Sunteți pe pagina 1din 7

LICEUL TEORETIC CU PROFIL DE ARTE ”E. ALISTAR” LICEUL TEORETIC CU PROFIL DE ARTE ”E.

ALISTAR”

ROMANTISMUL
în literatura universală

˝
˝

JEAN PAUL
Delacroix a pictat
libertatea sub

˝FURTUNĂ PE MARE˝
u ˝ Libertatea
conducând
forma

cadavre
unei

robustă. Muntele de
zeițe

reprezintă
un fel de piedestal
ce o face centrul
lucrării. Luptătorii
ce o înconjoară sunt
JOSEPH MALLORD WILLIAM TURNER, 1839
poporul˝ din clase sociale
diferite. Pictura a
Eugène Delacroix, 1830 fost recunoscută
ca un simbol al
romantismului, așa
cum mulți considerau
sfîrșitul revoluției
franceze ca începutul
pentru spectatorul pe care cunoscută. perioadei romantice.
îl face să se simtă nesigur
și speriat. Goya creează un Căutarea de exotic, de ne-
joc de lumini și umbre care primitor și de sălbatic va
accentuează situația drama- reprezenta o altă caracteris-
tică reprezentată. tică fundamentală a roman-
tismului. Exprimarea senza-
Deși Goya a fost un pictor țiilor extreme, paradisurile
academic, romantismul va
ajunge mult mai târziu la aspectul său rudimentar,
Academie. lansarea în „aventuri” și îm-

ROMANTISMUL ÎN PICTURĂ
barcarea în nave cu destina-
Francezul Eugène Delacroix ția polilor, de exemplu, i-au
- inspirat pe anumiți artiști ai
mantic prin excelență. Tablo- romantismului. Pictorul en-
ul său Libertatea conducând -
poporul reunește vigoarea și tat acest spirit în opere pre-
idealul romantic într-o operă cum Furtună pe mare unde
Conform lui Giulio Carlo Argan în opera sa care este compusă dintr-un apariția unui fenomen natu-
Compoziția picturii este neobiș- Artă modernă, romantismul și neoclasicis- vârtej de forme. Tema este ral este folosit pentru atin-
nuită. Vechea corabie de război mul sunt pur și simplu două fețe ale aceleași dată de revoluționarii de la gerea sentimentelor menți-
este poziționată la stânga pictu- monede. Pe când neoclasicimul caută idea- 1830 ghidați de spiritul Li- onate mai sus.
rii. Splendoarea corabiei apare lul sublim, sub o formă obiectivă, romantis- bertății (reprezentați aici de
în antiteză cu remorcherul în- mul face același lucru, prin subiectivizarea o femeie purtând drapelul
negrit și murdar. Norii roșii din lumii exterioare. Cele două mișcări sunt le- francez). Artistul se plasează au ales pictura istorică, cum
gate, deci, prin idealizarea realității. metaforic ca un revoluționar
pe suprafața apei. Culoarea lor din vârtej, deși vedea eve- picta în maniera lui Claude
relevă exact culoarea fumului Primele manifestări romantice în pictură vor nimentele cu o anumită re- Lorrain, artist baroc târziu
care iese din țeava remorche- apărea când Francisco Goya începe să pic- cu elemente romantice în
rului. Apusul soarelui simboli- teze la pierderea auzului. O pictură cu tema- burgheză asupra romantis- picturi
zează sfîrșitul unei epoci în is- tică neoclasică precum Saturn devorându-și mului). Aceasta este proba-
toria navigației regale engleze. bil opera romantică cea mai
CARACTERISTICILE GENERALE ALE
u LITERATURII ROMANTICE
◊ prezența eului liric în textele literare, subiectivitatea trăirilor
˝ROMANTISMUL ◊ exprimarea cu prioritate a sentimentului și sensibilității
ESTE VRAJA ◊ libertatea creației, absența oricăror reguli sau constrângeri estetice (prezente
la clasicism)
CARE
◊ întoarcerea spre trecut și adorația trecutului, în special al evului mediu și
TRANSFORMĂ goticii
◊ îmbogățirea limbajului poetic cu regionalisme, neologisme și stilistic
DE ZI CU ZI
ÎNTR-
AURIE.˝ și libertății
◊ apar multe opere care au loc în peisaje, culturi, personaje si țări exotice care
ELINOR GLYN
◊ descoperirea folclorului național
◊ aspirația spre absolut (iubirea perfectă, libertatea deplină și cunoașterea
totală)
◊ apar culegerile de basme și folclor național și includerea limbajului popular
în literatură
◊ teme romantice: viața, moartea, iubirea, libertatea, exotismul

LITERATURA ROMANTICĂ SCRIITORI ROMANTISMUL OPERE

mijloacelor artistice.”

