Anul V. Nr.
42 Cluj, Duminecă, 9 Noembrie 1930
ABONAMENT ANUAL i
fluu
Wm na Jumătate.an
Antoritaţi fi institution!
ln streinătate dublu.
liantul Hareşalului
... 'Omul drept nu ascultă decût glasul con-
ştiinţei sale şi nu caută pentru faptele sale) „ ,° .
ştiinţa Li säße
justificare supusă c>.
în părerile lor maiEl
ailora. aspre trece \îndoim, C ar fl DUCUrOS mareşalul
poareîncercări
tiar ea nu poate fi clătinată nici prin i famia I
ca cel mai scelerat dintre oamenii încât con-\ â
ce se aruncă asupra lui, nici prin relele tra-1
tari, ci până la moarte el va păşi neclintit pe ! velator prilej, dar pe noi această
cără ile luminate ale conştiinţei lui—cu toate \ revoltă
că s menü îl vor > ocoti ca un om rău şi ne- > Nu ! Ardealul întreg vrea această răsculaţilor care-au încercat să-şi
trebuie. El va fi bătut cu vergi, torturat, pus \
In fiare, i se vor arde ochii cu fierul roş ; răfuială. Conştiinţele tinereşti tre- scuture lanţurile. Vinele i sclero-
îmfârş t, dupăce îi vor face să sufere toate
relele, îl vor răs.igni pe cruce, ca să înţe­
leagă că nu trebuie ca să fie om drept, ci
numai să pară altora, urmând pe cărări bă­
tute. Dar conştiinţa, Demonul său, nu-i îngă- !
duie, ca judecăţii sale proprii să-i fie substi- j
tuită judecata altora, fit chiar a lumii întregi, i
Platon. Republica. !
Mareşalul Averescu, a invitat,
pe ziua de 10 Noembrie, după
cum se ştie „Chemarea" tinere­
tului ardelean, la un cadril po­
litic, sfătuit fiind de binevoitorii
săi ciraci din Ardeal şi obligat
să substituie eleganţei mişcărilor
ritmate o furtunoasă răfuială, în
care „Cavalerul tristei figuri" după
asigurările primite, urma să iasă
învingător.
Dar aceiaşi nefaşti consilieri,
hămesiţi de o prea lungă opoziţie
au sfătuit pe Mareşal să-şi vâre
onoarea în buzunar, că n'ar fi
tocmai potrivit să călăreşti pe
„dânsa" în vremurile acestea de
bejenie şi de sărăcie.
Şi Mareşalul, hotărât cum este,
a dat svon în ţară că nu se mai
bate. Şi a sunat din goarnă re­
tragerea. Roagă „Chemarea" să
se împace, că D-sale nu-i plac
judecăţile, în care se cheltuesc o
grămadă de parale şi de multeori
se întâmplă să nu câştigi nimic.
Acesta este tonul declaraţiei fă­
cută unui redactor al ziarului
„Dimineaţa" şi reprodusă de
„Adevărul", din care spicuim
următorul semnificativ pasagiu :
„Am dat în judecată ziarul „Che­
marea" fiindcă mă socotesc ca­
lomniat de o afirmaţie absolut
inexactă, publicată în acest ziar,
şi prin care se spune că aş fi
ucis 11 mii de ţărani în răscoa­
lele din 1907. Nu am intentat
procesul nici pentrucă urmăresc
să mă răsbun pe cineva, nici
pentru ca să mă disculp. Aş fi
bucuros ca „Chemarea" să-şi re­
cunoască greşeala şi să retracteze
afirmaţia calomnioasă ceeace m'ar
determina şi pe mine să-mi re-
3 Lei exemplaru
Lei 200*— ANUNŢURI DUPA TARIF SE PRIMESC
Lei 100.— LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA I
U i 900*- anj, Strada Regina Maria Nr. 36. — Telefon i 7-
CLUJ, STRADA REGINA MARIA No. 36
A
O polemică cu morţii —
înfundat gurile flămânde cu bul­ răscoalelor delà 1907, va putea
j trag
plângerea". Se poate, nu ne gări de pământ, care în loc de oare invoca cu succes necesitatea
r r
y , ' , , grâu a împrăştiat gloanţe, vrea d e restabilire, a ordinei şi de apă­
astăzi cu orice preţ să se ascundă rare a siguranţei statului ? Astfel,
acoperim CU tăcere acest re­
s
sub tăcerea noastră iertătoare, vrea dezideratele obşteşti ar putea fi
până la indignare
măruntă declaraţie de târgoveţ ne să înlăture umbrele sinisîre ale trecute uşor prin foc şi sabie sub
pretextul năvălirii duşmanilor !
Cum poate acest om, să se eri­
jeze în conducătorul acestui neam
de plugari, el care s'a pus atunci
Reminiscenţe t r i s t e din v r e m e a r ă s c o a l e l o r delà 1907. aşa de sălbatic în calea realizării
idealulurilor lor ! Căci acesta este
scopul reabilitării ieftine pe care
o urmăreşte acum. Există însă în
conştiinţa noastră a tuturora în­
crustate principiile unei justiţii
imanente, care nu permit ca or­
dinea morală a vieţii să fie
călcată în picioare. Şi chiar de
n e a m măcina toate resursele
energiei noastre nu vom înceta o
clipă, de a-i striga din răsputeri
păcatul în în urechi, până vom
spulbera miasmele minciunei care
astăzi se furişează printre rânduri
şi 'ncearcă a se prelinge insi­
nuant pentru a lua parte la os­
păţul victoriei vremurilor noui.
Un incident, născut din confe­
siunea publică a unei conştiinţe
revoltate, a pus în mişcare acest
proces de lămurire istorică, de
restaurare a eteruelor adevăruri
morale.
Ii mulţumim fratelui Gruia,
pentru acest nepreţuit serviciu.
