CL 1897 Februarie

Apare la intii a fie-cdrei luni
CONVORBIRI LITER ARE

No. 2. Bucuregi, I Fevruarie 1897. Anul XXXI.
DIRECTII LITERARE
(sTUDIU DE CRITIGA GENERALA).
Asa e facuta firea ornului : sx perindeze prin minte

multe ginduri, si faci si sa prefaca multe planuri, pina si
ajunga la fapta. Dar nu stim de va fi un popor pe lume care
sa ne intreaca pe noi, cei de astazi, in privinta rnultimii de
ginduri si de planuri zadarnice. Destept e poporul nostru,
multe si felurite ginduri ii scinteeazi prin minte, dar pare-ca
e un facut : faptul desteptaciunii lui ii seaca insa-si putinta.
faptei.
Asa e astazi in rnai toatii viata noastra sociala, asa tre-
bue sa fie si de fapt asa este in viata noasträ literara.
Cite tendente pline de via, cite imbucuratoare sperante
nu par cà se manifestä in «precuvintarile» in apelurile «catre
cititori», in «cuvintele incepatcare» ale numarului de
proba din cutare sau cutare revista nou aparuta. Dar intoarce
foaea precuvintarii sau asteapta doui-trei luni dupa aparitia
primului numar cu cita melancolie nu constati atunci ca
planuri i ginduri bune au fost toate, dar fapta a lipsit. Si
zicem cu melancolie si nu cu suris, pentru ca aceasta expe-
rienta s'a repetat de atitea-ori, ca. ori-cit de zeflemisti am fr
din firea noastra, trebue, la urma urmelor, si ne deschidern
ochii si sa intelegern cä aceste contradictii prea naive sint
semnul unei ascunse metehne de care mai tot nearnul nostril
sufere astazi.
Care si fie 'aceastä rneteahna ?
E ca manifestarile noastre de viata sint lipsite tocmai
de viata i sperantele noastre de inaintare sint lipsite de te-
www.dacoromanica.ro
106 DIRECTII LITERARE
mtiu. Multe sint aceste rnanifestari, dar mai nici-una nu este.

Ele constau in aspiratium neconsistente, in formule goale si
reci, in frase invatate, dar nu simtite. Ele nu au legitura cu
insu-si fundarnentul fiintei noast-re, ele nu sint un rdsupet
natural al faptelor ce inteadevar se petrec in adincul sufletu-
lui nostru. Sint veleitati, iar nu realitäti.
Cdci, dacä aceste manifestari de viata ar fi cu adevarat
niste realitati, daca ele inteadevar ar fi expresiunea sufletului
nostru, in partea lui cea mai intima si mai adind,-;-cine le-ar
putea impiedica sa se Intrupeze ? Cine poate nimici un gind
adevarat? Cine-I poate opri sä nu ia haina fiintei stator-
nice ? Nirneni. Si nu poate nimeni s'o fad, pentru ca gin-
dul adevarat cind rasare, räsare ca o necesitate a naturii in-
tregi. Ca sd se desvolte, ca sa se desfásoare in spatiu si in
timp, natura creiazà individul; pune, in mintea i in avintUrile
lui, legea si pornirile ei, si-1 mina cu biciul de foc al nece-
sitaçii sa zideasca, intocmai ca sclavii Faraonilor, piramida
existentei ei viitoare. Si dad nimeni nu poate intoarce na-
tura din dile ei, daca nimeni nu poate face ca natura sa nu
fie ceea-ce ea tinde sa fie, cine se va putea impotrivi gindu-
rilor i avinturilor chemate sa savirsasca tocmai aceasta infiire?
Se poate impotrivi ce-va, zic multi: influenta mediului.

Astazi, ca i altd-data, avern tot ceea-ce ne trebue : oameni
plini de idei adinci, plini de entusiasm, ideahsti gata de lupta
pentru realisarea idealului lor. Dar nici aceste idei nu slut
pricepute, nici acest entusiasm, cu puterea lui de contagitine,
nu se propagi. Mediul se impotriveste. Caci daca o saminta
buna ar fi aruncata pe un pamint uscat §i tare ca fierul, si
daca, per imposstbile, ar rasari, cum va putea creste mica
planta, dad n'ar cadea peste ea razele soatelui i roua ce-
rului? Ori-cit de buna ar fi sdrninta, ea nu va putea rocli, pen-
tru ca mediul, in care i s'a dat sa trdeasca; nu i-a priit. Ge-
niu sä ai, dar dacä societatea in care trãeti nu te asculta, nu
te intelege, nu te-ajuta, gindul tau genial ramine inchis in
www.dacoromanica.ro
DIRECTII LI1ERARE 107
-sufletul tau, se 'nchide pe vecie cu tine in mormint, i cu tine

natura pierde poate pe unul dintre cei mai ageri mijlocitori.
i ziditori ai firii ei viitoare.
Asa e, si o inima simtitoare trebue sa cugete cu
melancolie la nenumaratele seminte bune, pe care. natura le
produce dar le last in parasire, in prada influentei .mediu-
lui. Mor rnilioane de copii pe an: citi ochi frumosi si a-
dinci, si cu dinii ite talente i poate cite genii nu se
sting pe vecie I Cite talente si cite genii nu rämin pate
inchise, din pricina lipsei de mijloace, inteun cerc inferior
de existenta ! Si e inteadevar dureros lucru sa' constati, cä
natura, ca sa-si ajunga scopurile ei, cheamä la existenta
mai multi decit trebue i cla mai multe sperante decit poate
sa implineasca. Dar, la urma urmelor, aceste fiinte, pierdute
sau injosite din pricina mediului, nu se pling de soarta lor :
unele pentru di pier mai inainte de a cunoaste pretul vietii,
altele pentru ca, in cercul inferior de existenta unde le-a as-
virlit soarta, gasesc totdeauna, prin superioritatea lor natu-
rala, un mijloc de preeminenta asupra celor-l-alte, si, in -res-
tringerea orizontului, in care necesitatea le-a inchis, se simt
pe deplin satisfacute. Ele nici nu se piing, nici nu pot sa se
plinga, i numai noi, care ne ridicam cu aspiratiile mai pre
sus de scopurile ascunse i durabile ale naturii, le de-
plingem.
Dar e o maid bine cunoscuta si de multi cu multi
dibacie intrebuintata, sa plingi gratis nedreptatile ce se fac
.altora, tocmai cu scopul de a te strecura si tu pe nesimtite
in rindul rneritosilor nedreptititi. Si daca mor multe ta-
lente i multe genii mai inainte de vreme de moartea lor
nu se piing; si clack alte talente i alte genii se gasesc des-
tul de muliamite in cercul strimt, unde le-a tintuit soarta si
nu se piing ; in schimb, se gasesc destui, care, lipsiti ei in-
si-si de talent, afla neconsistentei lor activitati o scusi co-
moda in influenta mediului, care (vai !) nimiceste atite ta-
lente ! A, daca in locul acestui mediu, daca in locul acestei
naturi vitrege, al acestui insatiabil Saturn, care perpetuu isi
maninca propriii sii fii, ar fi un alt mediu, atunci si-ar arita
www.dacoromanica.ro
si ei talentul. Negasind destul foc sacru in sufletul lor, ei

cred ca 1-ar putea imprumuta, gasindu-1 aiurea. ,
Acestora noi insa le vom zice : nu afari din voi, ci in

voi, in propriul vostru suflet, trebue sa se gäseascl idea plina.
de viatà, care e semnul talentului. $i dad nu o gasiti in voi,
nu o yeti gási nici strigind in contra publicului ci nu vi
cultivii, nici plecindu-vi gusturile lui vitioase, pe care le cul-
tivati. Nu o yeti gasi, dar e drept : yeti gasi inimi generoase,_
care sl vá creadi pe cuvint si inimi seci, care sa se incinte-
de cuvintul vostru si, in amindoul casurile, mijloace, care
si va faca sa esiti curind, curind, din rindurile celor plini de
idealuri. Dar ideea calda si statornica, care e chemata si dila
lumea inainte si care ar ttebui si strabata prin toate gindu-
rile si ginduletele voastre, stringindu-le si cristalisindu-le in
corp de sine statator,n'a rasarit in voi si nu va rasari nici-
odata !
Unii ca acestia sustin teoria mediului ; unii ca acestia
se pling de influenta lui daunatoare asupra talentelor reale.
Vazind ea pot tine un condeiu in mina si crezind a aceasta
e mare lucru, dintru intiin incep sa se mire a lumea nu prea
ii baga in seama, apoi se indispun si la urma urmelor, se-
infurie in contra publicului, care indrasneste sa tie mai mult
la un cinstit negustor de vinuri decit la un manuitor de idea-
luri. Cine le sfarama idealul atunci ? Cine le stinge focul sacru
despre care ei strigã la toate ritspintiile, ca arde in inima.
lor ? Cine-i marele vinovat al desavirsitei lor sArácii de idei
si de simliri ? Ingrata societate!
$i ca sa te convingi, cit de false si cit de interesate
sint aceste strigate, n'ai deck sä urtni'veti putin timp evolu-
lutiunea acelora care le scot. Vei vedea atunci cá idealistii
nostri, indata ce pricep, ci alta e mecanica sociefatii, schimba.
tactica. Nici cu idealuri, nici cu atacuri, in contra celor ce
nu le baga in seama', nu se pot smomi rente. Societatea nu
te prim este la masa ei imbelsugata, daca vii impodobit cu idea-
luri. Bine atunci, tu insu-ti le poti asvirli si calca in picioare!
De-atunci incolo idealistii nostri nu-si mai bat capul sa sustie
idei noi, nu se mai attia in mod artificial unii pe aliii, ca sit se-
www.dacoromanica.ro
DIRECT II LITERARE 109
incalzeasca de ele, ci, intocinai ca proxenetii cei irei, incep

at studieze vitiurile gustului public g sä le cultive cu o de-
.osebita-staruinta. Nu stapinesti pe cine-va, cautind sa.-1 inalti,
ci injosindu-te inaintea slabiciunilor lui. Mina de aur e gá-
Idealurile ramin acurn pe seama altor naivi, care, ca
ti la inceput, vor intrebuinta in lupta vietii aceste instru-
mente primitive, pina se vor intelepti i vor, pricepe ca si
mai marii lor, ca altele sint instrumentele moderne de im-
Iogatire.
In aceasta stare de inteleptie, ei tot mai sustin din cind
in cind idealul, tot se mai pling de ingratitudinea societatii
care stinge focul sacru al talentelor, dar aceste cestiuni ei le,
agita numai ca sa ate pe noii condeiasi, pe noii amploiag
ai literaturii, care scriu in serviciul lor, pe cind ei
sub aceasta masca de independenta, continua sa intretina gus-
tul aceluias public cu miserii secrete 1
Aceasta este evolutiunea tuturor acelora care nu au ta-
lent. $i nicr intr'un cas, unii ca acestia n'au dreptul sit se
plinga, c5, mediul este vina degradarii lor. Caci dacit cine-va
a ajuns si. traeasca in mijlocul societatii pina la virsta la care
gindul ia cunostinta de sine insu-si, i daca totusi acest gind
mu se manifesta, in chiar plinsul lui, ca ce-va deosebit de al
celor-l-alti muritori, aceasta nurnai un lucru insetnneazsa :
nu e talent. i cind vezi o intreaga armata de asemenea bir-
fitori, care versifici i prosaiseaza in contra societatii i a
anediului) isbeste-i, fiind-ca mint !
III
Dar sint si oameni de talent, care se pling in contra

-societatii. Asa e,§i acestia si numai acestia au dreptul sa se
plinga. $i au dreptul sa se plinga, nu pentru ca societatea ar
fi inteadevar vinovata, dar pentru cit ei au avu: noro-
cirea §i nenorocirea sa se nasca cu un organism prea fin.
Se poate foarte bine ca o societate sa fie buna, inteli-
genta ; se poate ca ea sa asculte, sa inteleaga i sa ajute pe
..omul de geniu, si totusi omul de geniu sa ramina nemultu-
www.dacoromanica.ro
110 D1RECTII LITERARE
mit, sa ramina sincer nemultumit. Cad sufletul lui e atit de de-

licat g de gingas CI nu poate suporta materialitatea lucru-
rilor, ori-cit de favorabile ar fi eld pentru restul muri-
torilor.
Un asemenea om ins, avind tocmai aceasta finete de-
pricepere si de simtire, patrunde, cu sufletul sau chinuit, malt
mai adinc decit noi, in tesktura fundamentala a lucrurilor si a
vietii, smulge din sinul firii intelesul existentei ei viitoare si
scoate la lumina noi adevaruri, pe care noi ing-ne, odata cu_
desvoltarea mintii noastre, trebue, rnai curind sau mai tirziu,..
sa le recunoastem. Tocmai de aceea, in plinsul unui otn
de adevarat talent nu vom sirnti niciodata ura strimta si
personali in contra contimporanilor. In acel plins vom
descoperi, totdeauna o preocupare mai inaltä, o idee mai
calda, mai simpatica, decit patima personala. Aceasta e sem-
nul taleutului, aceasta face, ca sa fim i noi miscati de plin-
sul omului de talent, deg poate nu-i impartagm de loc pa-
rerile, i aceasta face ca vorba lui sa calce pe veacuri.
Dar asemenea oameni, si de se pling si de nu se piing,
in contra societatii, nu se nimicesc cu una cu doua. Din,
momentul ce gindul kr a ajuns la cunostinta de sine, acel
gind insemneaza ce-va, e o urzeala , pe care natura are-
sa teasa o parte din existenta ei viitoare. El nu poate
pieri si cu el nu poate pieri nici purtatorul lui. El trebue sa.
fie inteles de cine-va, trebue sa fie propagat de cine-va, pen-
tru ca el trebue sä se rapindeasca, sá cuprinda cugetele, sa le
incalzeasca i sa le faca sa traeasca prin el. El e isvorit dift
chiar tendentele fundamentale i ascunse ale firii, el trebue
sa aiba temeinicia si statornicia unei adevArate fiinte, si
pentru aceasta, el trebue cu necesitate adoptat i incälzit, cul.
tivat si crescut de oameni, care sint nascuti tocmai ca SI
perpetueze viata lui in mintea posteritatii.
Multe au suferit oamenii mari si de multe-ori socie-
tatea i-a persecutat, dar acesti ornaeni nu s'a putut nicio-
data sa ramind singuri. I-a urrnarit multimea cu ura si de
multe-ori i-a suparat cu nepasarea ei, dar au trebuit si aiba i.
nu s'a putut sa nu aiba, cu dinsii, calda dragoste a citor-vaL
www.dacoromanica.ro
DIRECTII LTTERARE 111
amici, care v. fortificat si a fecundat gindul lor, mult mai

mult de cit arnabilitatea rentabila a unei intregi societatii
vitiate !
$i dad ne gindim acum la noi, vedem c nici noi n'am
fost lipsiti ,de asemenea oameni, (si, de sigur; ca rafi excep-
tiuni, nu ne lipsesc nici astazi). Acesti oameni au avut dreptul
sä plinga, pentru ca in plinsul lor se glsea o idee noua, pe
care numai sinceritatea lor adinca putuse s'o scoata la lu-
mina. Si, des!. polte societatea i-a ajutat mult mai putin de-
cit pe ali rnanuitori de idealuri, aceasta nu i-a impiedicat sa
dea intreaga masura a talentului lor, si, inconjurati de calda
admiral!' a citor-va, nu s'au simtit de nimeni impiedicati sa
spue tot ceea-ce prirnordiala plasmuire a fiintei lor pusese cu
adevarat
A plins Eminescu amarul vietii omenesti i nesimbirea
societatii, i ne-am induiosat incetul cu incetul, toti. Si ne-
am induiosat, pentru cit plinsul lui era inteadevar «bucati din
inima lui rupte», pentru ca pinsul lui se vedca ca e in lega-
tura adinca cu intreaga lui fiinta, i, cum ii spunea plinsul
lui cel sincer, ne facea sa patrundem si noi impreuna cu din-
sul mai adinc intelesul vieii i sa simtim i noi, cu dinsul,
ranile ei ascunse. Fapt de mare importanta si de adinca in-
vatAturi inteo tara ca a noastra, in care optimisrnul pripit
al renasterii ne rasfatase pina la nesimtire !
Dar aceasta idee noua a trebuit sa se propage. $i a
fost propagata si de sinceritatea admirajii, dar mai cu seama
de siretenia luptei pentru existent:I. Si ast-fel cele doua-trei
glasuri frumoase, care o adusesee in lume, au avut puterea
sa scoata din cuiburile intunecoase ale literaturii eftine sute
de indivizi cu glasuri stridente. Si glasurile frumoase mA,s'au
rnai auzit, nu se mai aud. Cad ce pot face doua-trei privi-
ghetori intr'un stol de vrabii gilcevitoare ?
IV,
Asa dar, oamenii de idei si_ de entusiasm, idealistii gata
de lupta, cercetatorii de adevaruri capabili de sacrificii, ne
www.dacoromanica.ro
112 D IRECTII LITERARE
lipsesc astazi, i mediul nu e intru nimic vinovat ca ne lip-

sesc. Mediul i societatea n'a nirnicit, n'a innabusit nici-un
geniu, nici-un talent, pentru cuvintul, ca n'a avut nici ce si
innabusasca, nici ce sa nimiceascd. Si, daca se constata astazi,
precum constatam noi, cä ne lipsesc lucrarile trainice, ea sin-
tein bogati in veleitati i siraci in realitafi, constatam in ace-
las limp, 1, cu drept cuvint, ca acest defect de activitate nu
provine decit tocmai din pricina, ca, in afara de una sau doua
exceptii, tinerii literati de astazi, cu toate protestarile lor in-
teresate, nu au nici-o scintee de talent, nu sint incalzili de
nici-o idee adinca, de nici-o aspiratiune durabila. Generatiu-
nea de astazi e lipsita de inima dar plina de istetime. Con-
trafácind glasul privighetorilor din generatiunea mai veche,
ea numai un gind are : parvenirea. Nu pentru gloria imate-
riala a unui Leopardi sint plini de rivna tinerii nostri de astazi,
ci pentru sunatoarea glorie a lui Cazzavilan !
E un rnijloc de traiu literatura, iar nu o religie ! Si
acest mod de a privi lucrurile, tinde, din nenorocire, a de-
veni generaL Lumea incepe sa. se convinga ca literatura e o
meserie ca toate meseriile, un mijloc de a invinge in lupta
pentru traiu, la care lipsa noastra de inima ne asmute. Si
ast-fel nu numai temeiul unei bune literaturi lipseste din
sufletul scriitorilor nostri, dar i temeiul unei bune in inte-
legeri a ei incepe si dispara din mintea publicului.
V.
Un exemplu recent ne invedereaza intr'un mod, din ne-
norocire, prea stralucit, cit de mult s'a generalisat aceasm
deplorabila stare de lucruri, i ca atare merita sa fie relevat.
Superficialitatea si mediocritatea, cu Ufi cuvint, min-
ciuna, literati exista de fapt, o constatam cu totii, dar ma
se gindea nimeni sit o sustina, necum sa-§i bata capul sa
inventeze teorii pentru a o ocroti. Caci cine ar fi avut curajul,
acum, dupa treizeci de ani de lupta, din care minciuna lite-
rant a esit cu desavirsire sdrobita ; dupa ce din sinul natiunii
noastre, ca o protestare reala in contra galagioaselor sect-.
turi de pe vrenwri, au rasarit talente ca Eminescu, Creanga,
www.dacoromanica.ro
DIRECTII LITERARE 113
Carageale, Slavici, Delavrancea, Vlahuta, Cosbuc, Popovici-

Banateanu, Bratescu-VoiResti, 0. Carp, cine-ar fi indrasnit
sa vina in public sa sustina, Ca lipsa de talent si literatura
proasta e un merit si trebuesc incurajate pentru ca sint na-
tionale ? Cine si-ar fi putut macar inchipui aceasta enormitate,
tocmai la noi, unde zeflemeaua in contra prostiii omenesti, e
poate mai puternica decit chiar in multe ãri culte ale lumii ?
Nimeni, am raspunde 'noi, dad n'am avea aci fata «Cu-
vintul incepator» al revistei Literatura si arta romind.
Daci in lume sint multi saraci, nevoiti sa se multi-
measca cu ciubote mai modeste, cu haine mai ordinare pi
cu o bucdtarie nu tocmai rafinata, de ce i noi, rominii,
care sintem un popor copil, sirac la minte, nu ne-am mul-
tumi, cu o literatura mai slaba, mai ordinaramai proletara,
si de ce n'am incuraja-o ?
Eaca noua teorie sustinuta de aceasta noul revistä.
Dar sa citam:
«$tim ci a sprijini literatura si arta unei tari pe ideea
nationalismului e o parere tigaduita de unii a priori. Dar
principiul es : numai ce e bun la popoarele culte e bun si
la noi, i ca ce e rau la ele e rau pretutindeni, deg cuprinde
un adevar i e in acelas timp plin de o nobilä ambitie, are
totusi in el raul, cã e un principiu absolut, abstract, adicd
prea mare pentru noi, 'That nu-1 putem Intbrdtisa deocamdatd,
ne rdpune. Aplicat in sila el devine un adevdr fals, primej-
chos intocmai ca un medicament in dosa prea mare, dat t. nui
copil. In adevar a pune un popor firär in alternativa : ca el
sau sa dea in lucr.zrile sale desivirsirea ce o dau popoarele
inaintate din lume, sau nimic, este a considera pe om ca pe
o fiintl imaginara., care s'ar naste deodata desivirsita, adica
este a-i cere sa inceteze de a fi om, sau renuntind la aspira-
tide lui firesti, prin Insuflarea nencrederii 'in sine si temei
de a fi ridicol, sau irnitind pe altii. Si cum calea India Ii e
cu neputinti de urmat, el e nevoit sd-si pironeascd ochiul
sufletului la desdvtrsirea intrupatd de altii, sa-si cheltueasci
ast7fel toata energia In a face automatic ca aliii, i sa nu se
mat gindeasca el insu-si. Cu alte cuvinte, omul adevarat dis-
pare §i nu mai riimine in el decit imitatorul, copistul.»
SA lAsAm la o paite podoabele de limba si de stil ale
www.dacoromanica.ro
acestui chat. De unele ca acestea s'a ocupat in anii din

urma Dr. Urechia 5i se vor gAsi 5i acum destui altii, care
sà releveze bunioara «principiul absolut, abstract» care «adica
e prea mare pentru noi» 5i pe care principiu «nu-1 putern
imbrati5a deocamdati» pentru ca «ne rapune» ; apoi «adevarul
fals» ; «energia in a face automatic ca altii» ; nevoea «sa-5i
pironeasca ochiul sufletului Li desavir5irea intrupata de altii»,
etc., se vor gasi destui sa le releveze 5i sit le 51 numeasca
cu numele consacrat in literatura curenta. Pe noi ne preo-
cupi intelesul lui.
Din el se vede ca autorul citeazi fau i intelege 5i mai
Tau o frasi, pin care d. Maiorescii in criticele sale in con-
tra falsei culturi de acum treizeci de ani, resunneaza tot spi-
ritul directiii inaugurate de vechea Junime i urmate statornic
de Convorbirile lite, are. Eac5 intregul pasagiu, uncle se cu-
prinde i frasa in cestiune :
«Din contra tocmai incercarea de a inv5li gre5eli1e sub

mantaua «Roministnului» ne-a parut a fi o irnrnultire a peri-
colelor, deja prea multe, in contra carora avem a ne lupta,
o indoitä provocare de a ne impotrivi in contra lor. Eram
prin urmare datori a pune acelor domni intrebarea, nu cum-
va cred ca exista un nationalism al stiintei, capabil de a face
din eroare adevar, daca numai eroarea provine de la un au-
tor romin ? ca d. e. Academia din Bucure5ti, care pentru ori-ce
stat cult ar fi o concentrare de ne?tiinta pretentioasii, sa poata
fi un focar al stiintei cel putin pina unde curge valul Dim-
bovitei ? cà teoriile limbistice ale d-lui Cipariu, care pentru
ori-ce filolog apusean nu sint decit un 5ir de erori, sa fie
bune 5i drepte macar in hotarul Tarnavelor ? cä dreptul pu-
blic al d-lui Barnutiu, care pentru un jurist cu idei elemen-
tare de 5tiinta este o tesatura de interpietari false 51 de con-
fusii neertate, sä ramina «tablele dreptului roman» cel putin
pe malul Bahluiului ? cä scrierile lui Pralea, Tdutu, Tichin-
deal, Saulescu, A. Densu5anu, etc., care in alte state ar de-
veni un isvor nesecat de imp umutare pentru foi umoristice,
sa fie destul de bune pentru «Lepturariul» serios al d-lui
Pumnu, din care sä se nutreasca mintea tincrimei romine ?
Demnitatea noastia de oarneni nu ne permite, ca, din
produceri, ce la popoare culte ar fi obiecte de ris sau de
compatimire, sa facem o colectie venerabila i sa o depunem
www.dacoromanica.ro
DIRECTII LITERARE 115.
pe altarul patriei cu tamiea lingusirii. Ce este rdu pentru alte-

