Duminică 9 Decembrie 1934
O n o a p t e
Pe culmea dealurilor Moronilor,
spre orizontul înroşit încă de ulti-
mile raze ale soarelui, care a apus
de mult — pe cerul însângerat, poa
te numai de reflexul straniu al fo­
curilor de gaze, se profilează silu­
etele svelte ale sondelor, purtând
lumini scânteietoare.
Ai zice nişte pagode, cari domi­
nă întreg ţinutul.
De altfel, ca într’un peisagiu ja ­
ponez, schelăriile se scoboară în
vale, in terase etajate. La un mo­
ment dat, totul se pierde in întu­
nericul prăpastiei. Munca şi via­
ta. de acolo este trădacă Jcar de
feeria de becuri electrice, galbene
?i r-*i"
Abea jos de tot în mimul plan,
răsare dintr’odată în faţa privitoru­
lui umbra enormă, tăcută şi neagră,
a vre-unei sonde care a murit, sau
care se odihneşte numai. Nu de­
parte de aci se aude pufăitul unul
compresor de gaze, care se stră.
dânueşte să învingă stratul lenevos
de păcură, din adâncuri.
In regiunea petroliferă, lucrul nu
încetează nici o clipă nici ziua nici
noaptea. Sondelor puţin le pasă
despre împărţirea noastră de timp.
Pentru dânsele nu există zi de lucru
sau zl de sărbătoare, induioşătoarea
noapte de crăciun sau vesela Durui
nică a Paştilor. Toate orele, toate
clipele sunt la fel de solemne sau
de indiferente.
Simţeam că lângă mine se agită
Un furnicar de oameni, intr’o febrilă
activitate, şi nu puteam să aţipesc.
Prin fereastra camerei, unde e-
?am găzduit, pătrundea, cu pâlpâiri
nervoase, lumina aruncată de u-
nul din acele stindarde de foc,
cari se văd la tot pasul în vârful
„tuburilor de eşapare“ din regiunea
sondelor.
In definitiv, ce fac toţi acei oa­
meni, in timpul nopţii pe când noi
dormim? — m’am întrebat şi am
plecat să văd.
„LĂCĂRITUL“
Industria petrolului a introdus, in
limba românească, o mulţime de cu­
vinte noi, pe cari le Întrebuinţează
toţi lucrătorii şi inginerii.
GASLIFT, AIRLIFT.»
Iată doi termeni americani, înce­
tăţeniţi, şi la noi.
-Prin gaslift se înţelege o erupţie
naturală a sondei. Prin airlift, de­
numim o presiune artificială de ga­
ze.
Cum am eşit pe uşă, am dat de
sondele din apropiere al căror mo­
tor, gâfâind şi gemând nu mă lă­
sase să stau in casă.
Erau in „lăcărit“.
La lumina unul bec electric un
lucrător supraveghea cu mare aten­
ţie, un mosor mare, pe care se înfă­
şură o sârmă împletită, cât degetul
cel, mare de groasă. Mosorul era pus
in mişcare rotativă printr’un mo­
tor.
La căpătâiul sârmei din spre son­
dă, era atarnat un tub de metal,
lung ca de vre-o zece metri, având
un fel de supapă de închidere jos.
Acest tub este aşa numita „lingu­
ră de. lăcărit
Se dă drumul „limgurei“ în profun­
zimile puţului de păcură, unde e în­
cărcată automat cu vre-o 250 kg. de
păcură. Apoi e trasă în sus cu ajuto­
rul mosorului, — a „tobei“ cum
Son de în apă
Ş cm ari cari au găsit de lucru
spun lucrătorii — care se învârteşte
mereu.
Dacă lucrătorul nu este atent o
clipă, şi nu apasă pe „heblu“ la
timp, pentru a frâna şi da drumul
conţinutului într’un batal dealături,
atunci lingura, trasă cu violenţă,
sare în sus şi dărâmă schela. Sârma
Un vagon de ţfţeiu nu merită atenţie!
Pentru a lămuri mai bine pe citi­
torii noştri, cari ar dori să fie ini­
ţiaţi puţin în tehnica extracţiei pe­
trolului. vom spune, că sunt sonde
in erupţie liberă şi altele in erupţie
captată.