El ne-a făcut să trăim această
simbolică cieslegare, el ne-a silit
să deşteptăm în noi problema
răspunderii generaţiei noastre şi
să-i gustăm cu nesaţ roadele
binefăcătoare. Dar fratele Gruia
n'a făcut decât începutul. Numărul
acuzatorilor se va mări, va lua
propoîţii neobişnuite şi'n această
neprecupeţită isbucnire, mii de vii
Crucite ţărăneşti delà Rojişte (Dolj). şi mii de morţi vor împresuraflaşneta
bătrână, o vor împunge în coaste
mură în aşteptare. 1907, circulă zate i-ar plesni la arătarea lor cu suliţele mâniei lor, până la
din gură în gură şi basmul viu ameninţătoare. expiarea ruşinei ce-i acopere
cuprinde în mrejele lui suflete se­ Ce inabilă manevră ! Crede Ma­ tâmplele cărunte.
toase de cunoaşterea adevărului, reşalul, că-şi va putea acoperi Craniile găurite ale celor 11 mii,
glasul pământului care-a înghiţit învinuirea ce i-se aduce, aducând îi vor rânji în faţă şi cu braţele
gloatele de iobagi asupriţi, glasul o traistă plină de ordine, pornite lor uscate îi vor cuprinde mădu­
dreplăţii celor mulţi care-a fost din înalte locuri ? Va putea justi­ larele. Nu ne este teamă. Nu pri­
bătută cu tunul şi scăldată în sân­ fica masacrele inutile, excesiva mim „târgul".
ge, cer sacrificiul luptei noastre. şi brutala afirmare a fostei armate, Pornim la drum neînduplecaţi
Laşitatea ne-ar face să încremenim pusă în mişcare şi organizată de şi îndrăzneţi şi opunem întreaga
de ruşine. Acela, care la 1907, a dânsul ? Organizatorul represiunii noastră putere contopită în acelaş
© BCUCluj
 P a * 2. C H E M A R E A Nr. 42.

Dansul M a r e ş a l u l uPacea
i mondiala şl garanţiile ei
— Continuare din pag. I-a. — Presa independentă din Bucu­
(Continuare^ cât se poate de reduse iar garanţiile de
elan şi îndreptată spre aceiaş reşti e plină de aceste spăimân- Ideologia pacifistă a fost profund securitate erau armele şi alianţele.
unică ţintă: Sfărâmarea minciunii. tătoare cruzimi, care-au trimis în schimbata de către războiul cei mare. Poate să-şi asigure un stat linişteai
Deslipiţi de lângă glie şi trăind pământ aproape 11 mii de oameni. Fără acest zguduitor fenomen social şi securitatea prin marmure?înarmarea
în lumea încertâ şi pestriţă a ora­ Ce înfiorătoare poveste ! Şi astăzi progresul ce s'ar fi realizat In do­ este o garanţie relativă şi statul care
şului, nu putem uita în ceasurile patronul acestor nelegiuiri, şi-aco­ meniul pacifismului, ar fi fost tot recurge la ea trebuie să caute a deveni
aşa de neînsemnat ca cel de până a- mai puternic decât orice inamic even­
de reculegere ecourile pământului, peră infamia, la adăpostul textelor tunci. De sigur că ideea de pace, pă­ tual. Dar ce va face inamicul eventu­
în care dorm somnul de veci, de lege. Avem noi oare dreptul, trundea ceva mai adânc tn conştiinţa al ? Aceiaş lucru I De unde, goana du­
acei care-au îngrăşat cu sângele să trazigem asupra unui proces popoarelor, ba poate se făceau şi uneie pă înarmare care bun înţeles nu poate
lor lanurile ciocoilor împuţiţi. care nu mai este al nostru? progrese cu privire la introducerea merge la infinit
Nu putem înţelege atitudinea Incodată nu ! Te îhvităm Ma- arbitrajului obligatoriu, nici când însă In momentul când unul dintre adver­
nu se ajunge la înlăturarea teoriei sari încetează de a se mai înarma se
de voiajori pripiţi ce ni se cere, reşale, aci în metropola Ardealu­ dreptului internaţional clasic, cu privire poate considera pe jumătate învins daci
nu putem face transacţii cu con­ lui, pe care ai aleso ca teatru de la suveranitatea absolută a statelor şi nu cumva recurge Ia un alt mijloc:
ştiinţa noastră. Vom evoca tabloul luptă să ne răfuim. Pentru a face a legitimitoţii juridice a războiului. alianţa.
întunecat al sbuciumărilor ţără­ drum dreptăţii, vom descărca toată Cari erau garanţiile de pa.e înainte Pentru statele mari înarmarea poate
neşti de ieri, vom desgropa ne­ mocnirea surdă a pasiunilor noas­ de anul 1 9 . 9 ? constitui o garanţie de securitate. Sta­
contenit arhivele cari conţin ispră­ Delà început trebue să subliniem, că tele mici nici când nu vor putea recur­
tre, iar pentru triumful desăvârşit mijloacole legale pentru rezolvarea în ge cu eficitate la acest mijloc de secu­
vile cetelor înarmate delà 1907. al cauzei, vei primi defilarea ma­ mod pacific a conflictelor internaţionale ritate numai prin propriile lor mijloace,
Cum am putea noi ascunde ceiace cabră a celor 11 mii de cadavre. apioape nu existau. Şi tocmai acesta ci singura lor scăpare este alianţa cu
s'a trimbiţat dealungul şi dealatul este terenul unde s'au făcut uimitoare statele mari.
Petre Ţuţea.
ţării. In 1920, luna Aprilie, la progrese după războiu. Dar pentru ca un stat mare să aibă
congresul partidului naţional delà Conferinţa delà Haga din 1899 a interes să inchee o alianţă cu un stat
adoptat o convenţie pentru reglementa­ mic acesta din urmă trebuie să-i ofere
Alba-Iulia d. Nicolae lorga a spus
categoric : Convocare. rea pe cale pacinică a conflictelor dintre ceva. Acel ceva este tocmai un quan­
state. Delegaţia Rusiei a făcut o pro­ tum de ofertă militară. Iată cum şi sta­
...Şi atunci generalul Averescu, Cercul de studii al partidului na- punere cu privire la introducerea arbi- tele mici vrând ne vrând sunt obligate
cu tunul s'a pus pe ei, sângerând a se înarma pentru a-şi asigura exi­
stenţa.
pământiii României. Toţi au plâns SiÄTÎSSM Î/ihrS «Îi r e a
chestiunilor juridice precum şi In rezumat putem spune că bazele
atunci şi am văzut ochi înlăcrimaţi, siguranţei de pace existente înainte de
pe care nu-i voiu uita niciodată,
A m. în bitra'ulut,
S Ä Äconferinţa !a acceptat
^ " urmă­ ^ ^ războiul mondial au fost următoarele:
1 1 1
loc Duminică
cu durerea lor îngustă, numai o ţlocalul
9 Nov,
Clubului Or* 3naţlonal-
partidului "
toarea formulă: arbitrajul este recunos­ a) înarmarea şi alianţa pentru sta­
i r ă n e s c , str. Regina Maria 36.
pereche de ochi a rămas rece în Consfătuirea e s t e convocată pentru cut de către puteri ca mijlocul cel mat tele mari şi pentru statele mici.
