I, 3 20 31

ABONAMENTUL 20 LEI PE AN Delegatul-Comitetului M. E. PAPAMIHALOPOL APARE IN FIECARE SAPTAANA

DE LUX EDITURA SOCEC &
0

vor primi foaia pe DE LUX. Numärul contine pagini

Abonamentul. Lei 20 pentru 52 de numere.

www.digibuc.ro
 Gazeta

ultimele mari manevre navate Engteze

in timpul
electrice proecteaza o vie

napaleoniade
o

,.
trei cuirasate
cerul e cu totul acoperit de
de

Napoleon se
care 11
din zile
mai calibru. -
La aceste manevre au luat parte peste 350
de vase mari din cari vre-o 24 Dreadnought.

lovind
de

Louis nu se
bastonul
de
plafonul
cu toate
Louis

repe-
Intr'o scrisoare tate - ca - se sue Napoleon sus
Talma se Napoleon tot pat.
astfel: «M'am luptat ca un leu pentru
- mor de foame
mizerabilul Aubry
mijloacele
drept
sunt sleite ca
Dar
alte
ai - Napoleon - pari a azi mai
de nu-mi nici un «Nu, draga - dar am avut un vis - Am visat
toate simt stare inlocuesc cu pe eram -
rege - dar bine eu atunci - pro-
ralii Santerre Rossignol.
Tu esti fericit - iubite Talma - ore scändurile tea-
babil - - vin de-ti lectia .

trului reputatia la public, vreme

noi soldatii o mai mare mult mai
- ba de multeori nu ne este ne facem
aparitia pe Prin urmare te mai
Napoleon I o memorie pentru date -
Barras nimente de dar nu bine numele
face promisiuni foarte frumoase, dar cine va propriu astfel mai la audiente
Deocamdatä mi-am cheltuit ultimul ban - n'ai corpore sau
trimeti ceptiuni i s'a adesea Intrebe aceasi de
promit voi restitul de indata numele ei.
voiu sabia mea Cu bratele sau spate - se in drop tul ace-
- ce fericiti au eroii lui - ei luia se scurt - cum te
nu erau la cheremul - Cu bine
Bonaparte. In special acelora n'aveau o.
nomie co o deosebita expresie
moria
Renumitul componist a fost in multe
Napoleon Bonaparte fu Inaintat dupa ce terminase acestui defect al chiar
militará - sublocotenent Regim. La Fere in garnizona la jignit.
Valence. Cu toate
Louis, care cu
solda gradului
mai se
adusese
i-a «Sire tot
de Imparatul - te -
personal de instructiunea acestuia. la d-ra
Bow - proprietara unui hotel Napoleon 12 franci Red.
pentru o deasupra de biliard, Louis
mansarda deasupra fratelui sail.

www.digibuc.ro
 :Gaze-ta

Serbarea de dela de
artilerie geniu, prezidatä de b-na Nicolae
Filipescu, sosia ministrului de rasboiu

Sun-Vat-Sen
cursul sä se poatä
din Tripolitania
prevede eventualitatea unei in viitor. Republica
In dirnineata zilei de 13 Decembrie regimentul 93 de linie sub
comanda generalului Del Mastro, de artileria de munte (Vezi ilustratia la pag. 39)
de-o companie de sdpätori-gienisti a avansat ordine perfectä Sun- Yat-Sen noul al nouei
ca manevrd. La unindu-se regimentul de neze, s'a la Canton are 45 foarte
bersaglieri, steagul italian a o jumätate de aceia a prin energia sale de
de stat improvizat. Yat-Sen a o
la Tadjovrah. China capul a fost pus la prep de dinastia
Acum ocupatiunea triunghiulard prin Tripolis, riand. La 1896 a sosit in spre a face de
Zora Tadju.rah, face pe italieni unui teritoriu insemnat, cind. Chinei din Londra spre a guvernul sdu de
un revolunonar de a insdrcinal pe doui indivizi, cari
se zice turcii arabii au renuntat la ofensiva prinzándu-1 se pe Portland-street l-ao dus la lega-
acestei coaste. In schimb la CyrénaIque, la Tobronk, la Derna, la sequestrat. IVegresit cd ar fi fost sau im-
Bengasi pretutindeni unde Env er bey, timpul zilelor de barcal pen China dacd un servitor al legattunei nu denuntá
ciun a desfásurat o vie turcii sistemul faptul chinez revolutionarul. Prietenul lui Yat-Sen
prea a capturarea guvernului Engtez, a ime-
a se la lupte regulate, cele mai energice cd legatia a
râtorilor transeelor pue in libertate.
Este de notat, pe de parte, atât pentru a Dupd aceastd din Peking a urcat pretul pus
surile corpurilor expeditionare din Tripolis, unde nu pe lui Yat-Sen la de 1.200 000 franci - ceva enorm.
decât elemente recrutate Peninsuld, pentru a fortele Acest n'a speriat pe Yat-Sen, care ce ter-
medicina la Londra, a plecat in America fdrd
defensive din Erytrea, un decret regal a reorganizat trupele colo- a orgamzat marea revolutie, care a intreaga
niale din acest teritoriu. care in a ca proclamarea la Nankin
Soldatii indigeni din Askaris au acelasi angajament ca cei a formei republicane, iar pe Yat-Sen presedinte a 400 milioane
Maria-Teresa, o de republicani chinezi.
din Peninsula primesc solda Yat-Sen e un patriot desinteresat, cdci a declarat
foarte uzitatá in Erytrea. orea fie presedinte provizoriu
Unul din batalioanele acestui corp a fost trimis in Tripolitania. pe definitiv.