Mai sunt sonde, la cari presiunea
gazelor a fost mică din capul locu­
lui, sau s’a epuizat. Atunci se com­
primă, în mod artificial gaze spre a
activa erupţia. Comprimarea se face
uneori cu ajutorul unor instalaţii
grandioase, adevărate fabrici, aşe­
zate anume prin dealuri şi păduri,
adică acolo unde sunt sondele.
Altă dată ţiţeiul se extrage prin
pompe canadiene, instalate la o a-
dâncime de vre-o mie de metri sau
şi mai mult. La suprafaţă nu se
vede decât tija subţire, in continuă
mişcare, ce trece prin „tubing“ pâ­
nă la pompa din profunzime.
„Lăcăritul“ _ adecă procedeul de
a se scoate cu lingura — se între­
buinţează atunci când adâncimea
nu e prea mare, şi anume la sondele
vechi, puţin productive, şi când ni­
velul nu e suficient pentru a per­
mite pompatul.
Procedeul acesta il utilizează mai
D I MI N E A Ţ A Pagina 3-a
p r in tr e lu c r ă t o rii s o n d e i
sub presiune, când se p răbu­ to a tă lumea, prin păduri, dealuri ‘ cine. I n valea Prâscovtrlui se a-
şeşte peste dânşii o lingură de şi văi fără adăpost, în barăcile flă tunelul No. 3, unde a fest cel
„lăcărit” sau întreaga turlă, de scânduri ale sondelor, prin m ai cum plit dezastru, la 250
când isbucneşte vre-un incendiu cari suflă crivăţul. m etri de coloana sondei.
la sonde, când cad jos de la O noapte de iarnă, a unul son­ Iar în râpa Văei Frasinului,
m ari înălţimi... Nu m ai vorbim dor la post, ar putea form a su ­ unde m ’am scoborât se mai vede-
de alte accidente m ai mici, când biectul unei descrieri dram atice. şi azi instalaţia tunelului No. 1,
cade vre-o grindă sau o uneită Nici societăţile petrolifere nici
legat de coloana sondei No. 160.
grea peste vre-un lucrător şi-l m inisterul ocrotirilor sociale nu
Aci au murit unsprezece eroi ai
schilodeşte pe to ată viaţa... cred că au vre-o obligaţie serioa­
muncii!
Bineînţeles, în toate aceste să faţă de aceşti modeşti eroi ai
Mi s’a spus că „Societatea Româ»
triste îm prejurări „vina este to t­ muncii: cei răniţi, cei bolnavi,
no-americană“ ar fi plătit sume
deauna a lucrătorului” schilodit nu găsesc, de cele mai m ulte ori,
mari pentru casele dărîmate la Ţui-
sau ucis... loc nici în spital, nici în vre-o
cani de pe urma exploziilor ce se
Nu m ai insistăm nici asupra infirm erie şi mor cu zile.
provocau, cu dinamită, pentru a se
boalelor, pe cari le capătă son­ In regiunea petroliferă More-
dorii, stând opt ore in şir, la po­ încerca stingerea incendiului.
ni-G ura Ocniţei su n t 15—20 de
sturile lor pline de răspundere Văduvele şi copiii lucrătorilor
mii de lucrători cu o asistenţă
pe vijelii şi ploi torenţiale, în ­ ucişi la tunelul No. 1 şi No. 3 mai
m edicală aproape nulă, deşi
urcă şi azi scările Tribunalului Sec­
soţite de trăsnete; nu m ai vorbim „Casa asigurărilor Sociale” îşi
despre nopţile geroase de iarnă, ţia IV-a din Ploeşti! Sunt nişte fe­
încasează cu regularitate toate
mei nenorocite şi sdrenteroase. Ci­
cu viscole, când stau Izolaţi de cotizaţile.
ne să le asiste? De trei ani se tă­
S o n d a N r. 1 6 0 răgănează procesele şi încă „n’a
fost îndeplinită procedura“.
Am s ta t to ată noaptea de vor- ţ re t-ii roşii — prefăcuţi in tr ’un. UN INTERVIEW IN PĂDURE
bă cu lucrătorii. Şi-mi pare rău de cărăm idă din pricina
i sti'a^
că trebue să redau povestirile căldurii de 1800 grade, care a fost Am aflat că unele din aceste
lor num ai astfel rezum ate şi aci tim p d.@ doi ani. Toată sche­ văduve, ca să aibă cu ce-şi ţine
concentrate, cum am făcut m ai lăria sondelor din jur, vre-o 12 copiii, se duc In fiecare zi intr’o
la num ăr, a ars şi ea. pădure a statului din apropierea
sus.
