BCU Cluj / Central University Library Cluj

R e d a c ţ i a şi administraţia s C a l e a d o r o b a n ţ i l o r M o . 1 4 , Cltsi
 Ca urmare logică a deslănţuirei însuşi­ rositate altora, pe de altă parte acelora
rilor naturale, cărora aparţin atât firea cari cu puterea curăţeniei sufleteşti se în­
cât şi făptura omului, s'au stăvilit legi cearcă să'i imite, de către cei ce nu se
pe baza cărora viaţa tinde spre o perpetua­ cunosc, li se aşterne în cale eternul hohot
re din ce in ce mai frumoasă şi plină de de râs care distruge voinţa şi transformă
ispite. Nimeni nu se plânge că a trăit prea inteligenţa în imbecilitate.
mult şi dorinţa unanimă nu este pentru o Puţini conduşi de simţ, se vor încumeta
moarte mai apropiată al cărei necunoscut să controleze veracitatea afirmărilor de
ne îngrozeşte, ci pentru a uşura condiţiu- aci şi tot atâţia îşi pot da perfect de bine
nile de existenţă căutând să ne strecurăm seama de nemiloasele împrejurări în cari
cât mai departe printre rigiditatea, lor. idealistul poate să îmbrăţişeze cariera bine­
Curentele de sentiment egoist şi altruist lui universal, pornind din mijlocul prosti-
întreţin flacăra vieţei într'un răsboiu ne­ mei şi fără să aibă numele pecetluit pe
sfârşit. Cele dintâi predomină mai în toate scoarţa vre-unui mare titlu intelectual. El
BCU Cluj / Central University Library Cluj
împrejurările — chiar când se manifestă trebue să înfrunte întunerecul de nepătruns
sub o deghizare contrară — şi lasă ca a- şi pustiul înfiorător al nopţei ce'l desparte
devăratele urme de altruism să apară rar de strălucitoarea rază a Dumnezeirei
de tot întocmai ca, floarea frumoasă cu către care se simte chemat.
miros plăcut, căutată de toţi dar neculti­ Dacă însă în indiferenţa generală, con­
vată de nimeni. Fără ca să ne afundăm dus numai de cugetul natural, calcă peste
în nepătrunsa filosofic a vieţei, în care ni legile organizaţiei sociale; iar prin jertfa
se rătăcesc privirile, putem observa în personală, fără să aibă chemarea sau pre­
marea masă a omenirei, că raportul este gătirea specială, îndrăzneşte şi reuşeşte să
prea mic pentru ceea ce constitue simbolul descopere sau să comită excepţiuni de bine
esenţial al adevăratelor principii de liberă obştesc, are mângâerea postumă de a fi
desvoltare. Dacă ele se mai menţin, sunt erou.
conduse de instinctul egoist. Cine nu admiră pe un erou? Cine nu'l
Singură sfidarea personificată în indi­ laudă? Cine se sfieşte să'i întindă mâna
vizi aduce câteodată cataclisme ştiinţifice. chiar peste cea mai mare distanţă socială?
Acei încumetători cari orbiţi de ea nu Cine nu ar consimţi să'i imortalizeze?
simt nici odată patima grijei de sine şi Toată lumea îşi face o cinste aducând
nu trăesc de cât ca să se bucure de feri­ vorba cu evlavie despre numele şi fapta
cirea altora, în viaţă au fost şi sunt tra­ lui, şi câte speculaţmni nu se fac pe sea.
taţi cu compătimire, fără ca să li se dea ma bieţilor eroi!
vre-un ajutor. După moarte, pe deoparte Nu trebue să ne plictisim căutând im­
geniul lor este recomandat cu multă gene- portanţa şi definiţiunea acestui cuvânt.

Trecând peste vastul câmp de discuţiune,
să înţelegem că sunt eroi de diferite nuan­
ţe, însă eroii rămân cu adevărat
Titlul de erou se poate câştiga nu numai
în mod isolat, el revine şi acelor ce mor
cântând în lupta pentru dreptate.
Pe coperta revistei cuvântul „eroii" se
răsfaţă în mijlocul a patru mari figuri
istorice, însă nu'i lămureşte în deajuns
rolul pentru care ar putea fi un paravan
prăpăstios.
Cu suveranitatea voinţei noastre, nu
pentru a ne asuma merite ci pentru a ne
face datoria, vrem să ne cunoaştem şi să
dovedim că prin muncă este. posibilă o
8 Turda
mu BCU Cluj / Central University Library Cluj
Iubite Domnule Dumitrescu,
Cu deosebită dragoste am primit apelul D-tale.
T e felicit pentru gestul nobil şi patriotic de care
văd că eşti animat. Regret că printre noi se gă­
sesc puţini la număr care să aibă sânge de Român.
T e rog să mă erţi că din modestul meu salar
trimit numai 50 lei pentru această faptă măreaţă.
Sunt însă cu tot sufletul alături de D-ta şi voi
fi fericit dacă voi putea lua şi eu parte.
Salutări şi Trăiască România m a r e !
22/9 922.
Predescu.
Dragă Prietene !
Invitaţia D-tale m'a inspirat şi pe mine. Sunt
de acord şi rămân la dispoziţia D-tale ca aderent.
24/9 922.
C. Stăncescu.
Mult stimate
La apelul D-vs şi frumoasa iniţiativă ce aţi
luat'o primiţi din partea subsemnatului suma de
E R O I I Nr. i
educaţiune cu adevărat sănătoasă cu care
să se întreprindă o cruciadă contra ma­
eroi. terialismului.
Vom fi sprijin celor ce pot şi nu au
curajul să înceapă o activitate eroică. Vom
păzi şi spune tuturor simbolurile de eroism
şi vom încerca să lovim în credinţa ce a-
firmă că a face eroism e o curată nebunie.
Numai învăţând să ne cunoaştem, mun­
cind cinstit şi cu plăcere vom căpăta agi­
litatea deprinderilor frumoase, ne vom în­
tări conştiinţa dreptului şi datoriei contri­
buind în cea mai mare măsură la tăria
Patriei care ne îmbrăţişează cu atâta bu­
năvoinţă între hotarele ei.
şi Minai i |
im
120 lei expediată azi cu mandat la adresa D*v.
gara Cluj.
Dorinţa ce aveam era
Vă doresc succes şi primiţi distinse salutări.
3/10 922- C. lonescu.
Iubite Domnule Dumitrescu,
Alăturat, aci trimit o listă cu o mică cotizaţie
din partea funcţionarilor din staţie de aci.
T e rog răspunde cum sâ'ţi trimit banii, prin
mandat sau pe cale de corespondenţă.
8/10 922. Cu drag Stoicescu.
Iubite !
Nu numai prin atingerea pielei, unele lucruri
pot să ne producă senzaţia durerei. Sunt altele
cari au o influenţă mult mai dureroasă |asupra
noastră, sunt rănile sufleteşti.
Mă găsesc în faţa rândurilor sosite dela tine
şi nu ştiu ce să cred cetind :
„Impresionat de dureroasa privelişte ce mi
 Nr. i E R O I I 1
s'a înfăţişat privind „Mormântul Marelui Mihai", amintirea Celui care, de şi de mult apus dintre
am scris prietenilor cărora le ceream să contri- cei vii, îşi va trimite umbra protectoare ca să
bue pentru o faptă bună. Câţi-va mi-au răspuns ajute gestului tău de bun român.
măgulitor, mulţi au tăcut şi dintre acei mulţi, Eu îţi sunt la dispoziţie ori când şi cu tot ce
unii m'au întâlnit. îmi va sta în putere să fac.
Ironică privire! Cu prietenaască strângere de mână.