www.digibuc.ro
 - Urmare -
Vino, amicul meu te zise doctoral. Vom cea mai groaznicA inundatie. zise Dar
condus pe Walker odaia sa, sA lui D-zeu cA se de ; putin
ce i-am dat un calmant energic adormi fabula ce negri, despre
- De-acum ne-am luat grija pentru zise noaptea a
doctoral. tainic atelier; iar peste
se
din nou páharele. se de zi. incetase, totusi fluviul
- Sunt sä dorm asta-noapte zise doctorul. murdare, ca repezi ale unei cascade
- Pentru ce? sA-mi teamä de ancora «Gamecok»-ului.
zic sä veghiez; n'am Trebue sA mA duc la
inchid ochii noaptea. ad o astfel de Am propunerea doctorului sA-1
nici un indigen nu e pe apusul soarelui. sA sorbim de cafea. De voiam
descopär adevärul. De obiceiu un indigen doarme In ce face Walker.
butnärie, pentru a nu se fure cercurile butoaielor. De ne-am apropiat de bolnavului am
zile paznicul butnäriei a dispärut putem da de urma lui. rnurii de groazä: Walker aruncat deacurmezisul patului, cu'n
E foarte curios n'a lipsit nici o nu e de a tre- brat un picior desprins.
cut cäci crocodilii Ce s'a cu acest livid la fatA nedescris
a depe insulä e un adevarat Negri tot corpul.
sunt alarmati de fel de de svonuri. o - Dar cine a putut comite astfel de crimä, am eu
i-a a dispärut doilea acum trei nopti.
-- Nu ?
nu cum, dar nu ce
dezolat?

- Pune
care puse
sA
pe pieptul cadavrului zise:
credem ; negri sunt convinsi necuratul e Am pipAit pieptul cadavrului. moale degetele mi se
Linistea de pe este periclitatä deslega acest

-
mister.

Nici
nici un indiciu? am
Doi negri au
eu.
; iatä tot ce Cel de-al
Moartea
- Toracele-i este
surprins pe
complect, zise doctoral
timpul somnului.
- Dar cine poate autorul
voinic tare ca o A trebuit se - Sunt istovit, cunosc ce e frica,
serios de tot ca Ali de dar mai puternic nervii mei. DacA
- Chestiunea e in prietenul la «Garnecok», vA
d-tale nu-ti poate noapte, dai voe, te rog, Peste minute barca talazurile
de furiate, ce ajunseräm puntea yachtului.
primi previu de pe vapor Ad, departe de insula blestematä, ne-am revenit din
Voiu peste noapte pe - N'asi ca negri sa mA starea in care am fost,
contemplam Norii se zise dupA ne reintoarcem.
deau negri-albastri ridicandu-se ca din ne - Dar bine doctore, a aceastä
-E
o boare ca de
ne un potop de ploaie, zise
- total
du-se de multe legende
märturisesc. Am auzit vorbin-
vräjitorii africane, dar am ris
e deajuns de nu mult incredere. Nu mi-asi niciodata Walker, sA aibe o
inunde de moarte: sA ca
corpului sA-i mAcinate.
Dupä ce ne-am asigurat cA doarme som- In timp ce vorbeam, un de copac
nul ne-am indreptat spre butnärie. tind repeziciune spre yacht. grosimea unui de
Fluvial de tare cerului spár bere o pestritA ce negru-galben.
linie In momentul trunchiul de copac yacht,
- Inundatia Va pentru noi un mare zise imense ce se destindeau un cap de
Va toate de pe coasta monstru se privind ochii
- Dar iatä camera Peste trunchiul de copac se Atlantic.
La micei noastre lanterne, vasta pustia - Ce-i asta?
mai Ne douA scaune din doage. - Spiritul rAu al atelierului nostru,
aduse un revolver el o focuri. nindu-si in Acesta este demonul care a insula
un cu nervi de Citeam fiecare o noasträ. E marele Pithou Gabonului.
Mie peste putintä sA citesc cu ; gandurile
mi se intorceau mereu la celor doi negri dispäruti. Acum mi-am amintit eu de toate povestirile locuitorilor
cA acest de unde nu s'a de arma päzitorilor,
de pe coastá sa
noi ce. acestea
mai mutt un Cresterea apei adusese o urmä trunchiul
dacA fost sin gur
nid o putere omeneascA nu m'ar putut retine in bit, cine din ce virginä, din
tare teribilä nesigurä. Trunchiul se micul golf casa cea mai
apropiatä, a vizitat-o in dopA pAzitorii.
Minutele treceau de plicticoase.
Se vuietul Revenise, desigur noaptea in clipa
vantului. Am tresärit, zise
sA-i cadA cartea din se de ceva dincolo de fereasträ. Luminile noastre
cu ochii atintiti spre fereasträ. mai departe a surprins somn pe bietul
- Ai ceva Modrun? Walker oasele.
- Nu, dar d-ta? Ne-am reintors pe insulA pentru ca negri creadA
- Mi s'a pArut o miscare vagA, cA ne este fricA.
fereasträ.
Furia furtunei noastre.
Un urmat de un sä se cutremure TradusA de Ernesta.
atelieruL torentialä greoae ca bobul de
pe acoperisul de tablA. Butnäria ca o uriasA.

www.digibuc.ro
 Gazeta Itustratä 5

Instantanee foarte Sa Principesa Maria midii Principi.