De altfel s ’ar putea spune că Morenilor— o apropiere de vre-o
Spre dim ineaţă, am ajuns pe 15 kilometri! —unde au fost an­
culmea dealului Ţuicani’or, unde aci e cim itirul sondelor, căci
to ată regiunea e caşi pustie. gajate să puie ghindă...
este vestita sondă No. 160, care In zorii zilei, am luat cel din­
cu incendiul ei grandios, a emo­ Doar în fundul enorm ului
„qrater” al isondei No. 160, se tâi automobil, ce m i-a eşit în
ţionat întreaga lume. cale, si m ’am dus să le caut.
vede o băltoacă neagră; su n t
Azi e o groapă enormă, cu pe- scursorile de pe la schelele ve- ALEX. F. MIHAIL
groasă se răsuceşte şi cade toată a- Tot cam aşa este şi la pompe, un­
supra gheretei, unde se află lucră­
torul, putând să-l omoare sau să de, în afară de gâfâiala motoru’ui
se mai aude şi scârţâitul „balanţu-
0 sentinelă ucisă de tren UN INSTITUT CL1MAT0 -TERAP1C LA PREDEAL
provoace un incendiu. FĂLTICENI, 7. — Trenul No.
lui“, care se apleacă în jos şi se 516, care se îndrepta spre Cer­
De obiceiu sunt doi lucrători, unul ridică în sus, ca un gât enorm de năuţi, a ucis astă noapte pe sol­
la motor şi cellalt la aparatul de cocostârc, pentru a pompa păcura
lăcărit propriu zis, adecă la „fric­ din sânul pământului. datul C. Pavel din batalionul 1
tion“. de pază C. F. R„ care se afla de
santinelă la podul peste Sucea­
va, situ a t între staţiile Vereşti şi
Liteni.
Autorităţile m ilitare şi C. F.
R. au deschis o anchetă.
mult particularii sau societăţile mici. Sonda aceasta nimerise, la 917
societăţile mari părăsesc ca nerenta metri adâncime, in stratul bogat nu
bilă, o sondă care n’ar produce de­ mit Draeder. E o denumire cunoscu
cât un vagon de ţiţeiţi pe zi... tă numai la Moreni, dala numele Un bust lui Cmcinaf Pavelescu
CÂT PRODUCE O SONDA? primului strat.
inginer care a dat de acest
la Brăila
Ca o pildă citez sonda No. 159 a Răsbită în 1928, a dat până acum
„Creditului Minier“, care dădea, prin 5400 vagoane! Azi, glorioasa sondă CONFERINŢA D-LUI ION MINU-
erupţie, 80 vagoane pe zi! nu mai produce decât jumătate de LESCU
A trebuit să fie m utată gara! Tre­ vagon pe zi cu pompă canadiană şi a BRAELA, 7. — D. Ion M lnulescu a ţi­
nul oprea la doi kilometri depărta­ trecut in rândul sondelor cari ur­ nut, erl dim ineaţă la te a tru l „Comunal"
re, căci ar fi fost pericol de incendiu mează să fie părăsite... după cum o interesa n t conferinţă cu subiectul
deia scânteele locomotivei. I mi se spune. „Cum se c'onstrueşte o piesă". F aţada institutului
L a sfârşitu l conferinţei, d. Ion M inn­
Mâine Duminică 9 D ecem brie' vechi medic secundar al sanato­
ie: V j a declam at câteva din poeziile
Din zece lucrători pot fi concediaţi nouă d-sale. are loc la Predeal inaugurarea riului Filaret.
Cercul revistei „ R r> ;f D u n ărean “, sub
sanatoriului „Bucegi”. Clădirea este o construcţie
Totuşi, urcând, pe un deal râ­ nă voe şi nesilit de nimeni, m ’am auspiciile căruia s‘a »mut conferinţa, a In stitu tu l acesta clim ato-tera- m odernă, lucrată după planurile
pos, o scară de lem n, cu vre-o scoborât în puţ. Dacă mor cum ­ lu a t cu acest prilej in iţiativ a comemo­
rării iul C incinat Pavelescu. pic. m enit să vie în ajutorul bol­ d-lui architect Marcel Ian-cü;
opt sute de trepte, spre Schela va, su n t singur răspunzător ne- D in fondurile ce vor rezulta se va navilor de., tuberculoză, va fi cât despre interior nu s ’a cru ţat
Ţuicani, am dat acolo la diferite fiind nim eni vinovat de cele în­ ridica la B răila m arelui epigram ist, un condus de d. dr. Liviu Câmpea- nimic pentru ca sanatoriul să fie
sonde, de un fel de dispozitiv, tâm plate”. bust.