ţintea cu tunul şi mitraliera spre sistematizarea materialului strâns eficace şi în aceiaş timp cel mai echi­ b) Neutralitatea dacă aceasta era po­
tabil pentru regularea litigiilor cari n'au
ţărani, ochii aceluia care şi astăzi în vederea procesului Averescu — fost rezolvate pe cale diplomatică. sibilă, c)
(Belgia şi Elveţia).
Abţinerea de a participa la viaţa
se pune în calea rezolvării che­ „Chemarea". Simplă recomandaţie fără nici o obli­ politică internaţională (Ţările Scandina­
stiei ţărăreşti". gaţiune ! Germania a fost ţara care s'a vice, Olanda).
Un crâmpei fugar dintr'o trai uâtre opus mai mult Ia introducerea arbitra­ Aceasta în ceeace priveşte Europa.
jului obligatoriu. In consecinţă în pe­ In America găsim alte elemente de or­
gedie surdă, care stăruie şi astăz- Stimaţii Cetitori rioada deia 1899—1907 n'a încheiat de­ din moral şi juridic şi numai pe pla­
în amintirea acestui mare martor ai ziarului „Chemarea" c â t un singur tratat de arbitraj cu Anglia. nul din urmă vine înarmarea şi alian­
ocular. Şi valul de răsmerită su­ Având in vedere cu c e greutăţi La couferinţa delà Haga din 1907 ţele. Astfel au fost : aplicarea pe o
grumată a fost înregistrat la fel, L X > „ ^ J „ „ -î„-,.i „t „x s'au făcut noi încercări pentru întro- scară mult mai întinsă a tratatelor de
de toţi cercetătorii istoriei noastre, b ă n e ş t i s e e d - t e a z ă r i a r i n ş i c a s ă ^ ^ ^ ^ t o r i u . Ca şi arbitraj; doctrina lui Monroe; popula­
a r W t n J u | | | | o b l i

putem achita tiparul, hârtia şi c o s - Q opunedin răspu- ţia rară; nenumăratele şi neîntrecutele
fiecare, desprinzând din cadrul î n 1 8 9 g e r m a n i a 8 e

tul postai, rugăm pe stim. noştri teri iar alături de ea votează contra surse de bogaţii naturale; în fine
Nemulţumirilor aspru pedepsite, cetitorf d a c ă c e t e s c cu d r a g a c e s t încă câteva ţărişoare pe care reuşise forţa.
nedreptatea revoltătoare făcută
ziar s ă s e g â n d e a s c ă a achita a b o să le atragă în sfera ei de influenţă si Războiul mondial a fost bogat în în­
ţăranilor la 19rj7. printre can figura şi România. Nu se văţături. Consecinţă a unei înarmări
namentul cu a c e i a ş dragoste. U n i c * , - , .
Iată de pildă, ce povesteşte sursă a existenţei noastre fund
t ă d u i b t a
fără măsură şi a unui deszechilibru
f e r a r e a d u s ă

d e , f i n ţ ă cu privire la aparent de forţe, el arătat lumei întregi

a c e a s t á c o r e r
Constantin Bacalbaşa, în Bucu­ abonamentul. ADMINISTRAŢIA. dreptul de a face războiu, dar pe noi că puterea morală şi juridică este mai
reşti de altă dată : „Dar planul ne interesează mijloacele de împiede­ presus decât forţa armată. Ideologia
Generalului Averescu potoli răs­ care şi evitare a acestui f agel social, nouă a pacifismului are la baza sa,
coalele repede. Mase mari de ţă­ Cetiţi şi plătiţi iar în privinţa aceasta nu s'a adus ni­ elemente morale, materiale şi juridice.
Aceste elemente au scutit America de
rani erau încunjurate, toate liniile mic pozitiv.
in concluzie putem spune, că până mă:elul din 3914 sau de altele ase­
de retragere le erau tăiate, aşa că
erau reduşi să capituleze.
Dar ceiace a urmat rescoalelor, a
„CHEMAREA" la 1914, mijloacele legale pentru rezol­ mănătoare şi numai ele vor putea să
varea pe cale pacinică a conflictelor garanteze pe viitor o pace dur. bilă şi
dintre state erau, dacă nu inexistente o înfrăţise universală. Aurel Vasiu.
întrecut în cruzime chiar faptele
ţăranilor beţi care au atacat cona­
cele. Armata s'a dedat la adevă­
rate atrocităţi care a revoltat chiar Societatea Anonimă fostă
pe ministrul instrucţiunii, Spiru Ha-

fi SKODA" din Pilsen.

ret. Rapoartele lui către rege sunt
acuzaţiuni zdrobitoare pentru acei
care au comandat aceste drago-
nade. Lupta între trupele înarmate
cu puşti şi cu tunuri şi ţăranii în­
armaţi cu ciomege, furci şi lopeţi
nu putea fi lungă. Forţa superioară
a* învins, dar nu s'a mulţumit cu
cu atât. S'au făcut execuţiuni în
masă. Ţărani desarmaţi, unii care
nici n'au participat la răscoale, au
fost dezarmaţi, prinşi şi împuşcaţi,
ßra destul ca un arendaş sau vre-un
funcţionar de pe vreo moşie să
aibă pică pe un om şi să-1 denunţe
pentruca aceasta să fie prins şi exe­
cutat sumar fără nici o judecată.
Când ţăranii erau prinşi în grupuri
mari, erau înconjuraţi, legaţi, apoi
erau puşi pe două rânduri la mar­
ginea şoselelor şi împuşcaţi. S'a
citat cazul unei trupe de cavalerie,
care a omorât astfel un grup de
ţărani, apoi soldaţii au mai tras
câte o salvă în cei căzuţi şi în
Capital coroane cehe 200.000.000
Numărul lucrătorilor 40.000.
% Secfia mecanică:
Instalaţiuni cu maşini de aburişi turbine,
turbine hidraulice. Instalaţiuni
de uzine electrice. Instalaţiuni pentru fa­
brici de bere, spirt, săpun şi uleuri din
fructe şi sămânţă, etc.
Fabrica de automobile:
Automobile şi TRACTOARE agricole şi
industriale, camionete şi autobuse.
