu),
Nicola Turtoi, Gheorghe Alexandra, (azi aide Dumitru si Mitu Gh.
Alexandra), Sava Pärlibuga, Dimu Sava Pärlibuga, (azi aide Petrea
Puritan), Vasile Turátâ, (azi aide Ababei), Mos Milea, (azi aide Ca-
ramilea). Teodor Cärcälean (patru zeci de minciuni) din neamul lui
azi nu mai sunt. Toti acestia au venit toamna tärziu asezändu -se to
local unde astäzi e gospodaria lui Cristea Ioan Cristea si a lui
Anghel Moldoveanu.
Turcii au emigrat dupä räsboiul dela Crimeia, vanzând casele
for bulgarilor. Din aceste familii s'a format satul crestinesc Zebilul
de azi, numärand 292 capi de familie si 1473 suflete, din care
195 romani, 92 bulgari, 4 rusi si 1 sigan.

Descrierea fizicá
Lomuna Zebil e asezatä in partea de nord-est a lacului Baba-
dag, pe loc ses, putin Inclinat in spre apus, sträbätutä dela miazä-
noapte spre miazä-zi de un pàráias izvorit dintr'o cismna earn de
pe l satului. Albia pârä,ului e adàncä de 2-3 m3tri,
formatä mai malt din cauza selului ce se scurge In ea In timpul
ploilor din tot coprinsul acestui ses. Inconjuratä la nord-est de
un semicerc de dealuri : Dealul Väräriei, Daalul Lutäriei, Dealul
Gavana Micä, Dealul Mare, Dealul Gavana Mare, Dealul Bufnitei,
Dealul Cairacel si Dealul Cairac sau Dealul Peaträ Lucie.
Pámântul Zebilului e mai malt nisipos decât argilos, nu sine
revenealä mai de loc : vara or cat mult ar plouà, pánä a doua zi
se usucä. Nu e tocmai productiv, cu toate cä-1 Ingrasä sätenii cu
gunoi.

Intinderea teritorialá
Suprafata mosiei Zebilului e de 4065 hectare si 7650 m. p.

www.dacoromanica.ro
316 ALBINA

Situatia economicá
In comuna Zebil s'au delimitat 279.1 hectare si 6720 m. p.
pämânt cu tapin la 152 locuitori, tâte 18 hectare si 3860 m. p.
de om, din care 61 au renuntat la a treia parte.
Agriculturá
De vre -o câti -va ani Incoace, mai cu seamä de când a sporit
numârul lnsuräteilor, pämántul se cultivä ceva mai rational. Cei
mai multi ingrasä ogorul cu cäratul gunoiului de vita, ará, mai
adânc, dau cu borona si grapa, altii si cu täväluc. Rotatiunea se
obisnueste mai de mult.

Fânete
Dintre fánetele artificiale se cultivä mai mult dughia sau
mohor ; e si cea mai potrivitä pentru aceastä localitate. Dintr'un
hectar, In anii de abondentä se poate scoate dela 6 10 care.
Grádinária

In Zebil exista o grádinä de zarzavat In Intindere de un hectar

si jumätate a locuitorului Vasile Luca, loc foarte potrivit pentru
ash ceva, fiind sträbätut la mijloc de un pâráu cu apa îndestu-
lätoare. E data. In arenda unui bulgar, dar din produsele ei nu se
distribue decât prea putin In comuna nuastaä, afarä de varzä, pe
care nu o cultivä decât prea putini.
Cultura pomilor
In privinta pomilor comuna noastro e bogatä. Vara din cauza
desimei pomilor se pare ca. e asezatä in pädure, mai nu e locuitor
care sa n'aibe o mica livadä. Pomilor fruttiferi cärora le prieste
acest teren sunt : zarzärii, prunii,. merli, duzii, perii, persicii, cire-
silor,_nucilor, gutuilor si visinilor nu le merge bine.