P
Victor Hugo Mizerabilii
ersonajul romantic se de- Mîndrie și prejudecată
- Mikhail Lermontov
cepționale, este frământat, Charlotte Brontë Notre-Dame de Paris
nemulțumit, într-o continuă Aleksandr Pushkin Cenușăreasa
luptă cu sine și cu limitele. Nor-
mele rigide ale clasicismului sunt Alexandre Dumas Comedia umană
abolite, in sensul că personajele Wilhelm Grimm Eugene Onegin
pot proveni din toate mediile so- Jacob Grimm Demonul
ciale și, “ca și ceilalți oameni, ele
- Emily Brontë Corbul
țate, alcătuite în adâncul lor din Honoré de Balzac La răscruce de vînturi
Victor Hugo. Jane Austen Jane Eyre
Edgar Allan Poe Contele de Monte-Cristo
JANE EYRE
FEMEIA INDEPENDENTĂ A SEC. XIX-LEA
Nuvela necesită analiza complexă a condițiilor sociale.
Jane Eyre este protagonista operei. Chiar de la început,
Jane posedă puternică încredere în sine și demnitate, an

zeu. Integritatea sa este continuu testată pe parcursul


-
gajament față de justiție și principii, credință în Dumne
-
i
˝NU CONTEAZĂ CĂ INIMA
romanului și Jane trebuie să învețe să-și balanseze as -
-
-
ră, simplă și mică”. Domnul Rochester complementează
TA ESTE ÎN DOLIU. DACĂ
ITI PĂSTREZI CREDIN A,
lui cititorului, pentru că ochii ei sunt de fapt verzi. Or -
fană chiar din fragedă copilărie, Jane se simte exilată și
ignorată la începutul operei, iar comportamentul crud a

nare. Cu teama că nu va găsi niciodată un adevărat spirit


-
VISUL PE CARE ÎL AI VA
al familiei sau comunității, Jane simte necesitatea de a
aparține cuiva, a găsi pe cineva pe care se poate baza.
Această dorință domolește simțul intens de autonomie
DEVENI REALITATE.˝
și libertate. În căutarea libertății, Jane se confruntă cu o
dilemă: Ce fel de libertate își dorește? În timp ce Roches - JCENUȘĂREASAI
ter îi oferă inițial șansa de a-și elibera pasiunile, ea reali
-
zează că această libertate ar putea însemna și înrobire -