Maşini pt consfrufii de şosele:
Compresoare Naphta, compresoare cu
aburi de 10 până la 20 tone, scarifica-
toare, stropitoare etc.
Reprezentanta Generala pt România, Bucureşti U ' r s : " -
Numărul maşinelor 7.800.1
Sfărâmare dură:
Concasoare de pietre, tobe de sortat pre­
complecte cum şi instalaţiuni complecte stabile şi
mobile pentru producerea de nisip şi piet­
riş. Concasoare cu fălci. Mori cu bile
şi rulmenţi
Instalaţiuni pt. abatoare:
Instalaţiuni complecte pentru abatoare
moderne.
Frigorifere:
Instalaţiuni complecte pentru frigorifere
şi fabricaţiune de ghiaţă.
,d

sfârşit ofiţerul a descălecat şi a Telefon 229-38. Adresa telegrafica „Uslneskoda,

mai tras câteva gloanţe în capetele
celor care mişcau.

© BCUCluj
 C H E M A R E A Pag. 3
Nr. t%
Com am învăţat CARLISMUL
sâ respect meseriaşii Domnului Oct. Goga
D e EMIL HAŢ1EGANU
E foarte bine să recapitulăm din slăbiciunile omeneşti, l-au biruit cela
Ministrul Muncii, S nătăţii şi Ocrotirilor Sociale.
când în când, câte o pagină din scri­ din urmă. In vârful piramidei unde
Am învăţat să cinstesc meseriaşul atenţiunea şi dragostea noastră. Este sul gazetăresc al dlui O. Goga, pen­ se găsea a primit o adiere de jos card
— din copilărie. inteligent, isteţ — cu aptitudini, cari tru a defini linia „precisă" de condui­ l'a tras în neant. In această diso­
Mă dusese tata la şcoală la Cluj. îl pun în fruntea meseriaşilor orică­ tă politică a bardului delà Ciucea. nanţă morală se rezumă tragedia lui
Nu ştiam o boabă ungureşte şi vă rei naţiuni. Meseriaşul român de al­ Griva cu mirosul tocit, va părăsi şi a noastră.
închipuiţi ce jale mi-a cuprins sutle- tă parte îşi are importanţa sa şi prin astfel răspântiile şi va scuti urechile Mult mai vinovaţi sunt speculato­
tul, când mă văzusem între alte nea­ faptul că el este veriga care leagă noastre de sunetul strident al tobei rii politici ai nenorocirii noastre.
muri, cari vorbeau altă limbă, decât pătura noastră ţărănească de pătura sale patriotice. După un vechiu tipar în care şi-au
cea care am vorbit-o eu în sat îm­ superioară a neamului nostru. Reproducem în întregime o predi­ stropşit toate micile întreceri d*
preună jucându-mă în ţarina dru­ Cu cât vom avea o pătură de me­ că scrisă pe vremea când avea ordin pân'acum, bunii patrioţi schimbă îa
mului cu copiii de ţăran; Ion, Nico­ seriaşi mai distinşi — cu atât şi pă­ să scrie astfel, şi care poartă titlul: banimărunţi şi renunţarea principe­
la© şi Vasile. tura ţărănească va fi mai înaintată, „După renunţarea prinţului Ca- lui Carol. Puşi în cunoştinţă directă
Străin, singur, ca puiu cucului am mai conştientă — mai iubitoare de rol". Cetitorul va putea trage con­ de Suveranul însuşi, care le-a arătat
rămas, când tata m'a dat în grija ce e românesc. Statul are deci dato­ cluziile care-i convin. realitatea problemei, dându-şi con-
stăpânului, unde m'a încartiruit: un ria — să ocrotească, să îngrijească „Fapta principelui Carol este in­ simţimântul pentru rezolvirea ei la
bătrân ciobotar cu barbă albă. pe meseriaşi. contestabil o mare lovitură dată ţă­ Consiliul de Coroană, ei nu încetează
Tata om bun, dar cu grija de vii­ rii. Aici este miezul problemei pe de-a o menţine la suprafaţă în opi­
torul copiilor săi — i-a dat bătrânu­ care mintea nici unui bun român nia publică. Dovadă frământarea in-
coherentă a dlui Iorga, veninosul
lui ciobotar puteri depline asupra
noastră, care s'a angajat solemn, că Convocare. nu-i va putea părăsi. Răspunderea
mare a fostului moştenitor de tron profet călător, sau galimatiasul dlui
Alexandru Vaida, care după toate
va uza de aceste drepturi la nevoie. Toţi membrii „Chemării" sunt convo­ în faţa istoriei noastre e că nu s'a
Cu frică mă uitam la bătrânul caţi pentru Sâmbotă 8 Nov. ora 8 s ara putut ţine neclintit la acea înălţime explicaţiile declară necontenit că n*
gazdă, care toată ziua lucra cu hăr­ ta consfătuirea care va avea loc tn lo- a celor aleşi, fără de care nu se poa­ pricepe nimic. Amândoi distinşi băr­
nicie la cioboate; vorbea foarte pu­ crlul clubului naţional ţărănesc din s*r. te îndeplini rolul căruia îl predesti­ baţi de stat, însă par a fi de acord,
ţin, dar lucra din zori de zi — până Regina Maria No. 36. Obiecţii Con- nase soarta. Intre suprema datorie că printr'o schimbare de guvern în
târziu seara. sfâtuirei este în legătura cu procesul impusă de legile consacrate, impla­ favoarea lor sunt gata să se poto­
care se va dezbate în 10. Nov. cabile uneori, ale Coroanei şi între lească în orice clipă şi să acopere de
Şi fiindcă locuiam în aceeaş ca­
uitare nefericitul incident. Poate a-
meră, în care îşi avea şi el micul a-
cest aspect degradator al târgului
teiler — cu curiozitatea copilului ve­
politic e unul din momentele cele
nit delà sate — fiecare mişcare i-o
mai întristătoare din câte a scos la
petreceam cu mare atenţiune.
iveală sguduirea neaşteptată, fiind­
Nu-i cunoaştem limba şi el puţin
vorbea româneşte — dar observam
cu câtă dragoste se uită la noi şi
cum ne îmbărbăta să progresăm în
Amurg sinistru
— Procesul unei conştiinţe —
că din el se poate vedea pe ce teme­
iuri şubrede se razimă curioasa men­
talitate a unor vechi aspiranţi de
conducători ai ţării.
studii.