popoare, este rdu si pentru noi, si frumoase si adevdrate -nu
pot sit fie deet aeele scrieri romtne, care car fi» frumoase si
adevdrate pentru «ori-ce» popor cult». ((ritice, I, 232).
Asa dar, autorul Criticelor nu sustine, ca «numai ce e-
bun la popoarele culte e bun si la noi», caci se pot gäsi de-
fapt si la popoarele culte multe lucruri rele in sine, dar care,
din pricina vre-unui pacat national, sa fie socotite drept Nine ;
ci afirma ca numai ceea-ce «ar fi» bun pentru «ori-ce» po
por cult, ar fi bun si pentru noi. Cu alte cuvinte, numai
acele lucrari sint frumoase si adevarate, care tndeplinesc con
dit-iunile generale ale adevdrului si frurnosului. $i o proba Ca ia
lucrare indeplineste aceste conditiuni e si faptul, ca acele lucrari
pot sa intereseze si sa misce sufletele cele mai culte si mai
in stare de a cunoaste adevarul. Printr'aceasta nu se osindeste
deloc activitatea nationala, dar se *statorniceste principiul, cä
ori-ce lucrare nationalä, ca si nsemneze ce-va, trebue mai
intii de toate sã fie adevaratii. Caci mai inainte de a fi Fran-
cesi, Germani, Englezi sau Romini, sintern oatneni si, ca oa
meni, o minte avein si un adevar. Si daca din capul locului,.
in lucrarea ta nu satisfaci tocmai conditiunile fundarnentale
a acestei minti i ale acestui adevar, zadarnic te mai lanzi
cu nationalismul ei !
Ce face in adevar fala unei natiuni ? Cu ce subjuga ea
pe cele-l-alte si cu ce le sileste sa-i invete limba, sa-i ci
teased productiile si sa-i dea tributul lor de admiratiune ?
Evident nu cu imitatiile si copiile dupa scriitorit streini,
nici cu produsele, pe care mintea sanatoasä §i cultivata nu le
tine in seama. Fala unei natiuni si puterea ei de stapinire
intelectuala numai prin acele producte se formeazd si se ma-
rete, care sint isvorite din chiar adincul propriii sale fiinte.
Aceste producte tocmai pentru Ca -nu sint superficiale, tocmai
pentru ca au legatura cu insu-si fundamentul existentei sale,
tocnlai pentru aceea represinta o indoitii calitate : una, origina
litatea nationald neintindtd; alta, universalitatea lor neconditio-
natd. Cind produci o opera si acea opera e resumatul adincului
tau din suflet, acea opera nu e numai a ta, ci si a natiunii tale, Fara.
www.dacoromanica.ro
116 DIRECT1I LITERARE
pecetea rasei tale; in ea se concretiseaza caldura din sufletuI

poporului tau, lumina mintii lui. -E o opera originald, dar natio-
nald i seamana numai cu nearnul tau si nu poate semana
in esenta ei, cu nici-unul altul. Dar in acelas timp, tocmai pen-
tru ca aceastä opera e un produs adinc al mintii omenesti,
ea trebue sa cristaliseze in ea tocmai ceea-ce constitue aceasta
-minte; i printeaceasta, i numai printr'aceasta, ea se im-
pune ori-c5 rei minti sanatoase, ori-carei minti luminate. Prin
-aceasta, opera ta este si nationald si umanitard. Ori-
<it de deosebit ai fi de cea-l-alta lume, ori-cit de ciudat, din
momentul ce opera ta represinta insu-si adincul existentel tale
omenesti, n'ai nici-o tearna, vei fi inteles de toti, g ciuda-
3enia fiintei tale va fi un farmec mai mult pentru cine te va
citi, ori-cit de strein ar fi el de neamul tau. Dar fereste-te
de a face o lucrare nationala in care gindul tau n'ar fi o
traducere sincera si adinci a fondului tau sufletesc. Nu fru-
mosul si simpaticul tip al neamului tau se va arata inteinsa,
ci caricatura lui, i productia ta va fi spre rusinea ta si a
xiatiunii tale...
VI.
Dar te poti rnasura tu , popor dual- , cu popoarele

imbatrinite in civilisatiune ?Te poti masura ; numai sa stii
in ce sã te masori. S. te masori in cele ce tu páti inteade-
var, nu in ceea-ce numai ii inchipui cä poti. Poporul no-
stru, in doinele si in baladele sale, se másoara si intrece pro-
(lucerile lirice ale multor artisti streini, care, de culti ce sint,
vreau sA rescumpere cu perfectia formei, lipsa simlirii; ;i, de
sigur, intrece si pe aceia, care, vrind sa dea vagul unei simtiri
prea rafinate, negligeaza forma cu intentie i afectatie. Ii in-
trece, pentru ca poporul nostru, in sinceritatea lui, a spus ce
1-a durut inima i ce i-a incintat sufletul, i n'a fost ametit
de vanitoasa glorie de a face epopei homerice sau drame
shakspeareane, cind sentimentul ce-1 avea putea fi exprimat
numai in forma simpla i Idea pretentii a versului simplu
popular....
www.dacoromanica.ro
DIRECTI1 LITERARE 117
Dar la urma urmelor, ce atita demonstratie cu niste oa-

meni, care n'au sa te inteleaga, cum n'au inteles nici pe altii, care
au scris si rnai senin si tnai clar ? De ce atita teoretisare cu
niste oameni, care, dupi treizeci de ani de activitate literark
cu adevarat nationala, vin acum sa ne spue, ca literatura_
noastra nu poate fi intemeeata pe ideea nationala, deck pri-
mind in sinul ei pe toti cirpacii si neajunsii condeiului ? Dar-
Alexandrescu, Alexandri, Negruzzi mai de mult, Erninescu,.
Creanga, Carageale, Delavrancea, Slavici, Vlahuta, Cosbuc,.
Bratescu-Voinesti, Popovici-Banateanu, 0. Carp, mai incoace -
nu sint ei profund nationali ? Originalitatea lor nu e origi-
nalitatea noastra, si adincimea simtirii lor sau frumusetea i-
deilor lor nu sint adincimea si frumusetea gindirii si inimei
poporului nostru ? $i totusi, cine poate trece granita mai
lesne deck dinsii ?
Numai prostia nationala nu poate trece granita
pentru ca nu o poate trece, se mai gasesc oare oameni, care-
sa indemne pe rei-l-alti s'o cultive si s'o incurajeze induntrui
granitelor noastre ?!
Ei da, se gasesc. TO cei ce nu sint luati in seami de-
cei ce cu adevarat simt si gindesc ; toti cci ce vor sa filet din
literatura o glorie de salon si de galerie ; tori cei 'ce au indras-
neala si silueasca prin fatarnica lor amabilitate, punga unui
public prea pubin energic, toti lipsitii de adevarata dragoste
pentru arta si literatura, s'au adunat, au facut liga de sustinere-
si cauta acum prin teorii, a caror indrasneala merge pina la
nesim;ire, sa stringa rindurile armatei de condeiasi si de nn-
plegati literari, sa dea asalt opiniunii publice si sa inteme-
eze domnia medlocritatii g a minciunii. !
VII
Fenomenele istorice se repeta. Se repeta dar nu se a-

seamana : se aseamana in forma exteripara, dar se deosibesc
prin mobil. 0 era de mediocitate si de superficialitate a dom-
nit inainte de 1870 ; dar cei ce o propagau erau insufletiti cu
adev drat de o idee mareideea nationala. Pe atunci nu erau nici
www.dacoromanica.ro
118 IMRECTII 11TERARE
4co1i, nici universitati. Autodidacti in mare parte, ei lucrau re-

pede si n'aveau destul timp sä gindeasca : trebuea ce-va,
pentru ca sd putem zice §i noi, cei destepti de curind la lumina,
,ca avern i noi ce-va. Si, de4,1 aceasta activitate era dictati
<le o bund intentie, totpsi, pentru ca nu era si intemeeata
pe destul adevdr sufletesc, s'au gasit oameni cu destuld tarie
-de suflet, sl o isbeasca si sa o &rime Iar sufletul rominesc
n'a fost sterp, si, in locul vegetatiunii fárà viata de mai ina-
inte, a inceput smi creasza copacii falnici i florile minunate,
care fac astazi fala literara a neamului nostiu. Astazi o
noud ell de superficialitate si de minciund se aratd. Intoc-
mai ca pusderia de rnucigaiu care distruge umbroasele paduri
-de brazi, literatii, secatuiti de simtire dar lacomi de glom ef-
tinà si de bun traiu, Ii intind mreaja gindurilor lor parasite
peste intelegerea sdnitonsl a publicului, o vitiaza si o exploa-
-teaza. In teatru, la Ateneu, in conferente publice si in intru
niri private, in reviste luxoase sau modeste, in ziare mari si
mici, mucigaiul parasitar creste, creste cu avint, hrdnindu-se
'din inconstiinta unui public pe care politica-1 ocupd prea mult.
Nici-un mobil sfint, nici o idee calda i inalti, nici-o aspi-
ratiune durabila I i daca acum treizeci de am s'au gasit
oameni care 'au avut taria de suflet sa isbeasca sr sa distruga
-o activitate falsa, desi dictata de o tendenta laudabila; nu se
va gasi care astazi nici-un om care, despretuind o glorie
momentana i infruntind o violenta furie, sä isbeasca in min-
cinoasa activitate a generatiunii de astazi ?...
Dar atunci o intrebare plina de frica dar nu Era spe-
ranta ne framintd : Mai gasi-se vor oare dupa aceea, inime
sincere si entusiaste care sa chdeasca o lume noul de idei
mari si generoase ? !
MIHAIL DRAGOMIRESCU.
www.dacoromanica.ro
SUB MINISTERUL L. CATARGI 119
DE LA DETRONAREA Lill C1JZA
II.
SUB MINISTERUL LASCAR CATARGI

11 MARTIE 1871-3 APRILIE 1876
Ministerul de la 11 Martie 1871 este format de :

Lascar Catargi, president §i interne,
General I. A. Florescu, räsboi,
General Christian Tell, culte §i instructiune pu-
blicA,
.
Nic. Krezzulescu, justitie §1 lucrari publice,
P. Mavrogeni, finante,
C. Costaforu, externe.
Ast-fel compus, ministerul era cea mai tare ex-
presie a ideei conservatoare in limitele Constitutiunii
de la 1866.
Modificarile partiale a le cabinetului introduse in
decursul duratei sale de 5 ani (Manolache Kostake
§i apoi Al. Lahovari la justitie, B. Boerescu §i apoi
I. Balaceanu la externe, G. Cantacuzin §i apoi I. Strat
la finante, Teodor Rosetti la lucrki publice, T. Ma-
iorescu §i apoi P. Carp la culte) nu schimba nimic
www.dacoromanica.ro
120 SUB MINISTERUL L. CATARGI
in aceasta directie, care in imprejurarile date era sin-

gura indicata in interesul tarii.
Datoria d'intii ce se impufiea guvernului era li-
ni§tirea spiritelor §i, dupa trebuintil, infrinarea agi-
tatorilor. Turcia ameninta cu ocuparea la cas de re-
volta. Atit Lascar Catargi cu Costaforu, cit §1 gene-
ralii Tell §i Florescu presentau in aceasta privinta
garantii de energie. Pentru a inlatura insa causa sau
pretextul de capetenie al agitarii, se cerea o regu-
lare cit mai grabita, fie deocarndatä §i numai provi-
sorie, a afaceril Strousberg. Regularea definitiva, la.
care trebuea sa tincla ori-ce guvern prevazator, era
rascurnpararea cailor ferate pe sama statului.
Dar pentru aceasta se cerea o adevarata echili-
brare a budgetului §i stabilirea creditului statului, care
presupunea ca o conditie prealabila Stara§ lini§tea in-
terna, siguranta tronului §i o politica externa bine
cumpanita. Aici Mavrogeni, cu experienta sa finan-
Vara §i cu fineta inteligentei sale, era omul situatiei, .
§i dad, ar fi ramas 'Ana la sfir§it in minister, cabi-
netul L. Catargi de la 1871 ar fi avut poate destula.
cohesiune §1 putere pentru a indeplinl mai toate ce-
rintele aici aratate. A§a cum a fost de la inceput
§i in urma modificarilor sale partiale, a isbutit totu§.
sä scape tara din pericolele hnediate, sä mentie tro-
nul, sa mic§oreze bolnavicioasa agitatie a momentului,
sa consolideze finantele, sa dea chestiei Strousberg a
solutie prealabila §i sohcitind in acela§ timp ele-
mentele sanatoase ale tarii a tleschis cel putin dru-
mul politicei in viitor §i a Mut posibila actiunea mai
hotaritoare a urma§ilor sai din partidul opus.
La Camera apantia unui asemenea minister tre-
www.dacoromanica.ro
SUB MINISTERUL L CATARGI 121
buea sa ititeze §1 mai mult pe deputatii agitatori

Inca in §edinta secretä de la 11 Martie se ridica gla-
suri in contra Dinastiei. In deosebi junele deputat
Ion Campineanu saluta abdicarea Principelui Carol)
a carui Domnie ar fi o nenorocire pentru Rominia 1.
In §edintele de la 12, 13 §i. 15 Martie interpelari
violente asupra forrnarii noului cabinet, asupra sco-
purilor sale ascunse, asupra presentei armatei in cur-
tea mitropoliei, etc. In Rominul excitare la revolta.
In zadar d. Lascar Catargi declara Camerei de la in-
ceput (12 Martie): Vom aplica Constitutiunea cu
toata sinceritatea in litera §i spiritul ei", dar, ce e
drept, adaoga in pdinta de la 13 Martie eu nu voi
permite ca ulita sa ne Lea legi" ; opositia raspunde
prin obipuitele acusari, cä s'a violat Constitutiunea,
cä se pregate§te o lovitura de stat, etc.
Pentru a limpezi situatiunea, ministerul face din
inchiderea nefolositoarei discutii o chestie de incre-
dere §i, ramaind in minoritate, disolva Camera (16
Martie 1871). Acum are ce-va ragaz ca sa-§i dea seama
de toata greutatea sarcinei primite. Tesaurul public
din Berlin depe§a d-lui Teodor Rosetti, comi-
sleit ;
sarul guvernului, ca in depositul cailor ferate a aflat
o hartie fara valoare in locul obligatiunilor statului ;
in tail coalitia opositiei pentru alegeri. Dar pe de
alta parte turburatorii incep a fi descurajati; la ale-
gerile municipale din Bucure§ti nu ese mci-un libe-
ral; isbucnirea cornunei de la Paris potolete entu-
1) Asupra acelei §edinte secrete a Camerei se aflã reprodusa in
Rominul de la 2 Octombre 1871 o indiscret6, dare de seamti. Cuvintai ea.
lin I. Campineanu, a§a curn este re1atat5, aici, este confirmatti, de el
insusj printi'o scrisoai e din Rominul de la 7 Octomvrie aceln an.
www.dacoromanica.ro
122 SUB MINISTERUL L. CATARG1
siasmul republican, §i C. A. Rosetti anunta prin Ro-

minul, ca vrea sa paraseasca tara §i sa deschida in
Franta un pensionat de baeti.
Se putea prin urmare prevedea, ca §i alegerile
parlamentare vor da, ca de obicei, o majoritate in
favoarea guvernului, §i ca P. Mavrogeni, totdeauna
fertil in idei finantiare, va gasi mijlocul de a scapa
tesaurul de penibila strimtoare a momentului. Nu
mai putin chestia Strousberg, in mina unui guvern
tare, trebuea sä ajunga la o solutie acceptabila.
Dar greutatea cea mare, vechea greutate reminea
consohdarea tronului, fara de care nu era cu putinta
o directie mai sigura a politicei generale; §i probabil
ca dintre mini§tri de atunci d. Catargi simtea gre-
utatea, Mavrogeni i§i da sama de ea i Costaforu
avea o conceptie teoretica, asupra niscai-va remedii
legislative contra ei.
Inainte insä de a se lua vre-o hotarire in aceasta
privinta, Principe le cu Elisabeta Doamna intreprinde,
dupa staruinta ministerului, e calatorie prin Moldova
spre a se incredinta de starea spiritelor in tara de
peste Milcov §i. a vedea, pe ce elemente se putea
sprijini ordinea monarchica. Dealtminteri tocmai in
urma scrierii din Allgemeine Zeitung §i. in timpul
sbuciumarilor din Camera, Principele primise de la
Ia0 o adresa de devotament, care il conjura sa nu
päräseasca tara.
La 15 Aprilie 1871 Curtea, insotita de ministrul
Costaforu, sose§te in Ia§i, unde sta zece zile, gazdu-
ita in casa N. Rosnovanu. Singur acest fapt dovedea,
el cel putin de tendente separatiste nu mai era
vorba. Primirea a fost calda. Vechiul leagan al u-
www.dacoromanica.ro
nire voea sä dovedeasca in contra Bucure§tilor, ca,

in Moldova predomne§te alt cuget, cu toata, agitarea
fractionista".
In chiar ziva sosirii, Costaforu, dup. indicatiile
amicilor säi politici, se adreseaza la un grup de bar-
bati mai tineri, care se aflau intruniV intr'un fel de
societate fara statute, numita Junimeac, unde se
ocupau de literatura §i ublicau o revista, Convorbiri
literare, dar se abtineau cu desavir§ire de la ori-ce
actiune politica. Avind o intrevedere cu scriitorul
acestor rinduri, Costaforu indeamna la intrarea in
-Camera, in pohtica militanta. Lunga lui stäruinta se
resuma in cuvintele ; La ce folos literatura, daca
prin pasivitatea oamenilor de ordine se pericliteaza
tronul §i prin urmare tare.
In prima intrunire a prietenilor junimi§ti" din
acea saptamina li se imparta§e§te propunerea mi-
nistrului, §i asupra ei se incinge cea mai curioasä
discuVe.
Cei ce pe atunci veneau regulat la adunarile
literare, erauin afarä de d. B. Pogor, §i de autorul
acestei scrieri, la care se tineau alternativ intrunirile
d-nii Iacob §i Leon Negruzzi, Nicu Gane, Dimitrie
Rosetti, N. Mandrea, I. Ianov, colonelul N. Skiletti,
G. Racovita, colonelul Mi1uä Cerchez, M. Korne, Gr.
M. Buiucliu, T. Cerchez, G. Roiu, profesorii Culianu,
Mehk, St. Vargolici, Naum, A. D. Xenopol, Creanga,
§i din cind in cind asistau V. Alexandri, I. A. (Zizi)
Cantacuzin, C. L.Itu, A. Bal§, N. Calimachi-Catargi,
etc. 1) j d. Dimitrie A. Sturdza a luat parte la
') Membri mai erau cápit. T. *erbãnescu, N. Burghele, Al.
l'arra, Carman], Pain, Burla, Bodnarescu, Miron Pompiltu. Ce-va mai
www.dacoromanica.ro
121- SUB MINISTERUL L. CATARGI
cite-va §edinte ale Junirnii" §i a publicat in Convor-

biri cercetari numismatice §i "studii asupra unei psal-
tiri. Doi din membrli fundatori ai societätii lipseau
la acea epoca din Ia§i : d. P. Carp, singurul dintre
nol, care pe linga literatura (traduceri din Shakes-
peare) se ocupa permanent de politica, §i. d. Teodor
Rosetti. Domnul Carp era agent diplomatic la Viena,
Berlin §i St. Petersburg, iar d. T. Rosetti comisar
al guvernului la Berlin. .
Ce spirit domnea in intrunirile Junimii", am
incercat sa arät alta-data inteo schita biografica a-
supra lui Leon Negruzzi (Critice, vol. II, p. 329).
Dupa ce in anii precedenti citiseram §i criticaseram
impreuna o mare parte a literaturii romine, tocmai
in acel an 1871 erau din intimplare la ordinea zilei
studii istorice §i sociale. Istoria civillsatiunii de Buckle,
in legatura cu cercetari asupra vechielor culturi in-
dice (Buddhaismul) §i egiptene, parerea lui Schopen-
hauer asupra istoriei, noua carte a lui I. St. Mill in
contra subjugarii femeilor, erau mult comentate in
Junimea". Discutiile, totdeauna vesele in forma, §i
adese-ori serioase in fond, ajungeau de regula la o
intelegere asupra principiilor, din care sa se judece
materia literara §i istorica, §i depundeau pe toti la.
un fel de privire mai sistematica a chestiilor desbatute.
Cine e in stare sa-§i dea sama de asemenea
intruniri libere ale unor oameni iubitori de arta §i
tirziu yin Emmescu, Slavici, Tasu, G. Panu, Lambiior, B. Conta, T.

Islica, P. Missir, AI. I. Philippide, G. Virnav-Liteanu, B. Bossy, colo-
nelul Bengescu-Dabija, Chibici-Rivneanu, C. Leonardescu, Meissner,
Volenti, A. C. Cuza, Strajan, T Istrati, 011knescu-Ascanio, Dr. Chiis-
tea Bmuchu, Duihu Zlmfirescu, I. L. Caragiale.
www.dacoromanica.ro
SUB MINIS"' ERUL L. CATARGI 125
de §tiintä, dar §i. accesibili la ceea-ce s'ar numl

esprit de bohe'me, ii va putea inchipul efectul produs
prin o grava propunere politica. Primita la inceput
cu un hohot de ris, insotita de un cintec in chor,
al carui refren il da d. Pogor, care la rindul sau
(clupa regula junimista, anecdota primeaza") era in-
trerupt de povestirea lui Creanga, cum profesorul
fractionist Suciu justifica la o intrunire electorala
taxa asupra burlacaritului , propunerea a ajuns cu
incetul la o discutie serioasa, luindu-se in considerare,
nu ca un fapt isolat, ci in legatura cu intreaga mi§-
care a Vali, mai ales de la 1848 incoace.
In ce directie era indreptata Rominia de con-
clucatorii ei cei mai luminati? De cind i de unde
incepea acea indreptare? Puteam noi merge spre re-
publica ? Cu modul de judecata istorica ce predomnea
intre noi, mai mult engleze§te evolutionar, decit fran-
tuze§te revohrtionar, a§a numita regenerare de la
1848 nu ne parea sa alba gradul de importanta ce
1-1 atribuea liberalii din Muntenia Fara indoeala, mi§-
carea de la 48 avusese insemnatatea ei, intru cit
manifestase, cu oare care rasunet in Europa, de§tep-
tarea con§tiintei nationale in Rominii din Principate
§i vointa lor de a se desvolta in conexitate cu civi-
lisatia occidentala. Dar ca organisare politica, in la-
untrul acestei tendente generale, oamenii de la 48
TM au %sat §i nu au avut nici-o conceptie reala.
Constitutiunea din 15 Iunie 1848, de pe campul li-
bertate de la Filaret, cu cele 22 articole ale ei, era
o opera de fantasie, fara valoare practica. A impune
unei tari, care pinä atunci fusese in neputinta de a
progresa tocmai din pricina deselor schirnbari de Domn,
www.dacoromanica.ro
un Principe ales pe cinci ani (art. 5); a da unei tari

geografice§te intercalate intre trei monarchii abso-
lute, care ii amenintau existenta, o forma quasi-re-
publicana, declarind pe acel Principe de 5 ani Inca
§i responsabil ; a acorda (art. 10) dreptul fie-carui
judet de a-§i alege dregatorii sal, drept care purcede
din dreptul Popolului intreg de a-§i alege domnul" ;
a decreta ernancipatia Israelitilor §i drepturi politica
pentru ori-ce compatrioti de altä credinta" (art. 21);
toate aceste erau numai naiva a§ternere pe hirtie a
unui amalgam de idei nebuloase, cum mipeau pa
atunci in broprile fraseologilor din alte tari. §i in
contra fraseologiei era mare despret In Junimea".
Nu, aici nu putea fi isvorul politicei romine.
Adeväratul indreptar al desvoltarii interne §i externe
in directia caruia incepuse regenerarea noastra §i care
trebuea acum urmat pana la sfirsit, erau cele 5 puncte
fundamentale, formulate de divanurile ad-hoc din Ia§1
§i din Bucure§ti la 7 si la 9 Octornvrie 1857; res-
pectarea capitulatiumlor, unirea, dinastia hereditara
dinteo familie suverana, a Europei, neutralitatea ga-
rantata de Puteri §i sistemul constitutional.
Aici era expresia reala, a cerintelor tarii, conform
cu fasa vremelnica a evolutiunii sale istotice, pro-
gramul isvorit din toata experienta trecutului §i care
trebuea pastrat cu sfintenie pana la deplina lui In-
faptuire, dupa care venea apoi timpurunei noue ho-
tariri §i formulari pentru regularea mersului in viitor.
§i cum stam in aceasta privinta la anul 1871?
Unirea se realisase, Constitutiunea era promulgata,
Domnitorul dintr'o Casa suverana a Europei se afla
pe tron : dar punctul principal, cheea boltii, care se
www.dacoromanica.ro
SUB MINISTERUL L CATARGI 127
ascundea sub cerinta hereditatii dinastice, a respec-

tarii capitulatiumlor i a neutralitatli garantate, adeca
independenta Rominiei recunoscute ca stat liber In
concertul Puterilor europene aceasta mai raminea
de dobindit, §i panä nu se dobindea, programul diva-
nului ad-hoc reclama Inca toate opintirile noastre, i
"ori ce §ovaire de la el era o renegare a trecutului
§i cea mai funestä eroare.
Fiind privita situatia in aceasta legatura cu tre-
cutul §i cu viitorul, atitudinea opositiei liberale i
fractioniste din Camera disolvata (facind chiar ab-
stractie de pericolul ei imediat fata cu preponde-
ranta Germaniei §i cu pretentiile Rusiei) trebuea sä
apara condamnabilã §i prin urmare guvernul Lascar
Catargi indreptatit. §i daca pe de alta parte intr'o
tail mica, i.recum e a noastrA, i Inca ap de putin
inaintatä, lipsa de oameni cu oare-care pricepere silea
pe multi la o felurime de activitate i nu le permitea
o speciabsare de predilectie : apelul ce ni-1 adresa gu-
vernul de a sprijini smgura politica rationala din acel
moment, nu se putea respinge.
Ast-fel (i pentru unii din noi cu parere de rau)
ne-am vazut constri4 sa limitarn exclusiva noastra
ocupare de pin'acurn §i sa facem partea politicei mi-
litante. D-nii Pogor, Negruzzi, G-ane, Racovita, cu ei
impreunä autorul acestor rincluri, mai pe urma fi-
rqte §i dd. Carp §i T. Rosetti au intrat in Camera
conservatoare de la 1871-1875.
Eram noi deodatä conservatai ? Nm eram in
prima linie sustiitorii programului hArAzit de la di-
vanul ad-hoc. §i fiind ca politica liberahlor din prima-
vara anului 1871 periclita realisarea lui, iar guvernul
conservatorului Lascar Catargi lucra in sensul acestei
www.dacoromanica.ro
realisari, noi eram datori din pricip sa sustinem