P
și integritatea pentru sentimetele sale. John River îi oferă
un alt tip de libertate: libertatea de a acționa după prin - oveștile sunt o parte a vieții prizonieră. Contrar mamei și suro-
cipiile sale. El îi oferă posibilitatea de a-și exersa talen
- cotidiene, un portret realistic rilor vitrege, ea e o persoană de o
tele, lucrînd și trăind cu el în India. Jane realizează că și - bunătate incomparabilă, puternică
acest tip de libertate este un fel de prizonierat, deoarece - și harnică, ce nu renunță. Chiar dacă
teresul cititorului. Lupta dintre bine greutățile sale sunt imense, încât pu-
Jane manifestă o verticalitate de invidiat, neobișnuită și rău este principala tematică a țini ar putea rezista, ea continuă să
pentru o femeie a sec. XIX-lea. poveștilor. În „Cenușăreasa” obser- suporte. Deși surorile ei vitrege sunt
Destinul lui Jane, de la chinurile din copilărie, până la do
- văm această temă îndeosebi accen- crude, ea nu le reproșează și nici nu
bândirea fericirii, decurge pe parcursul a cinci etape ale tuată. Binele este răsplătit, în timp -
vieții. Stăpânirea de sine și raționamentul o fac să-și cal- ce răul e pedepsit și mai presus de tern (Cenușăreasa și mama vitregă)
toate, binele întotdeauna trium-
Jane Eyere relevă oarecum și destinul scriitoarei. Se știe
fă asupra răului. Cenușăreasa este decât ceilalți și nu poate veni la bal).
că Charlotte Brote de asemenea a încercat să găseas -
un model de evlavie și bunătate. Cenușăreasa este o fată frumoasă,
că balanța dintre sentimente și rațiune. În unele cazuri
Mama Cenușăresei moare, iar ea politicoasă și binevoitoare; majorita-
Jane reprezintă vocea autoarei, exprimîndu-și opinia
este nevoită să suporte regulile as- tea timpului și-l ocupă cu treburi cas-
despre religie, clasele sociale și subiectul gender.
pre ale mamei sale vitrege, care o nice, manifestând un grad înalt de
urăște pentru bunătatea și frumuse-
țea ei, în antiteză cu fetele sale, urâte are grijă de cei din jur. Autorul de-
și răutăcioase. Astfel, ele încearcă să scrie viața mizerabilă a Cenușăresei
(care reprezintă oamenii săraci din
forțând-o să respecte reguli dure și societate), nefericită și departe de
transformând-o într-o servitoare/ orice trai decent.
ROMANTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ
În nici o altă literatură ca în cea românească iniţiativa aceluiaşi Ion Heliade Rădulescu, În sfârşit, Vasile Alecsandri, ca să numim numai pe e o dovadă că cele două atitudini artistice sunt la fel
adevărul afirmat de George Călinescu în numeroase traduceri din literatura universală cei mai mari scriitori, va da la iveală, în 1852 de adevărate şi la fel de capabile să-l exprime artistic
legătură cu impuritatea curentelor literare nu din toate timpurile. colecţia sa folclorică Poezii populare ale românilor pe om în tot ce are el mai bun, mai frumos, mai
se aplică mai bine, în înţelesul lui cel mai (titlul din 1866), devenită curând, prin traducerea autentic. Urmând dezvoltării culturii şi artei
general. În literatura română nu există un A doua etapă este inaugurată de apariţia, în ei în franceză, germană, italiană, engleză, universale, literatura română a ilustrat strălucit, la
clasicism pur, aşa cum nu există un romantism 1840, a revistei „Dacia literară”, scoasă de adevărata carte de vizită a românilor în faţa vremea maturizării condiţiilor corespunzătoare,
pur. Clasicismul şi romantismul coexistă, în Mihail Kogălniceanu. În articolul-program, Europei. Tot Alecsandri pune bazele dramaturgiei îndeosebi romantismul, aducând în peisajul literar al
variate forme, în operele tuturor scriitorilor intitulat Introducţie, Kogălniceanu stabileşte naţionale, prin comediile şi dramele sale şi cântă lumii un sunet şi o culoare cu totul specifice şi de
români de la 1830 încoace. liniile directoare ale literaturii române, cerând vitejia ostaşilor în Războiul de Independenţă aceea cu atât mai valoroase.
scriitorilor să creeze o literatură cu un (Ostaşii noştri).
Condiţii istorice specifice au dat originalitate pronunţat specific naţional, făcând din istorie,
şi „personalitate” romantismului românesc, din folclor, din frumuseţile naturale ale patriei Aceste opere sunt tot atâtea aspecte ale
acesta nefiind o imitaţie a celui francez, cu şi din viaţa ei socială sursele principale de specificităţii romantismului românesc, în care
care tânăra intelectualitate română a venit inspiraţie. doina şi balada populară, meditaţia şi elegia cultă,
mai direct în contact după Revoluţia lui Tudor Datorită acestor îndemnuri, care trebuiau să drama, legenda istorică şi poemul în versuri sau
Vladimirescu din 1821. Romantismul contribuie implicit la dezvoltarea şi unitatea proză fac loc spiritualităţii româneşti, transmiţând
românesc, asimilând organic principiile limbii române literare, romantismul românesc un înalt mesaj patriotic.
estetice ale romantismului european, se dobândeşte note distincte, constituindu-se
constituie ca o largă mişcare de redeşteptare într-un curent naţional şi popular şi devenind Ultima etapă, a treia, intervine după 1848 şi se
naţională, în slujba idealurilor căreia sunt puse o componentă fundamentală a spiritualităţii prelungeşte, cu unele ecouri, până către primul
mai toate operele create acum. româneşti. De aceea, Introducţia are valoare război mondial. Este perioada deplinei maturităţi
de manifest şi program al romantismului a romantismului românesc. Poeţi şi prozatori ca
Romantismul românesc trebuie înţeles, în nostru. În spaţiul românesc, cu o problematică Alexandru Odobescu, B.P. Haşdeu, Mihai Eminescu
ultimă instanţă, ca un început de nouă cultură, de fond specifică şi cu idealuri caracteristice, şi Alexandru Macedonski, iar, în altă etapă, Barbu
într-o etapă istorică în care ţările române ea are aceeaşi valoare cu amintita Prefaţă a lui Ştefănescu Delavrancea, Octavian Goga şi Mihail
tindeau să devină România, prin revoluţie, Victor Hugo la drama Cromwell. Sadoveanu vor îmbogăţi literatura romantică
unire şi independenţă. De aceea, patriotismul, românească cu noi teme, motive şi procedee.
lupta pentru realizarea unităţii naţionale şi a Această a doua etapă cuprinde mişcarea de la Folclorul, fantasticul, mitologia, istoria, idealurile
independenţei de stat, o înflăcărată conştiinţă 1848, care dă literaturii romantice româneşti o naţionale, marile probleme ale filozofiei omului,
cetăţenească a slujitorilor artei, pregnanţa pregnantă coloratură revoluţionară. Scriitorii dragostea, natura constituie patrimoniul tematic
elementului social în operele acestora sunt tot acestei perioade sunt, în acelaşi timp, al operelor acestor mari scriitori.
atâtea trăsături caracteristice ale conducătorii revoluţiei şi operele lor se resimt
romantismului românesc. în mod fericit de entuziasmul şi idealurile CONCLUZII
maselor populare. Alecu Russo scrie
Istoricii literari vorbesc de trei etape distincte înflăcăratul său poem patriotic mesianic Clasicismul şi romantismul sunt două atitudini
în evoluţia romantismului nostru. Prima Cântarea României; Nicolae Bălcescu, în exil estetice manifestate în cele mai variate domenii
coincide, în parte, cu preromantismul şi este (după eşuarea revoluţiei), scrie febril la ale activităţii personalităţii umane. De-a lungul
ilustrată de eforturile unor scriitori ca patetica sa Istorie a românilor supt Mihai vremii ele s-au ilustrat mai pregnant sau mai
Gheorghe Asachi şi Ion Heliade Rădulescu, în Voievod Viteazul; Dimitrie Bolintineanu latent, cristalizând, fiecare dintre ele, o doctrină
domeniile şcolii naţionale, presei, teatrului. Pe publică Legendele istorice, în care marile fapte estetică proprie, în momentul în care societatea
fundalul unei asemenea activităţi culturale, ale unor eroi exemplari ai trecutului umană, în necontenita ei dezvoltare, a oferit J MIHAI EMINESCU I
poeţi ca Vasile Cârlova, Gheorghe Asachi, Ion îmbărbătează pe contemporani, întărindu-le condiţii prielnice.
Heliade Rădulescu sau Grigore Alexandrescu sufletele în lupta pentru o viaţă demnă, intru
îşi întorc nostalgic privirile şi simţirea spre ţară liberă; Grigore Alexandrescu scrie lirica sa Împrejurarea că romantismul se constituie ca
ruinele trecutului glorios. Tot acum se fac, din patriotică. ideologie estetică în opoziţie cu doctrina clasicistă
l
OMUL ROMANTIC SE NAȘTE ȘI CREȘTE ODATĂ CU
SOCIETATEA MODERNĂ ÎN ACEI ANI CARE DESPART 1814 DE
1848, SFÂRȘITUL REVOLUŢIEI FRANCEZE DE REÎNCEPEREA
EI. SCRIITORII ROMANTICI SUNT CREDINCIOȘI, FIECARE ÎN
MARINA IONEL
FELUL SĂU, MESAJULUI DE EMANCIPARE UNIVERSALĂ A CLASA A XI-A „c”
UMANITĂŢII, DE ELIBERARE A OMULUI DE SUB ZĂBRELELE
UMILINŢEI, REDÂNDU-I DREPTUL LA ASPIRAŢII ȘI
REALIZARE.
J FRANGOIS FURET I