Când eram prea zglobii şi trân­ O entuziastă pornire a prieti­ rănimii române. Şi încetul cu în Pentru toată lumea desfăcută de
team prea des uşile — ne pedepsea, nului Bazil Gruia, a făcut să vază cetul s'ar fi desprins firul sânge­ mici preocupări, pentru cetăţenii în
<lar totdeauna cu adevărată drago­ a căror tragere de inimă se reoglin-
ste părintească. lumina zilei în coloanele ziaru­ ros din ghemul care apasă... desc destinele neamului, lucrul e pe
Duminicile ne lua cu el, ne ducea lui nostru, un articol, încărcat cu Mizeria şi chinul în care-şi tâ- cât de grav pe atâ tde limpede. El a
în plimbare, escursii la pădure şi sumbre amintiri. Condeiul întra­ rau viaţa, cei mai credincioşi servi fost lămurit printr'un gest de nea­
mergând ne povestea viaţa lui zbu­ ripat, a evocat tragedia anulai ai gliei româneşti, i-a făcut să semănată măreţie de către Regele
ciumată, cum a luptat el în revoluţia 1907, furişând în sufletul dlui creadă că au dreptul la un tra­ Nostru, care ridicându-se şi de astă-
din 1848; cum a luptat contra ruşi­
lor...
Averescu o zguduitoare remuşcare. tament mai omenos, în ţara care dată peste chemările de om şi de
tată la piedestalul de Domnitor, a
Şi noi zi de zi ne-am ataşat de bă­ Şi consecinţa tragică a fost ne­ era a lor. Au cerut ca glia care ştiut da poporului său o nouă pildă
trânul ciobotar, om de o hărnicie e- cesitatea puternică de a vorbi, pe le slorcea sudoarea frunţii, să fie din catechismul moral şi politic ca-
xemplară, om de cuvânt, om corect, care o simţia vizatul. Spre a evada mai darnică şi mai dreaptă cu ei. re-1 călăuzeşte. El, Eegele, a vorbit,
cinstit şi de omenie. din tortura unei apăsătoare amin­ Nimic mai mult. Dar sufletul ne­ comprimând în verdictul său tot ro­
Anii au trecut peste noi şi ne-am stul superior al misiunii pe care o
tiri, d. Averescu, dorea să vor­ gru al ciocoiului hrăpăreţ, i-a îm­ îndeplineşte aici din mila lui Dum­
ales studenţi pe la universităţi şi bească. Şi momentul îl credea pins 1-a desnădejde. Şi astfel s'a nezeu şi din voinţa scăldată în sân­
ciobotarul nostru cu soţia sa încă
tot trăia. oportun. A intentat proces ziaru­ înregistrat, mişcarea socială a ţă­ ge a neamului. Este o atât de înaltă
Cu drag ne gândeam la ei, ca la lui care aducea din nou pe tapet ranilor noştrii din 1907 înăbuşită revelaţie sufletească în felul cum a
părinţii noştri şi ei ne priveau ca o chestiune ce de mult părea în­ în foc şi sânge. Căci n'a fost ni­ vorbit, încât pe lângă compensaţia
pe fiii lor, cari ne-au crescut. ce n e a dat, plătind cu inima Lui,
gropată, pentruca în pretoriul tri­ meni dintre cei mari care să în- neînfrântul întemeietor de ţară adu­
Am stat la ei vre-o 12 ani, la ei bunalului, în faţa mulţimii D-sa ţăleagâ durerea ţăranului. Şi atunci ce tocmai în zile de grea cumpănă
ne-am petrecut copilăria.
Şi la moartea lor am fost prezenţi
să vorbească. Căci indeferent de s'a dat ordin să se distrugă. Sa­ cea mai hotărâtoare întărire princi­
şi cu durere în suflet i-am petrecut considerentele politice cari ple­ tele ardeau cu flăcări, în timp ce piului monarhic în toate fibrele ere-
la vecinica lor odihnă... dau pentru împrocesuarea ziaru ţăranii schinguiţi şi bătuţi erau erului românesc. A nu te închina în
faţa acestui cuvânt prin care Co­
* lui „Chemarea", d. Averescu do­ împuşcaţi pe la spate în mod mi- roana Eegală reaminteşte o clipă lu­
Am îndrăgit de atunci pe mese­ rea să vorbească. Trebuia se vor­ şelesc, fără judecată şi fără milă. minoasa suferinţă a spinilor din Co­
riaşi şi meseria. bească. Amintirea grozavelorscene, Cădeau ca frunzele flăcăii floa­ roana Mântuitorului, ar fi o brutală
Delà bătrânul ciobotar am învăţat de o fioroasă sâlbătăcie îi cople­ rea satelor şi bărbaţii cari lăsau impietate, a te împotrivi, o nebunie.
să cinstesc munca, să cinstesc omul şeau sufletul.
sărac şi necăjit; să am milă de cel
în plâns şi jale femei şi copii. De aceea, toate câte au urmat nu
sunt decât întruparea normală a a-
lipsit. Din cenuşa alor două decenii Iar acolo unde plâqsetul de copil cestei hotărâri ce s'a încadrat în for­
Cu drag mă uit şi azi la fiecare şi mai bine, renăştea icoana plan sfâşia zarea tristă, se ordona exe­ me constituţionale.
meseriaş; în fiecare caut sufletul cu­ gătoare, a unui an de bejenie. cutarea lor. Un nou Irod îşi ma­
rat şi de omenie al gazdei mele de Pe drumul arătat de Suverani
In sufletul dlui Averescu renâşteau nifesta pornirea bestială, pe me­ mergem înainte.