bauvernul conservator. Ce avea sa se intimple dupg
indeplinirea cerintelor de la 1857, rarnInea o chestie
deschisa §i nu avea interes pentru moment.
Dar §i in afara de aceasta, intro fractioni§ti V
junimi§ti se stabilise un fel de instrainare, nu din
causa politicei (de vreme ce junimi§tii pang atunci nu
se amestecau in politica), ci din causa diferentei de
cultura, iar liberalii din Bucure§ti find uniti cu frac-
tioni§tii, instrainarea s'a intins ping la ei. Junimi§tii,
cu predilectia lor pentru literatura §i §tiinta, cu iu-
birea lor de arta, mai ales de arta anticg, ori-cit de
simpli diletanti ar fi fost dealtminteri, nu puteau fi
bine priviti de ni§te oameni, ale caror preocupgri
erau cu totul in alta directie. Cei mai multi fractio-
ni§ti se indeletniceau rnai ales cu ale vietii practice,
§i profesorii dintre ei, cum erau raposatii Suciu, Micle,
Gheorghiu, Late§, pe lingg caetul lor de curs nu mai
ceteau decit poate Tribuna d-lui N. lonescu (el insu §i
profesor fractionist, dar fara caet) §i. Dreptul public
al Rominilor" de Simeon Barnutm, o carte remarca-
bila prin lipsa totala de §tiinta juridica. In ura lor
impotriva stramilor, ei inglobau §i literatura §i arta
straina §i simteau o fireasca aversiune in contra celor
ce se ocupau cu atrta staruintä de ele, pe ace§tia ii
tratau, fail nici-un temei, de cosmopoliVi §i IV atri-
bueau sie-§i exclusivul privilegiu al patriotismului na-
tional, semanind intru aceasta liberalilor din Mun-
tenia. E caracteristica intimplarea cu acel fractionist,
profesor universitar, care, auzind ca a apgrut partea
I din Faust" in traducerea roming a d-lor Pogor V
Skiletti, a raspuns ca nu intra in deprinderea d-sale
www.dacoromanica.ro
sa, se ocupe de aberatiunile strainilor cu dreptul pum-

nului (Faustrecht), crezind ca acesta este obiectul lui
Faust".
Ce legatura putea sa existe intre asemenea oa-
meni §i junimi§ti?
Si fiindca inrolarea sub diferitele steaguri ale
partidelor politice se face adese-ori prin raporturile
sociale; era de la sine indicat ca junimi§tii sa se ga-
seasca s,i in politica apropiati de partidul conservator,
ai carui membri erau fire§te mai deprin§i cel putin
cu suprafata eleganta a culturii occidentale.
De aci o nedreapta ingreueare a situatiani juni-
mi§tilor in opinia publica, primitiva cum este Inca
la noi. In ochii multor oameni partidul conservator
se confunda cu vechea boerime, §i adversarii sai, unii
din ne§tiinta, altii ca manopera de luptd, cautd sa
intretie aceasta COE fusie. Cu toate ca principiile con-
servatoare in statul nostru constitutional nu au ab-
solut nimic a face cu deosebirea sociala intre boeri
§i burghezi, in tan la noi intelegerea unui principiu
politic ca principiu politic se intilne§te foarte rar §i
se raspinde§te foarte cu anevoe ; judecata celor mai
multi e stapinita nurnai de simtunintele de clasa so-
ciala, §i. ura (poate §i invidia) democratica in contra
vechei boerimi este inca o grea rarna§ita a trecutului.
Dar ce inteles mai poate avea boerimea in
Rominia de astazi ?Lasa, ca §i in trecut o boerime
vremelnicd, legata de inaltele functiuui ale Statului
(cel putin in Muntenia), nu se putea asernana cu
nobilimea statornica din alte tari; dar in fapt Consti-
tutiunea noastra actuala a inlaturat aristocratia here-
www.dacoromanica.ro
ditara, si nici nu existä, la noi partici pohtic, care sa

tincla a o introduce in viitor.
Iar Claca, e voi ba de originea a celor ce compun
partidele noastre actuale, e probabil ca am gasi in
partidul numit national-liberal tot atitea descendenti
din familiile boere§ti, §i rnai multi fanarioti decit in
partidul conservator, care la rindul sau cuprinde in
aceea§i proportie elernente burgbeze i taraneti.
In ori-ce cas, §i ca o urmare neaparata a in-
tregei aspirari nationale de la 1857 incoace, junimi§tii
au fost, de la intrarea lor in actiunea politica, monarchici
§i dinastici fara §ovaire In aceasta privinta toti aceia,
care din vechile intruniri a le Jummh " au /limas
grupati in jurul fundatorilor ei §i in viata politica
(unii, ca dd. G-. Panu, N. G-ane, A D. Xenopol, s'au
despartit), ca §i cei ce mai tirziu s'au apropiat de
noi, au fost §i slut credincicli acestui princip i nu
s'au abatut niciodata de la el, nici in fapte, nici
in vorbe, nici la guvern, nici in opositie. In deosebi
in opositie au sustinut ori-ce act menit a intarl
Monarchia hereditara, de§l actul venea de la un
guvern adversar, §i parasind obiceiul opositillor de
la noi de a zice orbe§te nu, simplu numai fiindca
guvernul zice da, §i nepuind nici un pret pa o eftina
popularitate s'au ferit de or-ce manifestare in
contra prestigiului Dinastei, fie cu prilejul domeniului
Coroanei, fie cu prilejul acelor doleante electorale,
care direct sau indirect tind a arunca raspunderea
mai presus de capetele mini§trilor.
Caci, in enorma complexitate a problemeler
politice, la ori-ce chestie mai insemnata sint felurite
principii in joc, care nu se pot impaca toate deodata ,
www.dacoromanica.ro
i aci se impune omului de stat datorianu de a

face parada cu multiplicitatea principiilor, ci de a
stabill hierarchia lor dupa imprejurarile de fapt, de
a-§i da sarna, care este ideea dominanta, careia cele-
l-alte ti ebue sa i se subordoneze fail hesitare. §i ideea
dominanta intru conducerea statului: romin spre in-
deplinirea marei sale misiuni in Orient, este inradaci-
narea simtiniintului dinastic in toate paturile po-
porului.
Ca o asemenea observare scrupuloasa a unei
hnii de concluita politica, in toata consecinta ei avea
sa,tie la inceput nu inteleasa de opinia publica §i
atacata dupa, vremuri §i din stinga §1 din dreapta,
era in capul locului de prevazut Dar Cii atit mai
mult se impunea junimiplor datoria de a persista
§i de a contribui ast-fel, dupa, puterile lor, ca viata
noastra publica sa treaca odata, peste periculoasa
fasa a copilariei.
A§a dar in Camera conservatoare de la 1871,
junimipi erau deputati guvernamentali, §i prmcipala
ratiune de a fi a guvernului de atunci era mentinerea
Domnitorului Carol I.
In aceasta privinta, intrebarea importanta, care
preocupa spiritele inainte chiar de deschiderea par-
lamentului, era: daca dupa, cele petrecute in vremea
din urma, Constitutiunea de la 1866 mai trebuea
pastrata fara, modificare, cu acelq mod de alegere a
deputatilor i cu aceea§i libertate a presei degenerata
in licenta. Dealtminterea intrebarea fusese pusa i
printeo alusie din mult citata scrisoare a Principelui
Carol.
Ca nu putea fi vorba de o lovitura de stat, era
www.dacoromanica.ro
evident. D. Lascar Catargi ileelarase in camera, ca

va representa Constitutiunea in litera §i in spiritul
ei; exemplele recente cu soarta lui Cuza-Vodä i a
lui Napoleon III erau de natura a indeparta ori-ce
asemenea gind. Dar insa-§i Constitutiunea prevedea
procedura modificarii ei, §1 o reforma constitutionala,
putea fi prin urmare conceputa de ori-ce partizan al
ordinei legale.
In Imi conservatorii erau pe atunci condu§i de
Manolache Kostake §i de Beizadea" Grigorie Sturdza;
iar practica politica cerind un fel de disciplina de
partid, junimi§tii la intrarea lor in noua actiune s'au
aflat cu necesitate pu§i in mai deaproape contact
cu ace§ti conducatori locali ai partidului guverna-
mental.
La ordinea zilei a primelor intruniri, convocate
de Beizadea Grigorie, era chestia constitutionalä. 0
propunere de modificare a pactului fundamental a
fost adusa sub forma concreta a unei adrese catre
Adunarile legislative, care avea sa fie subscrisa de
cit mai multi alegatori. Intreaga adresä, cunoscuta
sub numele petitia de la Imi", este opera personall
a lui Beizadea Grigorie Sturdza. Scrisä in stil lapidar,
strins legata in idei, curajoasa in exprimarea lor, ea
constitue o dovada de marea capacitate (ce e drept,
intermitenta) a acestei caracteristice figuri politice.
Iata cuprinsul adresei :
2)
Domnilor Senatori §i, Domnilor Deputati,
Noi subscriO, alegatorii Domnillor Voastre, af16,m de
a noastrit datorie s6. va, propunem cite-va mäsuri, a aror
beapAratA trebu1nta este simtit6. de toat6. lumea.
www.dacoromanica.ro
Mai intii ciedem, ca veti 031 foarte legitim pasul

nostru; caci ca unia ce sinteti mandatarii nostri, aveti de
datorie a tinea seama de nevoile tarii si a lua masuri
legislative neapai ate pentru vindecarea suferintelor ei.
Sint acum cinci ani, de cind se alpha noua Con-
stitutiune. Acesta este un tulip foarte scurt in teorie; iar
in practica, cind lucrurile merg rau, mei ani de anarchie
shit in destul pentru a desorganiza si a perde o tarn,
intreaga.
Cine ar putea zice, a aceasta este o exagerare? Oare
nu am vazut momentul, unde Prmcipele Domnitor era sa
paraseascn tronul, fiind a licenta si anarchia domneau in
tail?
Oare Puterile mari garante, care au dat patriei noastre
atitea probe de buna-vointn, si ne-au incuviintat toate cererile
noastre, oare aceste Puteri nu vor pierde in fine rabdarea,
vazind reaua intrebuintare facuta, de drepturile ce ni le-au
consacrat, si nu vor hotari ocuparea tani cu arrnate straine
la cea inth turburare care ar mai urma la noi?
Oare o asemenea stare de lucruri nu pune in pericol
chiar existenta noastra nationala? Ar trebul cine-va sä fie
orbit de patimi sau trädator tarii, ca sa, o tagadueasca.
Noi, care nu avem alta ambitiune decit de a tral liberi
ca cetateni romini in patria noastra si a vedea onoarea,
viata si averea fie-caruia garantata prin institutiumle tarn;
noi, care ne-am saturat de a vedea, ca datornle statului
sporesc in aceeasi porportiune, in care sporesc §i darile ce
ne sint impuse, sintem nu numai in tot dreptul a va, cere
vindecarea raului, dar sintem totdauna in positiunea cea
mai favorabila, pentru a vedea §i. a judeca lucrurile cu
nepartinire, si aceasta pentru urmatoarele cuvinte :
Adunarile noastre leguntoare pin acum au consumat
cea mai mare parte a puterilor lor cu lupta de partizi si
cu tmtiri personale, care in adunarea din urma, §i sub
ministerul, care avea increderea majoritatn ei, au fost ajuns
la un asa grad (19 inversunare, incit daca, nu ui ma disolvarea
ei §i departarea acelin minister, se facea in tara noastra, 0
www.dacoromanica.ro
131- SUB MINISTERUL L. CATARGI
asturnare, a carei consecuente ar fi fost in Bucuie§ti

coplarea comunei din Paris, iar in Iassi separatismul.
In faa unor imprejurdri atit de grave, avem nu numai
eptul, dar §i datona, de a va. proPune, Dommlor Deputati
§1 Domnilor Senator], no]. alegatorii Domniilor Voastre,
inasunie, care le judecarn neapIrate pentru vindecarea raului,
§] cerem de la Domma Voastra, sA vA insu§iti aceste
piopunen §i sA le prefaceti in legi, dacA yoiti a avea si pe
viitor increderea noastia.
Pentru a propune remediul, trebue mai intii a constata
rAul. SA vedem dar, Domnilor, care sint relele cele mai
mad, care rod pana la oase tara noastra.
Mai intii ne aflam fata cu un fapt foarte gray, care
ti ebue sa facA obiectul celei intii a noastre propuneri. Vocea
publica banue§te, ea unii din fo§tii deputati au luat mita
la concesiunea diumului ferat al d-lui Strousberg. 0
cl,?,
asemenea inculpare loye§te in modul cel mai gray caracterul

demnitatea iepresentaIiurni noastre nationale. Noi cerem
dar de la Domnia Voastra sa orinduiti o ancheta parlamentara,
care sa cerceteze cu patrundere, daca in adevar vre-unii
Jin fo§tii deputati a injosit pana la asa grad caracterul de
mandatar al tarn. Caci inaintea unei bAnueli atit de grele,
sau trebuete dovedit ca, ea este neintemeeata, sau daca
sint culpabih, sA fie supusi la toata aspnmea legii.
SA vemm acum la raul cel mai mare, care desorga-
msean cu totul tara noastrA: acest rau este lipsa de dreptate.
On care societate civilisata, pent u a tial, are neaparata
trebuintA mai intii de toate de douA lucrun : de libertate,
cAci fail ea nu se poate desvolta, §i de dieptate, caci färä
ea se disolyA. Egalitatea este o ramui A a dreptatii, de aceea
ea este buna numai intru cit este dreapta, precum egalitatea
inaintea legn; indatA insA ce este nedreapta, este rea. Ast-
fel este nedrept, ca cel ce nu are nimica, sA voteze im-
posite pe spinarea aceluia calm are ce va, §i de aceea aceasta
.egalitate este rea.
.A§a clara nu ne trebue faimoasa trilogie revolutionarA :
libertatea, egalitatea §i fraternitatea, cu ant mai vartos cA
www.dacoromanica.ro
atunci cind s'a proclamat fraternitatea, s'au fAcut despoerile

cele mai neru§mate §i mAcelurile cele mai ciunte; ci ne
trebue mai pre sus de toate libertatea i dreptatea Acolo,
unde dreptatea nu existA, hbertatea degenerA in licent6.
Acesta este casul la noi Dreptatea infrinAtoare lipseste §i
iinpunitatea este garantatA tuturor delictelor si tuturor
ci imelor.
Ast-fel a ajuns la noi licenta pi esei pAnA a fi un a-
devArat scandal. Noi nu zicem aceasta pentru a cei e in
contra presei vre o mAsurA preventivA, câci fbi sintem
pentru hbertatea absolutA a rostirii ideilor ; darA o zicem
pentru cã voim, ca injuriile personale, defaimArile, calommile
si batjocurile fAcute prin pi esa, sA fie judecate nu de juriu,
care le achiteazA totdeauna i gravean prin aceasta Inca
injuria PacutA persoanei atacate, ci sa fie judecate de tribunalele
corectionale, ca In Arile curilisate.
Pentru ca sa, adoptati aceasta masura bine-facAtoare,
este in destul sA va amintiti atacurile infame facute de o
parte a presei noastre nu numai in contra persoanei Domni-
torului, dar i in contra farniliei sale, pina §i in contra
copilului din fasA. Prin urmare propunem, ca aliniatul al
2-lea din articolul 24 al Constitutiumi, care rostqte: Delictele
de presa sint judecate de juriu", sa fte interpretat in acest
inteles.
SA trecem acum la delicte si crime de o alta naturA.
Din 96 de delapidatori de bani publici, 92 s'au achitat de
juriu. Prin urmare propunem, ca functionaiii prevaricatori
sA fie judecati de Curtea de casatiune.
Uciderile cele mai crunte, asasinatele cele mai sumete
s'au inmultit la noi intr'un grad amenintätor pentru societate,
de cind s'a ridicat pedeapsa mortii si de cind jurnil prin
indulgenta sa le asigura impunitatea. Ast fel am vazut intr'un
sat aproape de Iassi o famine intreagA, tatAl, mama si trei
copii, intre care si un copil de trei sau patru ani, ucii cu
toporul. Traupmann nu a facut mai mult, insA la noi crima
a ramas nepedepsita.
Un membru al Clerului mai inalt, un archimandrit,
www.dacoromanica.ro
136 SUB MINIS FERUL L CATARGI
vine la capul sail spiritual, la Mitropolitul, cu un revolver

in buzunar si descarca patru focuri in Prea-sLitia Sa cu
premeditatia cea mai sumeata. Juriul achiteaza pe acest
paricid, cam osinda la inchisoare corectionala de doi ani nu
se poate privi ca o pedeapsa serio isa pentru o asa ciima;
si pentru a pune virf inichitatn, il achiteaza dupa ce asasinul
a fost aparat in fata juriului si a publicului cu calomnii
aruncate asupra victimei sale. Constiinta publica se revolta
in contra unor nedreptati atit de monstruoase.
lin fapt de o insemnatate foarte grava si. care vadeste
simptome foarte periculoase pentru Tara noastrA, este ur-
matorul: TJn revoltant incerca cu arma in mina a face o
lovne de stat si proclama la noi republica, pe cind forma
legala, a statulm nostru este monarchia constitutionala. Acel
criminal este achitat de juriu si in urmia nu nurnai primit
in sinul sail de fosta Adunare, dar Inca ingaduit de a o re-
presenta inaintea Domnitorului, ca membru al comishmil
insarcinate cu raspunsul la mesagiul Tronului. Ni se pare,
ca impunitatea si nen usinarea nu poate sa mearga mai
departe.
Pentru asemenea casuri siguranta statului si a Consti-
tutiuni.reclama neaparat de a se proclama Starea de asediu"i
De aceea cerein ca sa. se introduca in Constitutiune un ase-
menea articol, care stt raspunda la aceasta mare trebuinta
a ori-carei societati constituite.
De cind s'a intiodus juriul si s'a ridicat pedeapsa mor-
tii pentru asasmi, pradaciumle si omorurile au luat la noi
o intindeie inspaimintatoare si se produc cu o sumetie ne-
auzita. Ast fel am yazut formindu-se bande de douazeci si
treizeci de hoti chiar prim residentile tinutale, v ceea-ce
este Inca mai gray, acele bande s'au recrutat in parte chiar
printre agenth putern publice, caie sint chemati a apara
societatea in contra facatorilor de rele.
In timpul Principelui Mihail Sturdza, dupa ce s'au
spinzurat citi-va hoti, securitatea persoanelor a cleyenit ab-
soluta si. nu s'an mai produs nici-o pradaciune, mci-un omor.
Experienta este ad mai pre sus decit niste teoni, a carora
www.dacoromanica.ro
consecuente la noi au fost omorirea celor buni i asigurarea

impunitatii celor raj.
§i api oare toate staiele civilisate, Englitera, Franta
Germania, Italia, Belgia nu au ustazi pedeapsa mortii?
§i daca in viitor natiunea romina va cunoalte, ca poa-
te ridica cu totul pedeapsa mortii fait, pericol pentru soci-
etate, oare nu pot sa, o ridice prin o anume lege, ori-cind va
vol ? Insa 'Ana atunci propunem sa se modifice art. 18
din Constitutiune in chipul urmator: "Pedeapsa mortii nu
se va putea reinfiinta, afai a de casurile prevazute in codu
penal militar i pentru asasinat".
Cit pentrn jui iu, avind in vedei e rani, ce I-a produs la noi
pana acum, masura cea mai rationala este de a-I suspenda ,
Ora cind se va forma la noi un spirit public mai coWiintios.
Atuncea va fi u§or Adunärilor a reinfiinta juriul prin o
anume lege. Iar daca nu s'ar hotari acum Adunarea la
desfiintarea timporara a juriului, apoi trebue sa adopte
pentru indreptarea lui cel putin urmatorul coi eery: Cind
Procurorul general apeleaza la Curtea de casatiune in con-
ti a verdictulm juriului, atunci aceasta Curte are facultatea,
sau de a casa verdictul numai in interesul legii, sau de a
trimete causa spre o noua judecare inaintea sectiilor unite.
a unei Curti de apel.
. . . . . . .......
Noi socotim, th ar fi foarte de folos pentru satenii
. .
nostri romini, sa alba sub ochii lor exemplul salutar, ce

1-ar da cite-va colonii germane, precum sint in Basarabia.
Asemenea colonii laborioase Si iscusite in cultivarea pamin-
tului §i in cautarea vitelor daca, ar fi aezate pe unele din
movie sterpe ale statulm, ar produce un mare bine la noi
Iar cit pentru pericolul de a se immulti prea tare la.
noi asemenea colunii cu populatiuni de ginte straina, el nu
exista deloc, de vreme ce Adunarea i Senatul au decisiunea.
in mina lor la fie-care cas de colonisare
www.dacoromanica.ro
138 SUB MINISTERUL L, CATARGI
Am reprodus aici textual intreaga petitie 1) de la

Ia§i, find ca ea a avut oareicare resunet in discutiile
din presa §i din parlament. Cu uprinta, cu care se
fabrica §i se latesc la noi legendele false, faimoasa
adresa a fost atribuitä junim4tilor, in special d-lui
P. Carp, rnai ales din partea numero§ilor politiciani,
. .
care rum nu o cetiserd sau nu-§i mai aduceau aminte
de cuprinsul ei. In fapt, d. P. Carp a fost cu totul
strain de chestie. Absent din Ia§i, precum era, d-sa
nu a cunoscut adresa decit dupa presentarea ei la
Camera §i, indata ce a cunoscut-o, s'a pronuntAt cu
desavi§ire in contra ei, avind convingerea, ca nu prin
reforme constitutionale se puteau indrepta relele, de
care suferea tam.
Dar §i printre citi-va din junimi§tii, care au luat
parte la discutarea petitiei, in §edintele de la Beiza-
dea Grigorie, era impotrivire. Una nu primeau idea
colonisarii straine, aqii (in deosebi d-nii Pogor §i
Negruzzi) erau absolut in contra pedepsei cu moar-
tea. Disensiunea ameninta sa produca o ruptura, cind,
pentru a o evita, autorul acestor rincluri a propus com-
promisul, care s'a §i adoptat : ca acei membri, care pri-
meau toate ideile adresei, sä o subscrie , iar deputatii
partidului (caci in restimp alegenle pentru Camera
se terminasera), care nu voeau sa o subscrie in in-
tregul ei, sa se declare cel putin uniti cu tendenta
ei generala §i sa se insarcmeze a o presenta Camerei.
Facindu-se aceasta deosebire, adresa a fost direct
') In volum e reprodusa intreagt, acl am reprodus dinteinsa

ceeace a fost mai caracteristic §i mai important pentru intelegei ea
alusimulor de mai jos. Not. red.
www.dacoromanica.ro
.subscrisä de : Gr. M. Sturdza, D. Korne, P. Rosetti-

Balanescu, L. Cantacuzin, C. D. Sturdza, general
G. Ghyka, I. Strajescu, general N. Mavrocordat, St.
Mavrodi, C. Carp, Gr. Carp", etc., etc. Nici-un ju-
nirnist nu se afla printre semnatarii adresei. Dar in
josul semnaturilor urmeaza frasa : subscri§ii deputati,
unindu-ne cu tendenta acestei petitii, o vom presenta
Adunärii legislative", §i numai aid figureaza iscali-
turile : C. D. Sturdza, B. Pogor, M. Kostaki, general
N. Mavrocordat, Jacob C. Negruzzi, (colonel) G. Sturdza,
G. Racovita, T. Maiorescu".
Ast-fel a fort depusa, petitia de la Ia§i" in una
din prirnele §edinte ale Camerei de la 1871 §izace
Inca in cartoanele archivei. Caci n'a avut nici macar
soarta de a fi cetita in parlament. Indata dupa so-
sirea noastra in capitala, am avut la Beizadea"
Dimitrie Ghica, presidentul Carnerei conservatoare, o
consfatuire cu unii membri marcanti ai partidului
guvernamental din Bucure§ti, printre care §i B. Bo-
erescu. Ace§tia, in contact mai intim cu ministerul,
au fost de Were sa se lase chestia in suspenso.
Hotarirea guvernului, preocupat mai cu sama, de a-
facerea Strousberg §i de situatia finantiara, era de a
auta indreptarea lucrurilor fara revisuirea Constitu-
tiunii.
Inteleapta hotärire se poate! Dar ea reclama
0 cu atit mai chibzuita actiune pe dile ordinare §1
presupunea o lunga durata a cabinetului. Prin o mai
strinsa disciplina trebuea sa dispará relaxarea orga-
nelor administrative, ce se simtea pretutindeni in urma
efemerelor ministere de pin'atunci ; prin o energica
combatere a opositiei in parlament §i prin modificari
www.dacoromanica.ro
partiale in legile existente trebuea introdusg, infrina

rea agitatiilor sterile. Era de temut, cl dupg, vechiul
obicei al partidelor dominante incercarea de reform&
va incepe cu indsprirea codului penal in materie po-
litical); era de dorit, cg se va alege calea mai in
ceatg, dar mai sigurg, a indreptarii economice §i a
unei mai bune directii in invatamintul public2).
A§a se infäna starea spiritelor la inceputul pri-

mei sesiuni a legislaturei de la 1871 1875. i dui:4
ce in paginele precedente am cgutat sg, ne dam samg,
de mi§carea noastra politica de la Fevruarie 1866
Ong, la Iunie 1871, in paginele urrngtoare ne vom.
mgrginh in reproducerea discursurilor parlamentare,
tinute de autorul acestei publicgri sub ministerul
Lascar Catargi pang la clIderea lui in primgvara anu-
lui 1876, insotindu-le nurnai de cite-va note expli-
cative.
In aceasta marginire reproducerea nu poate avea
decit o valoare foarte modestä, presupuind Ca are
vre-una. Discursurile tinute se refer fire§te la chestii
isolate,§i nurnai din cind in cind apare legatura
lor cu starea generala a tärii. A§a cum sint, ele
rämin insg cel putin marturri imediate despre mo-
mentele politice, in care au fost rostite, §i pot servl
') Vezi in volum discursurile 9 §i 10 asupra libertatii presei