nu', distinsul şi cunoscutul do­ la înălţim ea instituţiunilor si­
foarte sim plu şi ingenios: un ge­ C incinat Pavelescu a fbst, In tin ere­
ALTE ACCIDENTE ţe aju to r de judecător la B răila, şi a cent universitar şi de d-nii dr. m ilare din Elveţia.
nunchi de fier întins pe păm ânt lă sa t ce’e m ai frum oase am intiri. P a r ­ Popper, conferenţiar la facul­ La inaugurare va participa şi
sau pus in tr’o altă poziţie po­ Astăzi lucrătorii nu se mai co­
te din epigram ele sale — şi poate din tate a de medicină din Capitală d. dr. Costinescu, m inistrul să­
trivită, astfel ca să se poată a- boară în puţuri. Sistemul de ex­ cele m ai reuşite — su n t inspirate de Oa­ şi dr. Haralambie Teodoreanu, ‘ n ă tă ţii publice.
găţa de dânsul 8—10 sârme sau ploatare s’a m odificat. In schimb m enii şi întâm plările locale.
bare. m or asfixiaţi, când su n t puşi să Din com itetul de in iţiativ ă p en tru r i ­
intre în rezervorii spre a le cu­ dicarea bustului, fac parte, in a fa ră de
Un singur om, cu u n singur ră ţa , când face explozie vre-o m em brii cercului revistei „Relief D u­
motor, poate deservi, In acelaş conductă de aburi sau de petrol
moment, 8—10 pompe cana­
diene cari lucrează în profun­
n ă re a n “, d nii Ion M inuiescu si Bazil
diony.
P entru d-ta scriu , doam nă
zime.
Iată deci, că începe să devie
lăcăritul convenabil şi pentru F e m in ita te
marile societăţi, deoarece din Am cunoscut, acum vreo zece ani, o Nu „i-a zis“ nici o vorbă rea, el, stă­
10 lucrători, pot fi conceâiaţi 9!! fetiţă de şcoală foarte drăgălaşă, o b ru ­ pânul atotputernic şi absolut.
n e tă picantă, cu glasul limpede ca un Ar fl p u tu t spune: nu ne-am certat,
— Am 80 de lei pe zi. S u n t de clopoţel de argint, şi cu num e sonor, n‘am avut discuţii sau neînţelegeri.
24 ani la sonde. Dar m i-e frică din basme. D ar ea nici nu concepe că a r fi p u tu t
să nu mă dea şi pe m ine afară...” Apoi a,m pierdut-o din vedere şi « ‘ara avea „îm preună“ certuri, discuţii sau
— îm i spunea cu amărăciune bă­ m ai în tâ ln it-o până acum , de curând. neînţelegeri.
N e-am b ucurat am ândouă de revedere şi A nim erit-o bine în căsnicie; a d at
trânul lucrător, care deservea am în treb at-o , fireşte, să-m i povesteas­ peste un om bun, care nu „o“ ceartă.
cele 10 pompe canadiene din Í că biografia ei de zece a n i încoace. Căci lui i-a r reveni iniţiativa; al lui a r
dealul Ţuicanilor. De în d ată ce a term in at şcoala, acolo fi rolul; ca, nu poate fi decât pasivă,
acasă, începe ea, a v enit ia B ucureşti supusă, resem nată; ea e „lucrul“ lui,
PUŢURILE CU CADAVRE să-şi caute o slujbă, ca să scape de m a­ roaba lui, a milostivului — cum num eau
Acum patruzeci de ani lucră- ! m a vitregă, cu care nu se îm păca. femeile rom ânce din secolii trecu ţi pe
Fetele em ancipate din ziua de azi! bărbaţii lor.
torii m uriau asfixiaţi prin p u ţu ri,j gândesc eu. La 17 a n i pleacă singure în tr 'u n an de zile nu „l-a zis“ nimic.