Se aşteptau poate la altceva de cât să mă 25/10 922, Gheorghe.
mai vaclă, sau văzân- Iată de ce este
du-mă, prin curioasa vorba:
lor privire îmi puneau în apropiere de Tur­
îndreptăţită întreba­ da, pe muchea unui
rea : „Cum de ai scă­ deal se găseşte mor­
pat dela Mărcuţa ?" mântul aceluia care
Au dreptate! Tre­ pentru prima dată a
buia să'mi fac soco­ încercat cu sabie să
teala că atâta vreme dea viaţă visului de
cât nu'i interesează unire al tuturor româ­
o cât de mică parte nilor.
materială, e greu să'i Nu am avea nimic
scoţi din frivola lor de zis când acest loc,
înţelepciune egoistă. de o sfântă valoare is­
Suntem în faza când torică, ar fi remarcat
BCU Cluj / Central University Library Cluj
între împrejurări şi
om, primele trebue să
prin vre-o lucrare de
atenţie. O cruce sim­
cedeze aco'modărei plă de lemn, un gard
dacă vor să aibă sens. făcut în pripă de nişte
Toate acestea însă copii de şcoală pentru
nu contribuesc cu ni­ a le apăra coroanele
mic să curme calea depuse, contra devas-
gândurilor mele, ştiu tărei inconştiente a vi­
că mai sunt alţii cari ar telor, sunt singurele
putea să mă audă". indici despre existenţa
mormântului.
Mă uit în urmă ca Se prea poate ca
să mă revăd copil instituţii cu atribuţiuni
când împreună cu tine speciale să fi făcut
şi cu alţii, ne jucam vre-un program în
printre ruine ') chiar această direcţie, dar
M o r m â n t u l lui Mihai^Viteazul.
de-a Mihai Viteazul. nu'i de loc târziu sau
Dacă nu mi-aşi aminti nenumăratele rânduri de prisos ca din iniţiativa sufletului să contribui
în cari duceai la Mănăstirea Dealului buchete şi la îngrijirea locului unde se odihneşte ţărâna
coroane de flori naturale pentru Capul Voevo- Acelui ce odată a fost ceva'pentru!Români şi
dului, sau dacă nu te-aşi cunoaşte bine, ar fi a cărui umbră veşnic va pluti de-asupra Nea­
uşor să renunţ a te sfătui să nu părăseşti fru­ mului Românesc.
mosul tău plan. E prima noastră datorie să dăm la o parte
Mângâe şi la Turda, la fel ca la Târgovişte, ingrata impietate care a apăsat asupra locului
timp de 320 ani şi nu cred câtuşi de puţin că
>) R u i n e l e Palatului Domnesc din T â r g o v i ş t e . greşesc cerând, celor ce sunt Români, să con-
 6 E R O I I
tribue cu obolul şi sufletul la înalta cinste ce i
se cuvine.
Proectasem ca de ziua încoronărei să facem
un mic parastas la mormântul eroului, cu care
ocazie să ne sfătuim. Din motive ne voite, am
amânat acest lucru pentru Marţi 21 Noembrie,
ziua eroului, când îi voi aduce acest neînsemnat
prinos la Turda. .
Cine are dorinţa şi poate să vie ne va găsi
Să scriu ?
Nu este atât de uşor ca cineva să scrie. Pentru
o asemenea încercare se cere să înfrunţi mari
greutăţi. Foarte rar din maldărul de hârtii, pe
cari ţi-ai chinuit ideia, poţi scoate ceva sănătos
în câte-va rânduri. Adesea descurajarea te face
să renunţi la scopul urmărit şi obositoarele luc­
rări merg la sobă pentru ca într'un pâlpâit de-o
clipă sâ'ţi satisfacă vanitatea.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Scrim la rude, prieteni sau la cunoscuţi. Scrim
poate în biuroul care ne permite să lâncezim
iară de grije în spatele bugetului făuritor de
oameni; dar greu se poate scrie celor ce
te-ar recompensa cu o privire sau cu un cuvânt
ironic. Multe şi diverse volume apar pe la vi­
trine, însă o bună proporţie cine poate înţelege
pentru ce sunt scrise?
Unui scriitor i se cer calităţi deo'sebite. Pă­
truns de sentimentul frurnseţei şi înarmat cu vi­
ziune clară asupra chestiunilor pe cari le disea-
că, ne înfăţişează peisagii de-o splendoare ne­
bănuită. Vigoarea lui stilistică este punte de
cinste peste care pătura socială, surmenată de
alte griji, se îmbulzeşte spre malul plăcerei.
A seri corect este o activitate obligatorie celor
ce o pot îndeplini.
Ca fiecare altă formă de activitate, scrisul nu
are numai părţi bune.
Senzaţia, cea mai puternică otravă a scrisului
stăpâneşte pe cei ce nu pot judeca în deajuns.
Ea a creiat o pleiadă de piraţi cari găsind, de-
buşee în mediul strâmt şi numeros, se îmbogă­
ţesc repede eclipsând geniul prin forţa materială.
Invidia, un alt factor de o îndărătnicie crasă,
face ca adevăratele valori literare să fie ocolite
acolo, prin şeful gărei; eontribuţiunile .se vor
trimite pe adresa: „Administraţiei Revistei Cluj".
Până în prezent au subscris :
Predescu, şeful gărei Sârhighi . . . lei 50.—
Zenovie Călin, acar „ . . . „ 20.—
Const. Ionescu, şeful gărei Careii Mari „ 120.—
Salamescu, şeful gărei Topii ţa Rom. „ 5 0 0 . —
Total lei 690.—
Subscripţia şi adesiunile sunt deschise.
şi ajută senzaţiei să domine. Câţi dintre cetitori
nu zic: „Ah! ce roman frumos!" sau „Ce carte
plictisitoare ! E numai filosifie!"
Aşa e omul!
La soare se uită doar prin sticlă căci altfel
nu'i poate privi. JSfu vrea să ştie că în jurul a-
cestui monstru arzător trăeşte o lume de aştrii
sub o aspră lege de perfectă rotaţie. E singu­
rul exemplu după care ni se poate ordona via­
ţa, însă nu toţi văd farmecul ei prin acelaşi vârf
de înţelepciune.
Mulţi, foarte mulţi, scriu rară să ştie pentru
cine. E un mijloc democrat prin care toţi, de
la Vlădică la Opincă, pot sta ele vorba fără să
simtă ciuda sforăiturilor pline de miros sau stropi;
el îngadue o atitudine comodă. Prin scris nu poţi
spune minciuni pe cari ai vrea s i nu. le recu­
noşti.
Pana, ca şi limba, este deopotrivă dătătoare
de dulceaţă sau amărăciune, dar numai un ar­
tist o poate mânui.
In marea, demnitate a scrisului, singură na­
tura călăuzeşte pe cel ce l'a ales.
Concursuri premiate
Un generos bogat, punând ta dispoziţia noastră
lucruri de o frumoasă şl neîntrecută valoare
ne-am hotărât să le oferim ca premii acelora
dtntre funcţionarii C. F. R. cari vor desvolta
o temă cu unul din următoarele subiecte :
I m p o r t a n ţ a funcţiune! ce î n d e p l i n e ş t e candidatul
acestui c o n c u r s .
Rolu! p e d e p s e l o r .
C e este Direcţiunea G e n e r a l ă ?
Rezultatul ne va fi trimis până la IJ Ianua­
rie 1933 ; articolele premiate se var publica gra­
tuit în revistă.
 Nr. i E R O I I
5 # Societate! S capabili suferim pe urma plăgilor mistice.
c
Ca ă nu mai rezum inutil documente dove­
ditoare că sufocantele condiţiuni de trai exista
încă din cele mai ruginite vremuri, mă opresc
la vocile cari zilele trecute s'au rostit cu greu­
tate în Parlamentul Ţărei. E o puternică inter­
pretare din plânsul funcţionarismului de stat. Ea
învie culorile din tristul tablou al cerşetorilor
în haine negre peticite şi cuprinde toate nuanţele
unei stări de lucruri intolerabile. Autorii nu au
pus farmec şi în încheere, uitând că lucrează sub
impulsul unor sentimente cunoscute cari au putut
răsări în timpuri fericite.
Azi nu mai e aşa! Nu trebue să ne măgulim
şi să nu observăm că mărirea s'a transformat în
decadenţă, vulturii în' lilieci şi bunătatea în sar-
latanie. Dumnezeu însuşi pare că şi-a întors
privirea de la noi!