§i a reformei codului penal.
1) Vezi tot acolo discursul 10 asupra cieditului fonciar i dis-
cursurile 1, 3 §i 7 asupra §coalelor.
www.dacoromanica.ro
(drept elemente pentru intelegerea mai exacta a unei

interesante epoci de transitie.
Dupa terminarea acestei prime serii §i inainte
de reproducerea discursurilor ulterioare, vom incerca
sit, dam o privire generala asupra situatiei politice la
Inceputul ministerului Ion Bratianu de la 1876.
TITU MAIORESCU.
www.dacoromanica.ro
142 TARAST TOPONIMIE
IARA§I TOPONIMIE
(RISPUNS IINOR CRITICE)
Mai anii trecuti d-1 I. Bogdan, prof. la Universitatem.

din Bucuresti, presentase Academiii Romine, spre premiare,_
o lucrare, care, spre a o caracterisa cu propriile cuvinte ale-
autorului ei, «descopere pentru prima oara o intreaga epoca
a istorigrafiii noastre vechi, epoca bkantino-slavond, ale ca-
rei caractere de capetenie sint : limba bulgara si maniera bi-
zantina, transmisa noua prin traducerile vechi slavonesti sir
medio-bulgare. Monumentele istoriografice arunca prin urmare
o lumina asupra intregei culturi din veacurile 14-16, in de-
cursul carora in tarile noastre au predominat bizantinismul
sub toate formele sale : ca institutii de stat, ca literatura, ca
stiinta, ca limba, ca naravuri, s. a. m. d. 9».
Lucrarea a produs, in Acadernie, Impresiuni diametral
opuse: scandalisare si multamire.
Cum, intreba un academician romin, d-1 V. Maniu
(ctoti scriitorii mari ai Europei declara ca Europa intreagi
traeste cu institutiunile romane ; numai noi Rominii am luat
institutiunile noastre de la Slavoni si Bizantini ? Aceasta este
1) I. Bogdan, Vechile croince moldovenegi panel la Urechiii, Bucu

re§ta, 1891, p. 20.
www.dacoromanica.ro
TARA*I TOPONIMIE . 143
fals, neadmisibil, contrar stiintei istorice ,si bunului sirup si

revoltdior pentru simtimlntul nostru national. Intreaga is-
toile veche a poporului ronan este ln contra acelor conclusiuni.
Recunoaste d-lui Bogdan merite si crede el va avea un vii-
tor ; dar sa mai lucreze, si 1 ar ruga set nu mai ajungd kt
asemenea conclusiuni. Asa cum este cartea presentata, Aca-
demia nu o poate premia 1)».
Alt academician romin, d-1 N. Ionescu, cu toate cd pri-
veste aceleasi resultate ale aceluias autor si din acelas punct
de vedere, ca si d-1 Maniu, anume din punct de vedere na-
tional rominesc, totusi declard Ca «n'a vazut in lucrarea d-lui
Bogdan ceea-ce vede d-1 V. Maniu : conclusiuni false, rele si
anti-nationale ; a vazut nutnai o sincerd anal-are a unei stdri
de lucruri, care a durat secoli si care nu se poate contesta.
Tocmai greutiltile prin care au trecut Romtnii aratii puterea
lor de vitalitate si viitorul lor 2)».
Ce deosebire de vedere de la om la om 1
Altã intimplare, analoaga si mai noud.
Acum cite-va luni eu am presentat publicului, sub titlu
Din Toponimia Romdneascd3),un studiu istorico-linguistic, prin
care se dovedeste cd Maghiarii au Lisat dincoace de Carpati
urme toponimice mult mai numeroase si mai adinci decit
curn s'ar parea la prima vedere si prin care, prin urmare, se
slabeste teoria continuitiltii si se intareste a lui Rosler.
De ce sd se slabeasca teoria continuitatii si sd se in-
tareascd teoria adversd numai prin cite-va urme toponimice
de origine maghiard aflate dincoace de Carpati ? Pentru ca,
pe de o parte aceste cite-va urme toponimice maghiare se
aflä tocmai pe teritorul in care s'a adapostit in extremis teo-
ria continuitatii, pe teritorul dintre Oh si Timis cu partea
') Analele Acad. liomine, Seria II, Tom. XV (1892-1893), pag

140-141 (partea administrativA).
2) Analele Acad. Benzine, Seria II. Tom. XV (1892-1893, pag.
114 (paitea administiativA).
3) D. Dan, Din Toponinita Romineascii, testi, de licenta In litere,
Bucuresti 1896, extragete din Convoibirz literare XXX (1896).
www.dacoromanica.ro
144 IARA*I TOPOMINIE
apuseana a Ardealului; pe de alta parte ce ironie! ele

nu sint alt-ce-va decit tocmai basele toponimice pe care, pina
mai eri-alaltäeri, o linguistica pseudo-scientifica credea cã
poate sprijini teoria continuitalii.
Studiul mieu a fost primit de public si bine si rail.
Daca resultatul la care am ajuns printr'insul este defi-
nitiv, precum cred ci este, atunci nu ne famine alt-ce-va de
facut decit sa cautarn a ne obicinui cu el, vrind-nevrind.
Se stie ca in imprejurärile de astdzi natiunea primeazi
toate. Deci, intiiu i intiiu natiunea.
Si fie oare jignitor sau mai de graba magulitor pentru
neamul rominesc resultatul studiului mieu ? Sa nu fie oare
tot asa de glorioasa biruinta load ca §i cea violentd I Nu
stiu ce vor fi crezind allii, dar eu cred ca, dupd curn nu-i
rusine pentru neamul rominesc faptul di Maghiarii lui Carol
Robert si-au lasat oasele dincoace de Carpati, tot asa nu
poate fi rusine nici faptul ca Maghiarii au lasat dincoace de
Carpati urme toponimice ori-cit ar fi de nutneroase. In am-
bele casuri, Rominii sint invingatorii, invingi sint Maghiarii!
Si la urma urmelor, stiinta trebue si spue adevarul,
nu alt-ce-va.
«Cit pentru invinuirea zice d. C. R.-Motru, vor-
bind despre lucrarea mea ce i s'ar putea face ca prin re-
sultatele gäsite de dinsul loveste in sentimentul patriotic al
Rominilor, nici nu cred necesar a mai insista. Cercetarile
scientifice n'au nirnic de a face cu incalzirile patriotice si
ori-ce orn de stiinta, prin urmare si un filolog care adopta
metodele obiective in cercetarile sale, nu are sà se ingrijeasca.
decit de adevar si de nimic alt-ce-va. Nu exista filologie pa-
triotica precum nu exista nici fisica patriotica ; tot ce poate
sa existe inst e o filologie copildreasca, precum poate ft si
o fisici copilareasca ,)».
In kc de a zice ca resultatul cercetarilor mele «loveste
in sentimentul patriotic al Rominilor» d-1 C. R.-Motru ar fi
1) Liga Rorninei, I, (1896), No. 10
www.dacoromanica.ro
IARA§I TOPOMINIE 145
putut zice, mult mai bine, ca resultatul acela «loveste numai

in sentimentul patriotic reiu int.les al Rominilor», in care
nu numai ca nu-i Out de a lovi, dar este cea mai patrio-
ticá fapta, pe care e dator s'o faca ori-ce romin luminat si
cinstit spre a se indrepta si Rominii din ce in ce mai mult
pe calea seriosititii.
Trebue sa ne facem mai seriosi decit cum sintetn si,
spre a ne intoarce in special la chestia Rosler, «daca voim
sa dovedim pe Rosler, si nu uitam a avem de convins pe
straini §i nu pe Rongni. Acesti din urtna, incredintati ci au
nevoe de dreptul istoric, se conving usor 1)»
Ce folos ca d-1 Hasdeu, spre a intari teoria continui-
tatii, declari, in aplausele sincere sau prefacute ale Academiii
Romine, ca «din generatiune in generatiune mumele romince
din Banat au facut pe copiii lor sa urascá pe vechii asupri-
tori Goti i Franci, care vorbeau de o potriva nemteste si
ale caror nume, intrunite in singurul Gotofreant, au ajuns
acolo pina la noi ca un archaism supra-vietuit in graiul cel
copflaresc 2)»?! Ce folos! Unde vede d-1 Hasdeu archaism
Goti, Franci, d-1 G. Weigand, minat de sincera dorinta de
a gasi adevarul, este silit si vazi in Kotrofleant, ceea-ce este in-
teadevar : modernism, cartofi : «in versul batiocoritor ce se
strigi nemtilor : Neamt, Neamt, Kotofleant, este ascuns cu-
vintul Kartoffel, caci «Kotofleanp insenmeaza «Kartoffel-
pflanze» 3)»:
Cu copilarii nu merge !
«Rominii, -zice minunat de bine d-1 Maiorescu
anticipind formele unei culturi prea inalte, au pierdut drep-
tul de a comite greseli nepedepsite §i, departati din starea
I) I. Nadejde, Contempo anul, If, 733.

2) B. P. Hasdeu, Rominn BeinCiteni, Bacuresti, 1896. p. 66-67.
2) Dr. G. Weigand, Dritter Iahresbencht des Instituts f. .Romd-
-nische Sprache zu Leipzig, Leipzig 1896, p. 311: in dem Spottverse,
Gen man den Deutschen zinuft: Neamt, Neamt, Kotofleant steckt
das Wort Kartoffel, denn Kotofleant" bedeutet Kattoffelpflanze".
cf. D. Dan, Din Toponimia Romineascd, p. 7-10.
www.dacoromanica.ro
146 IAR4I TOPON1MIE
mai norrnala a desvoltárii treptate, pentru noi etatea de aur

a patriarchalisrnului literar si scientific a dispärut. Criticai.
fie si amara, numai sd fie dreapta, este un element neaparat
al sustinerii si propdsirii noastre, si cu orice jertfe si in
mijlocul a ori-citor ruine trebue implintat semnul adeva-
ruluiP)».
Marturisoc Ca simlesc o mare multamire snfleteasca de
cite-ori ma gindesc cá prin ale mele cite-ia cestiuni Din To-
ponimia Romineascd am contribuit si eu, cit mi-au permis
puterile si imprejuriirile, la progresul adevarului in neamul
rorninesc.
Dar. . . .
D-1 Virgiliu Popescu, profesor hi Liceul Sf. Sava din
Bucuresti, susline in publicitate, ca adeviirul n'ar fi cistigat
nimic, absolut nimic, prin lucrarea mea 2). Asa sa fie oare?
In articolul crticului mieu se pot distinge cloud Orli:
prima, in care se resurna incomplet argumentele rosleriane ;
a doua, in care, pe de o parte se combat etimologiile pro-
puse de mine si, direct sau indirect, se propun altele noua.
Criticul, chiar in prima parte, unde n'avea decit sd
resume lucruri de mult stiute, Lta un semn daca nu mai
multe, despre soliditatea parpi a doua, unde are de lucru cu
lucruri mai noua. Ex ungue leonem
Al treilea argument sau mai bine conjectui á roslenaná zice
el este cA la 1183, rAsviAtindu-se Bulgain et Rominn din stinga
(sic) Dunaiii, sub conducerea flatflor Petru §i Aeon, in contia impä-
ratului Isac Il din Bizant, et ei-au asociat ei pe Cumanti din
di eapta (sic) Dunarn et apoi (ca rasplata pentru ajutotul plimit de
la Cumant?) au trecut et 13011111111 in dieapta (sic) Dunãrn ei de atm
mai departe".
Ca transiliune de la partea prima la a doua pe care

voiu reproduce-o in intregime, fragment cu fragment, co-
mentind-o pe ici pe colea criticul zice:
') T. Matorescu, Critice, ed. nouã, Bueureeti, 1892, I, 394..

2) Eva Ronzina. I, (1896), No. 12 ei Epoca Sena If, an. II, (1896)
No. 326.
www.dacoromanica.ro
IARA§I TOPONIMIE 147
In fine ultimile argumente §i le scoate Ross ler (§1 toti cei ce

I-au uimat) din topornrina slava si ungureasea a tinuturilor locinte
de Romini §i in aceasta directiune vine §i d-1 D. Dan sa deallossle-
rianilor noi argumente?) SA, examinam aceste argumente §i sa
vedem intru cit noul adept este vrednic de mestern OA.
Tot studiul d-lui D. Dan se invirte§te pe ling& numele pro-
prin Mehadia sau Mthedea, Mehedinti ki Bornanaii, pe care vrea en
oil-ce pret sa, le faca de origine maghiaia. Cu metodii" voe§te d-sa .
sä dovedeasca intii, ca terminatiunea adia, adia, edia din numele
romine§ti este de origine maghiara, de§1 me§terul pe ale carui urme
se ia, D-1 Putnoky nu indrasne§te sa, spue de aceste terminatiuni
decit eh: ,,aproape toate numirile in adia sint de origine maghiara"
Discipolul merge mai departe §i le face pe toate de orignie maghiara
si pentru ca sa.-§i sustie tesa, inventeaza nimbi de ora§e ea Aradus
in loc de Arad (cum ii zic §i Unguiii §i Rominu §i toata. lumea),
Cenadia in loc de Csandd ungureste §i Cenad pe romine§te etc.; prin
analogie vrea sa intoarca exemplul mind ca Mehadiai sau Meant ro-
mine§ti. Ungurii i-ar fi zis odmioara Melted. Dovezi nu are pentra
aceasta aseitiune, eaci din cele mai vechi doeumente ungure§ti (in-
cepind de la anul 1823) se dovede§te ca Ungurn nu i-au zis Mehadui
deeit Mihald §i lei colea Mehadia, mei odata insa Mehed". Discipolul
n'aie decit sit consulte pe unul din me§tern sal, pe d 1 Pesty Frzgyes
in opera A Szo i én y mit megget hajdani oldh he? uleta"
Ind ri snire I
Sa fie oare un pacat a indrãsni, in stiinla, mai mult de
cit predecesorii tai ? Nu cred. Cred ea este un merit sa in-
drasnesti7 dar fireste sa indrasnesti cu prudenta. Resumind
prima parte din disculiunea scientificä relativa la numirile
topice in adia della §i edia si anunfind in acelas
timp a doua parte, eu am indrasnit, si cu drept cuvint, a
zice :
«Prin fonetica bine inteleasa s'a putut afla vechirnea re-
lativd a numirilor topice rominesti terminate in adia,
ddia i edia. Toate-s de origine medievald. Atita insa nu- i
de ajuns. Pe cit ar fi de absurd a presupune a ele au putut
fi date de Rominii evului-mediu, de vrcme ce in limba ro-
mineasci nu insemneaza nimic, pe atit este de natural a crede
ca-s dale de poporul medieval, in a carui limbd cele mai
multe, claci nu toate, vor fi avind o insemnare, un in;eles
www.dacoromanica.ro
148 IAR4I TOPONIMIE
ethnologic. Care-i poporul de la care au primit Rominii ast-

fel de numiri topice ? 9».
Bata si respunsul pe care 1-am dat 9.
«In partile sudice ale patriii noastre zice istoricul si
filologul maghiar Frideric Pesty numirile maghiare de lo-
curi primesc de multe-ori in graiul rominesc adaosul ia
sau a, prin lapadarea caruia se poate restitui topicul ma-
ghiar. Bundoard Homosd azi e Homosdia, Várad azi Varadia,
Mihald azi Mehadia ; Sosd azi Soglia ; Racasd azi Racasdia ;
Farkasd azi Farcasdia ; Illesd azi Illadia ; Vizesd azi Vizesdia ;
Apád azi Apadia ; Selind azi Silindia ; Kovesd azi Cuvesdia
..§i Gavosdia ; 1Iddasd azi Nadegdia ; Kézd azi Kizdia ; Tolvajd
azi Tolvadia ; Terem azi Teremia. Mai departe Péterd azi
Peterda; Ivand azi Ivanda ; Berend azi Berindia ; Baránd azi
Barandia etc. 3)».
Faptele acestea nu puteau fi contestate de "nici-un om
cunoscator §i impalial. De aceea in faia lor, eu am zis ur-
mätoarele (p. 29):
«Ap este. Prin deslipitea lui ia de la foarte multe
numiri topice rorninesti terminate in adia, ddia i
ed:a râmine un nume topic evident maghiar, fie de ori-
gine personala ca Arad din Aradia, Bernad din Bernadia,
Csandd din Cenadia, fie de provenienfa apelativa ca Arpád
Arpadia, Korpád din Korpadia, Méhad sau Méhed din Meha-
.dia sau Mehedia, Várad din Varadia, Varodia sau Oradia.
Prin urmare adia, ddia sau edla este un compus
din finalul rominesc ia §i din finalul topicului maghiar,
la care s'a aninat».
Acesta e pasagiul incriminat de inventare.
Inventare!
Criticul a scapat din vedere cd eu vorbesc de «nu-
') Din Toponirnia Ro»zineaseil, p. 28.

1) Ibidern, p. 28-29.
3) Pesty Frigyes, Magyarorevighelynevei, Budapest 1888, v. I,
p. 144, cf. de acelasi A. Szorényibanság es szo)dny vdrtnegye torténete,
Budapest, 1878, v. IL p. 325.
www.dacoromanica.ro
IARA.51 TOPONIMIE 149
mid topice» in general si nu de «numiri de orase» in spe-

cial. Asta nu-i tot una. Toate «numirile de oras» sint nu-
miri topice, dar nu toate «nutnirile topice» sint nume de-
orase.
Asa dar cind criticul zice :
D. Dan,pentru ca sA-si sustie tesa, inventeaz5, numirt de orage
ca Aradia in loc de Arad (cum IT zic i Ungurn i Romirui so toath
lumea, Cenadia In loc de Cscinad ungme§te §i Cenad pe iornine§te"
ma acusi pe nedrept ca am inventat numiri de orase de vreme

ce eu nu am citat Aradia i Cenadia ca nume de orase, ci
ca nume topice in general si ca nurne topice ele exista.
In Ungaria sint vre-o sapte-opt localitati cu numele
Arad. Una dintre ele, o pusta ce se tine de comuna Albac,
comitatul Turda-Aries, se nutnete rorninete Gura-Aradi1).
Din acest Gura-Aradz am restabilit, i cu drept cuvint, nomi-
nativul Aradza, mai ales stiind ca i in Dolj o magurd se
chearnit Arade (Frunzescu) 2)».
Invinuirea de inventiune, cind e. vorba de Cinadia, apasi
nu numai asupra mea, ci si asupra d-lui Hasdeu, in a carui
lista de numiri topice in &ha ddict §i -
edia, citata
intreaga intreguti in lucrarea mea, figureazi. i Cinadia.
Nici o inventiune insa !
In Ungaria se afla, vre-o zece localita/i cu numele
Csanad. Se afla anurne in Ardeal un sar «Erdo-Csanad (Csi-
nagye)», in comitatul Muras-Turda i altul «Szdsz-CsanAd,
Scholten, Csinadie)», in comitatul Albei-Inferioare 3).
Nurnele acestor cloud sate sint trecute si in Siematis-
mulu Veneratului Cleru alu Arhiediecesei Metropolitane Greco-
catolice a Alb'a-Iulzei si Fagarasiului pre anulu 1896, uncle
se poate citi (pag. 69) «Cenade (Szasz-Csandd, Scholten)
1) Iuhos Linos, A Magyarkorona országai s Bosznia és Hercze-

govina helységnevtdra, Budapest 1888, p. 210.
2) B. P. Hasdeu, Etymol Magn. Bom., II, col. 1449.
i) Iuhos Idnos, op. cit. p. 167, 597.
www.dacoromanica.ro
150 IARA*1 TOPONIMIE
cott. Albei inf. cerc. Blasiu, gar'a Micesasa, perc. Alba-Iuli'a»

§i (pag. 211) «Cinadi'a», sat nu departe de Reghinul-Sasesc.
Ignora re !
Cind eu reproduc n lucrarea mea, in traducere rorni .

rieasca, un capitol intreg din Toponinua Ungariii de Pesty l)
relativ la Mehadia, capitol in care sint strinse la un loc pi-
rerile invatatilor despre locul unde a fast staliuneea romana
Ad mediam i despre origlnea numelui de astizi Mehadia
discut per longum et latum pe Mihald, numele documental al
IVIehadin, de ce mi mai trimete criticul la o lucrare si mai
mica si mai veche de acelas autor2) spre a gäsi in ea pe
Alzhald? Nu inteleg! Ba inteleg ce-va. Cine a citit articolul
criticului mieu, färà sa fi citit si lucrarea mea, ramine cu
convingerea, defavorabili pentru mine, si favorabilii pentru
crltic, cä eu habar n'as fi avut de docurnentalul Mzhald, pina
in rnomentul cind mi-1 reveleaza criticul. Rea credinta sau
usurinta ?
Crrticul zice mai departe :
,De altmintrelea cuvintul ungurese me7i (albina) din care vrea
1)-1 D. Dan sa deduca, pretinsul sau nume de localitate Mdhed, nu
existä de loc combinat cu sufixul ed, ci numaa cu es Oaks, adj. =
cu albino, cu stupi) i esz (mehész, subst. =-. stupar, care se ocupa, en
albine) si in toata topommia ungureaset D-I Dan n'a putut gas). decit
urmatoarele localitati formate din radacina melt, Mehész (in comita-
tul Abauj-Torna), Méhé9zhaz (casa stuparului"in Somogy, (Méhkerek
(roata sau cerc de albine" in Bihor), Mehtelek (loc de albino" in
Satmai), Méhhertek (gtadinä de albino in FOOL) s,i Méhes (plin cu
albme" in Somogy, Zala, Bihor si Turda Aries)".
Putine localitati formate din radacina méh !

Criticul nu spune cite localitati formate din radacina
mdhl (albina) trebue si afle cine-va, pentru ca sh aiba drep-
tul de a zice ch Maghiarii formeaza numiri topice din méh
i) Pesty Frigyes, Magytrországhelynevel, Budapest 1888.

2) Pesty Frigyes, A Szoi ény vdrrnegyel hajdani oldh keruletek, Bu-
clapest, 1876.
www.dacoromanica.ro
IARA TOPONIMIE. 151
(albina). Am aflat ece localitati i cred cã ar fi fost pe ajuns

una singurd, deoarece, in casul de fata, numara calitatea, nu
cantitatea.
Ungurescul tnéh (albina) nu-i combinat cu sufixul ed!
Aceasta obiectiune, care pare cä e intetneeata, nu-i seri-
oasa, si eata de ce nu.
Topicelo
If
Ungurescul szarv (corn) = szarvas i szarvad (rom. Saruad)
ar versszo (nuea) = vesszos i verszod (vom. Vesaud)
méh (albina) = rnéhes si (cf. rom, Mehedia)
Cine vede ca maghiarele szarv, vesszo au dat respectiv

cite un derivat topic si in coloana I si in coloana II, nu vede
de ce n'ar fi putut da i maghiarul tndh, pe linga derivatul
topic méhes din coloana I, i un derivat topic méhed in co-
loana II. Cu alte cuvinte, daca limba maghiara, spre a face
numiri topice, a intrebuintat o procedurd anumitd in n cast*,
de ce n'ar fi intrebuintat aceeasi procedura si in n+r ca-
suii? Mintea sanatoasa nu vede de ce nu.
Analogiile urrnatoare sint perfecte :
Apelativul szarv = apel. méh

Topicul szarvas = top. mehed.
sau
Topicul szarvas = top. méhes
Topicul szarvad = top. méhed
Asa dart teoretic, din punct de vedere mag'hiar, topicul

méhed este posibil, claci nu mai mult. Posibtlitatea teoretia
se transforma in certitudine indata -ce se gase.ste in toponi-
mia maghiara o localitate cu numele méhed. Se gäsege sau
nu se gaseste ast-fel de localitate ? Aici e intrebarea. In to-
picul rominesc Mehedia, unul din multele topice rominesti
terminate, cum zice d-1 Hasdeu, in adia, ddia, §i edia
in care terminatiune ori-cine poate vedea ca numai finalulfa
www.dacoromanica.ro
152 IARAFif TOPONIMIE
este element rominesc (cf. magh. Nagy- Vgrad §i rom. Ora-

dia-Mare), este un Méhed Ce este acel Méhed din
Méhedia ? De buni sama maghiarul méhed, pe care-I profetise
teoria.
Criticul zice mai departe :
Asertiunea d-lui Dan apoi cá dupA observarea d-sale" termi-
natiumle s, d si sd, ar fi coielative, este gratuita, i tabela
de nume cu derivatele lor, pe care o face la pag 30, este in maie
parte fantastica. Singurele cuvinte cu terminatium reale din acea
tabelä sint cele cu as asd (ca fark, faaas, farkasd ; hamv, hamvas
hanwasd, nad, nadas, widasd etc); dar rum in aceasLa termmatlune-
- as, -- i asd nu sint corelative, cact as este terminatione ad jec-
twald, pe cind d, co se adauga acestei tarminatium, este locativ,.
pe cind farkas, hamvas, suidas existh ca nume comune, Earcasd.
Hamvasd §,1 Nadasd nu exisra de cit ca nume de localitati".
Tabelul de numiri topice maghiare de pe pag. 30 din

lucrarea mea nu cuprinde mmic fantastic, nici cit e negru
sRbt unghie. El se poate controla, dar fireste nu cu memo-
ria, cum pare a fi facut criticul, CI cu Helysdgnévtar-ul citat
de mine pe pag. 29.
Corelatiune gratuitä!
Eu n'am zis, cum pretinde criticul, ca «terminatiunile
s, d §i sd ar fi corelative» ci cä ((derivatiunile topice
maghiare de origine apelativa terminate in s, d, sd
sint, dupa observarea mea, corelative 1)». si am conside-
rat, cu drept cuvint, ca substantive pe toate numirile topice,
fie terminate in s, fie in d, fie in sd. Toate s numiri
de locaiitati, toate-s nume proprii, toate-s substantive. Irn-
prejurarea ca derivatiunile cele terminate in s sint i adjectiv e
si adjective mai intii si mai intii, nu le opreste deloc de a
fi i substantive intru cit sint numiri de localitati. Oare, spre
a lua un exemplu analog din limba romineascd, poate cine-va
pretinde ca numiri topice ca Ndmoloasa, Pietroasa, derivate
respectiv din ndmol, piatrd, mai sint adjective ? Se intelege
ca nu.
1) D. Dan, Din Topoiumia .Romineased, P. 29.
www.dacoromanica.ro
IARA§I TOPONIMIE 153
Asa dara derivaliunile maghiare, de origine apelativk

terminate in s, d i - sd sint substantive ci numai,
substantive i intre ele exista, dupa observatiunea mea, o co-
relatiune reala, nu gratuita. Ori-ce derivatiune topica maghiara,
de origine apelativa, terminata in s implica in sine exis-
tenta unei derivaliuni topice in d si a uneia in sd, una
se face inlocuind pe s printr'un d, alta addogInd la
s un d.
Lai exemple :
Topicele
Apelativul buza (grin) buzás, buzad, buz,isd.

di6 (nuca) = diós, diód, diosd.
diszn6 (porc) = disznós, disznód, disznosd.
kom16 (hemeiu) = kornlós, koml6d, komlosd.
lapa (gavan) = lapds, lapad, lapisd.
16 (cal) = lovas, lovad, lovasd.
magyar6 (aluna) magyaros,magyarod, magyarosd.
=-
vad (fiark) = vadas, va dad, vadasd.

var (cetatue) .= váras, várad, vdrasd.
méh (albina) =. méhes, x, y
Inca o data rominescul Mehedia!