• odinioară. leagurile româneşti. Preoţi condu­ Poporul nostru sănătos şi conşti­
Pentrucă să ştiţi, că meseriaşul e chinuitoare, corpurile batjocurite,
om dintr'o bucată; om cu spinare — a mii de ţărani cari au căzut cători ai nevinovatei turme, erau ent de puterile lui se desmeticeşt©
cum se zice la noi în Ardeal; om cu jertfă, mizeriilor. Revedea tot do­ împuşcaţi, pentruca plânsetul cer­ repede ca să-şi creeze un echilibru
caracter — care prin muncă se oţe- liul care învăluia ţara în acel an nit al preutesei rămase cu şapte cu împrejurările. In unda de veşnică
leşte tot mai mult.
de jale. Iată de ce D-sa voia să copii, să ţese alături de celelalte premenire
ştiinţa
din care se adapă con­
colectivă a răsărit un chip
Meseria are ceva în sine — ce te văduve a satelor sumedrul covor nou: doi ochi albaştri de copil, cu­
face mai nobil, mai cinstit. vorbească. Voia o mărturisire sin­
topit în chinuri la flacăra care raţi ca două picături de rouă. Sunt
Cine nu vede, că lucrul eşit din ceră pentru a-şi uşura sufletul
ochii lui Mihai, Moştenitorul tronu­
mâna meseriaşului — e cu totul alt­ impovorat de scurgerea anilor. Şi mstuia satele româneşti... Şi toate
lui. In adâncimea lor luminează tai­
ceva, decât ce iese din maşină, din voia se arate ţării întregi zbuciu­ acestea, la un ordin al unui su­
ne nepătrunse incă, dar pacea senină
fabrică.
matul amurg al vieţii D-sale. Căci perior, al unui comandant e oş- pe care o răspândesc e simbolul cel
Se vede pe rezultatul muncei sale mai nemerit al viitorului nostru.
— dragostea, sufletul meseriaşului. d. general Averescu e bătrân. Şi tirei. Soldatul român, bestializat
Creaţiunea lui — arată omul, ara­ auditor de sigur că se găsea. A trebuia se tragă glonţ ucigător în Să-l primim acest simbol, să-l pre­
tă zbuciumul minţii sale, a sufletu désistât delà gând, sau i-a fost fratele său chinuit de foame. dicăm tuturor si să pedepsim pe cei
lui său, ce 1-a stăpânit în timpul impus nu ştim. Nöi însă cu toată care nu vor să-l înţeleagă. La adăpo­
Iată ce ne-ar fi povestit gene­ stul lui, cu acea reînviere de energie
muncii sale.
groaza ce ne-ar înspirau-o evo­ ralul Averescu. Iată subiectul spo­ pe care o lovitură o trezeşte într'un
Meseriaşul realizează după un
plan, el creiază şi eeeace iasă de sub carea celor întâmplate în anul vedaniei. Şi simţind, că sufletul organism tare, să ne pipăim mai de-
mâna lui — este ceva individual, 1907, totuş ani dori să-1 ascul­ se uşurează D-sa ne-ar mai fi aproape rosturile vieţii. Să activăm
care caracterizează meseriaşul în tăm. spus multe. Poate auzeam şi epo- deşteptarea şi s'o silim să rodească.
totalitatea lui sufletească. Suntem destul de bogaţi, ca desgro-
Să vedem, cum buzele tremu- peia ţăranilor delà Ruşi (jud. Hu­ pându-ne comorile s ăputem înjghe-
Maşinile la fel lucerază în fiecare rânde ale d-lui Averescu, sub în­ nedoara). Ne pare eronat a crede
j ba aici un trai suportabil cu mulţu-
ţară, alta este munca meseriaşului
demnul forţat al unor macabre că procesul intentat ziarului no- I miri pe seama celor vii şi chiar cu
— după naţiuni şi ţări.
amintiri — reeditează măcelul ţă- — Continuare pe pag. 4-a — '•• iertare pentru morţi...
Meseriaşul român — merită toată

© BCUCluj
 Pag. 4 C H E M A R E A No. 42.

Procesul Chemării. Doi ani de guvernare

. Miercuri la orele 6 p. m. s'a ţinut
O nouă consfătuire la Clubul parti­
Ce-aveţi do spus la declaraţiile
făcute de d. Averescu ziarului „A- ţi procesul Bazil Gruia.
dului national-tărănesc din Capita- devărul", în care spune că ar fi Se împlinesc la 10 Noemvrie doi Pe marginea aniversării de azi să
1% din iniţiativa dlor miniştri Virgil foarte bucuros dacă aţi da o des- ani de guvernare naţional-ţărănistă. încrestăm şi evenimentul care vuieşte
Madgearu şi Viorel V. Tilea, cu sco­ minţire că n'aţi înţeles să-1 „calom­ Popas când se cuvine să aruncăm o în opinia publică.
pul de a lămuri ultimele chestiuni niaţi", dsa în acest caz retrăgân- fugară privi,e retrospectivă asupra ac­ Procesul delà ordinea zilei Alexandru
In legătură cu procesul „Chemării". du-şi imediat plângerea. La care tivităţii desvoltată de partidul naţonal- Averescu—Bazil Gruia. Procesul bătrâ­
AM participat la această consfătuire fratele Bazil Gruia a răspuns: ţâiânesc şi de a fixa în câteva cuvinte nului şef al partidului poporului cu tâ­
dnii Pompiliu Ioanitescu fost mini­ „Mă surprinde foarte mult că situaţia actuală în care apare arena nărul nostru secretar de redacţie Bazil
stru, Dem. Dobrescu primarul Capi­ marele strateg Averescu bate aşa noastiă politică. Gruia.
talei, Gr. Perieteanu şi Radu Ro- de repede în retragere. Cine a urmărit cu atenţiune munca Cu care s'a solidarizat întreaga or­
•setti, V. V. Stanciu, Tănăsescu, Cred că fără a avea strategia a- neostenită ce s'a depus în aceşti doi gan zaţie chemăristă din Ardeal, Bănat
Toncescu vice-preş. Camerei, Coro- cuzatorului meu, eu rămân totuşi ani pentru trecerea delà politicianism şi Bucovina precum şi tineretul ţără­
ieanu, N. Bodea, Vasiliu, Petre Stri- pe vechea mea poziţie — eare este la politica şi delà o falsă democraţie nist din vechiul Regat.
kan asistent universitar etc. însăşi atitudinea opiniei publice din „liberala" la un regim democratic sin­ Prietenul Bazil Gruia nu este deci
La consfătuire a luat parte şi fra­ ţară, din ultimele două decenii". cer şi real, va putta să constate că nu singur în acest proces, care s'ar putea
tele Bazil Gruia, acuzatul delà 10 numi deci procesul dintre d. Averescu
Din arhiva documentară e puţm cât s'a realizat în acest răstimp.
Uoemvrie, care a fost primit într'o a procesului. Dacă guvernul naţional-ţărănesc n'a şi generaţia tânără.
atmosferă de caldă însufleţire şi putut soluţiona integral toate proble­ Sau cum spune un confrate: lupta
prietenie. Primim la ora închierii gazetei urmă­ mele cari au agitat viaţa noastră publică, dintre trecut şi viitor.