Unde este raţiunea?
Frumosul dar al educaţiei a dispărut din faţa
vorbăriei dând loc convingerilor pipăibile cari
întunecă chiar rostul vieţei.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
N'avem voinţă! Cine spune?
Natura, despotica stăpână a firei, ne-a înzestrat
cu o nemăsurată doză de voinţă; dărnicie cum
poate n'a avut nici în timpul piramidelor. Voinţa
e atât de puternică în cât nimic nu o poate clinti.
Cine nu vrea să trăiască uşor? Cine renunţă
să alerge orbeşte după acest drept fără să vadă
pe unde calcă? Cine . . . priviţi în toate părţile
peste întinsul deşert unde nimic nu vine să dea
semnul vieţei.
Iată motivul pentru care trăim atât de rău şi
fără speranţă de îndreptare!
Cine va protesta de îndrăsneală, să ştie mai
dinainte că . . . . aşa este!
Uite am luat oglinda magică din perete, m'am
uitat crunt în adâncurile ei neînţelese şi tot tim­
pul mi-au defilat zoriţi prin faţă câte un exem­
plar omenesc din toate straturile sociale; un fel
de monştrii cărora doar stomacurile le lipsea ca
să înghită întrega suflare a nemerniciei. Nu
le-am cetit, dar le-am văzut şi cele mai ascunse
cute sufleteşti. Ai o senzaţie plăcută privind o
astfel de paradă.
Fie sigure umbrele mele că vor pieri acolo în
lumina care mi le-a arătat. M'am mulţumit vă­
zând, de şi era îngrozitor.
Figurile oglindei mele se cunosc bine una pe
alta. Trăesc în imperiul fantasmagoriei nutrind
ambiţiuni, gânduri duşmănoase de strivire reci­
procă; ocolesc posibilitatea întâlnirilor şi se întrec
în minciuni şi făţărnicii. ,
7i
Oglinda mea nu minte, vorbeşte şi-mi destăi-
nueşte că noi ceşti-lalţi muritori pacienţi şi in­
Mult m'am trudit să găsesc o acţiune de pa­
ralizare în parte a acestor fenomene haotice. E
greu să convingi pe cei ce nu pricep sau cred
în imposibil.
„Contra unui rău mare, pornit din individua­
litate, nu poţi opune de cât unirea tuturor forţe­
lor suferinde in reciprocitate".
Sunt 25 de ani de când mă chinuesc să înţeleg
această frază pe care mi-a lăsat'o scrisă un bă­
trân'. 'Mi-aduc aminte că în diferite împrejurări,
mai'ales la înfiinţările de societăţi, moşul simţea
bucurie servind'o ca introducere enigmatică.
Cu toate astea, îmi închipui că nu poate fi
vorba de cât de societăţi. Ar cam fi avut dreptate,
căci pe bolta socială vedea atâţia aştrii, mari şi
mici, încrucişându-şi calea în variate culori stră­
lucitoare ce'i înfăţişau decorul visului ciudat.
Sunt instituţiile, aşezămintele şi întreprinderile
de muncă complicată cari îşi întind activitetea
în toate direcţiile spre a ţese fermecatul scutec
al durerei; — e organismul vieţei, — acumulatorul
contribuţiei insului inconştient.
Toate alcătuesc frumosul ce răsare din exploa­
tarea reciprocă, produs al intelectului — teribilă
armă în lupta de preponderenţă — bazat pe munca
celor mai înverşunaţi duşmani ai lui.
Privind lucrurile în plină descompunere ni se
înfăţişează evident două tabere de ostatici sociali,
baza şi înălţimea, plutind în aceiaşi atmosferă
dureroasă de voinţă contrară.
Prima nu pricepe frumosul general pe care îl
închipue ca numai pentru sine. închipuirea îi
absoarbe toată atenţia eclipsând efectuai dreptu­
lui de putere al legilor naturale şi face să se
simtă mai repede senzaţia • momentului de cât
scopul.
Am ajuns aproape de plauzibilitatea motivului
de frecătură al claselor sociale.
Dintre toate, între ciocan şi nicovală, găsindu-
se clasa funcţionărească, e logic să suporte în­
treaga căldură a acestor frecuşuri cari o ţin în
stare de somnolenţă. Neutralitatea ei faţă de
curente menţine echilibrul cumpenei şi pentru a
câştiga forţa spre partea aurită, trebue să'i rupem
vălul.
Crescut în rândul funcţionarilor de cale ferată
mă simt obligat să încep cu noi.
Avem nevoe de două cuţite, material şi mo­
ral, cu cari să deschidem acţiunea; în primul
rând material, peritru că ciclul împrejurărilor îi
dau vot de întâetate şi este mai frapant.
In numărul viitor voi expune modalitatea coa-
gulârei lor.
 8 No. i
iOOQQOOOOOOQQOQJ
0 I. HELIADE RADULESCU
V T T
Limba noastră şi naţia are trebuinţă de multe
feluri de scrieri, şi atunci va înainta şi una şi
alta, când fiecare scriitor, după ce îşi va do­
bândi cunoştinţele trebuincioase la materia sa,
îşi va simţi într'adevăr solia ce a primit de sus
sau care şi-a dat'o singur. O creştere mai întâi
pregătitoare spre o asemenea însărcinare nobilă,
cunoştinţa limbei în care este să scrie cineva,
un chip de vedere al lucrărilor mai presus de
a gloatei, simţirea cu întregime a soliei sale,
dorinţa în deobşte a binelui şi stârpirea răului:
acestea sunt ce se cere clela un scriitor care
voeşte a contribui spre regeneraţia unui norod,
al cărui el ambiţionează a se face autor.
Dorinţa de a scrie, fără a avea cineva
aceste însuşiri neapărate, se face manie într'un
BCU Cluj / Central University Library Cluj
cap slab sau într'un june, care sau arde de un
neastâmpăr să producă ceva, sau, fiindu-i urâtă
osteneala şi supunerea la o disciplină oarecare,
i se pare mai comod a se face cunoscut prin
mijlocul scrisului şi tiparului, fără nici unul din
mijloacele neapărate unui scriitor. Scrisul atunci
la astfel de oameni cade din mărimea cea folo-
*sitoare şi, ajungând la abuz, se face vătămător
celorlalţi şi mai cu deosebire celui crezut de
autor. Această manie împinge pe om să scrie
în limba ce n'o cunoaşte bine, să scrie despre
lucruri ce nu le înţelege ; să judece despre în­
tâmplări a cărora nu le cunoaşte pricina nici le
ţine şirul; să supere pe semenii săi socotin-
du-se că printr'aceasta va întărâta băgarea de
seamă a oamenilor, a'şi pierde vremea şi a se
cobora până a se gândi şi la dânşii. Şi aceştia
sunt aceia pe cari duhurile cele mari ai vea­
cului nostru îi numesc lepra literară, vermi ce
se târăsc prin urdori, insecte ale unui trup mare,
pricini ce se ascund în coama leului, fără a avea
nici o deosebire de cei cari mişuesc în stratul,
ramatorilor.
Spre îndreptarea unor astfel de abuzuri foar­
te păgubitoare Literaturei şi Naţiei, s'a alcătuit
IOOOOGOOO
o
MU Q
un articol intitulat „Domnul Sarsailă autorul".
Aci, în acest nume de Sarsailă se personifică a-
buzul şi ridicolul tuturor celor ce, sau din ne
ştiinţă sau din patimă întrebuinţează, aşa de ne­
trebnic, scrisul, fără a aţinta la nici o folosinţă
oarecare de morală sau instrucţie. Cu acest
domn Sarsailă nu se înţelege nimeni curat, dar
nici nu se lasă vre unul din ridicolele cunoscu­
te ; fiecare îşi are partea sa în acest autor îm-
peliţat în Sarsailă. Unul îşi vede limba, altul
ideile, altul maniera, altul stilul, altul neştiinţa
altui abuzul. Fie ca râzând toţi de Sarsailă ima­
ginat, să nu'şi ia nimeni asupra şi fiinţă acestui
ideal de ridicol autoral, şi să se coboare până
la mişălia de a'şi schimba numele singur şi a
zice că el este acel domn Sarsailă. Rază fiecare
de această iazmă şi facă şi de aci înainte ca,
voind să scrie să nu-i semene întru nimic;
simtă mai bine dignitatea scrisului şi trebuinţe­
le limbei si ale naţiei. .. .