Ori-cine trebue sa admita, pentruca n'aie de ce sa nu
admita, ca maghiarul mdb (albina) a putut forma topice, nn
numai in coloana I, ci si in coloana II si III. Ce forma va fi avut
topicul II derivat din mdb (albina) ? Evident méh + x. Si va-
16rea lui x ? De o parte, topicul mdbes, de alta parte, coloana
II, formata din derivatiuni topice terminate in d, sint, nu
figurat, ci real, cloud coordonate rectangulare care preciseaza.
matematic valoarea lui x, a sufixuluL Coordonata orisontala,
Méhes, arata ca sufixul trebue sa cuprinda in sine vocala
coordonata perpendiculara, seria de derivatiuni topice termi-
nate in d, arata cä sufixul trebue sd cuprinda in sine,
in al doilea rind, consonanta d. Deci, topicul de subt inn e
bare a putut fi méhed §i a putut fi numai mdbed. .Poszbili-
tatea teoreticii, precum s'a vazut mai sus, se transforma in-
www.dacoromanica.ro
154 IARA*I TOPONIMLE
certitudine din momentul ce se gAseste topicul rominesc

Mehedia, in care, precum se stie pe altá cale, numai fina-
lul ia este element rominesc.
Argurnentele ce mai voWe d-1 Dan s scoat5, din dispärutul
sat Mehadta din Vas lum, ei din faptul cä marca acestui judet este un
stup, slat putin convingaLoare p'entrn originea ungureascit a Meha-
dui, cam chiar cuvintele ungure§ti méh (albina), me'z (miere) sint de
origind slavd( in limbele slave med, tneed, (sic) 'wed), cum shit nenul
mArate cuvinte unguiqti, chiar de prima necesitate, pentru care
insa. Unguril nomazi nu aveau expresium, proprn Ca ablak (fereastra),
asztal (masa), abrosz (fata de masii.), udvar (curte) etc. sau hdz (din
germanicul Haus, format F,;.1 aceasta din iomanicul casa, kert din Gar-
ton), ete.k
Adevárat ca. Maghiarii au imprumutat o multime de cu-
vinte de la Slavi, dar nu e adevArat cà magbiarele mdb (al-
bink), md.( (miere) ar fi flicind parte din acea mnlçime. Tori
Slavii de astà-zi, spre a designa albina, se servesc, precurn
spune Miklosich 1), de cuvinte derivate din vechiul slay bfi-
rela, care sint depArtate de maghiarul mdh (albink) ca cerul
de pamint. i apoi chiar cind ar fi asa de incontestabil cä
maghiarul mdh (albinä) vine din slavoneste, precum e de in-
contestabil, bunãoark ck maghiarul szilva (prund) vine din
slay. sliva (prunus), totusi sufixul unguyesc ed din to-
picul rominesc Mehedia, ca i sufixul unguresc s din to-
picul rominesu Silvac (ung. SzilvAs) ar fi dovada dovezilor
cá aceste numiri topice au fost imprumutate de Romini di-
rect dela Maghiari, nu dela Slavi.
Miklosich vorbind despre familia etimologica a slay.
medii (miere, vin), in care numark atit pe rominescul med,
cit si pe ungurescul medve (urs), din vechiul slay. medvldn
(urs, propr. mtnceitor de miere), zice ck «maghiarul mk nu
e imprumutat din slavoneste 2)).
1) Franz Miklosich, Etymol. Worterb. der slay. Sprachen, Wien

1886, p, 25.
2 )Franz Miklosich, ibidem, Wien, 1886, p. 183: nicht aus dem
slay. entlehnt ist magy. men.'
www.dacoromanica.ro
IARA,51 TOPONIMIE 155
Daca vomi cu on-ce pret sit deducem numele Mehadm de la

aZbind sau miere, de ce sä formam un nume hibnd dintr'un cuvint ne-
existent unguresc melted §i e terminatiune slavona ia, i sa nu
luam in mod mai firesc slavonescul med, nued i terminatiunea lo.
.cativa slava in §1 sa fornam numele de localitate Media, Mtedia
sau Meedza (cum b. zie Ronal-11i din partea locului) cum s'au format
si numele de localitati sirbe§ti Techta, Meg iulnia, Liubovia, etc'.
Etimologia propusi de critic, pe motive care n'au ce

.cauta in stiinta, nu se poate primi. 0 forma mai plind, d.ex.
Mehedia, poate da o forma mai atrofiatd, d. ex. Media, dar
vice-versa nu. Aceasta este elementar in Linguistica. De aici
irebuinta de a cduta, cind vrei si faci etimologia unui cu-
vint, formele-i documentale, care, ca unele ce-s mai aproape
de original, mai nealterate, sint totdeauna suggestive.
Criticul zice mai departe:
In ce prive§te etimologia judetului Mehedintz, d-1 Dan nu e
mai norocos decit ca numale Mehadizi. Luind de basa tot pe inchi.
puitul melted, ii atirna terminatiunea slava ince, my (care de
altmintrelea se gase§te la o multime de comune romine§ti cu nu-
min slave din Banat ca Bthni, Bahnii, Burin*, Ntcohnti, Lala-
rt.*, etc.)".
Nu e mai natural §i act sä luam radacma slavä med sau trued §i
sa-4 dam terminatlunea tot slava de tni formind ast-fel fara eti-
mologii Inbilde, numele Medtniz sau Miedinfi min se nume§te judetul
de cei ce 1 locuesc?".
Dar Mehedince, forma cea plind din 1510

Tniroduceiea lui h in Mehadia, Mehadica, Mehedinti, o
t1-1 Dan, §i aci credem ca are dreptate, in mod nattual, cum se in-
timpla §i in cuvintele : mala, maala, mahala".
Unde dai i unde crapa! Tu vorbesti de disparitiune,

de scoatere, I criticul intelege introducere. N'am spus mon-
struositatea, ce mi se atribue; si daca as fi spus o, criticul
-ar fi trebuit sa ma desaprobe, cum a desaprobat d-1 A. Ta-
www.dacoromanica.ro
t6 LW 5'I TOPONIMIE
vernay pe d-1 A. D. Xenopol, care, amestedndu se unde nu

se pricepe, a avut originala, dar monstruoasa idee de a crede-
ca Mehadia s'ar putea deriva din lat. Ad Mediam prin intro-
ducerea prepositiunii ad in cuvintul Mediam 1)...
Criticul zice mai departe:
*1 mai fortata decit cele de piná aa este etimologia judetir
lui Romanali. Basindu-se pe imprejurarea cä cuvintul rom insem-
neaza in ungureste mind si pe faptul, ca, in Rornanati se gasese
rume, d-1 Dan face m matoai ea combinatie: rom (ungureste mold),
od (sufix unguresc) in i ace (sufixe slavice) si din toate acestea
scoate numitea hibrida ; Romodinace din care apoi, dupa multe expli-
catluni fortate, ajunge la Romonati, care se pretinde, ca ar fi fost
vechml nume al judetulm Romanati.
Cred ca ar fi cu mult mai natural sa se ia pentru explicarea
acestui nume intil numele propriu de botez sau de familie Roman,
ce se gaseste asa de adese-ori pretutindeni la Slavi; dovada familia
domnitoare Romanov in Rusia; familia Romanovici din Serbia de as-
tam, Roman-Vodd din anii 1390-1393 din Moldova, de la care si-a
luat numele si orasul Roman; dealul Romanvu din Bosnia ; capul
Romanov in Alasca etc.); 0, se dea apm numelui Roman, termina-
tiunea locativa slava. ati (cum se gaseste la u multime de cuvinte
de localitati sirbesti, Knicvevoy, Ks aguevat, Alextnatt, etc) §i ast-fel se
formeaza, Romanati -= tmutul, mosnle lui Roman".
Pentru originea maghiara a numelui de judet rominesc
Romanati, in vechile documente Romonati, dad.* trebue cre-
zut d-1 Hasdeu, militeaza tot atitea argumenteminus unul,
emblema cite militeaza si pentru originea maghiara a nu-
melui de judet rominesc Mehedinti, in vechile documente
Mehedince. Cine crede in -Mehedinti nu poate sa nu creadd
si in Romanati.
Etimologia propusa de critic e o copilarie.
Roman ati nu poate veni din Roman + ac (= at).
Se insala cine crede ca inlaturind pe documentalul rRo-
nionati, care se pretinde, ca ar fi fost vechiul nume al jude-
tului Romanati» scapa de ori-ce greutate. Din contra.
') A. Tevernay, Romania, XIV, (1885), p. 591; Mehadia ne

peut provenir de Ad Mediam, par l'interm6diaire de Me ad diam.
Une telle transposition serait une monstruositd en linguistique".
www.dacoromanica.ro
IAR4i TOPONIME 157
Dupa morfologia sirbeasca, la care recurge criticul, nu

e cu putinp o formatiune de tipul Roman + ac, pentru-ca
-sufixul sirbesc ac, cu valoarea pe care o are in Knaevac
Kraguljevac, Alexinac, se anind la adjectivele posesive Kne-
ley , Kraguljev , Alexin , derivate respectiv din Kna
(principe), Kragulj (uliu), Alexa (Alexe) spre a le
substantivisa9.
Prin urmare Romanati, daca si-ar fi luat nurnelc de la
numele personal Roman, care-si face adjectivul posesiv in
ov §i numai in ov, ar avea, dapa morfologia sirbeasca
forma Romanovac (cf. Antonovac, Karlovac, Milanovac.)
Intr'o dare de soma despre lucrarea mea, pseudonimul
lorando, care este d-1 I. Nadejde, zice in aceasta privinti :
Hrerea d-lut Viigiliu Popescu, criticul d-lui Dan, cA, Roma-

nati ar fi un derivat de la numele slay Roman, ate mai mu1t5, po-
-sibthtate, desl finale acestui deuvat .Romanati e totusi ciudatä. Non&
ne pare cb, tot d. Dan a nernent delivind dela Romod (loc plin de
mine), cate e si el derivat de la Rom (imilk); apoi din Romodnati s'a
15.cut liomonali §i mat tiiziu Roradnati.
Asta cu atit mai mult cu cit in acest judet mai anm sa
tul Diofti pe lecul azi numit Dealul nitcilot", sarul Ienumti (de la
Idnos) si Fdrcaple de la l'arcay, care ne amintesc de chmezatul lui loan
1 al lui Farcq, pe cale regele Ungru hi le pune in conditii excep-
-tionale, cind darueste Oltenia, sub nume de tara Sevetinului cava-
lerilor loan* la 1247.
In apiopiere de Celetu, tot in a..eet judet e comuna Orlea
tare evident e ungurescul Vthalja si asemenea vaialii (poala cetätii)
.e aflá destule in Ungaria.
In Romanati mat e o comuna Vadastia, al cAreia nume e de
-zsemenea maghiar Vadaszter = loc de vinat 2)".
Inca ce-va despre Vdiastra.

D-1 Hasdeu vorbind despre « Vddastra din Romanati,
-a localitate mlastinoasi in care se descoper mcreu antichi-
tati romane si ante-romane (cf. A. Odobescu in Analele Acad.
1) Franz Miklosich, Vergleich.nde G.-conmatik der slavischen Spra-

.chen, H Stammbddangslehre, Wien 1875.
') Lumea Noud, an. III (1897), No. 741.
www.dacoromanica.ro
158 1ARX§1 TOPON1MIE
Rom. 1877 t. X. sect. II, p. 188)» zice ca «partea radical

a cuvintului nu este slavicul Bom. «apa», cici Slavii nu cu-
nosc sufixul astru, ci este tracicul (36S0 «apà» (De La-
garde, Gcsamm. Abhandl. p. 285), de unde, cu acelas sufix
ca in Touthatpa. resultd Beamcrrpot, literalmeme «apoara» 1)».
D-1 Hasdeu incepe mica monografie despre Vddastra
cu cuvintele « - ástru, - istrk, suffixe nominal ayant une
portée minorative ou atténuante».
Line portee minorative?
Dictionarul Academiii Francese 1i urmAtoarea si nu-
mai urmatoarea lamurire :
Minorattf. s. m. T. de Medic. et Pharm. Remede qui purge
doucement La casse est un minoraizf.
11 s'emplom aussi adjectivement. Purgatif, remede minoratlf 2)"-
Ce poate fi minorativ in topicul Vddastra din Roma-

nati, sufixul sau partea radicala? Mai probabil partea radicala,
tracicul pisu.
Cu felul de argumentare al d-lui Dan, s'ar putea dovedi, ca
Unguru au stApinit 5.1 in Maroco, cad acolo se gase§te un oifigel
Mehedia, lingA riuletul Sebu, sau in Palestina undo astAzi se gAsese
rumele vechiului ora§ Arad'.
Tocmai nu!
Bunul sitnt e de ajuns spre a face pe ori-cine, sd vadi
cd nu-i probabil sk fie de aceiasi origine, bundoard maghiad,,.
Mehedia marocanà i cea bdnatana.
Mehedia din Maroco nu e asezatä intre alte numiri to-
pice maghiare, cum este Mehedia din Banat.
In Mehedia din Maroco nu sint si n'au fost Unguri,.
precum sint si au fost in Mehedia din Banat. Pind aci bu-
nul simt, de aci 'ncolo stiinta.
Linguistica scientificd vede cbiar in asemanarea perfecti_
') B. P. Hasdeu, Eymol. Magn. Rom , II, 1903 1905.

2) Dictionnaire de L'Acaddmie Française, Paris 1884.
www.dacoromanica.ro
IA RA .51. TO PONI 159
dintre Mehedia biniteana si cea marocana un semn ci aceste

nurniri topice, din doua taxi depirtate, nu pot fi rude, pen-
tru cà identitatea lor de formci din present presupune o diver-
sitate de formd :n trecut si vice-versa identitatea de forma
din trecug clan vor fi fost identice, presupune o diversitate
de forma 'in present.
Un esemplu va lamuri mai bine ce vreau sa zic.
In trecut si Francesii Si Rominii au mostenit cuvintul
latin dicere, care de atunci incoace, traind in doua tad de-
partate la doua popoare diferite, a evoluat pe nesimtite in
doua directiuni deosebite: el a devenit, la Francesi, dire, la
Romini .zicere.
Si ce s'a intimplat cu dicere, la Francesi i la Romini,
s'a intimplat cu toate cuvintele vechi care au avut in ele si-
laba di .
Dad. dará la un moment dat din trecut, bunaoara la
i000 d. Ch., topicul maghiar Mehed ar fi fost imprumutat
nu numai de romini, ci si de Marocani, ar fi trait de atunci
incoace in cloud tiri departate, in douä limbi diferite, cu legi
fonetice a parte, si n'ar fl putut, decit printr-o curata si
rara intimplare, st evolueze ast-fel, in Maroco si in Banat,
incit sa aibä astd-zi, dupa atita amar de vreme, o forma
identica. Identitatea de 'forma din present dintre Mehedia
marocana si Mehedia banatana presupune o diversitate de
forma in trecut si diversitatea de forma din trecut o diversi-
tate de origine. Asa dart Mehedia din Maroco si Mehedia
din Banat nu-s de aceiasi origine. Cea din Banat, si dupa
bunul simt si dupt stiinta, este de origine maghiara, din
méhed, derivat .din ineh (albina). De unde este cea din Ma-
roco ? Nu stiu. Probabil de la Arabi.
Criticul, arm:kind o privire retrospectiva peste lucrarea
flea, zice in fine de tot.:
0 ultima observatie. Metoda scientifica atit de mult trimbi-
tata in studml" despre care voibim, se reduce la ni§te hipotese ij
conjectnri foarte §ubrede §i nu en ast-fel de etimologn se va putea
doved'i ea: Maghiarn au lasat dincoace de Cai pat1 urme topornmies
mult mai numeroase §i mai adinei, cleat cum s'ar parea la prima
www.dacoromanica.ro
160 IARAV TOPOMINIE
Nedere", mci cu algumente tiase de par nu se va slabi teona con-

tmuitatu st se va intail teoria lui lioslei ", cum are pretentia d-1 Dan
4...1 face prin otudiul" d sale.
Hipotese si conjecturi foarte subrede ! Argumente trase

de par !
Bine zice d 1 Vlahuti cind zice :
*i dac'al putut alege 5,1 intrupa vie-o icoana
Din desaita, viforoasa existentel tale goana,
Cum vrel tu, ca, 1.i pervazul altor minti, alta, lumina
Imbracirao, sa ramie tot icoana ta seruna ?
Fie care, in Ingusta minte cind va fi s'o prinda,
Strimba si mototolita, ca 'ntr'un mob prost de oglinda,
Va vedea u 'n el, patata de-a lui pioprie poste.
D. DAN.
www.dacoromanica.ro
LECONTE DE LISLE
CAIN
TRADUCERE LIBERk -
Treizeci de ani trecuse din veacul incercdrii,

Cind, rob printre calarii viteazului Assur,
Thogornia, ce coboard din Elam al lui Thur,
Visa acestea, 'n trestii culcat, in faptul serii,
Cind purpura s'asterne pe cerul de azur.
De cind prigonitorul Iahveh, care sdrobeste

Puternicii si carnea le-o dä la fiare hrana,
Pusese pe norodu-i robie-asiriana,
Ei tori, räzindu-si parul si barba, stau prosteste
Si milli, si-asculta numai eterna Lui dojana.
Si, girbovi de amarul ce lupti supue,

In toiul spaimei, setii i foamei ne'mpacate,
Ei ii revedeau sara cu ziduri darimate,
$i, cum atirna carnea la casapii in cue,
Piereau in streanguri capii credintii-adevarate.
Necredinciosul pune piciorul pe grumajii

Vitejilor, i templul cel sfint i prea mdrit
Se mistue in flacdri pustiu si pingarit.
www.dacoromanica.ro
162 LE.CONTE DE T1SLE
_
Fecioare biciuite isi scalda. 'n plins obralii,

$i 'n cerwile-i mute Ialiveh e neclintit.
Atunci, lasind 'I hogorma alaturi de hatrini,

Si de nevinovatii copii culcati pe pici,
SA plingt ochn negri ai tristelor femei,
Pe mal la Khobar merse, cu drept de la stapini,
SA 'nchid'o clipa ochii de neodibna grei.
Pe sesurile arse, muiate in lumina,

Stau pilcuri armisarii unnbrindu-i palmierii ;
5i taurii puternici si 'nalti, si drornaderii
5i calatori stind linga camila lor blajina.
Atunci visa Thogorma, acestea 'n faptul serii :
0 seard ca pe vremuri misterioase 'n lume,,

Ca 'n vremuri cind vieata, din nord la miaza-zi
Era in toiu, asemeni cum vesnic n'or mai fi
Padurea, omul, floarea si fiara fara nume,
Cind chiar Dumnezeirea de munca osteni ;
0 seard de pe vremuri, era : se 'naltä norii

Din sinurile pline de flacari ale inarii,
5i, ori ca stinci de-ai atria plutesc in fundul zirii,
Ori prigonici -de vintul vrajmis cu calAtorii,
Urlind, se fac farime sub trasnetul pierzarii.
In spre apusul rumen, cu purpuri brisdat,

Un ochin viclean in spuma de aur se coboarA,
Pe cind spie rasaritul ce'n flacari se 'nfasoara,
Ghelboe-hor se 'nalIa de singe incruntat,
Ca rug imens ce arde intr'un ocean de para.
www.dacoromanica.ro
LECONTE DE LISLE 16'1
Departe, mai departe in zare, 'n negre dune,

Pustiu-i plin de glasul onagrului vargat,
Ori de necontenitul sacalului latrat,
Sau strabAtut arare de urlete nebune,
Ce cite-o fiard scoate gonind dupi vinat.
Dar dincolo de 'naltul Ghelboe, innecate

In picla caldd Inca de searbada odoare
Ce ese din culcusul salbaticelor fiare,
Ca valurile mrii de vinturi miniate,
Se auzeau cum urld adincuri si ponoare.
$i 'n ochii lui Thogorma se-aratá o 'ntarire

De fer, din care turnuri se 'nalti spiralate,
$i pe stinci tari, cu birne de-arama stau palate;
Ghehera uriasd, locas de ingro7ire
In care stau vitelii din zilele uitate.
Iar ei, venean in cirduri, din munte si din vale,

Din codrii-adinci, din vaste pustii fara hotare,
Sint rnai inalti ca pinul i cedrul na-i mai tare,.
Sdrobiti de osteneald, suflind de lung:i cale,
Cu gura Inroitä, setosi, plini de sudoare.
Asa veneau acas1, cu ursul din caverne

Pe umeri sau cu cerbul cu coarne singerate
$i 'n urrnA, uriase, cu bratele bronzate,
Purtind pe cap urciorul cu apa din citerne
Femei, cu mina 'n solduri, veneau ingindurate.
Mergeau incet,--cu ochii lor negri sfinteind,

Cu pieptul drept si tare, cu-acea senin4tate
www.dacoromanica.ro
164 LECONTE DE LISLE
Pe-cal e o cid puterea i plina libertate,

Si linistit, cArare prin spini i flori croind,
Piciorul lor puternic p5sa 6tre cetate.
Un vint usor alearga prin negrele lor plete,

Pe marmura curata a gitului s'abate,
Pe cind grämezi de stincä, ce'n singe par muiate,
Ca niste uriase oglinzi, dintr'un parete,
Purpura serii toata le-o resflingea in spate.
Tar vacile cu uger la muls atit de lesne,

Asini de Kharnos, ppii i taurii cu pete,
Veneau grabiti de bice, veneau mereu in cete,
5i ciinii mari camila voiosi muscau de glesne,
Si jalnic in titine, tipau porti descuete.
$i hohotiri de riset i cintece fieroase,

Cu sbieretul de jale al turrnei usurele
De miei, ca glasuirea talazurilor grele,
Soseau la turnuri unde, cu minile lor groase
La ochi, priveau batrinii, in haina lor de piele.
-Mud a cdror barbi cadea in ravArsare

Pe sin, argintind bratul lor ros, cu alba-i spuma;
Cu lanturi de amnia la git, in par cu bruma,
$i care de acolo, cu-orgoliul in nare,
Se uiti cum spre Casa cophi lor se 'ndrumd.
$i-apoi dnd tot, multimea i rarnatul i praful

Au disparut in cercul imens al intaririi,
Se pogori cu noaptea, din adincimea Firii,
Racoarea; iar vieap, miscarea si tot vraful
De griji, se duc sa moara in sinul Nesfirtirii.
www.dacoromanica.ro
LECONTE DE LISLE 165.
Si-atuncea Proorocul simti cum se sbirleste

Tot parul si cum trupul de groaza se 'nfioara :
Recunoscu indatã pe cel de-odinioara
Oras al agoniii, stingher care traeste,
Mormint trist al lui Cain din a Hevilei lora.
Loc tainuit in care, cu ochi muiati in singe,

Copillor, ca dinsul pribegi, le-a zis: a Grabit
Mormintul sa mi-1 faceti, caci vremea a sosit ;
Culcati-ma si nimeni pe urma nu mi-o plinge,
Pribeagul vrea sa doarma ; destul s'a chinuit.
«Voi munti i voi pustiuri pe care muritorii

Nu v'au zarit, fugarnic de-apururi m'ati vazut ;
Acuma-mi opresc pasii; puterea mi-a cazut.
Culcati-ma i fata etern si vaza norii,
Copii ce 'n deznadejde si-amaruri v'ati nascut I
«Ca soarele st vaza si ploi din cer sa spele

Eternul semn, de ura pe fruntea mea sapat.
Vulturii nu vor rupe din resturile mele,
Si umbra o sa fuga de hoitu-mi blestemat,
Si, mort, de cei nernernici ma voiu simti scapat.
«Dar gematul de vinturi si trudnica veghere

Si plinsetele celor setosi i lard piine,
Amarnicia zilei de en i cea de miine,
Si agonia lumii si toat' a ei durere,
In inima-mi sa urle, ca 'ntr'un pustiu un ciine!»
Si ei facura ast-fel. Gigantica lucrare

Se inalta ; vasduhul de vulturi se golise.
Intins pe ea stramosul ce 'nchin se imblinzise
www.dacoromanica.ro
Se cu1c I cu ochii lui mari deschisi in zare,

Cu fata cAtre ceruri, dormi precum dorise.
Henokhia ! Cetate grozavd a Tani,

Locas de.adapostire al celor viteji, care
N'au stiut nici de frica i nici de remuscare;
Cum s'a 'ngrozit Thogorma, in desul stuhariii,
Cind chipul tau din vremuri v5zut-a cum rasare.
Peapastie in care, sburind de cer departe,

Un inger vazu chipul femeii si-o iubise,
Si 'n care din pacatul divin se zämishse
Gigantul ce de voe s'a osincht Li. moarte,
Privirea lui Thogorma de ,tine se uirnise.
El iti vazu podoaba de scari, pe linga care

Ard siruri mari de torte cu flacdra de singe,
5i i auzi i leii cum urld, cind ii stringe
La git prea tare lantul; si cum prin reservoare
De piatra, crocodilul se tingue si plinge.
Si nu 'e colt din toatii salbatica.ti fdpturA,

Din care si nu vie tihnita respirare
A celor care 'n pace, cu totii, dorm ; arare
Se scoala cite unul i, glasul tiu Naturii,
Ascultà cum din toate in sopot vag rasare.
Dar ean! Din pustiul hotArnicit de dune,

Din adincimea noptii, taindu-si singur cale,
Pe-un armisai salbatic ce musci din zithale,
Un calaret alearga, in ropote nebune,
Infricosind adincul cu strigatele sale.
www.dacoromanica.ro
LECONTE DE T ISLE 167
Chtremurul de groazi patrunde in natura,

Cind pirul lui, din groase curele, se lovete ;
Si 'n urma iui in §iruri imense navdlete
Cu larma, dupi. neamuri §i dupA-a lor statura,
Tot ce'n pustiu, in codrii §i 'n aer locuete.
Veneau potop, hiena, reptila cea usoara,

$i ciinii, lupul, ursul, onagrul, negrii lei,
Si behemotul mare, cu paii lui cei grei,
In graiul lor arunca blesteme i ocara,
Cetiiii tale, Henoch, gonind in jurul ei.
Dorrneau, vitejii, insi in patul lor d'ararna,

5i-atuncea caldretul, cu vocea lui vrajmao,
Striga, lovind in ziduri : Henokhia trufa0 !
De trei ori vai de tine ! Mindria te (lamina
Ora5 al Celui care se thsvrati din fai.
Mormint pus sub blesteme, aproape-i räsbunarea!