Cultura viei

Viile snnt In Intindere de 135 hectare asezate In trei locali-

táti :la Chionturi", la Tatarca" si ja Toprachioi". Cele doua
dintái sunt pe mosia 7,ebilului, cea de a treia pe mosia Babada-
gului. Viile dela chionturi sunt foarte productive, cele dela tatarca
si toprachioi nu-s tocmai productive, In schimb ìnsä vinul e cu
muli mai superior, fiind pe locuri mai ridicate. Azi mai toate sunt
atinse de filoxerä. S'au replantat deja vre-o cate-va cu vita ame-
-ricana. Odatä aduceau venit bun locuitorilor.

www.dacoromanica.ro
r

Biserica din comuna Zebil

www.dacoromanica.ro
318 ALBINA

Cultura gândacilor de mátase

Mai toate femelle din sat se ocupä cu cultura gândacilor de
matase, pe o scarä mai mica, din cauzä cä deocamdatä nu se
gäsesc duzi indestulätori.
Pä$unatul si vitele
Zebilenii duc foarte räu cu vitele, fiindcá n'au loc de päsunat.
Izlazul e ocupat mai tot, din aceastä cauzä sunt siliti a dec!arà
vitele la päsunat tocmai pe la Mahmudia, Prislav si Crasnicol, di-
stantä de 40 70 chilometre. a
Pescuitul
Cu toate cä Zebilul e pe marginea lacului, totus- pescuitul nu
se face decât prea putin, din cauzä cä in acest lac nu se gäseste
alt peste decât cambula, un fel de peste slut de tot : lat cu o
parte albä si alta neagrä, amàndoi ochii suet numai pe o parte a
capului, nei nu innoatä ca tot pestele cu spinarea In sus, ci In lat
ca broasca.
Industria
In comuna sunt trei fierari din sânul locuitorilor. Sunt doi
]emnari, un strungar si un dogar, lucrând lemnärie
usi, ferestre, :lulapuri scaune, butoaie, putine, banite, cinture de
fântâni, etc. Mai sunt doi cojocari, doi croitori de fäcut mantale
si pantaloni, si doi cârpaci de ghete.
In timpul ernei când dispun de timp fac la rogojini si cosuri.
Colnertul
In comuna sunt douä crâsme cu bäcänie si ciainic, un ceainic
Cu bäcänie si o brägärie cu ciainic si cafenea.
Banca populari
Infiinkatä In 1903 din 1 Aprilie prin stäruinta preotului Si-
meon N. Morozov si a invätätorului Mihail I. Bonjug. Cu toate cä
e infiintatä de atâta Limp totusi pânä la 1909 banca nu dispuneà
decât de un capital de 950 lei.
De vre -o doi ani incoace banca merge mai bine, multumizn
Domnului pentru acesti anide belsug. Azi banca dispune de 10.000 lei.

Traiul casele sátenilor

Zebilenii se hrä.nesc mai sau mai räu dupä cum e si anul
1e imbelsugat, In general se hränesc bine.
Higiena. Zebilul fiind asezat pe lot pu tin Inclinat, apa pro
enitä din p!oi se scurge In lac neläsând bältoace In urma ei.

www.dacoromanica.ro
Támpla bisericii din Zebil
www.dacoromanica.ro
320 ALBINA

Numai prea rar and vine apa mult% In ghiol, atunci se revarsa
peste mal si dupa ce scade rämân cáteva baltoace mici cari se
infecteaza. Vara când bate vántul dela miaza -zi si apus, scoate la
mal prin valuri stoici vii, care ramânând pe uscat intra In pu-
trefactie, producánd un miros greu, multumita Inca padurilor din
spre Babadag, odata. cu aer stricat ne vine si aer placut de pa-
dure care conbinat cu cel infect II face mai putin dannator. Iarna
crivatul nu ne poate lovI eu atáta furie, fiind aparati din spre
nord cu un semicerc de dealuri, asà ça suntem expusi numai ván-
±urilor mai domoale.

Administrat;ia comunei
Comunal[se administreaza de primar si sease consilieri.

Starea moralä
Starea morala a enoriasilor e Intru cátvà multumitoare. Ma-
joritate sunt oameni de treaba, traind In buna intelegere. Vitiile
pe prea putini fi stap:inesc. In toata comuna sunt numai patre
carora le place sa se judece. Ceilalti se impaca Intre dánsii prin
buna intelegere, s'au convins de adevarul maximei c% emai bine
o ìmpacaciune stramba decat o judecata dreapta». Sunt si vre-o
trei carora le place piscatul.
In genere, Isi Indeplinesc datoriile atát catre Dumnezeu cat si
catre patrie. TO traesc cununati, afar% de un tigan care s'a sta-
bilit aci ; dar si el promite ca se va cununà in curánd.
Biserica e frecventatä de numerosi crestini, ascultánd cu mare
dragoste atât servicial divin, cat si predicarea cuvántului lui
Dumnezeu.