(Fragment)
In istoria literaturei româneşti vedem între-
buinţat pseudonimul şi anonimul mai întâi în
traducţiile cărţilor bisericeşti, în care se vede
curat smerenia traducătorului fiecăreia cărţi bi­
sericeşti. Cei mai mulţi dintr'înşii, îndrăsnesc a
zice, au fost Moldavi şi Ungureni, care ne-au
creat o limbă pe o scară aşa de mare, şi ne-au
legiuit nişte tipi, de la cari din nenorocire în
ziua de astă-zi se depărtează mulţi din fraţii
noştri de dincolo de Carpaţi, întrebuinţând Un-
gurisme, germanisme şi latinisme în frase şi
perioade. Numele acestor nemuritori traducători
ar aţâţa iubirea de sine, ambiţia şi slava fie­
căreia provinţii române şi ar face pre mulţi din
scriitori a se ruşina să nu înapoeze şi să nu
degenereze limba. Nu este aci vorba ca fiecare
să-şi scrie dialectul său: un dialect avem toţi
şi numai aceia au scris bine româneşte, câţi au
 Nr. x E R O I I
cercetat limba în natura ei. Noi avem scriitori
Moldavi, şi au fost şi sunt dragi în toate pro­
vinţiile române, scriitorii ungureni şi au fost şi
sînt primiţi şi plăcuţi peste tot locul unde se
vorbeşte limba noastră; scriitorii munteni şi au
avut aceiaşi plăcută soartă, pentru că au înţe­
les şi cunoscut limba, fără a o împăstriţa cu
străinisme împrumutate. . . .
Am zis că anonimele cu care s'au slujit tra­
ducătorii cărţilor bisericeşti au fost o dovadă de
smerenie. De atunci încoace fiecare scriitor şi-
au pus numele; Pseudonimele se arătară de la
începutul gazetelor româneşti. Puţine se văd,
care să aibă în sine un îndemn al smereniei.
Cel mai prielnic pseudonim vedem în cele ce
s'au publicat sub numele de Carol Nervii (C.
N e g r u ţ i ) . . . De la Nervii în colo mai vedem
oarecare litere iniţiale în gazetele Transilvani­
ei, care nu dovedesc alta, de cât o temere
oarecare de a se expune în critica publicului.
Rămăşiţa pseudonimelor nu este de cât un bal
mascat literar, mai îngălat de cât cele ce fac
BCU Cluj / Central University Library Cluj
în acele locuri unde bufetul, în loc de orjate
şi limonade, roşeşte de pahare de vin, al cărui
fum şi duhoare aduce greaţă privitorului treaz.
Acolo e numele numai de mască; căci măscă-
raţii sunt toţi cunoscuţi. Singuri îşi pun şi îşi
ridică obrăzarul sau obraznicul ce îl numesc
mască. Si cu astfel de' pseudonime se poate făli
sau pângări literatura noastră abia în scutice.
Din cele zise se poate vedea cât unui scrii­
tor pravilnic şi drept înaintea conştinţelor sale,
poate să fie ertat pseudonimul sau anonimul.
Totdeauna însă mai bine este a-şi pune cineva
numele său de faţă la ori ce scriere. Frica, te­
merea, mişelia, procleţenia sînt. totdeauna nişte
slăbiciuni şi viciuri ale omului
Scritorii este bine a-şi întrebuinţa mijloacele
cele cinstite; şi redacţiile şi tipografiile româ­
neşti să nu se coboare nici odată a se face
\organe ale neruşinărei. . . .
Jupan l@n
(nuvelă)
In vara trecută un preot cuvios din mahalaua
Popi-Rusu, îşi făcea o reparaţie totală a unor
case, ce îşi cumpărase de curând. Intre ţiganii
salahori se afla şi jupan Ion, care lucra cu băr­
băţie. Toţi meşterii îşi primiau, după obiceiu,
plata Sâmbătă s e a r a ; jupan Ion, dela cea d'ân-
tăi seară a zilei ce a întrat în lucru, veni la
părintele să'şi ceară leafa pe ziua aceea. Preo­
tul ocupat, gândi că nu mai vine pe a doua zi
la lucru şi îi dete al său. A doua zi jupan Ion
iar era la lucru; seara, iar veni să-şi ceară
plata; preotul îi dete iar dreptul ce i se cuvi­
ne. A treia seară, cam supărat, părintele îl în­
treabă :
— Măi, ţigane, toată lumea îşi ia paralele
Sâmbătă seara ; tu ce mă superi în toate serele.
—' Să trăeşti, cinstite părinte, nu te supăra ;
de vrc-un bine nu m'aş face eu mai uricios şi
de cât un ţigan de laie. Eu sunt ţigan de vatră
şi m'am învăţat cu omenia. .
— Na, îţi dau astă seară, zise preotul, dar
de aci înainte să nu mă mai superi.
— Să dea Dumnezeu, cinstite părinte ! şi
se duse ţiganul oftând.
A patra seară jupan loan iar era cu căciula
în mână înaintea părintelui -şi înălţa din umeri
plecându-şi capul la o parte.
— Măi, nu'ţi am zis să nu mă mai tot superi ?
zise preotul; n'am schimbat astă seară. Aşteap­
tă până Sâmbătă.
Bietul ţigan începu să se scarpine în cap :
— Vezi c ă . . . cinstite părinte . . . sfinţia ta . . .
şti una şi eu ştiu două.
— Care sunt două ale tale? întreabă preotul
cu ironie.
— Că şeapte guri nu pot să aştepte până
.Sâmbătă. Eu sunt rob la o casă boerească din
copilărie, încă de la tatăl cucoanei pe care am
crescut'o pe braţele mele şi, când s'a măritat
m'a luat de zestre în casă. Boierul, stăpânul
meu cel nou, a murit de câţi-va a n i ; în vara
asta muri şi cucoana, Dumnezeu s'o i e r t e ! şi
i-au rămas doi copilaşi. Mai am şi eu doi şi cu
nevasta mea şi cu o bătrână din casă, facem
şapte inşi. Copii stăpână-mii n'au pe nimeni;
de m'oi duce eu seara cu mâinele goale, ce
fac pe a doua zi şapte guri ? Asta e pricina,
părinte de sunt aşa de ţigănos.
Preotul rămase pe gânduri; se uită la jupan
Ion clătinând din cap şi zise :
— Cu adevărat, fătul meu, că dumneata ai
 IO E R O I I
a
ştiut u ă şi e n m a i n a . s mă ierţi şi ţ j e
d o u
u u n frăţire a oamenilor; de l'ar ţinea cu toate în­
rubla asta . . .
Cine are inimă încai de om, dacă mu şi de
creştin, nu crez să nu fie mişcat şi până la la-
crime, văzând inima cea frumoasă şi nobilă a
acestui rob ce ştiu a'şi crea o libertate cu mult
mai frumoasă în însuşi sânul robiei sale. Jupan
Ion a despăgubit pe Dumnezeu de toate greu­
tăţile oamenilor ce l'au mâlmit dela creaţia lu-
mei până acum. A fi cineva liber cu atâta vir­
tute nu e mirare. Rob însă! Hei nu ştiţi, libe­
rilor, ce va să zică robul! El n'are mumă, n'are
tată, n'are fraţi, n'are copii, căci totd'auna e în
primejdie de a fi vândut la un capriciu, la o
poftă a stăpânului şi a fi depărtat de dânşii.