Se umfla marea, urla, i spuma de pe ape
Va trece peste piscuri ; nimic nu o si scape.
Distrugerea suprerna i-a inceput lucrarea,
Si cerul se &mina, ca 'n haos sa se 'ngroape.
Va glasui pustiul : «Au ce s'a facut, oare,

Cetatea cu Ghelboe asemenea 'n tarie ?,
Si vulturul §i corbul venind au sa adie:
gPe unde-odinioarä s'a inaliat sub soare
Henokhia, cu ziduri de fier §i-a ei trufie ?*
Dar nu o sa ramie nici pulberea din tine,

Nici chiar un os de-al vostru, copii nascuti dinteinsul;
51 haosul va chearni nerdbdator la tlinsul,
www.dacoromanica.ro
Prapastia te-atrage, o neam far' de rusine,

A] celui ce nici ruga n'a cunoscut, nici plinsul.
Cain! Cain! In noaptea cea fara dimineata,

Din pintecile Hevei, lovit de grea osinda,
Amar de tine, care pe himea inca blinda
Varsasi singe, pe care, d'abea intrat in viata,
Maretul soare-1 supuse cu raza lui plapinda.
Amar de tine! came scirboasä de pacate,

Duh crunt sacrat de dorul, etern, de rasbunare;
Tu, care-ai trait fara credinta i sperare!
Mai fericit e hoitul, svirlit lingii, cetate :
Iahveh te-a 'nchis in crima ta cea ingrozitoare 1
Atunci din ingradirea cetatii rasvratite,

Din locul lui in care copiii II culcara,
In sila se ridica sub blestem si earl,
Gigantul nascut pentru dureri ne mai shritite,
De Cea prin care fiii de oameni au sa piara.
Se ridica 'n picioare, din patu-i de granite,

Pe care de o mie de ani in tihna mare,
Dormea, cuprins de somnul cel fara desteptare;
Apoi privi pustiul i umbrele cernite;
Iar bratele pe pieptu-i paros se 'ncruciprii.
Stufosul par i barba ii ascunsese fata,

Dar sub sprinceana groasa, cu scinteeri ciudate,
Privirile, de-un singur vis bun inseninate,
Catau in zarea vremii, stravechea dimineata
A lumii, cind plapinde si tinere-au fost toate.
www.dacoromanica.ro
LECONTE DE LISLE 169
-
Atunci vazu Thogorma, familia cea mare

A lui Henoch, indata, si ziduri si palate
5i turnuri, intr'o clipi umplindu-le in gloate :
Privind tori pe Striimosul batrin, care 'n picioare
Visa tficut la vremea cind s'au isvodit toate.
5i fiarele 'mprejuru-i urlau, urldri de urd,

5i armasarul, flacari svirlind din a lui nare,
Culca la pamint akbori si isi croea carare;
5i caldretul, pasnic la a Ghehenei gura,
I§i armesteca glasul cu strigatul de flare.
Dar Omul, fad veste, din 'naltul unde sade,

$i 'ntinse nodorosul sau brat, si-atuncea eatä
Cum ramatul din juru-i se potoleste 'ndata,
Cind glasul lui de tunet, in noaptea neagrA cacle,
Cutremurind pustia, in sornn acufundata.
AL. ANTEMIR2ANU.
(Va urrna).
www.dacoromanica.ro
170 NAPASTA
NAPASTA
r) 3E3 I. I.... O A. FL A. 031, r... m 1
(STUDIU LITERAR)
Urmare
La inceput insä Dragomir pare ca. a, revenit la o stare

de sufiet obicinuita, banalà... pi poveste,te Ancth visul ca
§i cum nimic deosebit pentru el nu s'ar fi petrecut cu o searg
rnai inainte:
DRAGOMIR
Anca, am visat mit ma doare mina.

ANCA
Aiurezi... te doare mina din vis ..
MAMIE,
Ma injunghie uncle am semnul de mu§catura.
ANCA
Da... ce ai visat ?
DRAGOMIR
. Un cap de mort... cu dintu man... vrea sa ma mi*e... ma

doare.
*) Vezi numeiile 10 §i 11 din an. XXX, 1896.
www.dacoromanica.ro
NAPASTA 171
Cu cit Anca insg cautg a-I otravi prin intrebgrile ,i ci-

cahrile ei intentionate ,I veninoase, cu atit Dragomir se de-
§teapt g. din banalitatea vtetti i dinduli seamg un moment
de primejdia existentei lui, reincepe a-§i trada, de astgdatg
cu mai multg putere Inca, starea sufleteasca desequilibrata.
Aparitiunea nebunului Ion in acest moment este prilejul unei
sdrobtri i mai complete a lui Dragomir, care cade pe scaun,
cad in mintea lut prmsese ideea, ca Ion a murit.
Aceastg completg deprimare moralg, in care-I gg.sim pe
Dragomir la inceputul actulut al II-lea, e fat-a indoeala pre-
gattrea lui pentru comphcatia ce va urma imediat cu inter-
venirea nebunului.
In scena III reapare nebunul Ion.
ION
Mi-e foame... Imi dal de mincare?

. ANA
.... *ezi colea Ioane
ION
ez (§ade sfios in feta lut Dr. care se a Inapot cu scaunul).

ANOL
Cum e la ocna loam:, ?

ION
Bodaproste e bine (la intrebIrtle et, Ion rispunde lut Dragonur).
Inca de la prima apantiune a lui Ion se putéa clar di

stinge natura nebumn lui. Ceea-ce insg rgsare minunat din
primele cuvinte ale nebunului, de-atunci Inca de cind el mar-
turisese confidential Ancai : c Vezi cg... eu sint nebun..., e
completa hpsg de coqttintg a stgrii nenorocite in care se
gasea el : aceta§i simplitate naiva, aceia0 nepgsare fatg de
propria lin extstenta. Pentru el ocna nu-i produce vre-o im-
presie deosebitg, infiorgtoare, ci vorbe§te de ea cu acela
singe rece ,i. lint,te, ca i cum ar vorbi de casa lin, cu care
www.dacoromanica.ro
172 NAPASTA
de altmintrele, dupa cum vom vedea mai pe urma, o con-

funda. Iar fuga lui de la ocna nu e conStienta, intentionata,
ci e facuta intr'un moment de-o putetnica halucinatie, in care
a Azut pe Maica Domnului chemindu-l. (Faptul acesta e con-
firmat si de stirea din gazeta pe care o citea Gh. la ince-
putul piesei).
Pagina in care Ion ne descrie in ce momente a fugit
de la ocna e de atita simtire sincera si frumusete arti-
stica', in cit nu putem face alt-ceva mai bun de cit s'o re-
producem :
ANCA
*i cum ai fugit de-acolo ?

ION (Ca iluminat)
Vezi a s'a pogorit Mama Domnului la mine §i zice: pe cum--

ea, Ioane, cind II ajunge la fintina, sub deal, o sa-ti iasi inainte eine
sa te aduca la mine, §i 0, vn negre§it... 0, vii, ca en te scap de top
du§manii tai, §i o sa-ti fie bine, ea, eu, Maica Domnului, o 0, puiu
stavila intro tine si role; relele sa nu mai poata trece la tine, §i mci
tu sa nu mai poti trece lit ele... (simple) Ap...
ANCA
Ei...?
ION
Pe urmA, vere, m'am dus la fintina de sub deal a.i am pus do

nitile jos... Eil era frumos §i eald... §i era padurea singura... doar
intr'o tuf a. fluera de departe o mierlä... Numai din spre partea dea-
lului, iacatit ea-mi iese inainte o veverita, vezi, o trimisese Maica.
Domnnlm! sta in fata mea in doll& labe qi se uita la mine drept
eu ochii ei mititel rp galbeni. Eu am dat s'o prinz, cind colo ea...
Wet! a skit p'o craca subtire de alun ; aca se Incovoia craca §i s'a-
pleca eu ea pin& la pamint, acu se ridica, acu se ridica, acu se apleca.
Eu dupa ea, ea iar inaintea mea, in doua labe, se ulta la mine... Ii
sclipia ochn, vere, de pai'ca era dona scintei O. ma chema lac-aea...
face gestul). Am umblat o zi intreaga : la urma a pierit §i am ramas
ratacit... Da, acuma o sa ma due inapol acasa.
ANOA
Uncle acasä ?
www.dacoromanica.ro
NAPASTA 173
ION
La 'ocna.
Aceastg induirOtoare povestire nu putea sg nu pgtrundg

adinc inima simtitoare a lui Dragomir 0 faptul, cl nevino-
-vatul 0 blindul Ion e oropsitul 0 ispg0torul unei crime pe
care n'o fgcuse, ii dqteptase de mult un profund sentiment
de cgintg 0 milg, pe care dacg-1 ingclu0se, (mai cu seamg
-dupg ce aflase de moartea lui Ion) cauza era, cg grija mize-
Tier propriei lui existenti il consuma prea mult. Dar acum
sub privirea lui Ion i sub impresia acelei povestiri induiop.-
-toare, vechiul sentiment de null se trezeSe in sufletul din
-re bun a lui Dragomir, 0 atunci starea lui sufleteascg ajunge
0 mai crincl, cgci la iscodinle de ping aici ale Ancgi se
adaugg suferinta covir0toare pentru Ion, care-I face sg se
mte un moment pe sine §i sg-0 tradeze tot mai mult tainele.
De la cele dintiiu doug intrebäri ale lui Dragornir i
ale Ancgi, care urmeaza povestirea lui Ion, surprindem ime-
-diat intentiile deosebite ale amindurora :
DRAGOKIR
Ai scapat §i vrei sá te duci smgur inapoi?

AMA
Da de ce te-a inchis pe tine, loans?

ION
Pentru eä am omorit pe Dumitru.

DRAGOMIR
Da tu 1-ai omorit ?
ION
Eu.
ANOA
Ba nu tu.
www.dacoromanica.ro
174 NAPASTA
ION
Ba eu... Luleaua si tutunul si amnarul lui erau la mine.

DIIAGOMIR
El §'apoi? Dacä s'o Os ). luleaua si tutunul si amnarul tau la

mine se chiarn a. ca, te-am omorit, ai?
ION (neIntelegind bine)
E 1...
ANCA
Ascula-1 pe el loam, tu stai deg abb. inchis.

ION (dA cbn cap)
Hãhã I
i Dragomir si Anca vroesc sN-I convingN pe Ion, cI

nu el e autorul crimei ; amindoi urrngresc acelas scop, dar
fie-care dintr'un punct de vedere deosebit : Dragomir pNtruns
de induiosare si mila. pentru a-i alina suferinta, si a-i da
de si tirziu o satisfacere pentru mizeria suferith pe de
geaba, Anca pentru a aduce lucrurile ast fel, in cit s'd smulga
de la Ion mNrturisirea vinovNtiei lui Dragomir, el fiind fata,
si ast-fel sa fie mai sthpinal pe viata lui. Minunat este efectul
neisbindei vorbelor lui Dragomir si ale Ancai, care de si con-
vergind in aparenth spre aceiasi tinth si 'n realitate urmArind
resultate cu totul deosebite, nu pot sa." induplece pe nebunul
Ion, care cu idea fixA, cä a omorit pe Dumitru, de oare ce
luleaua, tutunul §.i amnarul lui erau la mine, da din cap
prosteste Haha ! i e departe de a banui mNcar intelesurde
deosebite ale vorbelor pronuntate de Dragomir si Anca, cu
toatN thria intentionath rnai cu seam N. a acestei din urmN
Mai interesant e de observat, cum insu-si Dragormr nu inte-
lege directia vorbelor AncNi, atit il covirsise sentimentul
de mila ! si de la olaltà cu ea cauth a-I desmeticl si a-I
scoate pe nebun_ din credinta lui gresitä fara a-si da seamN
cä tot mai mult se surpA propriu lui teren. Deasupra a doue
www.dacoromanica.ro
NAPASTA 175
spirite rdtdcite i-aproape incontiente doming spiritul inteh-

gent al Ancal, care va §ti in cele din urmal sa. aducd ast-fel
lucrurile, in cit sa provoace unul din momentele culminalite
ale dramei, in care sd-1 vedem pe Dragomir sdrobit sub apa-
sarea declardrii grozave a vinovdtii lui.
De mult, de la inceputul piesel incd, vedem pe lira-.
gomir chinuit de frica justitii omene§ti (motivul V). "'bate
tortura, suferitd pe nedrept de Ion, ii era incd vie in amin-
tire, pentru ca sa-1 cuprindd groaza de o torturd asemiindtoare,
ce-ar putea-o suferi §i pe drept ar trebui s'o sufere ; 0-atunc1
se explica de ce cauta el a.a de ingrijit a confirma prin in-
trebdrile puss lui Gheorghe, idea unei prescriptiuni, pe care
o avea in minte, cd, daca dupa i o am de la sdvirOrea unei
crime mergi i denunti faptul, e.5ti iertat. De aceastä spe-
ranO, ca-i va fi cu putintd sa se sustragd de la pedeapsd,
legase el gindul unei u,urar complete §i definitive a torturii
suflete§ti. Acum insd cind Ion era sub ochi i cind prezenta
lui jar ii trezise lui Dragomir sentimentul dureros de mill,
idea acelei prescriptium care nutrise speranta de scdpare a
lui Dragomir, e invocata pentru a nutri, alature de el, aceia0
speranta a nebunului Ion. Calci in inchipuirea bolnavd a lui
Dragomir, tot atit de nesuferita ca si a lui, trebuia sa fie
viata nebunului Ion, torturat pe nedrept ?
DRAGOMIR
$1 asa scapi curind de acolo.. Peste un an... (se oprqte privind

lAntntor la Anca)
ION
Mai am unsprece ani

DR,
Ba unul.
ION
Ba unsprece...
www.dacoromanica.ro
1-76 NAPASTA
Zadarnice sint argumentärile cu un special inteles dat

de- Dtagomir ; in eclipsa inte1ectual1, in care sX glseste Ion,'
nix poate sg.-si ting atentia indordath pentru a le intelege. El
vede lucrunle prin cele cite-va imagini si idei rernase fixe in
cap ; de aceea cind Dragomir cautl sA. accenteze... E alt-
ezne-ta: Ion a fost un prost, i-a Mat din buzunar muleaua
,ce tutunul; dar dnd i le-a Mat, Dumitru era mort..., Ion
nu intelege jocul si vorbele lui Dragomir, ci sub impresia
nutnai a cuvintelor : Dumttru era mort, i se dWeapt4 in
minte- imagmea vie, care 1 reprezenta. pe Dumitru, ca nefiind
ina mort, 0 atunci indata cautä a indrepta spusele lui Dra-
gomir, Anca fiind de fata :
ION
Ba, nu...
DRAGOMIR
Ba era mort... cu fata la pãmint...

ION
Ba nu, era trintit pe spate (Anca miscare) §i a deschis ochii 1@.

wine
DRAGOMIR
Ce ?
ANOA (coboare repede la masa)

*1 apoi ?
ION
Apoi Pa podidit singele pe nas gi gura g'a munt (Ion mlntna,

Anca 1st sterge ochn si se uttl la Dragomir).
Odatä minunat redate diferitele fete ale fazei notiA, prin

care trece sufletul lui Dragomir (motivul I) sub impresia pro-
vocgrii externe din partea nebunului Ion. De aice inainte se
incepe ciocnirea intre Dragomir si Anca. Descrierea plasticg
a mortii lui Dumitiu ii redesteaptl lui Dragomir tot cortegiul
de chinuri, care se intretaseau in jurul stafii lui Dumitru
www.dacoromanica.ro
NAPASTA 177
chmuri uitate pare-ca un moment, prin covirgirea unui senti-

ment de mill pentru Ion , gi sub privirea iscoditoare a
Anc Ii, iritat, Dragomir isbucnegte cu furie in strigate vio-
lente. Dar intervenind motivul al II-lea vechia cearta din-
tre Dragomir gi Anca gi Dragomir deverund congtient de
aceasta, se degteaptl in el atunci grija propril existenti gi
odata cu ea se intunecl sentimentul de mill pentru Ion, gi
ast-fel unul din cele doug efecte urmàrite in ajungerea sco-
pului, cltre care convergeau gindurile lui Dragomir gi ale
Ancli este paralizat. Remine Anca singura stapinl a situ-
atiunii gi, scopul convertirii lui Ion ajuns, va vedea realizat
,i efectul dont, care trebwa sl se rasfringa dezastruos asupra
persoanei lui Dragoinir (continuarea motivului III). De alt
mintrele din primul moment al ciocnini, vorba rece dar si-
gura ne aratà pe Anca, incurajata gi de prezenta nebunului,
in stare de a infrunta cu nepasare strigltele furioase ale lui
Dragomir, clrora le räspunde cu o perfectl linite, ceea-ce
contribue gi mai mult la desmeticirea nebunultu.
DRAGOMIE (r5stit la ea)
Ce te uiti la mine aga ? (ea apleaca primile ; el mat aspru) Uite-te

la mine I (bate cu pumnul in mas1 ; Ion iresarl; ammat cdtre Ion) Cind
l'ai gasit in padure ?
ION (se scoale spertat st 1ncepe sd. tremure)
Spurn, sa nu mA lovesti, sa, nu ma, bati.

DRAWER
Cine te bate ?... gezi jos... (Ion sade Infricosat) Pentru ce sã te
tat ?...
ION
Pentru a am omorit pe Dumitru...

. INCA (coborind)
Cregtinul lui Dumne4eu, intelege ca nu tu.
ION (cAtre Dregomtr)
Nu eu... da cine (Dragoaur ttfneste).
www.dacoromanica.ro
178 NAPASTA
AIWA
Spune eine, Dragomire.

DRAGOMIR (fierbind)
Nu te amesteca tu in vorba L. Lasa-ne 'ri pace !... Nu stiu...

(bea cu sete).
AIWA (foarte sunplu)
Vrei MLAi spum en, Ioane?... Uite cine (arat6. pe Dragomir ; acesta
face o miscare vmlentA). 1.11te, Ioane, veZI tu? asta a omorit pe Du-
rmtru (liu Dragonur) zi tu cä 11111 ma. (Ion se scoalS, ride pe infundate ;
ocheste pe Dragonur)
Vorbele sigure cu care Anca -1 dadea pe Dragomir ca

autorul omorului, aprinderea lut Dragomir la aceasta denun-
-tare neateptata, furia amenintatoare cu care s'a indreptat el
asupra Ancal, a facut ca in acel moment sà scapere lumina
in con,tnnta, destul de frAmintatä pind acuma, a nebunului
Ion S'a rede§teptat in el Ion dinainte de batae, i intr'o ch-
pitA i-a trecut fulgerdtor prin rninte atita chin, ce indurase
am de zile, §iatunci in sufletul lui amardciunea, desgustul si
ura isbucnesc cu atita furie, in cit ii dau o outere nebiruita,
cu care repezindu.se asupra lui Dragomir, in cuvinte sf4ie-
toare ii varsai toatd adinca lui suferintd, ca si cum ar fi vroit
sd-si topeascA in ultimele vorbe, ultimele forte ale vietii lui
istovite, dar incalte sa-0 rasbune :
ION (d 5. un rAcnet si se Mpusteste asupra Itn Dragonur thindu-1 drumul ;

II apucti de git st-1 invIrteste 'in lee)
Stai aci 1 De co Pal ucis, ma, pe crestin? (Anal din fund urmX-
reste cu tot interesul jocul lor.)
Atunci, daca 1-al omoi it tu, pe mine de ce m'a inchis, ma?.

de ce m'a chmuit? de ce m'a lovit in cap ?.. de ce? (11 sgudue 5 ii
Impinge departe In fata 11ng mas. Dragonur pahd cade gifiind pe un scaun).
Daca tu esti vinovat (obidindu-se treptat si arAtindu-si moalele capului) de
ce mi-a facut mie buba aice inauntru? (se vaete) MA doarel... Ma
doaie!..
www.dacoromanica.ro
NAPASTA 173'
Tu.. esti dracul !... Daca tu esti dracul, de ce nu te duci A

stai In balta unde te-a gonit Ma lea Domnului?... on de ce nu mergi
pe pustn locurl ? on de ce nu te intorci in fundul iadului ?.. de ce I.`
(it pune In genunclu).
De ce sa ma chinuesti tu pe mine (it 18s . un moment si-1 pri-

ve%e rInjmd Wham). Mail este la noi o ocna, parasita In fund e o
balta neagra... Data aiunci o plata 'n fund, numa, de depaite, din
lima pamintuiui, incepe sa Aim si hue tot mereu, i tocm'adoazi
tace, cind zice Maica Domnului: destul! . Acolo trebue sä vn tu Cu
mine... 0, te mu de git (11 Inhatn sá te ridic i sa te arunc in fufidul
baltn... asa! . Haide (urllnd) Haide..
Dragomir se sbate fgrg mci o imputrivire in minele lui

Ion ; el e pe deplin descoperit. A st-fel actiunea atinge punc-
tul culminant; efectul e foarte puternic , Dragomir, omori-
torul lui Dumitru, cade sdrobit in ngpustirea furioasg a ne-
bunului Ion, oropsitul si ispgsitorul unei crime pentru care
fusese pe nedrept torturat si osindit In acest moment inter-
vine Anca Curioasg strgfulgerare de ginduri trebue sg se fi
petrecut in capul eT, pentru ca sal leas g. invinggtoare idea, cal
Dragomir nu trebue sg moarg. Poate o covirsise in acel mo-
ment un trecgtor sentiment de milg pentru nenorocirea"lui
Dragomir. In tot cazul cu firea acestei femei, care s'a argtat
cu desavirsire hpsitg de curaj, cind a fost momentul sg exe-
cutg singurd hotarirea luatg, de a-1 omori pe Dragomir, s'ar
fi potrivit o istovire lentg a acestuia ; atunci se exphcg de
ce inhgtarea bruscg (a lut Dragonur de cgtre furiosul nebun)
o desorienteaza pentru moment intr'atit, ea' ea pune mina pe
bat-dà i sg rgsteste la nebun:
I
Nebunule! Iti crap capul.
Ion tresare, se dg la o parte sfios ; a revenit la starea

lul de constuntg bolnavg:
Nu el ?.. N'ai zis tu?... Tu ai zis (se retrage spre fund).
0 ast-fel de bruscg schimbare j momentang domolire
www.dacoromanica.ro
180 NA PASTA
n'o putea suferl de cit un nebun ca Ion. Din moment ce

forta inspiratoare, vorbele Anc li, care-i &Idea puterea 0 cu-
rajul de rasbunare lipsqte, el se reteage sfios 0 infrico,at §i
pleaca din casa. Anca sä ia dupa el.
Prin intervenirea Ancai puternicul efect dramatic al
scenei III scade. Din groaza, care ne uimise un moment in-
hatarea brusca a lui Dragomir de care nebun, revenim la a
stare de 1in4te, aceasta pregatitoare pentru un efect dramatic
§i mai puternic, produs pe altä cale de cit aceea a loviturilor
neWeptate. In scena IV se reintoarce Ion §i-1 gasqte pe
Dragomir singur foarte ingrijat de soarta lui, din cauza fricei,
ca denuntat de nebun, putea fi pierdut. Ion rein tors, in mij-
locul dramei care s'a desfaprat pina acuma dinaintea noastra,
se introduce, 0 prin gura lui chiar, o alta drama tot atit de
ingrozitoare, care se petrece alt-unde-va, departe :
ION
Ifi-e foame, dA-rni sl mininc (ade), *ezi §i tu, (bea)

_Bea §i tu (Dragomir se supune , dup 6. o pawl lune). E unul la noi
fta oena.. Ce om bun, vere ! cum rnA milue§te el pe mine : naininc4
cumai cite-o fArimita, §i tainul lui mi-1 dA mie!... Ala a fost ucis pe
tatA Esau, §1-1 bAgase pe frate-sau la ocna... Pe urrn6 vezi co l'a In-
vatat pe el Maica Domnulut, sA vie la ocna §i sA spue : eu am rapus
1)13 taica, lui neicA sA-i dati drumul, ott nu e vinovat... (simplu) Iac-a§a.
DRAGOMIR (din ce In ce mai m4cat)
I...
ION
i i-a dat drumul lui fratini-sau §i l'a inchis pe el.