juns acelei ierni. Hepites, fostul director al Institutului

la noi? Meteorologic, a chiar
ment din acea epocA, in care se
veche lucrare a sa, un docu-
cA la finele lui
in an, toti pomii erau D-1 Hepites a publicat in 1898,
lume sustine la noi in cum clima s'ar schimbat. o lucrare despre schimbarea climei, care a sA demons-
incep tarziu ca altAdata, se isprAvesc mai repede, treze cA clima nu s'a schimbat. dar din vorba
iar gerul nu mai este de puternic. aceasta este de o schimbare a climei, nimic nu ne a crede
in acest studiu vrem ne in mod ceva, perioada caldA de care am vorbit nici nu avusese
de chestiune, observatiunile meteorologice. Nu intelegem de ce in anul acela, lumea cA ier-
Mai trebue opiniunea publica, in privinta nile s'au schimbat, ne aflam fata a unei singuri ierni
timpului, este foarte Unii sustin, spre exemplu, cAlduroase, pe o lungA de geroase se
toarnna este ploioasA. e n'am auzit spunandu-se: in isprAvise.
toamna, incep ploile. din contra: toamna este singurul sezon Nimic nu ne cA clima s'ar fi schimbat. DacA o anume
frumos Atunci ce mai temperaturA a avut vreodatA, nimic nu ne cA ea nu
timpul frutnos? este persoanele se mai poate Nu trebue deci sA fim iluzionati de
acele ce sustin clima ani cAldurosi, care fost iaceia pentru a sus-
care dau toamnei un anumit timp, tine cA clima s'a Pentru ca clima sA se schimbe
schimbat, iau exceptia drept regulA. vedem dacA
iernile nu mai aspre ca Pentru Bucu- se vreun cataclism, diluviu, revArsarea oceanului pe
revti avem in fata un de mai mult de 50 ani de uscat, cine ce altceva. ani este nimic, sute
ale temperaturei, care cu anul Devi obser- de ani observAtn, pentru a Nu se vede destul de
vatiunile fAcute in 1870 chiar acelea In 1884, nu des, chiar in schimbAri de mari, chiar
au in conditiuni pentru a considerate ca riguros iarna care a printr'un timp relativ cAlduros, se
totuvi ne putem servi de ele. tabloul temperaturiloy printr'unul foarte geros. in iarna la inceputul sAu
ale constatAm cA, anul 1897, timpul a fost foarte cAlduros, lar spre s'a observat
au fost mai ridicate, pe in perioada dela cons- bruarie, o temperaturA de cum nu se mai observase
tatam au fost mult mai reci. Aceasta vorbind general, acea lunA dela vara, care a fost in tolerabilA, a
exceptiuni. Astfel iernile anului avut in August nivte cari au atins aproape 40 grade, ceeace
in ambele perioade nu mai avusese de multi ani.
1906 07 1908/09, au fost de reci, temperaturile se
apropie mult de cea mai rece observatA in Bucu- dar teoria schimbArei climei, trebue s'o considerAm ca o
In ultimii ani s'a constatat deci o mai mare aglomeratie superstitie popularA, cum la francezi teoria
lerni calduroase. Aceasta nu ne asemenea lunei rosii (la lune rousse°, cA ar
au mai fost observate. Astfel, dupA vechile observatiuni, tardive care, Flamarion a demonstray
temperatura medie a lunei Februarie 1863, ar fost de 10 grade. e de stiintific.
cifrA, sA exageratA, dar ea ne dea-

www.digibuc.ro
 38 austrata

Aeroptanut

Aviatorul primul
inventator constructor ro-
a dotat tara cu
un aeroplan ale succese
sunt cunoscute de lumea.
s'a Bintiti
(Transilvania) la Pri-
mele studii le-a In Sibiu, apoi a urmat politechnica din Budapesta
din München.
Timp de 2 ani a fost angajat ca inginer al cunoscutei fabrici de auto-
mobile Opel Russelsheim la Frankfurt a M.
In urma strAlucitelor experiente un inventat de
d-sa, motor, a fost ajutat de Statul pentru construirea
in mare parte a unui aparat de sburat, care a dat cele mai bune rezul-
tate dela primele
cu aeroplanul No. 2, tine esec cele mai bune
plane din lume, privinta stabilitAtei, usurintei simplicitätei.