Cine îl învaţă pe el fapta cea bună ? Cine îi
dă exemplu de generozitate ? Cine îi insuflă
milă, când pildele pe pielea lui sunt foarte as­
pre ? In el sufletul e sălbatec, sentimentele în­
gheţate şi sterpe, inima împetrită şi tare ca pi-
cioarele'i goale împedecate de feare; mintea'i
mărginită şi strânsă ca şi fruntea ce i-o încinge
BCU Cluj / Central University Library Cluj
infame şi grele coarne; el n'aude numele de
om şi uită şi numele de botez; pe lângă cioară,
cel din tot minutul cu care e familiarizat. Apoi,
de l'ar şi învăţa cineva tot moralul Evangheliei,
care ar fi carte profană fără dumnezeiasca în­
• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
Fasfi¥ai pentru m o n u m e n t u l lui MiSiai Viteazul
In seara de 25 Noembrie a. c. la ora 8 va
avea loc în sala Teatrului Naţional din Cluj un
festival, dat pentru strângerea de fonduri nece­
sare ridicării unui monument marelui erou Mihai
Viteazul, ce se va ridica pe mormântul dela Turda.
Se va reprezenta :
a) Conferinţă, ţinută de dl general C. Găvă-
nescu, cu proecţiuni cinematografice : „Nouă
luni din domnia lui Mihai Viteazul".
b) Diferite proiecţiuni cinematografice din lo­
calitate : Vizita M. S. Regelui şi a familiei domni­
toare în Cluj, vizita A. S. Regale Principele Carol,
în Cluj, etc. etc.
c) Concert de cor şi solo, executate de doam­
ne şi domni din societatea cluianâ.
Nr. i
destulările ; de l'ar pune stăpânu-său alăturea
cu dânsul, e destul că a avut cineva înjosirea
şi necreştinătatea de a'l ţine rob, şi el e în tot
dreptul de a crede că vede nişte pui de şerpi
în copiii stăpânului său, a căror cea dintâiu
treabă când se vor mări, cum sunt săraci, nu
va fi alta de cât să'i v â n z ă i a mezat, cu suflete
cu tot, bieţii copilaşi! Puneţi-vă în starea robi­
lor virtuoşi din lume, şi atunci să vă văd vir­
tutea.
De se gândea la multe ca acestea jupan Ion
şi nu avea putere de a munci şi a hrăni pe
micii săi stăpâni, socotiţi-vă câtă generozitate ;
iar dacă, om al lui Dumnezeu, nu se gândea la
nimic şi făcea binele fără să ştie că'l face, nici
cui îl face : făcea binele din instinct fără să facă
răul din instinct. Socotiţi-vă câtă nevinovăţie !
Locurile cele mai frumoase în raiu trebue să fie
păstrate pentru îmbunători ca jupan Ion. Dom- '•
nilor poeţi, cu ideile veacului, jupan Ion vă
poate inspira mai mult de cât un r e g e ; fapta
lui trebue să libereze pe toţi fraţii lui din robie;
şi aceasta trebue s'o vedeţi ca o auroră a zilei
cei mai mari şi creştine, în care pământul ro­
mânesc nu va cunoaşte numele de rob, dacă e
Dumnezeu în cer.
d) Proiecţiuni cinematografice : ocolul pămân­
tului făcut de A. S. Regală Principele Carol,
Moştenitorul tronului".
Fondul strâns este destinat în întregime ridi­
cării unui monument marelui erou la Turda.
Toate biletele se găsesc de vânzare până. la
21 Noembrie seara la casa Teatrului Naţional
Dela 22 până la 24 Nov., se găsesc de vânzare
la librăria Anca, „Cartea Românească" şi la
domnii şi doamnele membrii din comitet, iar în
ziua de 25 Nov. la casa teatrului.
• In vederea marelui scop ce se urmăreşte
rugăm publicul clujan să dea tot concursul.
 Nr. i E R O I I
Transporturile
Printr'un nou ordin intrat în vigoare de la 1
MaiţJ a. c , Direcţiunea Generală C. F. R. a schim­
bat faza vechiului regim de încărcări al transpor­
turilor cu permise C. C. T. şi C. R. T.
Este una din cele mai fericite inovaţii bazată pe
un larg spirit de dreptate. Cu aceasta se astupă
gura tuturor cârtitorilor contra demnitâţei şi cins­
tei acestei valoroase instituţii, sfârşind cu oboseala
costisitoarelor zile pierdute Ia uşa comisiunilor
atât de aglomerate în lucrări.
Acum transportatorii au deaface numai cu şeful
gărei unde vor să'şi încarce marfa. Lui i se pre­
zintă si îi cere vagoane, căci încărcările se fac la
rând în ordinea cererilor ce i se adresează.
Pentru ca să poată obţine vagoane'transporta­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
torul este obligat să aducă marfa în gară şi s'o
depoziteze pe locul ce i se va arăta de şeful gărei.
De această obligaţiune sunt scutiţi acei cari în a-
propierea gărei au magazii, locuri- de depozit,
fabrici cu sau fără linii de garaj (industriale) cât
0
şi acei cari au mărfurile în localităţi depărtat' , nu
vor, sau nu Ie pot aduce în gară fiind incendiabile,
expîosibde, supuse stricăciune! sau mortalităţei.
Mărfurilor ce nu sunt depozitate în gară, trebue
să li se dovedească existenţa. Constatarea existen­
ţei, în locurile unde este posibil, se face de şeful
gărei asistat de un delegat al autorităţilor admi­
nistrative locale care va certifica acest lucru. In
locurile unde din cauza depărtărei şeful de gară
nu se poate deplasa, existenţa mărfei se va con­
stata prin certificat emis de Prefectură sau Primărie.
Mărfurile depozitate în gară pe locurile oferite
iară chirie, rămân în păstrarea Căilor Ferate. Ele
constitue garanţia pentru comandarea şi încărcarea
la timp a vagoanelor cerute.
Transportatorii cari nu pot depozita mărfurile în
gară şi nu au magazii în apropierea gărei pot cere
vagoane depunând la cassa staţiunei, contra chi­
tanţa, o cauţiune de 800 lei pentru fiecare vagon
comandat. Cauţiunea se restttue depunătorului în
cazul când şi-a încărcat marfa în termen, sau când
• am»
Szâllîtpânyolc
A CFR. vezerigazgatdsâga f. e. mâjus 1 -toi egy
uj rendelettei megvâîtoztatta a CCT. es CRT. al­
ta! kiadott engedelyek alapjân tOrteno kocsi rako-
dăsi rendeletet. A vezengazgatosâg ezen elhatâ-
rozăsa, a legfontosabb cselekedeteknek egyike,
amely felieiien igazsâg alapjân ăl!.
Ezălta) megszunt az ezen nemeş inte'zmeny be-
csulete el!en torok aknamunkâja, es veget vetett
a bizottsâgok ajtajai elott valo âcsorgăsnak, e sok
oknedkuli jdovesztese'gnek. A szăllitdknak ezentul
csak azou ăllomâs fonolcCvel .van dolguk, amely
âiîomâson ohajtjâk âruikat berakni. Az ăru bera-
kâsa az âlIomâsfonOknel valo jelentkezes sorrend-
jeben tortenik. Hogy a szâllito kocsit kaphasson,
koteles a feladandd ârut az âHomâsra kihozni, e"s
e!he!yezni az âlloinăsfonok â!ta! kijeîoit helyre.
Ezen kotelezetfseg aldl fo! vannak mentve azok
a szâllitdk, akiknek az ăllomâs k6zele"ben rakfâ-
ruk, lerakafjuk, gyăruk (iparvâgânnyal vagy anel-
kiil) van. Ugyancsak ezen kedvezme"nyben re"sze-
sulnek azok is, akiknek az ârujuk az âllomâstol
tâvoleso helyseghen van elhelyezve, valamint ha
az ăru robband, vagy fuzveszelyes, romlandd vagy
pusztulăsnak van kiteve. Az âllomâsra ki nem hoz-
hato âruk leteze'set a tulajdonos tartozik igazolm.