DRAGOMIR
Pe el...
ION
D'apoi !... Intr'un tirziu dupa, ala, a aflat el ca fratim-sau umbli

sA moarA, §i s'a rugat sA-1 lase de la cella sA mearga acasa cu sol-
.datu numai pentru cite-va zile, CA zlce cA: ce am vrut eu cu taloa,
am, a fost alti socoteala ; dar nu voiu 0, plece aide neicA pinA nu
info ierta...
www.dacoromanica.ro
NAPASTA 181
DRAGOMIN,
i, l'a iertat ?
ION
Da de unde!...
DRAGOMIR
Nu l'a lertat?
ION
Nu, n'a vrut sag lase de la ()era sa, mearga...

DRAGOMIR
*i frate-situ a murit ?
ION (a din cap a da, bea, spot se ma lung la Dragomir)
Ma Dragomire, tu e§ti sanatos §i cu mintea intreaga §i o sa.
trae§ti bine... fp eu... (zIrnbmd trist) o sa mor... ap, neckit, batut §i
nebun ! (se mita).
Povestirea unei suferin# asemenea aceleia a lui Ion are

de efect, ca durerea simtitA ping acuma numai pentru el, sa
cuprinda un fond mai intins de simtire, care fond in acela
timp prin concentrarea emotiunii devenind mai impresionabil,
sI poat a. fi cu putere ,i mai in profunzime lovit de cele din
urmg accente dureroase a lui Ion, cu privire la propria lui
soartl.
Un oarecare nu se tie unde a ucis pe tatä-sau,
precum Dragomir a ucis pe Dumitru si l'a laggat in ocna pe
frate-slu nevinovat, precum l'a bggat pe Ion Dar ucigapl
vine la ocnI si se dg el drept vinovat i frate-sIu inchis
scapA... Dragomir n'a facut ca el §i Ion o sI moaril afa...
necdfit, batut ,si nebun.
DRAGOMIR (foarte pKtruns)
Rime!
ION
Vezi... Tu la ce n'ai vemt sa, spui pe cum ca. Ion nu-i vinovat...
Pe Ion 1-ati batut In cap de geaba,... Luatima pe mine. Ce am avut
www.dacoromanica.ro
182 NAPASTA
en cu Dumitru e alta, socoteala, dar pe Ion lkati.l sAracul I (cu obidI

adina) Ion s'ar fi rugat la Maica Domnului Buna pentiu pkatele
tale . Vezi!. (plinge lzniftn).
E in aceastg mustrare dulce, in isbucnirea acestui plins

linistit, explozia unei asa de intense suferinti, incit tot fondul
nostru emotional il simtim deodatg cuprins in durerea neno-
rociru lui Ion, jar efectul dramatic produs ast fel e imens.
Dragormr, sdrobitul de odintoarg, acum plinge infundat.
DRAGOKIN
foam), eu cant sá te scap pe tine... Tu sbi. nu mat mergi, nu

mai trebue sb meigi inapol la ocna
ION
Da unde o s m duc eu ?,..

In toatg viata de sbuciurn pe Dragomir l'a incglzit raza
sperantii unei vieti mai bune, cgci adinca e in el setea de
viatg. Aceasta' sete de viatg se manifestase in repetite rinduri
ping acuma, si se manifestg cu strglucire si la inceputul a-
cestei scene, cind, nebunul scgpat, putind denunta faptul, frica
la p. a peirn II cuprinde iar pe Dragormr, cu mai multg pu-
tere Inca, calm nu rgmasese in credinta lui de cit un
an ping la termenul scapgrit :
Pentru un an sa pielz viata intreag6.! . pentru un an! A I
eind n'are omul notoc.
Povestirea si mai ales mustrarea din urmg a lui Ion il

'readuce pe Dragomir intr'o stare sufleteascg, asemenea ace-
leia de la inceputul scenei III, dar efectul e mult mai covir-
sitor ; in durerea lui Ion, 41 topeste Dragomir toata' a lui
adincg durere, soarta liii o identificg cu a lui Ion, iar unui
peste mgsurg de acumulat sentiment nu putea sl nu-i urmeze
o imediatg reactiune. Dorinta de liniste de mult o manifestase
Dragomir. In intunecimea, in care se svircolea el acum, cea
mai de pe urma filfietoare hcarire de sperantg e scgparea
prin fuga amindurora in lumea mare. Prin aceasta numai
www.dacoromanica.ro
NAPASTA 183
dupa cnm se lumina atunci in capul lui Dragomir se va

putea reda liniste celor doud suflete sbuciumate.
Aceasta-i forma ulttma de transformare sub care se
presenta sufletul lui Dragorrur in mersul progresiv spre o
mai completd desvalire (motivul I) Dar tocmai, cind Drago-
mir confuz si pripit fdcea pregatirile de plecare, apare Anca.
Ea ascultase la u u scena indutosatoare ce se petrecuse
intre Dragomir si Ion de sigur ca nu-i produsese vre-o pu-
ternica impresie Pentru Dragomir insd, era destul numai o
privire de ale Anal, ca sa-si peardd cumpatul i sd dea in-
darat. Sub naucirea puternicului sentiment, care i-1 desteptase
povestirea nebunului, el ia hotdrirea de plecare. E usor atunci
sa ne explicam, de ce la obiectille intelectuale ce i le aduce
Anca, el ramine timpit si nu poate raspunde nimic, calm nici
odata nu deliberase cu raceald asilpra acestui plan ; si lar e
usor sa ne explicam, curn se face, cl el vede in realitate
chiar, ceea-ce Anca numat simula, adica absurditatea planului
de plecare: cum sa fugal el cu un nebun in lume ? n'o sa re-
cunoasca oamenti ce-i la mijloc ? pina st coptu au sa rida ..
Pe urma acestora Dragomir ramine de tot «demoralizat si
descurajat».
In acest timp Ion care se culcase si-adorrnise pe o la-
vita, geme st se sbucturnd in sornn. Deprins sa-si petreaca
vlata lui mcontienta in singuratatea monotona, cind fuge de
la ocna, intimplarile complicate prin care trece, suma de im-
presii nou j atit de variate care-i lovesc cu putere aten-
tainea, ii sgudue, ii rascoleste intreaga lui viatd psichica, Ii
sileste sä si schimbe sirul bine inttparit, aproape fix al tesa-
turn de idei. Si-1 face sal sufere emottuni dureroase, care-i
sleesc o buna parte din slaba Iui forta nervoasa. In aceasta
framintare si enervare bolnavicioasa adormind, el e sbuciumat
in somn de vederni urite, iar fiind trezit brusc de Anca, e
apucat de un acces de nebunie foarte puternic i 'n haluct-
nail, dupa ce se recunoaste vinovat, vede cu groaza tortu-
rindu-se alt Ion, care-1 tot el si implora mill pentru acel Ion :
Da ! eu sint vmovat... Main Domnulm mi-a zis sã spurn, ca
sa nu ma loviti... Bateti-l!... Dati-i la cap! .. Se preface ca e nebun...
www.dacoromanica.ro
184 NAPASTA
(Induiopt atre Dragomir) Uite cum II bate! uite cum li (IA In cap lui
Ion (ppInd de groaz1) A L.. nu !... nu!.. nu dp.ti!... (In culmea spaunn) 0
84-i sparga oasele, ii turteste teasta capulm... 0 sä-1 omoare L.. (10
acopere oclni).
Halucinarea grozava care-I sbuciuma pe Ion, dupa ce

desparte definitiv cele doug personalitati ale lui, merge cres-
cind pina ce se 'njunghie. Ion se sfirseste indurerat 0 totu0
senin, in aceia0 halucina4ie de väz, care-1 facuse sa fugl de
la ocna :
ION (iluminat)
Uite veverita 1... colo sus .. pe cracä!... uite-o! (vrea sA se In-

chine si-1 cade mina ; In extazul suprem) Mama Domnului !... tu e§ti ?..-
tu ma chemi?... stab, ca viu, iacata-ma, viu!... (expla).
Se lumineaza de zitia, Anca 0 Dragomir pornesc cli

ion pe mini, sa 1 arunce in pu01 parasit. Din departare s'aud
dopotele de la biserica: 7oaca de utrente.
Ai avut incal noroc la moarte, Roane: iti trage clopotele ca la
toti crestimi L.. La altu nici macar atita 1...
Ast-fel se sfire,te acea simfonie furtunoasa, care era

prevestit a. de la inceputul piesei inca (constituind motivul III).
Ion a murit, 0 disparind el, a disparut motivul puternic, care
sa pricinueasca comphcatii grave, cu efecte atit de nepre-
vazute. De doua ori in timpul cit fusese Ion pe scena, putea
sa se sfiwasca drama : odatä cind Ion era pe cale de a
sdrobl pe Dragomir 0 aka data cind Dragomir luase hota
rirea ferma de a fugi cu nebunul in lumea mare ; dar in
amindoua cazurile a intervenit Anca ca o nota discordanta
0 a impiedecat un desnodamint nenatural pentru Iesatura in-
tregei piese, ca determinat de o i mprejurare secundara, pe
cind cele doua motive centrale eamineau fara deslegare. Ast-
fel intervenirea Ana, insemnind readucerea actiunii la firul
ei natural, e necesitata de structura intregei piese. Ramine
iara0 pe scena Anca 0 Dragomir, in ciocnire iara0 numai
cele doul vechi motive dar motivele centrale, §i odata dis-
www.dacoromanica.ro
NAPASTA 185
pgrind Ion, piedica de care lovindu se, mai cu putere se

desvaluise ascunsurile suflete§ti ale persoanelor din joc
isbirea definitivä fatal trebue sa aiba IOC cu infringerea §i ni-
micirea unuia din cei rama§i pe scena.
Inca din momentul injunghierii lui Ion, vedem pe Anca
cazind pe ginduri ; pe chipul ei stralucea o inspirape. Hota-
rirea luata de mult de a-1 omori pe Dragomir fusese zadar-
nicith dupg cite am vgzut de imprejurgrile complicate
prin care a trecut actiunea Ea s'a vgzut adese-ori desorien-
tan.' in aceste imprejurgri keadese-ori a lucrat farg obianuita-i
limpezime de cugetare. Acum Ion se 'njunghiase ; vechia idee
a pierderii lui Dragomir reapare, de asta-data cu o forta
iresistibila. Acea inspiratie de pe fata era semnul intelegerii
noului drum care trebuea sal-1 urmeze pentru aducerea la in-
deplinire a rasbunarii hotärite lui Dragomir. In scena VI a-
pare Anca in tótä stralucirea caracterului ei. Sentimentul surd
de sila §i de dispret pentru Dragomir nutrit Inca de acea
rgutate caracteristica. §i esentiala fondului ei sufletesc, de asth-
data se afirma mai cu putere, incalzind, noua idee de rasbu-
nare in contra lui Dragomir i grozava aceasta noug faza,
in care infra conceptul de rasbunare al Ancai, printr'o vaditä
§i intentionata falsificare a faptelor, prin faurirea de nedrepte
invinuiri, e grozav singele rece, aproape seninatatea de cuget
§i cruzimea, cu care aceasta femee ciudata love§te de moarte
pe nenorocitul Dragomir pentru vine inchipuite, dar nimic
nu putea resulta mai natural din desfa§urarea intregei actiuni
decit acest sfir§it. Explicarea nu e grea o femee rautacioasg,
cu idea clara a vinovatiei barcatului ei §i a rasbunani contra
lui, meditativa din temperament, faurind planuri diferite §i
dovedind o copilareasca hezitare §i o completa lipsa de vointg,
persista totu§i in idea ei fixa. §i se folose§te de o intorsatura
a imprejurarilor pentru a da o lovitura mortala aceluia pe
care nu-1 putea suferl, prin mijloacele cele mai la§e, dar care
sa nu-I cearel nurnai zntervenrrea proprie-i voinfi. Anca se
rgsbung pe deplin. Minunat e de altmintrele modul, cum §tie
ea sä aduca lucrurile pentru ajunge scopul §i cum din-
tr'un singur indemn facut lui Dragomir a acu sa se gateasai
www.dacoromanica.ro
186 NAPASTA
de filecare, trece la acea grovavg acuzare, a el e omoritorul

lui Ion. E vgdiig intenpa ei veninoasg, ,i totu0 nici un sen-
timent mai omenesc nu poate s'o intoarcg din calea pe care
a pornit ; rece §i nepasgtoare mi a ei superioritate intelec-
tualg stgpineste pe Dragomir, ducindu-1 cu pa0 siguri la peire.
Impresiea ce-i produce lui Dragomir aceastg neateptatg
acuzare, e prea ingreuietoare, mai cu seamg venind dupg un
moment de relativg lini,te, dobinditg pe urma motlii lui Ion,
ceea-ce-I si fgcuse, ca la indemnul de plecare al Ancgi, sg §o-
vgeascb." la inceput, s'o intrebe, cg de ce sg piece i s'o cheme
,i. pe ea. Dragomir rgmine uluit si nu se poate dumerl pe
deplih, clack' cu tot dinadinsul Anca -i aduce aceastg acuzare...
Anca continua violent :
Nu te 'ncheia, Dragomire! pe cama§A e putin; in odae dincolo
e mult; uite ici e plin... Du-te in curte, e stropit peste tot; mergi
de scoate o gAleatA din.put, sA vezi apa ro§ie... Tu ucigalule, tu 1
0 sA te gunoe§ti de viu intre peretn de sare umezi pinA o socoti
Dumnezeu c'a venit ceasul sA te cheme, ca O. te judece el mai
bine....
Starea desperatg de zgpgcire a lui Dragomir, umbra

de nesigurantg care o mai avea inch' in suflet asupra neserio-
zitgpi acuzgrii ,Ancgi, se vede limpede dinteo singurg in-
trebare :
DRAGOMIE (stK un moment ; se terge la ocht)
Femee? DacA te-ar intreba cineva pe tine de asta ce,al spune?

AIWA
Ce-am vAzut.
DRAGOMIli
Ce?
ANOA (simplu)
CA Dragoimr a rApus pe Ion, nu §tiu de ce?

DRAGONIR
Tu. ?...
www.dacoromanica.ro
NAPASTA 187
Ani de zile Dragomir sub greutatea faptei lui, e nOuncit

de groaza remucarli i a frfcei de a nu fi descoperit §i pri-
virile iscoditoare 0 loviturile con?tiente §i intentionate ale
Ancai il fac adese.on sali piearcla cumpatul gindirii i des-
perat sa isbucneasca in manifestari furioase, care fall voe ii
tradeaza tainele sufletului. Mai intraducindu-se in actiune ne-
bunul Ion. acesta prm conflictul produs contribue in mod
foarte sirnpt la descoperirea lui Dragomir. Acum in sugetul
luz Dragomzr prznsese idea recunoafterii vinei lui, cind pe
neajteptate Anca aruncindu-i acea nedreapta acuzare, il aduce
intr'o a§a confuzie i amortire psfchica, incit ajunge sä-I poarta
ca pe un automat, sa-i comande §i sa-i suggestioneze ori-ce
vrea i poate sa-i smulga foarte lesne marturisirea omorului
lui Dumitru :
AIWA
*tii de cine, nu to mai preface.. Ta vrei sa pleci, tu cauta s5.

pleci (el face trist din cap a da , ea, aspru) Ei !... nu fad nici Un pas
de aid pinä nn-i mei pe nume... (privindu-1 cu oaa puterea) Zi-i ()data
pe mime !
DRAGOMIN (Incet de tot)
Du-mi-tru 1
ANOA
Ai vazut ? A§a! Dumitru. (ade Jos ; el stl in pictoare) Pentru ce

I'm um?...
Aceasta a fost greu ; de aice inainte cu inima uprata

el continua in povestirea amanuntelor omorului, tremu rind 0
umtht in fap. Ancai, care nemi§cata 0 rece il asculta i-i
pune intrebari ca un sever judecator ; care dispune de viata
unui nevmovat. Dragomir destainuinduli singur vina primul
motiv al dramei : groaza de a nu fi descoperit 0 totu0 des-
coperfrea incon0ienta prin propriu-i desequilibru dispare, 0 'n
acela0 timp dispare cel mai puternic ferment al motivului II.
Ast-fel ramine actiunea redusd la un singur motiv, de asta-
data redus 0 el la o singura persoana, Anca, singura care
va hotari deslegarea dramei.
www.dacoromanica.ro
188 NAPASTA
Dupg ce Anca smulge de la Dragonnir mgrturisirea o

morului lui Dumitru, cautg a-i da lovitura hotgritoare inteum
puternic rechizitoriu in care -§i descarcg cu cite-va fraze ve-
ninoase tot precipitatul de dispret, sete de rgsbunare, otrg-
vindu-i ping. §i amintirea unui timp atit de scump lui odatg,
de i isvorul intregei lui nenorociri, prin cuvintele nici nu
te luam altfel, cd mi-erai urit; d'aia te-am luat ea sei te
aduc aice. De la inceput te-am bitnuit.. Acestei fraze crude,_
plgsmuite intr'un moment, cind Anca avea interes sg trans-
figureze realitatea lucrurilor, Dragomir zadarnic cautg a-i o.
pune o nevinovatg i dureroasg desvinovtire
Eu te-am iubit si...
ANCA
DRAGOMIR
*1 de acu e degeaba... Eu trebue sä plec In lume; tu... poate

sá iei pe Gheorghe (Inecat i foarte Incet) dar s tii c6, tot te iubesc..._
Din iubirea asta pItim*t ii se trggea lui Dragomir-

toatg nenorocirea i 'n momente de sbucium el adese recu-
noscuse aceasta :
Dad, nu te cunosteam pe tine, eu era sa fiu altfel de om...

(bea i ofteaz1) Rebel ce om era sa Eiu!
Acum cind el singur Ii mgrturisise vina, nu putea ggsi

altg scuzg mai bung de cit sg invoce cu toatg sinceritatea lui
patima ce-i cutropise inima .
Cind Anca 11 in§tiinteazg, ca. vine Gheorghe cu oamenii
de la primgrie sg 1 ridice, cgci el. a omorit pe Ion, atunci e
ultima sfortare desperatg pe care o face acest om, muncit o
viata intreagg de sentimentul conservgrii §i de frica la§g de-
a nu fi descoperit. Ori-ce putere de impotrivire II pgrgse§te,
Ii pierde mintile i cind oamenii prind sg-I ridice aiurit st
timpit el se roagg :
www.dacoromanica.ro
NAPASTA 189
Yerg... merg eu... O. nu ma bateti, merg ! (rugAtor cittre Gheor-

-ghe) Nu ma stringe a§a tare de acolo... Ti-am spus Ca ma doare.
Anca povest4te oamemlor fapta lui Dragornir i sfir-

-..ete cu cuvintele:
Oameni buni... eu v'am descoperit fapta ; dar omul asta e bar-
batul meu... 0 sa mi-1 luati de tot... ramilu suigura. Trebue sa ma
Msatt s6.-i spum 0 eu o vorba... (Oarnend se dau cu respect in atm ; ea
-'apropie de Dragormr, care sa nemlscat st respicat qt sopteste) Dragonure,
uite-te la mine: (el o prlveste) pentru fapta 1 asplata 0 napasta pbntru
mapasta!
D. C. NADEJDE.
www.dacoromanica.ro
190 FEMEEA 4ND Al: ATN1CX
FEMEEA INDARATNICA
COMEDIE IN 5 ACTE, DE W. SHAKESPEARE
Tradusa in versuri §i refdcutd pentru teatru
de Haralamb G. Lecea
ACTUL III
Acasii la Vzttorio Minola
SCENA I.
VITTORIO, GREMIO, TRANIO, CATERINA, BIANCA, LUCENT10 $i FIQURANTIF
VITTORIO
Iar am mai dat de-o posng ce-mi pune bete-n roatel

E Joi, Wept, de nuntg sint preggtite toate,
Si n'a mai vernt incg Petruchio Still eu
Ce sg mai zic 1 Se poartg prea prost 1 Ce Dumnezeu L
Ar fi putut sg-mi scrie, sg-mi spue ce-1 opre§te:;
Dar nu a,a, sg facg sg-1 Weptgm prostqte,
Pe cind el umbl' aiurea.
TRANIO
S's3 fi 'ntimplat ceva.

VITTORIO
Ce? Nu cum-va-i tii parte ? Atit mai trebuea 1

Eu fapte pipgite vreau, nu vreau vorbg multg t
0 ast-fel de purtare, o socotesc insulth I
www.dacoromanica.ro
FEMEEA INDARATNICA 191
CATERINA
Insulta-i pentru mine de zece ori mai grea,

Si totu0 tac. Vad insa ca. fericirea mea
E ca o jucarie de care mci nu-ti pasg,
De oare-ce, aproape gonin4u-mg din casg,
M'ai maritat cu sila. Iti foarte multumesc
De nobihil, cu care ai vrut sa ma' 'nsotesc 1...
VITTORIO
Stii bine, Caterino ..
CATERINA (intrerupind).
Da, tii.i ca. ti-a fost teamg

Sa nu se strice nunta i n'ai vrut sa tii seamg
Nici cite vitiuri are, nici c a cei-l-alti rideau.
Tot g;indul ti-a fost numal sä ma sileti sg-1 iau.
VITTORIO
Nu te-am silit... OATERINA
0 fatg, cind vin sa-i Porunceasca

Parintii, nu se poate sa n'o nenoroceasca.
Ii ascultam cu un aer supus i umilit,
Cind noi d'abia ne 'nfringem bun simtul fasvratit.
Cu voe fail voe, ne dati dupal ori-cine.
Voi hothriti, voi faceti ce vretir i-apoi cind vine
La zitia nuntii, nimeni, ruci umbra de barbat,
,Ba cine tie 'Inca de n'o fi ,i -uitat.
TRANIO
Ne-a dat la toti cuvintul cg Joi se 'napoiaza.

CATERINA
Cuvintu-i, pentru mine, nimic nu valoreaza 1

TRANIO
De ce te plingi atuncea .i tipi in contra hii ?
www.dacoromanica.ro
192 FEMEEA INDARATNICA
CATERINA
Fiind-cg n'am fost incg de risul nimgnui,

Si nu vreau sg se spue, cgnd nici nu sint eu vina :
4 - Ia uite-te. La cine ? La biatg. Caterina.
cErea sal se mIrite cu am nebun; si-acurn
(Si gla a 1gsat-o».
TRANIO
Eu, n'asi oricepe cum

Petruchio sg-si uite cuvintul dat odatg
Desi, prin caracteru-i, putm cam rgu s'aratg,
A fost in totdeduna cinstit i wzat.
'L a 'mpiedecat mci vorbg ceva neasteptat,
Dar trebue sg vie. De ce n'aveti rgbdare ?
VITTORIO
Cred c'am avut destulg pentr'o asa purtare.

CATERINA
Decit asa, mat bine sal nu-1 fi cunoscut 1

(Ese plhigind cu Bianca).
VITTORIO
Ce om ! Ce neajunsuri I Zau, dac'asi fi crezut 1
(IntrX Ihondello, ostentt st rizind)
SCENA II
VITTORIO, GRECO, TRANIO, LUCENTIO, BIONDELLO, FIGURANTI
BIONDELLO
V'aduc o veste bung

TRANIO
0 veste?
www.dacoromanica.ro
FEMEEA INDARATNICA. 193
VITTORIO
Care ?
BIONDELLO
Vine,
i-am alergat 'nainte s'a dau- de ,tire. .
VITTORIO
Cine ?
BIONDELLO
titi. cine.
VITTORIO
CUM ii chiamA ?
BIONDELLO (rizInd).
Petruchio
TRANIO
Ei, na l
Ti-am spus eu ?
VITTORIO (cltre Tramo)
Ai dreptate (chtre Biondelo).