S'a căzut cu unanimitate de acord toarea telegramă de solidarizare a tinere­ aceasta o datorăm conjunctureiorde tot fe- Ceeace, în acest caz, ne scuteşte de
ea să se dea cea mai mare amploare tului naţional-ţărănesc de Someş cu iui şi de multeon de ordin internaţio­ prea mari agitaţii pentru a anticipa
procesului delà 10 Noemvrie, desgro- procesul nostru delà 10 Noemv ie. nal cari s'au pus împotrivă. biruinţa finală.
pându-se întreaga tragedie a „orori­ „Organizaţia tineretului national-tără­ Dar oricâte critici s'au adus guver­ In orice caz acest proces, care este
lor inutile" delà 1907. nesc judeţul Someş se solidarizeaază cu nării naţional-ţârănişte, ea are meritul cel mai mare proces politic din ultima
Advocaţii delà Bucureşti vor sosi dl Bazil Gruia. de a fi înstăpânit în România o eră vreme dobândeşte o nepreţuită semni­
ia Cluj Duminecă la ora 12 jum., iar Preşedinte: Prof. Bizo. nouă de consolidare a perceptelor de­ ficaţie şi prin data memorabilă Ia care
după masă la orele 3 vor avea o con­ Secr. gen. : dr. Coruiu Valeria, mocratice, cari înainte erau dispre­ se ţine 10 Noemvrie. Ziua de învingere
sfătuire cu advocaţii ardeleni, în lo­ ţuite mereu. a dogmelor democratice în România,
advocat.
calul clubului partidului nat.-ţăra- Sub guvernul naţional-ţărănesc s'au venirea partidului naţional-ţărănesc la
»esc din str. Regina Maria 36. săvârşit cele dintâi alegeri libere din guvern.
ţară cari au permis exercitarea efec­ Ceeace a însemnat distrugerea parti­
Apărătorii din Ardeal la
acest proces
intr'un număr trecut al ziarului no­
Atnorg sinisira tivă a dreptului de vot a fiecărui ce­
tăţean iar prin desfinţarea cenzurii şi a
dului istoric liberal, devenit azi o sim­
plă fantomă în viaţa noastră politică.
stru am reprodus lista distinşilor avo­ stru este din motive pur politice. stării de asediu s'a pus capăt unei si­ Va însemna ziua de 10 Nov. 1930
tuaţii anticonstituţionale şi dăunătoare distrugerea celeialalte minciuni politice
caţii din Bucureşti şi din vechiul Re­ Că ciracii din jurul d-lui Ave­ renumelui ţării.
gat, cari vor lua cuvântul în procesul care se zice partid al poporului?
rescu au crezut în momentul opor­ Preocuparea guvernului naţional-ţă­ Nu ne îndoim. Lichidarea averesca-
dlui Averescu. Dăm acum şi numele a- tun pentru a se răzbuna contra rănesc faţă de problemele economice,
vocaţilor din Ardeal cari au luat asu­ nismului este un proces pe care pro­
pra lor onoarea de a fi apărători ai organizaţiei, care le a înfierat pen­ n'a fost mai prejos. cesul prietenului Baz'l Gruia nu face
„Chemării". Aceştia sunt: Dr. Sever tru totdeauna trădarea, se prea Ea s'a tradus din primul moment decât să-1 încheie definitiv.
Dan, dr. Ionel Pop, dr. Aurel Socol, dr. poate. Insă această alegere s'a prin mèsuri menite a ajuta pătura noa­ Valerlu V. P o g S c e a n u .
Simion Nemeş, dr. Virgil Stan, dr. Va­ stră rurală iar azi prin proectde mari
dovedit greşită. Căci o ţară în­ de a o salva definitiv din ghiarele mi­ Administraţia judeţului Nâsăud
lentin Porutiu, dr. Ilie Lazar, dr. Cornel treagă condamnă ceiace a mai zeriei.
Anca, dr. Gheorghe Crişan, dr. Romul No. 13312—19j0
Boilă, dr. Aurel Vlad, dr. A. P. Bănu- condamnat în 1926, după cum Dar actul cel mai important al gu­
ţiu, dr. Cornel şi Ioan Bianu, dr. A. tresare la amintirea anului de do­ vernării naţional-ţărănesc rămâne fară
Bilţiu, dr. Lucian Bretan, dr. Paul liu 1907. Mai bine lăsaţi pe cei nici o controversă actul delà 8 Junie Concurs
Boi la dr. Iulian Cârje, dr. Dobrotă.dr. ce vor să se spovedească. Spo­ prin care pe tronul României a fost proc­ In conformitate cu art. 78 din Regula­
Vulpe, dr. Flaviu Laurenţiu, dr. Oct. lamat M. S. Regele Carol II., căruia-i mentul pentru aplicarea Legei .Statutului
vedania uşurează. Şi apoi chiar j revenea de plin drept; acest eveniment
Vasu, dr. Grama, dr. Candin David, dr. funcţionarilor publici" si art. 178 din Le­
Petre Debu, dr. Victor Deleu, dr. Ni- căzând zdrobit, sub povoara no-' de proporţii istorice a avut din primul
gea O. A. L. publicăm concurs pentru
colae Ghiulea, dr. Nicola, dr. Petre Po­ stalgiilor, sfârşitul e mai uşor. moment repercursiunile cele mai bine­ ocuparea posturilor de notar Ia circum­
rutiu, dr. T. Roxin, dr. Oct. Rusu, dr. Amurg sinistru dar spovedit de făcătoare asupra ţării noastre. scripţiile notariale Chirales, Ilva-mică,
Danilă Sabo, dr. Stoichiţa, dr. Simeon obiceiu creştinesc, şi D zeu iartă. Iată deci că oricâte critice s'ar aduce Sieu-sfântu şi Rebra.
Tamaş, dr. Ion Pop, dr. Simonetb, dr, guvernării actuale, ea este destul de Salarul este cel stabilit prin lege.
Ilie Popa, dr. Subţire, dr. Popoviciu, M. Leţanu. bogată în roade. Dor.torii de a ocupa unul dintre pos­
dr. Onoriu Cismaşiu, dr. Ştefan Pop, turile menţionate mai sus vor înainta ce­
dr. Ionel Pop de Băseşti, dr. Oct. Hada, rerea în scris până la data de 22 Noem­
dr. Cheţianu, dr. Ceuşeanu, dr. Sabin
Mureşanu, dr. Emil Nicoară, dr. Victor Importantele hofârarl vrie a. c. la Administraţia judeţului Nă-
săud, alăturând actele cerute de Art 7
Peteanu, dr. Ion Sima, dr. Nicolae ale comitetului executiv al partidului naţional-ţărănesc din suscitatul regulament.