Din Conducatorii destinelor omenesti nu se mai

inventative -
cercA ri prin salariata, o goana
la cale - care ne
D-1 de Deutsch a promis un premiu de 300.000 lei pentru cel mai
bun automobil aerian. - Compania,pe actiuni Zeppelin cu
febrilitate la constructia unui nou aerosbor capabil de a sta 72 de
Cine din noi cu drag frumoasele scrieri ale ore aer de a transportA 100 de voiajori! Ministrul de
amicului tineretului, romanele fantastice ale lui Jules Verne. francez decreteazA - nici mai mult mai putin deck o nouA
Cine din tinerimea n'a citit - L'Re mystérieuse - Michel armA" -
Strogoff - Vingt mille lieues sous les mers, Le tour du monde en Conditiunile ce se impun nouilor aeroplane franceze de cAtre
80 Cine nu-si aduce aminte de fantasticii aerosbori Ministerul de ar eri - omenire -
ventati de fecunda fantesie a renumitului romancier iar - nu produce alt efect - -o nouA miscare
Cred cu totii ne reamintim febrila aviditate cu care citeam uzinele in cari se fabricA actualele aeroplane!
aceste frumoase scrieri din In In ne la creare porturilor .aeriane vor
Cu toate acestea - chiar cei mai ferventi adoratori ai lui sta aerosborii - sub presiune - a statiunelor aeriane unde se
Jules Verne nu se puteau uneori de a cu un vor reaprovizionA bastimentele aeriane cu alimente, munitiuni
pe buze cAnd urmau pe Philleas Togg prin toate benzinA.
peripetiile ce i s'au in urma pariului ce - de a De vom - vom Red.
ocoli 80 zile, sau cAnd admirau misteriosii aerosbori
cari spintecau supranatural ca niste creaturi stranii
cunoscute omenirei de azil PROVERBE
Jules Verne s'a la Nantes In anul 1828 a murit
la de 77 ani. A tot Putintele * Mai bine o si o gain'.
a fost bun pentru el - i-a dat o minte fecundA i-a dA- * Cine nu se poticneste.
ruit zile multe dar soarta a fost nemiloasA - omul care in * ce am ce
zile bune departe - de puterea omeneascA -a tre- ca 'n
buit ultimii ai Ce destin intrat murga in
* pe mari!
DacA nu i-a fost dat marelui francez visurile cu ochii- * Cine nu dealul, nu coastele.
apoi mult recunoscAtorii cititori cA Philleas Togg * Mai e un deal, vale de pidure.
dreptate cAnd se totul merge prea cA
aerosborii blindati a lui Jules Verne n'au fost modele reusite * La
pentru armatele moderne cari nu se multumesc de a se focul
pe uscat pe mare, ci cautA
sA inunde aerul sA
se
firmamentul cu bastimente aeriane
- * De dorul
* Cine cade
frunsele.
nu se mai de
din ce ce mai gigantice!

www.digibuc.ro
 Gazeta

Sun-Yat-Sen i Republica Chinezä

(Vezi pag. 35).

www.digibuc.ro
 Itustrat

noptri
D. Xenopol. Biografia marelui istoric maine: Socialisme-et sociologie. limba Der Welt-
s'ar in de laude, prin lungul de opere begriff in Geschichte; Zur Logik der Geschichte mai
semnate, pe cari D. Xenopol le-a articole critice in Deutsche Litteratur.
dat vileag. D. din cei mai distinsi literati ai
in anul Neculae Gane este
1871, s'a din Ber- nuvelist s'a in FAlticeni la 1838 este
lin, unde a luat doctoratul In unei vechi familii ce-i termini
drept. D-sa a intrat studiile la Paris, se stabileste
In magistraturA, pe care a pA- avocat la Iasi. Ca membru al
1878, spre societAtei literare Junimea",
roba avocaturei. In 188J d. Neculae Gane a fost unul
d. Xenopol a fost numit profe- din cei mai activi colaboratori
sor de Istoria la ai -Convorbirilor literare. In
Universitatea din Iasi; In politicA d. Neculae Gane a ajuns
1895 a al Aca- la cea mai in
demiei RomAne; iar anal 1900 ultima formatiune ministerialA
Institutul Frantei numeste de sub presedintia lui BrA-
membru corespond. tianu i s'a incredintat Minis-
a fost mult timp presedintele terul de Domenii. In 1897 a fost
cietAtei stiintifice presedintele Senatului
directorul revistei ,,Arhiva" din d-lui Dim. A. Sturdza,
istoric a apoi in rAnduri deputat
blicat in trei limbi, toate primar al Iasilor.
pecetea documentatA Literaturei. d. Gane a dat
a omului stiintii. In o serie de nuvele de sim-
dintre artistic: Cu Aliuta",
2 volume, Teoria lui induiosAtoare povestire, d.Gane
Roesler,o lucrare care a fAcut atras atentiunea membrilor
sgomot polemicA-; Junimei". Nuvelele, adunate
In in 3 volume, au lumina
Istoria din Dacia 6 volume mari ; Despre Juqa tiparului 1878. A mai
Principiile fundamentale ale Istoriei; blicat Zile Indite,
Curentul nationalist; .Domnia lui (monumentala operA cate
in 2 volume) recent de tot: partidelor politice in Ro- de viata politicA
-In
Pierre-le-Grand
Les Roumains moyen-dge;
le pays roumains; Etudes historiques sur
literarA. D. Gane a publicat un volum de
du-se traducerea celebrelor din Dante: Infernul.
le people roumain; Histoire de la Dacie (2 lu- frumos magistral discurs de receptiune a tinut la Aca-
crare premiatA de Academia francezA; Les Roumaines les Hon- demie, d. vorbind despre Bogdan-Petriceicu-Hasdeu, In
grois; La Question Israelite en Roumanie; L'Intelleclualité rou- 1909, cAnd a fost ales membru activ.

Barbu

r
.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 Gazeta austrata

Din ale ui Reginei Delhi,

noua apitala a ca lmpdrat
www.digibuc.ro
 Gazeta Rustratá

E. DONEAUD

E. Doneaud

La 18 1911 a o comisiune
care se ocupe palat
al Senatului. Comisiunca cu
privire alegerea terenului s'a avantagios,
proprietatea principelui Bibescu, pe cheiu
Terenul 8000 m. p. pentru executarea
planurilor s'a publicat un concurs. Pentru
senatorilor din comisiune, s'a recurs
Gr. ; Pangratie, inginer.
arhitect.
Aceste comisiuni a planurile pre-
zentate de arhitecfi: Ernest Doneaud
Maimorolu, cele mai d-lor au fost
execute definitive.
terminarea concursului s'a propus un nou
pentru senatului, anume pe
pozifiunea dintre: Bulevardul Str. Vienei Str.
a admis in unanimitate spre
a se incepere chiar din
1912, se vor Sta.fului
ce se pe acea de teren.
Cu trebue concursul a
dal rezultate a intrecut con-
ce-au la noi in av spi e
Tebue pe români cari dovedit in e ce au prezentat.
Cládirea in sine grandioasä. Se pe o de m. p Sala de sedinfe, pentru un
mai mare de senatori, cazul eventual, corp se Fafada se va
spre bulevardul Spre a nouei o plâcut, se in de peste de