Se prom itea un prem iu echipei,! din fundul provinciei, şi n u le sperie Ce m enaj fericit!
care va ajunge m ai repede la un ! C apitala, plină de ispite. In aju n u l Paştilor, em ancipata n oa­
s tra t de păcură. Şl atunci săp ă- j Nu cunoştea aici pe nim eni, poves­ stră se va lăuda desigur către prie­
teşte m ai departe, n'avea nici o relaţie tene:
torii căutau să se întreacă nebu- j şi nici o recom andaţie, ci num ai do rin ţa — „M i-a luat o rochie nouă şi o pe­
neşte. J aprgă de a-şl câştiga viaţa, de a fi inde­ reche de pantofi.
Cu o găleată i se dădea drum ul pendentă, de a n u m ai „m ânca pâinea“ Este o n u a n ţă care m archează ;un
m am ei vitrege. secol în tre „m i-a“ luat şi „m i-am “ liiat
unui lucrător în puţ şi acesta • Nu prea uşor, d ar to t şi-a găsit in — sau chiar, dacă vreţi, m i-a dat bani
trebuea să scuture funia, spre J cele din urm ă, o ocupaţie. să-m i iau.
sem n că m ai tăreşte. Dacă f u n ia ! A jn ir a t in sitijbă pe ziua de I De­
In definitiv, n u regret că m l s‘a d ă ­
nu se m ai mişca, trăgeai rep e d e ; cembrie. Pe ziua de 20 s‘a logodit cu râm at eşafodajul.
un coleg de lucru, ia r în prim ele zile
găleata în sus. Dar de m ulte ori i ale lui Ian u arie s‘a m ăritat, fă ră m ulte Legile după care se conduce lumea, in
găleata era goală. Sondorul c ă - ; form e de proces. calea ei spre fericire, su n t necunoceate.
zuse în puţ. Mai in tra câte unul Mă uit Ia dânsa, văd cât c de d ră ­ D ar şi m ai necunoscute su n t legile
guţă. il ascult ritm ul cristalin al glasu­ după care se conduce căsnicia, în as-
să-l scoată şi nu se m ai în to r­ lui de argint, aceeaşi acum a ca şi altă p iraţif'e ei spre fericire.
cea nici el. dată, şi nu m ă mir._ Şi dacă fericirea casnică este aceasta,
Lucrul acesta producea o m a­ Acasă, îm i povesteşte m ai departe, nu nu m erită oare sacrifice,rea eului a n a la
s'a grăbit să comunice vestea. Âbea du­ d in tre cei doi parteneri?
se supărare celor din capul so­ pă câteva săptăm âni a scris. ANA CANARACHE
cietăţilor. — La ce bun? M am a vitregă ştiu că --- ----- —
T oată lum ea se agita şi se ţi­ nu se bucură de bucuriile mele, ia r ta ­
neau consilii: ce este de făcut ?
S’ar fi p u tu t ca — din pricina j
ta se ia după dânsa.
Aşa e, gândesc eu. femeile au ascen­
împuşcat din imprudentă
num eroaselor cadavre — să se dent asupra bărbaţilor. Ele dispun şi LUGOJ, 7. — Săteanul Vasile
ele conduc; aşa a fost şi înainte, cu a- Pârvu din eHrindeşti pe când
astupe puţul... tâ t m ai m u lt acuma, cu lum ea em an ­
cip ată de azi.
curăţa o arm ă de vânătoare în ­
M ortalitatea printre lucrătorii cărcată a atins din gresală tră ­
— Şi eşti m ulţum ită in căsnicie? o
putea să atrag ă şi diferite pro-! întreb. Te îm paci bine cu bărbatul? gaciul. Arma a lu at foc şl l-a
cese plicticoase. — Văd că pân ă acum a, în tr'u n a n de îm puşcat în stomac.
Atunci, pentru a scăpa de ori- > zile, nu m i-a zis niciodată nimic... vine In stare gravă el a fost tra n ­
ce responsabilitate, s ’a red actat răspunsul, n eaştep tat din partea unei
fete cu aspiraţii independente. sportat la spital.
un fel de contract tip de anga­ Nu „i-a“ zis nimic....
jare, care suna cam aşa; j T ot eşafodajul pe care îl construisem ,
„Subsem natul, Nae Stan, d in \
comuna cutare, declar că de bu­ Interior de sondă In lucru, la Moreni
de o ju m ă ta te de oră de când vorbeam
cu m ică m ea prietenă, sfa n ă ru it pe
loc. Citiţi MAGAZINUL