În perioada romantismului, omul


începe să aprecieze realitatea din
jur: natura, tradițiile, oamenii (cu
personalitate complexă și desti-
ne diferite) ș. a. Se mizează pe in-
William Blake scrie poemul „Re-
voluția Franceză” (1791): „Ascul-
tă, Monarh al Franței, la terorile

din sfatul meu” (fragmentul rele-


i
tuiție, instinct și sentimente. vă atitudinea radicală a roman-
Scriitorii romantici sunt credin- ticilor). Romantismul a favorizat
cioși, deși e perioada de declin a destrămarea societății feudale,
religiei. De exemplu, în Jane Eyre, practic a creat lumea modernă. Romantismul (numit și Perioada Romantică) a fost o mișcare artisti-
în timp ce nunta ei este întrerup- Prin ideologiile expuse, atît în că, literară și intelectuală apărută în Europa pe la sfârșitul secolului
tă, ea se roagă la Dumnezeu pen- operele literare (cum am exem- al XVIII-lea, atingând apogeul pe la începutul anilor 1800. În mare
tru consolare, iar cînd reușește parte o reacție împotriva Revoluției Industriale, cât și împotriva
să fugă, îi mulțumește Lui că a mitingurilor, revoluțiilor. Pro- normelor politice și sociale ale Iluminismului. Își face cel mai simțită
ajutat-o să scape de un trai imo- movarea libertății și egalității, prezența în artele vizuale, literatură și muzică, dar de asemenea a
ral. reprezintă un pas important în
Romantismul continue să creas- progresul mondial, atît pe plan (științele naturii).
că în a doua parte a sec. XVIII-lea cultural, cît și social, economic,
ca rezultat al efectelor sociale politic.
cauzate de Revoluția Franceză, În concluzie, omul romantic re-
care aducea promisiuni despre prezintă omul în progres, trece-
o zi mai luminoasă și renașterea rea la societatea modernă și o
pămîntului. În această perioadă, nouă etapă în istoria universală.
LICEUL TEORETIC CU PROFIL DE ARTE „E. ALISTAR”

IonelMarina
clasa a XI-a „C”

ROMANTISMUL ÎN LITERATURA UNIVERSALĂ