Istoricul Bisericii
Dela stabilirea románilor In aceasta comuna si pang, la an u
1848 In Zebil n'a existat nici biserica nici preot, ci numai o casa
de rugaciune In casa lui Debrachi Tântar In locul unde azi e gos-
podaria lui Petcu Gheorghe (Bujorca) si serviciile religioase se
savársiau de preotul Simeon Simeonof din Satu Nou, plasa Baba-
dag, unicul sat prin imprejurimi populat numai de crestini. Cea
dintai biseric% s'a f%cut dupa venirea preotului ProcopL Costetchi
in anul 1848 cu hramul Sf. Dimitrie In casa daruitä de mos Ni-
chifor Tudor, facuta din uuele si Invelit% cu stuf. In urma rasbo-
iului din' Crimeia dupa cum am ar%tat mai sus au Inceput a s.d
stabili ad si bulgari frecventat aceias biserica cu romani pana la
anul 1866, când s'an separat de ei. trecánd In partea episcopului
bulgdresc. :lccastä despärtire s'a fï+cut dupa cum sustin unii din
cauza jitiei, un fel de bir ce se plateà episcopului grecesc de fie-
care cap de familie cate sass lei turce3ti sau un leu si douazec
de bani, pe and episcopul bulgaresc fi scateà de acest bir.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
322 ALBINA

Românii pun baza nnei biserici noni In jurul celei vechi, In

anul 1868 lunga de 20 metri si lata de 8 metri, in forma crucei,
având sânurile si poalele forma octagonala.
In anul 1875 zidaria fu gata cu bolti si cele trei turnuri afara
de invelitul si tencuitul, dar In anul urmätor 1875 fu ispravita si
aceasta lucrare.
Catapiteasma cea noua s'a facut In anul 1897.

Cimit irile
In Zebil sunt patru cimitire j crestinesti si unul;turcesc.

:enitul bisericii
Biserica se intretine din arenda viel, In Intindere de j umatate
hectar, din subventia cuvenita, din disc si vânzarea lumânarilor
Venitul total se urca dela 600 700 lei anual.
Biblioteca]
In total suntE220 de volume, din care 88 carti do rituai cu
litere strabune si chirilice si restul de 132 volume cu continutul
diferit.

Personatnl bisericesc, Preotii

Cel dintài preot venit acl a fost Procopie Costetchi, oL:ginar

din Basarabia, sub dânsul s'a facut biserica cea veche. A servit.
dela 1848 1876, când a Incetat din viata si inmormântat In curtea
bisericii. Apoi, pe rand, preotii : Serban bLtiu, Justin caluglr, );mi-
lian Simeonof, Gavril Bunescu, Iacob Lascn, Teodosie lonescu.
Constantin Profirescu, Toma Turcanu iar dela 15 Aprilie 1898
preotul Simeon N. Morozov, care serveste pâna In prezent, lucrând
cu multa dragoste in via Domn::lui.

Starea culturalä a sätenilor

Cea dintâi scoala ce se pomeneste In Zebil a fost i ntr'o casa
din curtea bisericii dela 1860 1878 ; iar invatatori, preotii si
cântaretii bisericii. Invätàtura ce se predà atunci era, bacoava,
ceaslovul, psaltirea, cantari bisericesti, scrierea cifrelor si cera
socoteli.
Plata invatatorului varià intre 13. 20 lei turcesti pe luna
de scolar.
Localul propriu pentru scoala s'a fácut In anul 1880 din
piatra, cu doua sali clasa siipatru incaperi pentru canrielarie si
locuinta invatatorilor.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
324 ALB INA