www.digibuc.ro
12 Itustrata
D. Ernest din con- Episcopal de suferind.
este la 1879 in capitald, unde, de continual activitatea
liceale, la Paris. Absolvind acolo 1907 serviciile divine pastorale.
Moartea a pe episcopul noaptea la
de arhitecturei, s'a in a mitocul episcopiei de Arges dela Antim din capitald.
Jost D. Doneaud a a asezat, potrivit dati-
premiul co clidirea de pe un in au
rándul.
la unde a urmat .si
seminarulai hirotonindu-se diacon
In e.ste numit arhidiacon la mitropolia Ungro-
a numele
la
r baza de teologie e
de In ace
primi de arhimandrit. In anal 1886 a
t misit de in 14
episcop
unde P. S. Episcopul
zilele. se vecinirie nemuritorului
tatului Mitropolit a Ungro-Vlahiei Antim.
Pe locul unde se azi biserica Antirn vechea
de lemn a lui Staicu Pharnicul
P. S. Mitropolit Antirn nu numai un drept credincios crestin
cult, se de a clädi pe de
noul locas, inzestrand acest bisericesc cu
sa particulara, astfel din veniturile manästirei
parte oaspetii fetele
chiar strainii. In 1715 se cládeste biserica la 11 lunie
1717 se Ion Mavrocordat, toate scutirile ce
ave

pie a balneare Ca
importante ale d-lui podoabe ale ca-
: Dr. Nanu- '1,
D-na Dr. Duca,
de ale
asemenea dela lu4.

S'a crezut o biserica

sinodului incredinfeze
al Argesului.
pr readuce
mitropoliwea.

Poporul recunoscator preschimba numele de manästirea tuturor

In Biserica Antim, tefan Cantacuzino mai
daruete bisericei o magazie de o o eu
toate ei. Din veniturile Antim s'ar putut
toate cladirile In stare s'ar fi putut scopul
fllantropului Mitropolit Antirn, dar din nenorocire averea admi-
nistratia a egumenilor greci
cari Instrineaza ce pot risipesc veniturile astfel
cade In ruine.
Pentru a intregul de complecta
Alexandru Ipsilanti prin chrisovul din 22 Martie
1797, metoh al Episcopiei de Arge$, la Noembrie 1799,
Alexandru Moruzzi 100 bolovani de sare pe
an.

www.digibuc.ro
 zeta
POVESTE care pe cu misteriosul semn al durerei.
- - de cei care o cunosc numai in durata in sclipirea unui fulger.
Ea a sburat spre alte lumi plecatá ea nu mai revine
ca care '1 pe Lohengrin ia nu se mai reintoarce.
Radu Sandi se opri scriind aceste auzi
a o cum din ascuns se un glas milos care vorbi
de un foarte apreciat in-
tdectuale din astfel:
D. Al. Si- spui tot povesti triste
mionescu, nuve- inteo lume de intunerec, de suferinte, intr'o lume misterioasA
lei, prefect de soarele arde cer poema lumi-
1?omanati, are nei triumful vietei.
multe
ciare - ia ho- E$ti din tale mereu,
renasterea trist jale printre cei ce-s poate de
vietei voios suie inaltele-i
frumos, mai glasul ce pe tale
colaborare con-
nostra Emil Ni- rAni le povestea parcului, in care a rasunat
colau a scris piesa cea ei odinioarA au strAlucit ochii cei de pereche.
ei, care precum se Radu asculte glasul milos ce-i murmurA
a avut ureche pana sa indureratA din nou pe
ces pe scena teatrului
nostru national. cAnd o altA poVeste, apoi reciti scrise:
Fiul ei s'a jucat aproape Un umbra unei nopti ftumoase de
de treizeci de ori se imi mereu inaintea ochilor care-I
va umbrele misterioase red ale noptei.
Un parc inecat S'apoi cursul povestirei ca cu cA
Simionescu nu altceva sA transcrfe cu poema sa
intunerecul unei nopti
frumoase de 'mi mereu nu ar fi putut scrie o altA seara aceia,
care umbrele misterioase el o nutnele sAu, o printre manuscrise murmurAnd:
red ale noptei. Ea nu va niciodata ce din
Se copacii uriai, spre cerul senin, sclipitor de durile sale voi purta-o singur eu nimeni nu cunoaste
stele intunerec lini$te domne$te trunchiurile a inimei mele, ea va vesnic mud.
viata pare cA i-a pentru totdeauna. Al. Simionescu
S'a stins sgomot parcul fermecat, pe care o ma-
pare atins, somn de$teptare.
Luna din intunerecul cu de
sa razele de argint strAlucitor
copacilor uria$i de amutiti pentru totdeauna
lini$tea nopti de
pare incetez de a mai sA mi
se ale inimei a parcului
cadrul al noptei misterioase alinAtoare.
Acolo, trunchiurile peste care secole au trecut,
vechilor no$tri Voevozi, voi s'adorm la umbra
sub novara anilor.
Ti-aminte$ti magic ce un corb, venind de pe
al noptei a rostit odinioarA de
atunci ai a celui mai
repaos.
Tu un glas scump a rásunat subt acelebolti de ver-
ca ochi scAnteetori, au it subt
Povestea de eri pare veche de cand lumea al vietei repede
val a rostogolit-o, a in marea de hotare a
celor ce au fost.
un glas adorat a räsunat acolo parcul
ochi frumosi te-au odinioara, tu nu mai
nimica.
In noaptea prins de farmecul, care te-a pentru
totdeauna. Asculdnd glasul ei te ridicai pe te cobo- Fotografia aceasta reprezinta Casa de Haitas, a
rai apoi proprietar cum se a fugit ce a delapidat
ce Ce spune murmurul apelor ce fluvii aproape 100.000 lei dela clienti.
frunze, sclipirea Haitas jucase a avut insemnate perderi
se la actiunile societätei Dacia. Taal d-lui Haitas e milionar se
depärtata a stelelor, glasul poetilor In care durerea acuma la Paris indiferent de soarta cu care In,
a lumei. ceard aproape de 2 ani.
Ce mai Tu singur ai armonia a
cuvintelor ce le-a luat apoi in graM pe sale le-a
departe peste dealuri. Succesul N-rului 2 a pe acel cu No. 1.
acel glas n'a mai räsunat nici parcului primim pentru perfectiunea
fermecat? Nu, nici Peste vocea sa, peste ochii peste par- noastre, cererile dela depozitarii din cresc
cul au de-atunci un Intunecos. contenit. Deasemenea li se trimite
A stat preajma mea fericirea, ce avar editia de lux s'au triplat zile.
pe care am asezati, pentru bucurii pentru multe
tuturor, precum Confratilor cari au
Da, in preajma mea am simtit atingerea sfioasä a unei subliniat Gazetel Ilustrate".
albe, desipr a fericirei, care spre alte a fericirei 01111.1. "1.6.4.1/..r..11W