Az âruk leteze"senek megâllapitâsa azon helyse"-
gekberi, ahoî Iehetseges, az ălîomâsfonok egy ha-
iosâgi tisztviselo jelenle'teben torfe'nik. Azon helye-
ken, ahol az âllomăsfonOk kiilombozo okoknâl
fogva nem lehet jeien ilyen megâllapitâsnâl, ott a
polgărmester vagy fd'ispâni hivatal âltal kiâlljtott
igazolvânnyal tartozik a felado az âru l£tezese"t
igazolni.
Azon âruk, arnelyek az âllomâson vannak le-
teve es be"rne!kiili helyein vannak elraktârozva,
a CFR. alta! oriztetnek, es garanciât ke'peznek a
kert kocsiknak a kello idoben va!6 megrakâsâe'rt.
Azon feladdk, akik nem tudjâk a szâlliiandd ârut
az âiîomâson elheiyezni vagy nincs raktâruk an-
nak k5zele"ben sem, keThehiek kocsikaf, azonban
minden egyes kocsiert az ăllomâs pe"nztărâban tar-
 12 E O R I I
a retras'o de la expediere înainte de a i se da
vagon pentru încărcare, înapoind chitanţa.
Odată cu depozitarea mărfurilor sau depunerea
cauţiune! se întocmesc scrisorile de trăsură. Ele
se dau şefului de gară pentru înregistrare. Astfel
se închee contractul între predător şi calea ferată.
Să admitem cazul că mie ca predător, în faţa
contractului ce am încheiat pe baza unei comande,
între timpul de când am depus scrisoarea de tră­
sură şi până la posibilitatea expedierei, mi s'a a-
nulat comanda. Regulamentul de transport c. f. r.
îmi oferă mijlocul de scăpare. In urma unei dispo­
ziţii scrise, pot retrage marfa de la expediere şi o
pot duce chiar înapoi acasă dupăce am remis staţiei
duplicatul scrisoarei de trăsură împreună cu toate
anexele şi taxele cuvenite, atunci când nu este
posibilă schimbarea destinaţiei transportului pentru
a'rrii satisface eventual o nouă comandă.
Scrisorile de trăsură se întocmesc pentru 10, 15
20, 25 sau 40 tone, după natura vagonului nece­
sar la încărcarea mărfei.
Nu are nimeni dreptul să înscrie în aceiaşi zi,
BCU Cluj / Central University Library Cluj
la aceiaşi staţiune mai mult de 50 tone mărfuri
ori c re ar fi felul lor. ,
In caşul când un transportator are de expediat
mărfuri în cantităţi mai mari de 50 tone, va soli­
cita în zilele următoare însciierea până la complec-
tare. Are dreptul să întocmească odată scrisorile
de trăsură, pentru întregul frarisport, cari vor fi
date şefului de gară spre a înregistra din ele în
fiecare zi pentru cantitatea de 50 tone până la ter-
mirare. Dispoziţia de mai sus previne abuzurile
cari s'ar face de cei ce ar înscri'mărfuri în canti­
tăţi considerabile acaparând ast-fel întregul» trafic
al uneia sau mai multor staţiuni.
Excepţie dela această regulă fac stabilimentele
industriale cărora Direcţiunea Generală le poate
spori cota dreptului de înscriere la mai mult de
50 tone pe zi. Sporirea se aprobă când stabili­
mentele dovedesc că au puterea de producţie mai
mare de cât dreptul de înscriere.
Sindicatele industriale cât şi marile întreprinderi
ce au diferite convenţii cu c. f. r. se bucură de un
regim cu totul special.
Mărfurile adresate C. F. R. şi a căror expediere
se face pe baza unui mandat de transport regie
(taxe gratuite) se pot înscri odată în cantitatea
întreagă specificată pe aceste mandate.
Nr. i
tozrak egy nyugta ellene'ben 800 lei Osszeget
mint IeteM (kocsifoglalo) befizetni. A lete't vissza-
adatik a felnek akkor, ha a szâllitand<5 ârut be-
rakja a meghatârozott idoben, vagy ha az ărut a
kocsi rendelkeze'sere val6 bocsâjtâsa elo'tt vissza-
vonja. Az âru berakâsâval, vagy a lete't befizete'-
sevel egy idoben kiălîittatnak a fuvarlevelek e"s
âtadatnak az âllomâsfo'noknek iktatâs vegeît s
ezâltal megtartent a szerz6de"s a vasut es szâlli-
tand6 fel k5z0tt.
Tegyiik fel, hogy en mint szâ!lit6 (fe!ad6) az
igy megkotott szâllitâsi szerzode'ssel szemben egy
rendele's alapjân, a fiivarleve"! lete"tele, e"s a szâl-
litâs lehetose'ge kOzti ido'ben a rendele's megsem-
misittetik (storniroztatik). A CFR. szâllitâsi sza-
bâlyai alapjân a fe"I nem kârosodhatik. Egy irâs-
beîi hatărozat alapjân a fe"l visszavonhatja az ârut
a szâllitâst61 6s haza viheti, minekutân visszaszol-
gâltatta az âllomâsnak a fuvar!eve"l mâsodpe'ldă-
nyât az osszes melle'kletekkel e"s az esetleges ille-
te"kek lefizetdse utân, felte've, hogy a szâllitâsi
irâny megvăltoztatâsa nem !ehetse"ges, ami âltal
esetleg nem tehet eleget egy uj megrendele"snek.
A fuvarlevelek 10—15—20—25 vagy 40 tonnâra
ălh'ttainak ki, amilyennemu a megrakandd- kocsi.
Nincsen senkineksem joga ugyanazon napon ugyan-
azon âllomăson 50 tonnânâl (obb âru berakâsâra
elojegyeztetni magât. Azon esetben, ha egy fel-
addnak 50 tonnânâl t5bb szâllitand6 ăruja van, a
k5veto napokon szăllithatja el, joga van azonban
a fuvarleveleket egyszerre kiăllitani az'egesz szâl-
iitmăny resze're es âtadni iktatâs vegeît az âllo­
mâsfo'noknek, de naponta csak 50 tonnănak meg-
felelo' fuvarlev^l iktattatik be. A fenti rendelkez^s
megakadâlyozza azon vissza^i^seket, hogy egy e"s
ugyan3zon szâllit6 nagyobb mennyi.-^gii ărut ad-
hasson fel ugyanazon napon, miăltal igenybe vennd
tobb âllomâsnak a teljesito ke^pess^gdt. Ezen ren-
delet a!61 kivitelt kepeznek az ipari văllalatok,
amelyeknek a vezerigazgatosâg megengedi, hogy
naponta 50 tonnânâl tobb âru szăllitâsra elojegyez-
tesse magât, ez is csak akkor engedelyezheto, ha
a vâllalat bebizonyitja, hogy nagyobb az eloâllit6-
kepessege, mint a beiktatandâ mennyis^g. Az ipari
sindikâtusok, nagyobb văllalatok, amelyek ktilon-
bâzo szerzode'ssel birnak a CFR.-rel szemben,
ege"sz kiiionleges eljârăs alâ esnek. CFR. cimre
sz<516 âruk, amelyeknek szâllitâsa „Mandat de
 Nr. i
Calea Ferată nu îşi ia sarcina să avizeze pe
proprietar când îi soseşte vagon pentru încărcare.
După ce s'a înregistrat marfa, proprietarul ei este
obligat să se intereseze de sosirea vagonului sau
vagoanelor, pentru a le putea încărca în timpul de
6 ore cât îi este îngăduit de C. F. R. întârzierea
încărcărei peste timpul de 6 ore grevează trans­
portul cu taxele de locaţie cuvenite.
In cazul când proprietarul mărfei pentru care a
sosit vagoanele, nu se prezintă timp de 24 ore
pentru a face încărcarea, transportul se consideră
ca retras din oficiu ; se şterge din registrele gărei
iar vagoanele se dau celui ce urmează la rând.
Transportul considerat ca retras, se încarcă cu
taxa de locaţie cuvenită pentru 24 ore, plus dife­
renţa sumei până la 800 Iei de fiecare vagon
fâcându-se venit extraordinar în folosul Administra­
ţiei C. F. R. - Un asemenea transport găsindu-se
depozitat în gară pe loc oferit de C. F. R. fără
chirie, după expirarea celor 24 ore de locaţie, se
supune la taxele de magazinaj.