Personalul î.nvätäto_esc
Cel dintâiu Invätätor a fost dascälul Agachi dela 1860 -1869
cu Intrerupere. Stefan Constantinescu dela 1859 1875, hirotonit
apoi preot pe seama bisericii Sf. Arhangliel Mihail din cätunu
Sabangia. Monahul Serafim dela 1875 --1878. La bulgari au fost :
dascälul Manciu In anul 1868, Radicicu 1869 si Anastasi In anul
1870.
Dela 1879 Aprilie 19 Incoace s'au perindat urmätorii lnvä-
tätori:
Radion Schiopu dela 1879 -1882, Gheorghe Frosin 1882 -1884.
D. Nitescu 1884 -1893, Gavrilä Coatu 1893 1897. In anul 1893
s'a Infiintat postul al doilea Incepánd cu domnisoara Ecaterina
Popazu 1893-1898, Mihail Bonjug 1897 1906; 11luriseanu 1898
1899, Gr. I. Manolescu 1900 -1901, Pangrati Michicescu 1901
-1902, d-ra Eftihia Papadopul In anul 1902, d-ra A. Iliescu 1903,
d-ra Elena Popovici 1903 -1904, D. M. Marinescu 1904 1905,
Dumitru Bunescu 1906 1907, Elena Popovici 1905 1903, d-ra
V. Janeta 1908 1909, d-ra Elena Gheórghiu 1909 1911, Olga
Casaca 1911 si Dobre Cherciu 1911 si pänä In prezent.
Fercventarea
Copii urmeazä regulat scoalä mai mutt In timpul ernei, In
celelalte anotimpuri lipsesc .de multe ori din cauza lucrului: pe
la culesul viilor, a porumbului, la arat, la säpat si päzitul vitelor,
mai cu seama a acelor pärinti cari n'au ajutor. In prezent suet
inscrisi 205 si urmeazä regulat 160. Azi se gäsesc cu stiintä de
carte dela 7 -15 ani 125 bäeti si 106 fete, nu stiu carte 18 bäeti
si 38 fete. Dela 15 ani In sus stiu 128 bäeti si 76 fete, nu stiu
11 bäeti si 45 fete.
Constiinta nationalä
Românii de alci au idee de Romani si de Daci, de Traian si
de Decebal, de räsboaie Intre ei, de tnvingerea Dacilor,'de .,Stefan-
cel-Mare, de Mihai Viteazul, de räsboaiele lor cu 'l'urci, de dom-
nitorul Cuza, de Unirea Principatelor, de domnitorul Carol, de
räsboiul pentru Independentä, de luarea Plevnei, de lnsemnätatea
särbätorilor nationale, mai cu deoseaire tnsemnätatea zilei de zece
mai.

Locuri istorice
In partea de räsärit a satului s'au gäsit mai multe urne ca
oase si cenusä, probabil cä e urma unui cimitir anti-crestin, 'na
de pe timpul cánd se ardeau trupurile mortilor. Ceva mai ln spre
centra satului, aproape de bisericä, In ograda räposatului Petrea
l'ántar, s'au gäsit doi stálpi de piaträ trántiti grämadä, la o a-
dáncime de un metru si jumätate, In forma cilindrica, lungi de

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 325

doi metri si grosi de douä -zeci de centimetri in diametru. Cam

Cam tot pe acolo la o depärtare de douä, -zeci de metri In spre
drum, s'a dat de urma unei zidärii mari, aceasta de dä bänuit,
cä, e urma unui templu, cäci astfel de stâlpi se Intrebuintau mai
mult la intrare In templu. De s'ar face acolo säpäturi peste tot,
cred cä s'ar gäsì si alte lucruri vechi.
Pr. Simeon Morozov.

Rolul ezátorilor literare In colile normale

De un insemnat numär de ani incoace, in sela scoala

normalä a«Societätii' din Bucure$ti, ín fiecare Sâmbätä
seara gezätori literare, sub conducerea unui elev din clasa VI-a
normalä, insärcinat cu aranjarea $i esecutarea programului
säptamânal.
Si in anul acesta ca $i in ceilalti ani au inceput sá se
tinä asemenea $ezätori la scoala noastrá normalä. Ele se
compun din : conferinte, tinute de elevii clasei a VI-a sau
de institutorii dela scoala de aplicatie ; din executäri de co-
ruri, de poezii patriotice, de monoloage sau anecdote co-
mice, de executäri de bucäti muzicale cu instrumentele si
in fine dintr'o piesä de teatru, aleasä din autorii cei mai
cunoscuti.
Vom da aici si programul unei asemenea $ezätori, ese-
cutat de elevii clasei a VI-a in seara zilei de 15 Noemvrie
1914 :
1. La arme (cor mixt) de Castaldi ;
2. Conferintä asupra lui MoliìTe de d. D-tru Teodosiu,
institutor la scoala de aplicatie;
3. La moarä (cor) ;
4. Poezii recitate de elevii : Georgescu Pascal, Sterian
si Velescu din clasele primare
5. Serenada executatá de Iliescu Constantin elev din
clasa VI-a ;
G. La o rozä (cor);
7. Poezii recitate do elevii Nitä Constantin, Luca Virgiliu,
clasa VI-a;
8. Tiganul la drum (cor) ;
9. Bucäti executate de orchestra clasei a VI-a si
10. Doctorul färä voie, comedie in trei acte de itloliì.re,
esecutatä de elevii clasei a VI-a.
* *
Studiind programul acestei sezät'ri vedem cd este foarte
bogat. Mai vedem cd este esecutat de elevii unei clase. Aceasta