www.digibuc.ro
 Gazeta

din
Acum un an Cdpitanul francez Lux a fost arestat Germania Din lagarul. Turcesc
acuzgt a acte de spionaj in folosul patriei
judecat condamnat urma dovezilor stabilite la 6 ani
soare a fost incarcerat la fortäreata Glatz in Silesia.
unor prieteni compatrioti Cdpitanul Lux a reusit sa se evadeze.
la Paris i s'au facut multe demonstratii entusiaste. Presa
cere guvernului sä mäsuri asemenea nu
sä intample.
Despre modul cum Cäpitanul Lux a reusit dintr'o for-
de stra5nic ca cea din sunt felurite ver-
siuni care mult unele de altele. Cea mai de crezut este
-mätoarea. Desi pus regimul de militare
dedeau voe ca francez sä primeasca scrispri cadouri de
la familia prietenii sai din Franta Alsacia. Intr'un pachet in
care se un cozonac vederea Craciunului s'a ascuns mai
multe pile, iar alt pachet o de Cdpitanul
Lux a putut astfel din fereasträ, ajutorul
franghiei s'a coborit pe un teren viran al inchisorei. Acolo un
prieten al Doctor Francez a5teptä automobil au
plecat astfel ca garda sä ceva. In sä se indrepteze
spre granita Francezd, fugarii au pornit spre de acolo la
I3udapesta, iar apoi cu trenul Çäpitanul Lux a ajuns la Paris
granita Elvetiei-autoritätile militare civile din Germania fac
anchete serioase spre a dovedi pe complicii ofiterului. telegramä
anunt zilele din urmä s'a arestat din Germania
un francez profesor care e acuzat a luat el parte.la celebra
evadare.

fotografla lui Moussa Mehmet Comandantul general

al Turcesti din Tripolis, de un corespondent Eglez
la cu semndtura Musulman.
Moussa Mehmet este de

me
Nevast : Nu'mi miri noua mea ultima

: ar noua
mi-ar mull mai bine.
Prietenie
A. Ce nuli mai tu
prietenie din liner*?
B. (purvenit): 20 lei. te rog, de
mai repede.
Ziarele din liga patriotilor voiau Cdpitanului Omul de
mari receptii, altii au chiar o subscriptie Sehmielovici se duce la un agent de automobile
Guvernul Francez spre a nu jigni pe germani, a un automobil l'o aduce
dicat toate aceste manifestatiuni, oficerului- Francez 24 ore
atitudine cu totul reservatä. Totusi ministerul de i se inapoeze banii -
Messimy
a primit pe Lux, ceeace a provocat din dinti dincolo
de Rin. ce a plätit automo-
bilul, se nd, 8ä-i banii
Operatorul nostru a fotografiat un strilucit bal al automobil. Agentul, banii-
care a avut sala dupä cere
la care au participat aproape 300 de persoane. pentru intrebuinfat.
va apare intr'un viitor al ,,Gazetei zice iu pentru un
Ilustrate" balul de mal sus 6 lanuarie: lucru ce a al ..