Ursu,dr. Ioan Galeriu, dr. N. Veliciu, secţia Ardeal şi Banat Postulanţii, cari ocupă vre'o funcţiune
dr. Ion Dobre, dr. V. Pintea, dr. Oniţiu publică, vor menţiona aceasta în cerere
Virgil, dr. Stoica Gheorghe, dr. lacoban, H o t ă r â r i : ] lui naţianal-ţărănesc din Ardeal şi Ba­ «.are vor înainta-o prin autoritatea Ia care
dr. Ţuţea Petre, D. Vertan, dr. Ioan /. Mulţumind dlui luliu Maniu pen­ nat menţin intactă solidaritatea şi tra­ funcţionează cu referat din partea acelei
Maier, Drd. Hariton Moldovan, dr. tru munca şi priceperea arătata In ca­ diţionala disciplină în sănul organiza­ autorităţi.
loachim Tolciu şi alţii. litate de preşedinte al consiliului de mi­ ţiilor orăşene şt fudeţene şi astfel umăr Bistriţa, la 30 Octomvrie 1930.
niştri în timpul cel mai critic al vieţii la umăr cu toate organizaţiile partidu­ Preşediride : (Indescifrabil).
Declaraţiile fratelui B. Gruia noastre de stat după unire şi hotărând lui din întreaga ţară să grupează în 2339 Şeful serv.: (Indescifrabil).
întrebat de un redactor al ziaru­ ca discursul rostit de dsa in adunarea jurul conducerii partidului şi a şefului
lui Keleti Újság din Cluj, ce crede majorităţilor parlamentare să fie tipărit iubit luliu Maniu pentru a asigura yffffTffTTffTTTTTTvTTTTTTTyTTT
despre procesul delà 10 Noemvrie în şi răspândit sub formă de manifest in tării în vremurile grele prin care trece Ministerul Instrucţiunii şi al Cultelor
«are va apare pe banca acuzaţilor, toată ţara pe ziua 10 Nov. tşi exprima un viitor mai fericit iar M. S. Regele Direcţiunea Clinicilor Universitare din Cluj
fratele Bazil Gruia a declarat sus- deplina sa încredere in guvernul prezi­ Carol al Il-lea o domnie fecunda şi
» urnitului ziar următoarele: dat de d. G. Mironescu care este ema­ glorioasă. No. 9487—1930
„Mă simt deosebit de onorat că naţia majorităţilor corpurilor legiuitoare 6. Implinindu-se în ziua de 10 No­
mi-a revenit sarcina de a provoca o şi este chemat să continue înfăptuirea emvrie doi ani delà întronarea unei Publicaţi une
lămurire istorică a sângeroaselor programului partidului naţional-ţără noul vieţi constituţionale Inaugurată de In ziua de 28 Noemvrie 1930, ora 9. a. m.
çi controversatelor evenimente din nesc, guvernul Maniu prin garantarea liber-
iăţilor cetăţeneşti şi prin alegeri libere se va ţinea la Direcţiunea Clinicilor Univ.
1907. 2. Ia act cu vie satisfacţie de hotă­ Cluj, Str. Mico 3, licitaţie publică cu o-
Tot ce mă surprinde este întâr­ rârile consiliului de miniştri care tinde şi curate care au dat majoritáti parla­ ferte închise şi sigilate pentru aprovizio­
zierea de 23 de ani cu care d. Ale­ în continuarea operei guvernului Maniu mentare nefalsificate invită organizaţiile
narea Clinicilor cu carnea necesară pe
xandru Averescu încearcă să-şi ju­ să echilibreze bugetul prin un regim judeţene ca să sărbătoreaseă prilejul anul 1931.
stifice rolul avut î n potolirea răs­ regim real de economii şi reduceri pen­ aceasta în mod potrivit iar domnii Licitaţia se va ţinea în conformitate cu
coalelor. Căei ceeace am afirmat tru ca contribuabilii să se poată bucura parlamentari să lămurească alegătorilor art. 88—110 din Legea Contabilităţii
eu, au exprimat-o într'o formă mult cu un ceas mai curând de o uşurare a situaţia politică adevărată exprimând
mai agresivă savanţi ca Nicolae impozitelor. rezultatele guzernării noastre de doi ani. publice.
Caetul de sarcini stă la dispoziţia ama­
Iorga şi publicişti de talia lui Titus 3. Aşteaptă delà guvern în continua- torilor în zilele de lucru în orele oficiale.
Enacovici, Const. Miile şi O. Bacal- rea politicei guvernului trecut ca până Redactor responsabil:
Dr. A. T. MUREŞAN Cluj, la 4 Noemvrie 1930.
basa. ce va lua fiinţă Institutul de Credit
Noi generaţia tânără avem dato- Agricol Ipotecar să reducă prin măsuri 1348 $ P & Direcţiunea Clinicilor.
ria de a nu primi neclarificate anu- legislative şi administrative camătă care
mite probleme istorice cari ni se roade la temelia economică a naţiunei
vor preda ca mâine drept moşte- şi să pană stăvilar energic uzureiprac- In noua librărie
nire. ticate de unele bănci parazitare.
I n această deviză a noastră — în 4, Roagă guvernul să ia de urgenţă
eare trebuie integrată şi provoca- toate măsurile pe care le va crede de
rea lămuririi din 1907 — m'am gă- cuviinţă pentru ca să preîntâmpine
l.YASIl
sit, fireşte, înconjurat de solidari- greutăţile în faţa căreia să află astăzi Clu|, Str. Ne. Iorga 5
tatea întregii tinerimi din ţară, a- ! toate păturile producătoare şi îndeosebi
se găsesc toate cărţile şcolare, ştiinţifice,
t â t de organizaţia „Chemării" din agriculrorii pe urmă scăderii puterilor
literare etc. precum şi tot soitul de rechi­
Ardeal, Banat şi Bucovina cât şi de mondiale ale bucatelor ca asifel să fie
zite cu preţurile cele mai avantajoase.
tineretul ţărănist din Vechiul Re- feriţi de pierderi şi ruine materiale,
gai". 5. Constată că toţi membrii partida

© BCUCluj