www.dacoromanica.ro
326 ALBINA

insemneazä cä fiecare clasä normalä va da o asemenea ser-

bare, (atunci and îi vine rândul).
Si pentru ce oare se fac toate acestea? Multi vor fi
zicând, cä ele se dau pentru distractia noasträ.
Da ! ar fi :?i acesta un räspuns, dar nu MO räspunsul
adevärat.
Au vreo însemnätate aceste cezätori pentru noi nor-
malistii ?
De sigur cä au, :?i Inca din multe puncte de vedere ;
iatä de ce :
Pen truca aceste cezatori se dau de fiecare clasä in parte,
färä concursul celorlalte, ele vor desvoltà in elevii fiecärei
clase ambitia de a muncì spre a intrece pe celelalte, atunci
când le va veril $i lor râ.-,dul sa se produca cu cevà. Deei
aceste $ezätori nu se fac numai pur ci simplu pentru dis-
tractia noasträ, ci ele urmäresc scopuri mult mai frumoase.
Desvoltarea ambitiei personale a fiecärui elev, desvol-
tarea ambitiei unei clase de elevi, este un lucru de o mare
insemnätate de oarece aceasta indeamnä la descoperiri de
opere literare necunoscute pânä aculn de ceilalti elevi, ïn-
deamnä la o muncä care-i va folosì normalistului in viata
de mai tärziu :?i totdeodatä se desvoltä in el ci spiritul de
observatie.
Odatà näscutä in normalist aceastä ambitie ea va rä-
mâne rämânând, ea îl va îndemnà sä faca acela$ lucru
ci in societate.
Tinta aceasta o dorim noi cu totii caci gi aceasta este
un mijloc de a ne atrage simpatia sätenilor lucru de mare
insemnätate pentru noi spre care tindem la cariera noasträ
de învätätori.
Referitor la conferintele ce le tinem noi cei din clasa VI-a,
pot adäogà, cä $ezätorile acestea pot fi singurele mijloace
care ne fac sä putem vorbì frumos färä sfialä in fata
unei adunäri, ori unde ne-am afta noi, lucru de care in-
vätätorul are o deosebitä nevoie in cariera sa.
Din toate acestea putem vedea cât de mare însemnä-
tate au gezätorile acestea intime ce se tin in ccoala noasträ
normalä. Daca ar fi acelag lucru $i la cclelalte ccoli normale
din Romania ar fi o fericire, caci prin aceasta s'ar desvoltà
la normalicti, dupa cum am spus, spiritul de observaVe an:-
bitia si uprinta de a vorbì f rumos si f árá s fialä, lucruri pe
cari trebue sa ci le însußiasca orice luminätor al popoului.
Adrian Constiniu
Clasa V I-a normalä