www.digibuc.ro
 EFEMERIDE bäuturi spirtoase, - opozitia protesteaza,
poate
d. Desliu nu
o lege existenta. - Pe Strada 13 Septembre un
Mercuri 21 Decembrie anume Gheorghe Curelaru se din cauza mizeriei.
Opozitia de ambele tabere din - La fabrica Weigel isbucneste un incendiu. - Tribunalele mar-
o intrunire tiale rusesti din Persia pe capete persani ostili rusilor.
Subiectul: Lupta de rasturnare. - Cultivatorii de
nesc hotäräsc un mai mare pentru
se
vagon
- Se
mare
Germaniei cu augustul
isbucneste in
-
34.000 de lucratori nu
furnizat fabricelor de fabricile de vor mai lucreze sporirea salariului. Primul ministru ungur
rile de ce nu-i intimideze cultivatorii de sfecle? consecinta
fireascä. - Intrunirile pe culori a liberalilor continua. - Toate pos- Khuen-Hedervary e operat de un calaract.
Walter Bernhardt e amenintat
-
executat la Peking.
german
turile telefonice din Capita se restabilesc. - Se in sala consulul german care dovede$te cA supusul acesta este
de gimnastica a liceului Matei din initiativa d-lui pro-
fesor Velescu, un bust ghips al defunctului maestru profesor
ca -0
cu Irlanda. Soldatii cari
isbucneste in Anglia
de gimnastica Moceanu. pe d. Velescu. - Compozitorul concediu de s'a
fuzat, pe ofiterii bor. Revolta se potoleste mod
german S. Diker, fost profesor la Galati, un vals curios. Un se bate la
Zum Kussen cu soldatilor
6n. - Se organizeaza mai multe de trage o Wan.
de - La Budapesta moare un
bru Camera magnatilor. - Vin din Constantinopol foarte 24 Decembrie
alarmante cu privire la situatia Se noul cabinet Ajun de e in fierbere.
tot sub Said Pasa care va modificarea Constitutiei in sen- sunt de lume. S'a scumpit totul in mod extraordinar.
sul ca Sultanul Camera avizul Senatului. - pereche de curcani 24 de lei. 44 kilo de 11 lei. Icre proaspete
Cápitanul Lux soseste la Paris. - 4.000 de revolutionari chinezi 80 lei. pentru cei bogati. Pentru cei s'a scumpit
Hankeu. portional - Doui se bat In manejul de
Jol 22 Decembrie artilerie geniu: Sub-locotenentii I. Iliescu Cioran Haralambie.
Se reformeaza de catre consiliul de al corpului III de La a ambii sunt Moare subit
comandorul Frunzanescu. Acest a spus ministrului de Episcopul Timus. - de pace intre Turcia Italia cresc.
e e nemultumit -E vorba ca gratieze din Stänesti de patru
nu a fost avansat. - Pe sträzile Capitalei foarte animatie ani. Se fac intruniri la clubul liberal pentru Negru,
in vederea Vitrinele diferitelor prävälii de pe Cale& Galben Verde. Dispare bancherul Haitas. - Ard
Victoriei sunt asaltate de curiosi. Printre vitrinele la - Se la Tripolis. - Un functionar
mult admirate este acea a Casei Socec. - In urma propunerei de din Berlin jefueste pe un coleg al care duce la
d-lui N. Pop, sigurantei Politiei Capitalei, se va o sediul o mare de bani. Perchezitii
de corectie pentru minori minore vagabonzi. - Se meroase Petersburg printre studenti. In
noastre din Montreal (America), s'a spart acolo o sovia procedeu. - Se vede revolutionarii nu dorm dar
s'a furat un milion de franci. americana nici - Un de rus e la moarte
5000 lei pentru prinderea autorului furtului. - de in- propaganda revolutionarä. -A fost
cendiu stins repede, la hotelul continental din Bucu- de colonelul Zaharia.
resti. - D. Jack Negruzzi e numit censor la Banca Nationalä,
d. Henry Catargi director. - Procesul tramvaiului e 25, 26 27 Decembrie
pentru 4 Februarie.
unde e organizata o
D. P. P. Carp, pleacä la
la care va principele Fer-
Animatia foarte
in
S'a petrecut de minune.
tam. Gazetele nu apar. Nu avem nici o
-
dinand. - Guvernul a elaborat proectul cu privire la $tire telegrafica. - Nu ce se petrece nici la noi in
drepturile politice din Dobrogea. - Baronul Marschal streinatate.
rul Germaniei la Constantinopol, se va retrage, in locul se va 0 0
numi, probabil, d. Dr. Rosen, ministru la Bucuresti. - Tri-
bunalul din Minsk (Rusia), pri-
zonieri cari au ucis mai agenti de politie. - Wiener Tipuri
un articol chestia tramvaelor,ostil liberalilor.
- Se fac incercari la Londra Berlin pentru reinoirea
prieteniei cele popoare. - Banca di Roma din Con-
stantinopol, a - Femeile bulgare protesteaza In
tra macelurilor din Islep (Macedonia). - Praful de se scum-
peste la Praga unde este o mare pulberarie. - La scarla-
tina cu furie. - Opozitia se la Vorbesc
V. Filoti, Em. Teodorescu, C. Iara Pompiliu Ionitescu.
23 Decembrie
D. doctor Constantinescu este numit ca membru de
onoare al de Oftalmologie - mare cinste pentru
- Actionarii de Tramway se Intrunesc
la Liedertafel. nu cedeze nu nici-o
actiune. - La Creditul funciar urban se fac o multime de avan-
numiri. teatru se va construl la Iasi de d.
inginer Bejan. - Se d-na Marghiloman
unei mari Guichard e numit sigurantei
la d-lui Hamard.- Mare furtunä pe
Sunt pentru vaporul nostru Principesa Din fericire
nu e o vasul la Constanta. - Vaporul
englez petrol se pe un banc de nisip in portul Constanta.
Se fac mari pentru scoaterea lui. Dar sunt zadarnice.
Directia Teatrului un de
foarte frumos pentru copiii artistilor artistelor.- D. Desliu pri-
o delegatie de carciumari, le promite au