Proprietarul transportului retras poate să ceară
reînscrierea cu alte formalităţi, la rând şi in urma
BCU Cluj / Central University Library Cluj
tuturor celor aflaţi înscrişi până la noua sa pre­
zentare.
Celor ce refuză achitarea taxelor penale şi dacă
acestea nu au de unde fi acoperite li se ridică
dreptul de a mai transporta mărfuri pe C. F. R.
Pentru respectarea rândului de înscriere şi încăr­
care mărfurile sunt clasate în 4 grupe.
Grupa I. Cuprinde toate mărfurile de regie')
colete sau vagoane complecte adresate diferitelor
servicii cât şi funcţionarilor c. f. r.
Dreptul de a dispune asupra acestor mărfuri îl
are numai calea ferată. -
Grupa II. Cuprinde toate mărfurile adresate
ă
autorităţilor militare şi civile ) din ţară.
Mărfurile acestei grupe sunt separate în 2 clase.
CLASA A. In această clasă sunt repartizate măr­
furile destinate consumului intern cari după expedi­
ere nu pot fi schimbate pentru export, având prio­
ritate în următoarea ordine:
') Regie sunt mărfuri de orice n a t u r ă a căror expediere
pe C. F . R. se face în baza unui m a n d a t de t r a n s p o r t
gratuit sau cu p r e ţ redus, emis de autorităţile C. F . R.
J lon rendeletben megkiildott fogyasztâsi. szovetke-
) Autorităţi civile faţă de Direcţiunea G e n e r a l ă C. F . R.
s-unt: Prefecturile, Primăriile, Co isiunile de aprovizio­
nare şi c u m p ă r a r e , Eforia spitalelor civile cum şi C <o-
perativile Săteşti comunicate staţiilor prin ordine
speciale.
£ O R I I îi
Transport" alapjân tortenik, elojegyezheto a Man-
datban felti'mfetett ege'sz mennyise'g. A kocsinak
berakăs vegett valo megerkez&et a CFR. nem
ke.di kiilon a felad6vsl, ez ut6bbi kâteles erdek-
lodni az âilomâson, a kocsi, vagy kocsik rneger-
kezese felol, h o g y a z o k a t a CFR. âltal rnegâlla-
pitott ido'bm, azaz 6 6ra aiatt megrakhassa. A 6
6rân ful val6 meg nem rakâst, kocsiăiiâspenz ter-
heli meg az ârut. Ha a tulajdonos, akinek r^szere
megerkeztek a kocsik es 24 6ra alatt nem jelent-
keziK, hogy az ărut berakja, a szăllitmâny mint
visszavontnak tekintetik e"s az ăiiomâs re'szerol
tOroltetik az ikiato konyvbol s a kocsik âtadatnak
a sorban utăna kovetkezo felnek. Minden ilyen-
keppen visszavont szâllitmânyerf, a felad6 24 drâra
kocsiâllâspenzt, valamint minden kocsieYt 800 leig
terjedo kijliinbozetet tartozik fizetni, es ezâltal az
inte'zetnek rendkiviili beveîelt kepez. Ha az a
szăllitmâny a CFR. âltal felajânlott b^rneikdli
helyen van elhelyezve, 24 6ra eiteîtevel M£G kii­
lon fekberrel terhelik meg. Minden visszavont-
szăllitmâny tulajdonosa, kerheti az ârunak ujbdl
va!6 beiktatăsât, ameiy engedelyezheto mâs mf>-
dozatok mellett. Akik inegtaggdjăk ezen dij befi-
zetese't vagy nincs mddjukban azt fedezni, ezen
egyenektol megvonja a CFR. a szâllito jogot.
A beiratkozâs rendjenek betartâsa vegett az
âruk berakâsa 4 -esoportban van megâllapitva es-
pedig:
Az I-so esoport magâbafogialjaaz osszes Regie-
beli intezeti ârukat.
(Regie ăruknak nevezzuk mindazon ârukat,
amelyeket a CFR. hat6sâg âltal kiâllitott „Man­
dat de Transport" alapjân szăllitanak ingyen, vagy
kedvezme'nyes ârban, kiilombozo ' szolg. fonokse"-
gek, valamint a CFR. alkaîmazottjai szâmâra e~s
ezen âruk folStt csak az âllamvasutnak van joga
hatărozni.
A ll-ik esoport magâba foglalja vaiarnennyi bel-
foldi katonai £s polgâri hatdsâgnak cimzett
ârukat.)
Polgâri hatosâgoknak tekinti a CFR. vezengaz-
gaf6sâga az osszes foispâni, polgărmesteri, e'Iel-
meze'si hivatalokaf, valamint az, âllomâsoknak kii­
zetek, e"s kdrhăzi eloljârdsăgait.
Ezen esoport âruit ket osztâlyra osszuk meg>
ugymint A.) e's B.) osztâly.
 a) Animale vii, brânză, carne proaspătă, zarza­
vat, fructe proaspete, ouă, pasări vii, peşte proas­
păt, uleiuri vegetale, untură, semânţe pentru în-
semănţare în epoca de însămânţate, efecte de
strămutare.
b) Grâu, porumb, făină, cartofi, leguminoase şi
făinuri, zahăr şi coloniale, orice produse alimen­
tare şi varul nestins.
c) Cereale şi furaje pentru hrana animalelor ca:
orz, ovăz, fân, paie §i alte furaje.
d) Combustibil ca lemne de foc, cărbuni, cocs.
e) Efecte de îmbrăcăminte militare.
/ ) Materiale, unelte şi maşini necesare industriei
agricole şi viticole.
g) Transporturi militare cu caracter urgent ca
rauniţiuni, detaşamente mici, etc.
h) Vin şi ţuică pentru armată.
Clasa B. Cuprinde restul mărfurilor destinate
consumului intern şi orice marfă pentru export.
Înainte de încărcare, prin schimbarea adresei sau
destinaţiei cu o altă autoritate prevăzută mai sus,
transportul nu îşi pierde rândul. Câştigă prioritate
BCU Cluj / Central University Library Cluj
când se schimbă la adresa C. F. R. cu mandat de
transport regie; îşi pierde rândul de încărcare când
se adresează unui particular.
In ambele cazuri din urmă transportul se consi­
deră retras dela această grupă şi se reînscrie în
urma celorlalte transporturi dela grupa respectivă
cu aceiaşi scrisoare de trăsură.
După expediere, transportul nu poate fi schimbat
de cât la adresa unei al;e autorităţi din această
grupă indiferent de destinaţie.
G r u p a III. Se desparte în clasele C. şi D. cu­
prinzând mărfurile adresate particularilor.
Clasa C. Cuprinde mărfurile destinate consu­
mului intern şi anume:
a) Animale vii, brânză, carne proaspătă, zarzavat,
fructe proaspete, ouă, pcsâri vii, peşte proaspăt,
uleiuri vegetale, untură, seminţe pentru însămân-
ţare în epoca de însămânţate, efecte de strămu­
tare, varul ne stins.
b) Grâu, porumb, cartofi, făină, leguminoase şi
făinuri, zahăr, coloniale şi orice produse alimentare.
c) Materiale, unelte şi maşini necesare industriei
agricole, viticole, refacerei industriale şi industria
petroliferă.
d) Vin şi ţuică.
A) âszţdly, ebbe az osztâlyba tartoznak az
osszes belfogyasztâsra szărit âruk, melyeknek be-
rakâsa ulân nem văltoztathatok kivitelre. Az el-
szâiiitâs a kSvetkezo sorrendben torte'nik:
a) e;6 âliatok, turd, friss hiis, zoldseg, friss
gytimoîcs, tojâs, di 6 szărnyasok, friss hal, nOvdny-
olaj, zsir, magvak, vetomagvak es âtkOltozkodesi
ingosagok.
b) buza, kukorica, liszt, burgonya, htivelyes-
vetemenyek es lisztek. cukor ds ftiszer, valamennyi
e'leimicikk e's oltatlan mesz.
c) gabona es âliati takarmâny, ugymint: zab,
arpa, szena, szalma es mas takarmâny.
d) tiizelo anyagok ugymint: ttizifa, sze'n es
koksz.
e) katonai ruhâk es feiszerelesek.