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 327

0 scoalá de adulti magi lióere Mägu¢IQ

Sâmbäta 8 Noemvrie ora 4 p. m., s'a inaugurat la scoala pri-

mara. No. 2 de bäeti din T.-Mägurele, deschiderea lectiunilor pentru
nestiutorii de carte adulti, precum si a unei serii de conferiente
de interes general.
La aceastä solemnitate a luat parte un numeros public com-
pus din comersanti meseriasi si tärani precum si multi functionari
si intelectuali, intre cari si d-1 deputat I. Procopiu.
Dupä sfintirea apei de cätre sf. sa pr. St. Marinescu, a luat
cuvântul d-1 primar al orasului : Stelian A. Ivanovici, care a a-
rätat nevoia ce se simte in T.-Mqgurele, pentru infiintarea scoalei
de adulti. Vorbesie apoi de munca uriasä depusä de regretatul
Spiru Haret, pentru micsorarea numärului analfabetilor si spune
pe viitor scoala No. 2 din T.-Mägurele va purtà numele marelui
defunct.
Urmeazä apoi la tribunä d-1 dr. D. Pascanu, medicul ora-
sului, care explicä atât marea mortalitate dela noi din tara cat
si säräcia celor multi, prin lipsa de cunostinte aplicate la viata
practica, si arata cä, pentru poporul roman, situat asa cum este
o insula de latini Intr'un ocean de slavi, plus nemti si unguri,
luminarea de cunostinte practice este o chestie vitalä, si cei
ce o vor sprijini vor sävâr* o adeväratä fapta patrioticä.
D-1 .Marin Petrescu, profesor de istorie la liceul heal, arata
importanta mare a scoalelor de adulti, redesteapta amintirea ma-
relui Haret si laudä initiativa primäriei locale de a da scoalei No.
2. numele de Spiru Haret.
L4tg Urmeazä d-1 Fl. Cristescu, directorul scoalei primare No. 2,
care indeamna publicul sa urmeze cursurile libere si sä aduca cat
mai multi elevi la scoala de adulti pentrú analfabeti, caci d-sa im-
preunä cu d-1 I. Bratu se obliga sa-i invete sä citeascä sä scrie si
sa socoteasca, anuntä apoi pentru seara la 8 ore conferinta d-lui
dr. Pascanu, din igiena si medicina popularä.
Seria cuvântärilor a incheiat-o d-1 revizor scolar S. Zamfirescu,
care In numele autoritätei scnlare, multumeste initiatorilor si le
doreste spor la lucru.
Asistent.
11,07 MIN1107

MULTUMIRE

Locuitorii si dirigintele scoalei din satul Corlàtesti- Sârbi,

comuna Cezienii, judetul Romanati, aduc viile for multumiri
d -lui Mihail Serghiad din comuna Cezieni, pentrucâ a bine -
voit a contribuì cu suma de 50 lei, la împrejmuirea tere-
nului scoalei din acel sat.

www.dacoromanica.ro
 CREMA PU(DRA )
SÁPUN #;

FLOR Nu se vând decât astfeli:

J >Cqti`.
ASNAA> A/

-POUZ>,
--'CO enposiodp ±
15.0ai+erloAra/v mi /,hywy.,a
.--$Arrs gJaac -

, LoWV, fOURtr153tuR IN LA CUOR ROYALE

tie,.nlrecut:¡Fer.:ru inP}D-

11
e_. . ... ..t. _ e.a,.
la
" Q.Rry
JJJ
_z ,,
í}í:vviii
r
Pretuii. 50 4IGER LA MARQUE FT LA SIGNATURE=

Nevralgiile cele mai rebele durerile de cap,

grena, durerile
mi-
reu-
matismului acut, articular, lumbago, durerile de dinti
mai tari, mai ales nevralgice, precum si orice dureripro-
venite din räcealä, sont combätute eu deplin succes prin
intrebuintarea,
Pastilelor Nevralgine Jurist
Aprobate de Consiliul Sanitar Superior. Pretul unui flacon
lei 2.50, o dosa 50 bani. Observati ca embalagiul sä fie ori-
ginal. La Droguerii Farmacii.

Bomboanele
V psea de par RAPID N@ Orientale
Garantat absolut Parfumeaza ad-
nevätämätoare, mirabil gura $i
väpseste imediat distrug orice mi-
parul cäruntit sau ros urât al gurii,
albit, in negru, in provenit din tu-
brun, castaniu sau tun, dinti strica4i
blond, intr'un mod sau stomac de-
atât de perfect si ranjat
natural, încât nu Cutia 50 bans la
droguerii si far-
se cunoaste de loe macii.
cä parul este väpsit. Intrebuin ;area ( Cereti numai Bonboane orientale si ob - j
este simplä §i mai usoarä ca la ori- servayi ca cucia sA fie la fel cu cliseul. din
care altä väpsea de pär. Lei 2.501a acest anuncio:
Droguerii i Farmacii.
MoWs ..............
ssomsos,

10397 Tip. 'Gutenberg» Iosef Göbl S. sori, strada Paris, 20. 52 -24
www.dacoromanica.ro