www.digibuc.ro
 zeta
* de se pretutindeni bine. In
COMERC1ALE
mai toate vitelor. Timpul
* Campina» Inregistrat capital de a in Dobrogea mai ales. In a
400.000 lei, conStituitä societate pe actiuni. Scopul * Societatea «Malbisch-Neurim» a in
cietatei este de a comertului, industriei «Maria» din strada Epureanu 17, la
treprinderilor diferite. Consiliul de administratie se compune 185 eleve elevi Cu ocazie au luat
printul G. Bibescu, Gogu Stefanescu, I. D. Protopopescu, M. Pierre Solomon, presedintele A. S.
Simionescu, G. Stoicescu, Al. Papazol, E. Hatty, C. Richard presedintele «Maria».
Schimdt, Chr. Tomulescu inginer Meteanu. * Societatea esperantist& constituit astfel comitetul :
* Paul Panait G. au fost de presedinte, in semn de doliu pentru dr. Robin a fost
ca In consiliul de administratie al societatei «Atlas». cant pe timp de vice-presedinte a fost ales Alex. Teodo-
«Banca Slatina» care capitalul social la un milion rescu, avocat ; d. Alex. Mateescu, ; d. Jean Popescu,
lei, a admis ca membrii capitalul la 3 membri: d-na Eufrosina dr. Robin ; Mateescu-Capi-
lioane lei. tineanu, avocat ; Giuglea, Hrist. Gh. Ghinescu.
* Camera de punere sub acuzare de a dispus elibe- * din au hotärit o original& de : ei au
rarea comerciantului Leo-Brauer pe o cautiune de 30.000 lei. lansat o care public nu mai
* D. Haitas, 6u nume din strada Aca- retete.
demiei a o care se evaluiazd aproximativ Functionarii Cassei Scoalelor, a se pentru
la 100.000 lei. vacanta de au organizat o serbare, la a participat
* La Viena s'a prezentat curtei cu un intere- M. Popescu, administrator I. subadministratorul
sant proces de de care a Cassei Scoalelor. a citit o intitulatá La
ca inculpat Bujin Marcovici, din urma unei vota ; A. A. recitat. G.
la cinei inchisoare pentru de stantinescu a la pian d.
ratii din Viena gásind vinovat pe Marcovici, curtea condamnat * Congresul partidului socialist pentru zilelele 6,
la zece luni grea. 8 a amánat pentru o

AR TISTICE

vor un teatru. El va fi construit t Felix Dahn Breslau, membru corespondent al Acade-

Galbene. Noul teatru miei celebrelor : Credindios la moarte"
de d. inginer Bejan pe locul ce apartine
va 800
t P.
* D-na Constanta a organizat o expozitie de episcopul Gherasim. al
broderii artistice In sala magazinului Rothan. Broderiile compuse Caterina sotia generalului Costescqi
de lucru de stil national sunt lucrate de tärancele din
comuna
societate, eu denumirea de
pe cari d-na Cincu le-a reunit Retete
* Expozitia pictorului M. dela Ateneu, Pentru a aerul de bolnav
la anul Se o lingurä mare de gáleatá
de
* In prima de s'a inaugurat noul teatru Se acest lichid
putin farfurioard
mcedia» din Capital& S'a jucat drama italieneascá act sá se evaporeze. Se pe jos. restul a
de Bracco. Apoi s'a reprezentat poemul ocazional «Rap- se bine sub patul bolnavului.
A se deasemenea in astfel preparatá compresele
sozii» de poetul Victor Eftimiu. S'au Demetriad, tifoanele a se o caldá.
reanu d-na Giurgea Teatrul National d-ra Vasiliu. Le
Bargy artisti francezi au dat actul al din Pentru a tine untul
«Amicul femeilor». D-na Giurgea a zis un prolog da- Se o curatä,"se moae nitel otet, se
torit d-lui Arghezi. bine untul se sine la
Otet aromatisat concentrat
BALURI SERATE DANSANTE MATINEURI Se 11/2 litru de otet alb scade a 3-a Cu
5 minute scoate de la foc i se foarte putin
* Balul societätei va la 19 Februarie, care foae de o mare de piper In boabe,
se va nos! local al de o de proaspdt.
Se varsá otet se mod her-
* Societatea de binefacere Tibisoi", sub metic. printr'un testemel
se se
va da Vineri un matineu dansant. sticla curatá. .

Acest otet e foarte bun pentru saladele de legume. I se

de frantuzesc.
Magdalena
* Directia a marinei mutat biurourile din ministerul Se bate de grame unt 140 gr. 35 niigdale pisate
de in casele Dobriceanu din fin, de 4 se face ca o
* Ministerul de Finante, nu va Luni 9 Se amestecá acesta spuma 3 albusuri, amestici in gr.
Aceeasi va la Ministerul de Domenii. cu miros de Se o tavá cu putin unt,
pe deasupra se migdale subtire amestecate
* Prefectura judetului va da in trebue coapte cu de seamä.
Construirea unui din beton armat 'pe Se taie in lungäreSe.
un deviz de 2.800 lei, construirea a
din comprimat pe judetene, un deviz de Sfaturi
lei '7625. Artriticilor recomanda
serbare a pomului de a avut la de a a
externatul de din strada S'a elevelor mai multe nervii.
Cu ocazie d-na Sfintescu, de desemn, o -
- Aperitivele
de a merge la masa.
absolventá a
aquarele
de bele-arte a expus mai multe pas-
ulei, foarte reusite.
* D-1 Barbu Catargi a fost numit membru Consiliul de
-- degetele de
la toate
de

ministratie al Casei centrale a

un period de ani.
Populare Cooperative - Singurul contra artritiomelor
pofta mai
dieta.
vei

SOCEC www.digibuc.ro sat. Intrzis*