/ ) mezogazdasâghoz es szolld miiveleshez szuk-
seges eszkozok, feiszerelesek, gdpek es anyagok.
S) katonai szâiiitmânyok, ugymint: municid e's
kis kiilOnitmdnyek.
ti) bor- e's szeszesifaiok a hadsereg reszere.
B) osztăly, ide tartoznak a tobbi bel- e's kiii-
fSicii âruk, az utdbbi bârmiiyen kilIfOldre szânt
ăru lehet.
A szâllitmâny nem veszti el sorrendjct a cim
es rendeltetesi ăllomâs megvâitoztatăsa eseten a
berakâs eloit. Eionyben rdszesul, ha „Mandat de
Transport" alapjân szâllittatik a CFR. reszdre, e's
elveszti a sorrendet az esetben, ha a szâllitmâny
magânszemely re'szere kiildetik. E kdt utolso eset-'
ben a szâllitmânyt mint az ezen csoportbdl kile-
pettnek tekintik, e's ujbdl beiktattatik az illeto
csoportba sorrendben, ugyanazon fuvarievdliel. El-
szăllitâs utări a cim nem vâltoztathato meg, csak
valamely mâs haîdsâgnak cimdre, amely ugyan-
abban a csoportban van, a rendeltetesi hely ko-
zombos.
111-ik csoport megoszlik C. es D. osztâlyokban
s magâban foglalja a măgânfeîekoek cimzett ârukat.
C) osztdly, mely rnagâba foglalja a bel- e's
kllifoldi fogyasztâsra rendelt ârukat, ugymint:
a) edoâliaîok, turd, friss hus, zoldsdg, friss gyii-
mOlcs, tojâs, elSszârriyas, friss hal, novenyolaj,
zsir, magvak, vetomagvak, âtko!tozk5ddsi ingo­
sâgok, es oltatlan mesz.
b) buza, kukorica, burgonya, hiivelyesveteme-
nyek es lisztek, cukor, ftiszer es mâs e'leimicikk.
c) mezogazdasâgi es szblldmiivele'si gepek
 e) Materii prime pentru fabrici de produse ali­ anyagok es szerszâmok, valamint petroieum es
mentare şi îmbrăcăminte. melle'ktermenyei.
r
Clasa D. Cuprinde mărfurile ne specificate mai d) bor- e s szeszes italok.
sus destinate consumului intern şi toate mărfurile e) nyersanyagok, valamint e"lelmi es ruhagyâ-
de export. rak r£sze"re.
Destinaţia acestor transporturi nu se poate A D) osztăly, magâba foglalja mindazon âru­
schimba într'o staţie supusă restricţiunilor de în­ kat amelyek fentebb nincsenek megjelOlve, es bel-
cărcare. Mărfurile destinate consumului intern nu vagy kulfOldi fogyasztâsra vannak szânva.
pot fi schimbate cu destinaţia pentru export. Ezen szâllitmânyok .rendeltete'si helye nem vâl-
Mărfurilor încărcate în vagoane ce merg spre toztathatti meg egy berakâs, korlătozâs alâ eso
domiciliu nu li se poate schimba destinaţia de cât âllomâsokra. BeliOldi fogyasztâsra szânt âruk nem
cerând transbordare «in comptul predătorului. vâltoztathatâk kulfoldi rendeltete"ssel. Hazate"r6'
încărcarea mărfurilor de sezon se tratează prin kocsikban berakott ărunak, rendeltetesi helye nem
ordine speciale date lâ timp de Direcţiunea Ge­ văltoztathatb meg csak âtrakâs eseten, amely a
nerală. felad6 terhe're lesz vegrehajtva. Az idoszaki âruk
Mărfurile predate în vagoane complecte cu mare berakăsa a veze"rigazgat6sâg âltal kiadott kiilon
iuţeală, se încarcă peste rând. De asemenea trans­ rendelete alapjân tortemik. Gyorsâruke"nt feladott
porturile de bere se încarcă peste rând, admiţân- eg£sz kocsirakomânyok berakâsa sorrenden kivul
duli-se favoarea ca în scrisorile de trăsură să com- tOrtemik, valamint a sor szâllitmânyok is. Az ily
plecteze adresa şi destinaţia în ziua încărcare!. felad6k dlvezik azt a jogot is, hogy a fuvarleve-
Precădere la transporturi acordă numai Direc­ velet a berakâs napjân tolthelik ki. Ezen âruk
ţiunea; transportatorii cari nu îşi înscriu mărfurile siirgos szâllitâsât csak az Igazgatdsâg engedelyez-

BCU Cluj / Central University Library Cluj

la timp pot aştepta mult şi bine rândul încărcârei heti. Azon feladdk, akik nem jelentik be âruikat
şi zadarnic vor umbla după precăderi. idejeben, sokâig kell vârni mig sor kertil a berakâsra.
Vom continua cu procedarea ce incumbă şefilor Folytatjuk az âilomâsfdnOkOk hatâskSreit, a
de gară tn chestiunea transporturilor. • szăllitmânyokra vonatkoz61ag.

Direcţiunea Generală a modificat instrucţia de
personal C. F. R. stabilind că în funcţiunile de
conducere prevăzute în noua tabelă A. la cate­
goriile i — 1 7 , 20, 21 şi 38, şef de biurou prin­
cipal şi farmacist, afară de casier generai, ca'
sier general ajutor, casier regional, casier re­
gional ajutor, subinspector de mişcare şi con­
ductor technic să nu poată fi nimeni numit sau
înaintat dacă nu posedă un „titlu academic".
Circulara este supliment la Foaia oficială C.
F. R. No. 46.
Sâmbătă 1 1 Noembrie la orale 1 2 , s'a pre-.
zentat d-lui Duca, contele. Rubido Zichy, mi­
nistrul Ungariei în România, înapoiat dela Bu­
dapesta. Ministrul ungar a prezentat d-lui Duca
D-rul Puţureanu expune şeaptezeci şi opt din
tre cazurile tratate cu serul său, din care reiese
eficacitatea evidentă a descoperirei sale.
In curând se va juca la teatrul unguresc :
„Scrisoarea pierdută" de Caragiale. Piesa este
tradusă de cunoscutul scriitor ungur Emirik Ka-
dar, cel care a mai tradus şi „Prometheui" d-lui
Victor Eftimiu.
Pentru a se stârpi pe viitor numeroasele fur­
turi de până acum săvârşite prin trenuri, s'au
luat riguroase măsuri de prevenire şi de urmă­
rire a făptuitorilor. Se vor face razii permanente
cu agenţi speciali cari vor însoţi trenurile.
*

scuzele guvernului din Budapesta pentru con­ Marele Stat Major a aprobat scutirea de con­
flictul regretabil petrecut în Camera maghiară centrare pentru gărzi, până la 1 Noembrie 1923,
cu Prilejul interpelărei deputatului Szilagy. a tuturor funcţionarilor din serviciul Cir,
 INSTITUT DE ARTE GRAFICE
EDITURA Şl LIBRĂRIE

OMANEASCA
S©câefala Nostimă — Capital social 2S.@O0.©G© 9e£ .
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Centrala* Bucureşti, B-dul Mcademîeî, 3
* p ' SUCURSALA ^
f p
Tipografia: W i t Librăria:
CALEA DOROBANŢILOR, = C LU ] = PIAŢA U$iBE§ll No. 7

Tipografia • Leptoria • Stereotipia

E x e c u t ă tot f e i u l d e l u c r ă r i p r e c u m :

Ziare zilnice, Reviste săptămânale,

lunare, Broşuri, Cărţi de şcoală, de
ştiinţe, Registre de tot felul, etc. etc.

Cartea Românească, Cluj. C. 2446