Dar de ce rizi a.a ?
BIONDELLO
Vezi ca ..
VITTORIO
Ce e ? Vorbe,te l
BIONDELLO
'Poi, de I. .
VITTORIO
Ci spune-odatA,
CA n'am timp de glume 1...
www.dacoromanica.ro
194 FEMEEA INDARkINICA.
BIONDELLO
Atuncea iatg :
Sg spui P ..
Si-a pus o pglgrie, cu pene si cu flori ;
0 haing, fgrg nasturi, cirpitg 'n sub0ori,
Si pantalorni, par'cg-s mai rup0 ca 'n totdeauna.
Dar cismele ?... Ce cisme ca vai de liime I Una
E cu sireturi, si-alta rgsfrintg ping jos.
Ciorapul drept pe lap:, lar cel.1-alt pus pe dos.
La briu s'a 'ncins c'o spada in formg de frigare,
De-ai socotl, vgzgnd-o, cg e nevoe mare,
Si, cocotat pe-o gloabd de cal nqesglat,
Se uitg. 'n lgturi, mindru ca nu stiu ce 'mpgrat.
Imbrgcgmintea selei de molii e mincatg
Curelele sint rupte. 0 scarg i nefrecatg.
Dirlogii jumgtate de sfoarg, in sfirsit,
Mirtóga deselatg atit a ostemt,
In cit d'abia se miscg.
TRANIO
E caraghios !
BIONDELLO (rizind)
Fireste I
De ce rid eu cu hohot?
VITTORIO
Dar cine-I insoteste ?
BIONDELLO
Un servitor, aproape tot ca stgpinul lui.

Trebue sg fii maimutg, ori capiu, ca sg-ti pui
Pe tine niste hame pestrite, de pgpusg.
(abculand)
Imi pare cg s'aude...
(Se duce la fereastr6) Da, da... Sint jos, la usg.
(Vin g cei 1-alli la fereastrg.).
www.dacoromanica.ro
FEMEEA ilsTDA RATNICA. I9a
VITTORIO (v5z1ndu-I).
Ce gust I
TRANIO
Ce 'mbrgcgminte 1
BIONDELLO
Uitati-vg la cal I
VITTORIO
Si tocrnai azi, la nuntg, sg fie 'n asa hal

Ce zice Catenna cind si-o vedea bgrbatul?..,
(Pauzg.).
Nu vreau, cu tote astea, si fac pe supgratul,
Calci pleacg,si pe urmg rgminem fgrg el.
PETRI:TOMO (din culise)
Ce ? Nimeni nu e acasg ? (intr6).
SCENA IlL
ACELIF, PETRTJCHIO, GRUMP/
TRANIO (a parte)
E cam sgrit n4el!

VITORIO (a parte)
Nu prea e 'n toatg fireal

(Cure Petruchio). Nu tii cu ce pi
i citg nergbdare ...
PETRUOIII0
Sunt in intirziere?
VITTORIO
Asi l Nu l...
(Toti se uitK, ciudat la el).
www.dacoromanica.ro
196 FEME EA INDARATNICA.
PE TRUCHIO
N'ar fi mirare, caci trebui SA va spun

Ca eu uitasem nunta. Noroc ca-i drumul bun
Si caii no§tri tineri mergeau destul de bine.
Dar nu 'nteleg un lucru : ce- vài uitati la mine
Posomoriti cu ochii aprin0 si speriati ?
Nu m'Weptati pe mine?... Ei, daca ni'a§teptati,
Ce lucru, ce minune, sau care anume taine
VA: casca la tori gura ?
VITTORIO
Ma rog, n'ai alte haine?

Caci intelegi prea bine ca i eu sunt mirat
Cind vad ca vii la nunta cu-aa costum ciudat.
TRANIO
Inteadevar, nici noua nu ne-ar fi dat prin minte

Sa vii asa. Ia spune, in cite-va cuvinte,
Ce te-a facut ..
PETRITOHIO (tntrerupind).
Prima, veti §ti-o mai tirziu.

VA voiu istorisi-o, cind voiu putea sa fiu
Mai hber. De-ocamdata n'am vreme pentru asta.
1\1a duc la cununie.
(thandu-se imprejur)
Dar unde mite nevasta?
Credeam ca voi gasi-o nerabdatoare, 'n prag,
Sou ca-mi va 'ntinde fruntea privindu-ma cu drag,
.i vad nu e-aicea.
(Serie). Giordano !
VITTORIO (oprindui).
Vrei s'o cheme ?

Cind te-o zarl, sunt sigur c'o sperii1,-..
PETRUCHIO
Nu te temel
www.dacoromanica.ro
FEMEEA iNDARATNICA 197
TRANIO
Vgzind a nici in ziva d'intii nu te-ai gindit

SA-i faci pe plac, ii piere tot gustul de iubit.
SA-0 imprumut o hain1 mgcar.
PETRI:101110
N'am trebuir41!
Asa vreau sä m1 vadà, si e cu neputintI
SA nu m1 placl.
VITTORIO
Poate ; dar tot mai nemerit

Ar fi sà...
PETRUCH.10
Nu-i nevoe! Eu sint prea multumit.

TRANIO
In zma cununiei, femeilor le place,

Cind stau linga logodnic..
PETRI:MHO (furios)
S6." ma lasati in pace !

Cu haina, ori cu mine o mgritati? Vorti
Sa-mi pierd atita vrerne cu vorbe lungi, cind stiti
Ca mititica fatä m'asteaptI cine stie
Cu citä nergbdare. Ah ! dulcea mea sotie 1
Alerg, o sArutare pe frunte-ti sa depun...
(Se repede A tag).
VITTORIO (vrind sK-I Impiedice).
Stail N'alerga degeaba I Asculta L.

(Petruchio ese cu Gramio ;i Biondello).
E nebun I
www.dacoromanica.ro
SCENA IV.
VITTORIO, GREMIO, LUCENTIO, TRANIO, FIGURANTI
TRANIO
Am inceput cu 'ncetul s'A cred cl tOte cele

Ce face, nu sint mofturi.
VITTORIO
Atunci sint semne rere I

Mai merge cum mai merge, cind vezi ca-i linitit ;
Dar ginere 'ntr'o parte nu-i lucrii de glurnit L..
i räul e, cA nu ,tiu cum are sA sfir,eascA...
(Preetindu-se sl ias9.
VA las putin. Aceia ce vor sa ma 'nsotiascA,
SA vie, sa m'ajute cu-un sfat prietenesc.
MA duc la Caterina sA 'ncerc s'o linWesc.
(Ese urmat de Gremm st de figuranp).
SCENA V.
TRANIO , LUCENTIO
TRANIO (deoparte cu Lucentto)
Acum, cA sintem singuri, putem vorbl de toate.

..Iti place mult Bianca ; cum insa nu se poate
BAtrinul sA dea fetei un gmere sArac,
M'am chibzuit, 0 iatA ce trebue O. fac:
Cu prea putine piedici ,i-o suma, nu prea mare,
Von' cauta sA aflu vr'un biet cre,tm, pe care
SA-1 dau la toti drept tatA. Cam ce fel de porunci
I oi da, vAd eu pe urma. E vreme. Pin'atunci,
Primqti, cum m'olu pricepe, sä pui eu tot la cale ?
LUCENTIO
De,i, pe cit imi pare, de planurile tale
www.dacoromanica.ro
Nu prea e lucru mare, te las sg faci ce vrei.

De cind te vgd in slujba pe care ti-o detei,
Sint multumit de tine. Esti repede de gurg
Si stii cu dibgcie sä scapi de 'ncurcgturg.
Urmeaza deci. Du luntrea; dar nu mg rgsturna
TRANIO
Un om, pornit spre tintg,. e de ajuns sg. vrea.

Cind vrei, un singur lucru iti sprijine greseala
poate pune piedici.
LIIOENTIO
Ce lucru ?
TRANI()
Indoiala
Incolo, toate-s rnofturi I
LITOENTIO
Atunci, ce-ai tu de gind?

TRANI()
Ti-am spus: sg cat un tatg., sg viu cit mai curind

Cu el, si sg-1 induplec sa pue chezgsie
Ca-ti dgruesc o sumg de-atit, care sg fie
Mai mare decit suma pe care-o va voi
Vittorio Minola.
LIJOENTIO
Crezi c1-1 vei Radii

Asa usor ?
TRANIO
Nu-ti place ? Fa' dumneata mai bine.

(Se dephteaz6.).
LUCENTIO
Stai 1 Nu pleca 1 Insealg I cum stii. Mg 'ncred in tine.
www.dacoromanica.ro
TRANIO
Din cite stiu, tot gsta e cel mai bun mijloc.

Ca sg ne-ajungem tinta, mi-am pus mindria 'n joc.
Bianca e a noastrg. Am sg rgstorn o lume
Si, daca n'oi avea-o, sg nu-mai zici pe nume 1
LIT..ENTIO
Tu uiti cg mai e incg, un profesor de cint

Sg nu mi-o ia 1 De-aceea cu-atita grije sint.
Femeea, dintr'o vorbg, si tot se zgpgceste;
Dar dintr'o serenadg.
TRANIO
Tot te 'ndoesti ?
LUOENTIO
Fireste.
Si nu ggsesc alt mijloc, prin care sg scgpgm
De el, decit rgpirea, ca sg ne cunungm
Pe sub ascuns. Odatg ce nunta se va face,
Ce-mi pasg ? Le dau voe sg ripe cit le place 1
TRANIO
0 furi, te 'nsori, si gata. Gindesti cg merge-asa ?

Mg mir cg n'ai furat-o. Atit ne mai lipseal...
Tocmai tirziu, incolo, cind vom vedea cg nu e
Ngdejde ca bgtrinul s'asculte si sg pue
Credintg pe ce spunem, atuncia, poate da.
Stiu tot cum stä pe-aicea, si le voiu argta 1
Vittorio bgtrinul, Hortensio siretul,
Si Gremio ce umblg sg-si fac loc cu 'ncetul,
Si toti citi nu i cunoastem si citi vor mai venl,
Toti vor fi trasi pe sfoarg de mine. Dac'ar stl
Cg eu, cind vreau, nu poate nici focul sg mg tie,
S'ar apgra mai bine 1
(Iota Gremio, vesel).
www.dacoromanica.ro
SCENA VI
LUCENTIO, TRANIO, GREMIO
TRANI()
Vli de la cununie ?
GREMIO (vesel)
Da. Si nu vezi ce vesel ma 'ntorc.

TRANIO
Adevarat.
Nici nu bagam de searna.
GREMIO
E vrednic de legat.
TRANIO
Cum ? Cine ?
GREMIO
Cine, cine :... Petruchio.

TRANIO
Cum asta?
GREMD
Atit e de 'ndaratnic si rau, incit nevasta,

Pe care-o stii ce poate, e fleac pe linga el.
TRANIO
Mai furios ?
LUCENTIO
Mai antos ?
GREMIO
Ce tatito I E un fel
www.dacoromanica.ro
202 FEMEEA INDARATNICX
De diavol, de balaur, de lup care sfi0e,

De viperA, in fine cum e mai rAu sA fie.
TRANIO
Nici ea nu e mai blindA. Sint tocmai potriviti.

GREMIO
Cind v-Ati uita de-aproapc la amindoi, ginditi

CA ea e mie1u0cA. AlAturi de-a,a. hien5,
Iti pare mai smeritA decit o MagdalenA.
Nici nu mai e de- vorbA 1... Si, ca sä judecati
CA lui ii cam 1ipse0e o doagA, ascultati :
Cind l'a 'ntrebat un preot : cpr1me0i ca de sotie
cSA lei pe Caterina ?», c'o voce de minie
De-ai fi gindit cl sfintii bisericu trAsnesc,
La zis: (Ce 'ntrebi proste0e? Vezi bine cg. primesc I
(De ce-am venit aicea ? Ca sA te uiti la mine ?
(OH vrei una din palme sA mi-o mAsor pe tine ?...,
Si, dupA ce sfir0se sä 'njure furios,
Cind preotul luA cartea care-i cAzuse jos,
Se repezi nebunul 04 dete-un pumn in spate,
Cu-a,a greoi asunet 0-atita rAutate,
Incit sAracul preot a 0 azut lungit.
TRANIO
i nu i-ai zis nimica?

GREMIO
Dar ce-am innebunit ?

Era destul o vorbA sa."-mi sari 'n cap 0 mie I...
LIMENTIO
Auzi l ...
TRAMO
Dar Caterma ?...
www.dacoromanica.ro
GREMIO
Cu fata stacojte,
Cu ochi 'n jos, fricoasg, mai-mat cg nu plingea.
Nici n'a deschis gurtta. Si-apoi cine 'ndrgsnea
Cu el sa mai vco-beascg, cind toti vedeau cg 'njurg
Si mirie ca vulpea cind are gisca 'n gura I...
In cele de pe urmg, a zis sg i se dea
Grijania. A luat-o, a dat pe git din- ea
Mai mult de jumgtate, i ce mai rg.mäsese,
0 parte a vgrsat-o in glumg pe sub mese,
Iar restul pe obrazul unui copil, zicind :
CI face ca mustata sg-i creascg mai curind.
TRANIO (IrunXrmunt)
"IIu mai vorbi 1

LIIOENTIO (twat)
Ascultg ce i-a trecut prin minte I

GREMIO
Atunci, cu toatg pofta de-at admira inainte

Isprgvile, de fricg sg nu mai batg iar
Pe cine-va d'acolo, m'am fuript afar'.
Dar trebue sg vie, cgci slujba ajunsese
Pe la sfirOt... (Ascula).
Chiar vine... DrAgutei de mirese
Nu cred sg-i parg bine...
(Se uitI la u0). A 1 Iatg-i I...
SCENA VII.
ACEIA§I, PETRUCHIO, CATERINA, BIANCA, VITTORIO, BIONDELO,
ORIIMIO, HORTENSIO p FIGURANTI.
PETRUOHIO
(Chtil unil). Domnii mei,

Ng multumesc din parte-mi,
(ArhtInd pe Catenna). CUM 0 din partea ei
www.dacoromanica.ro
(CKtr6 allii).
VI multumesc 0 voua, prieteni. Niciodatg
. Nu voiu uita plgcerea ce astäzi mi-a fost data;
Dar, cu pgrere mare de rail, va 'nstiintam
Ca nu prinzim acasä.
OATERINA
Cum ?
VITTORIO
Pentru ce?
PETRI:TOMO
Plecarri.
Mi-'nchipui ca ne-a0eapta, cu-acest prilej, un mare
Ospat de nunta. Insä, precum v'am spus, 'mi pare
Din suflet rgu cg trebui sa plec numai decit.
TRANIO (hu Gremio)
Ce ginere cu toane 1
GREGO (hut Tramo)
De-ar fi numai atit 1

SI vezi cind il apnea! atunci s'auzi cum sbiara t
VITTORIO
i cine te si1e0e sa pleci chiar asta-searg ?

PETRI:IMO
0 grabnica nevoe; a incit a0 vrea

Sg fiu la mine-acasg. 'naintea de-a 'nopta.
Plecarea nu \TA mire, fiind-ca fie-care
Ar face tot ca mine in asta 'mprejurare.
Primiti deci inc'odata a mele multumiri,
Si credeti, ca 'n onoarea unei sarbatoriri
Ca cea de azi, a.0 face tot ceea-ce mi-ati cere,---
Dar mi-e cu neputinta. Ar fi o neplacere,
www.dacoromanica.ro
FEMEE A INDARATNICA. 205
De care, mai incolo, s-mi para rau n'a,i vrea

Cu aka 'mprejurare, spunetu-rni . ,i-om vedea.
(Citri Caterina)
Aidem, Titico draga!
(CAträ cet-l-altI) Ciocnip ,i pentru mire !
(C(irl Caterina)
Nu vii ?
CATER ;NA
M'a scos din fire!

TRANIO (aparte).
Ce om!
VITTORIO
N'ar fi mai bine

SA stain cu totii la masa ,i 'n urrna si pkcati ?
PETRUCHIO
-Vain spus ca nu se poate Degeaba ma rugati!

CATERINA (rugIndu se)
Te rog eu.. pentru mine.. Mini,

P ETRUCHIO
Cu neputinW
CATERINA
Ramii I .
FETRUCHIO
Nu 1
OATERINA (blindA)
FA-mi plAcerea Cind ai buna-vointä,

Ori-ce se poate. Aide... Ramii...
www.dacoromanica.ro
206 FEMEEA IND A RATNICA.
PETRUCHIO
Decit ai sta
Sg-li pierzi degeaba vremea, mai bine-ai asculta.
(CAträ Grum to).
Ei 1 Grumio I F4ti gata cu caii ?
GREMIO
Da, stgpine.
PUT OCHIO
Ai dat sg pue alte curele noi la fine ?

GREMIO
Am dat.
PET RIIGHIO
Aidem, atuncea !
OATERINA (IriddratnicK)
Eu, nu vitt I Nici acum,

Nici miine, nici poimilne, mci niciodatg I..
PET au OHIO
Cum ?
0 ATERINA
Ai zis cg te duci . du-te 1 . Haidi I .. Up-i de perete I_

Nu plea ?. . Ci pleac' odatgl ..Ori, mci pril gind nuii dete
C'o sg-ti infrunt vointa, i-acum te 'nspgiminta0 ..
PETRUCHIO
Titico, cum se poate, tu, ingera drgggla

Tu, culmea bungtgtii, sg: te minii pe mine ?
CIATERINA
Se poate 1 . (chtrI Vittorio) LasN, tatg ! rgrnii aici, cu tine.

Bgrbatul se cuvine sg facg ce vreau eu!
www.dacoromanica.ro
FEMEEA iNDARATN1CA 207
HORTENSIO (lut Lucentio)
Pereche potrivita.
LIICENTIO
A1e0 de Dumnezeu!
CATESINA (atrg. too
Sa mergem dar la masa.
PETRUORIO
Da, domnilor, a,a e 1

N'ati face rau sa treceti alaturi in odae.
Mincati, beti, i petreceti A§a-i dorinta ei,
5i eu doresc tot ast-fel. Beti dar, amicii mei I
Bep pentru fericirea de astazi, si 'n pahare
Inece-se intreaga cernita intrist are I...
Duceti-va I Cit pentru Titica, domnii mei,
Va merge tot cu mine
(atrx Caterma care moare de necaz).
Da din picioare cit vrei ;
Scri,ne,te din dinti ; ochii da i peste cap, caci mie
Nu mi-e mcii pic de frica de-aprinsa ta minie.
51 nu-mi schimb hotarirea. Ori-cit te-ai supara,
Cind zic : a,a sa fie I ordon sa fie ap !
(Cätil eet-l-alti)
Nevasta mi-e nevasta, si nu mi-e decit mie !
Acel care 'ndrasnqte sa murmure, sa vie 1
(Chtrh Grumto).
Vin' Grumio l ajuta mi 1 Ce naiba rn'ai lasat
De oparte ?. Scoate E pada §i a-ata-te soldat I
(Cdtra cet-1-alti)
51 voi, incepeti I Libert sa facet! incercarea,
Dar sa nu fiu de vina I:le v'olu cresta spinarea.
Sintem adusi in cursä de-o banda de tilhari I. .
Pe ei, ca ne omoaral... Tot noi sintem mai tari I. .
www.dacoromanica.ro
Eu, caut a-i infringe 1 Tu, Gremio, rapeste,

De pot', pe Caterma L.
(Gremio ia pe Caterma In bra(e).
Asa! . Acum porneste ..
Cu ea 1.. Nu-ti fie teamg, Titico I cind sint eu,
Nu poate sh" se-atinga." de noi, mci Dumnezeu!..
(Ese Petruchio, tirind pe Caterina cu Grenuo),
SCENA VIII
VITTORIO, BIANCA, GREHIO, LUCENTIO, TRANIO, HORTENSIO,
BIONDELLO, FIGURANTI
GRENIO
Uf I Bine cI plecara L..

VITTORIO
Ce nuntg sgomoto'asg. !
GREMIO
Ori-cum, n'avem ce zice ! Comedia-i frumoasä.
TRANIO (aparte)
Am mai vAzut odata' o nunta de nebuni,

Dar nu era ca asta !
Ii[ORTENSIO (aparte)
Ce om cu Orgguni I
Cind esti asa, vezi bine cA nimeni nu te 'nfruntä.
LITCENTIO (C6trit Bianca)
Ca zici de toate cite s'au petrecut la nuntà ?

BIANCA
Ce vrei sal zic ?... Imi pare c'a tlat peste-un 135rbat
Ce, dupg cit se vede, e greu de 'nduplecat.
www.dacoromanica.ro
FEMEEA. INDARATNICA. 209
.LUCENTIO
Nu cred. La urma urmei ea o sg triumfeze,

Si par'cg vgd cum are sg-1 caterinzseze
VITTORIO
-
Prieteni, prinzu i gata 1 ne-a,teaptg sg venirn.
Nu pierdeti timp. SI mergem ,i sg ne 'nveselim 1
La masg I... Fie-care sg ia ce loc ii place...
Si, pentru ca sint doug fgrg stgpin, vor face :
Bianca, pe sotie...
(CatrX Tramo) Iar dumneata, pe sot
GREMIO (aparte, arattnd pe Tramo).
Acuma n'am ce zice : tot el a fost mai hot I
(Cortina)
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
210 AL TREILEA ANUAR
AL TREILEA ANUAR
la D-lut
G. WEIGAND.
Cititorii Convorbzrzlor isi amintesc de sigur scurta dare de
seama pe care am facuto in anul trecut, relativ la doul pu-
blicatiuni ale d lui G Weigand, profesor de limba romina la
facultatea din Leipzig. Una din acele pubhcatiuni era un stu-
diu etnografic asupra Rominilor din Macedonia, cea-l-alta era
anuarul serninarului rornin din Leipzig, condus de susnumitul
profesor.
In anul acesta literatura filologica s'a imbogatit cu o
noua opera de valoare, relativa la' limba noastra, opera dato-
rita parte d-lui Weigand, parte elevilor cl-sale. E un al trei-
lea anuar (Jahresbericht), in care de astg-data s'a claruit hm-
bii rornine o atentiune mai mare si, de-am putea spune asa,
mai fericita decit in anul trecut. Anuarul de fatX coprinde
urmatoarele articole : 1 ° Desvoltarea lui e dinaintea nasalelor,
in elementele latine din limba romina. ; 20 Stilul cintecelor
populare aromine ; 30 Formatiunea conditionalului si optati-
vului in romineste ; 40 Texte arominesti de la Monastir ; 5°
Contributium la studiul vechn limbi romine ; 60 Intrebuinta-
rea lui pre cu acusativul ; 70 Dialectul banatean. Vorn cerceta
pe scurt pe cele d'intii sase articole1)
Primul studiu se datoreste d-lui Arthur Byhan Cu o
minutiositate adevarat stnntifica d sa cerceteazX absolut toate
casurile in care se presinta e in fata unei nasale si urinal-este
diferitele schimbari pe care le-a suferit de-akingul veacurilor.
1) Asupra celui de-al sap'elea st cel mai important articol, cchalectul

banhteanp, vom publica In numArul vntor, o dare de seamit mat amlnuntita.
Nat Red.
www.dacoromanica.ro
AL TREILEA ANUAR 211
Pentru a pune pe deplin in evidenta aceste schimbari, auto.

rul nu se sfieste s inmulteasca numgrul exemplelor argtind
ast-fel are] anume imprejuran se datoreste cutare on cutare-
fenomen. Poate ca ici si colo sint unele mici scapari din ve-
dere fail vre o deosebita importanta ; vorn semnala una La
pag. 23 gasim urmatoarele exemple : generem-gznere, venerzs
(dies)-vzneri, venetus-vinitt, tenerus tiniir; autorul apoi adao-
ga : cLa venetus sa iveste in daco-romina cunoscuta trecere a
dui i in i dupg un v ; e insa surprinzatoare aceastä trecere
ala tindr,. Ca v transformä in i pe un I urmgtor, se prea
poate ; dar de ce din veneris avem vznerz Pe de altg parte
de ce yin& la plural face vznetI ? E mai plausibil cred sa
admitem ca in casunle de fata intunecarea lui i, daca nu se
datoreste in totul, dar cel putin in parte, vocalei inchise If care
urmeaza, caci vedem ca aceasta intunecare dispare odata cu
vocala inchisa la pluralele vznett, tznerz, ori nu se manifesta
deloc atunci cind vocala urmatoare e palatalap ca in vmeri
§1 gineri
0 deosebita calitate a lucrani d-lui Byhan este ca d-sa
nu se margmeste numai la liniba romina, ci imbrAti;neaza 'in
acelas timp u cele 2 dialecte, aromin si istrian, lucru care
lard indoeala a fost cu atit mai greu cu cit de ordinar ace-
las cuvint e urmant in toate dialectele.
Un glosar de 7 pagini si o bogata bibliografie inchee
acest minunat studju, care daca nu are pretenpunea de a fi
spus ultimul cuvint, este insä un neindoios pas inainte.
A doua lucrare, relativa la stilul cintecelor arominesti
e facutg de d K. Schladebach ; este impartita in doug : o
parte generala si una speciala, unde se trateaza diferitele fi-
guri stihstice dn aceste cintece.
Eata cam care sint resultatele la care ajunge d Schla-
debach ;
In general, cintecele arominesti sint sarace in continut.
0 mare parte din ele sint cintece de dragoste, in care insa
nu se vede vre-o deosebità sensibilitate ori gingaste. Un grad
mai insemnat de sentiment si de pasiune gasim in cintecele
de despartire, cind nevasta on logodnica ii exprima durerea
www.dacoromanica.ro
212 AL TREILLA ANUAR
la plecarea sotului ori logodnicului; aceste cintece sint dintre

ele mai bune ale arominilor
Bocetele de inmormintare sint i ele une-ori destul de is-
butite ; cintecele haiducesti stau mai pe jos decit cele alba-
neze ori grecesti , horele de nunta n'au mci-un pret poetic
si tot interesul lor consta in faptul c din ele putem cunoaste
diferitele obiceiuri arominesti ; depingerea naturii e de ordi-
nar slaba u searbada ; descrierile lipsesc cu totul In general
genul poetic obicinuit este cel epico-hric, pe cind cel epic
curat lipseste.
Trecind la partea speciala, d. Schladebach constata ca a-
Trominii n'au vre-o deosebita vioiclune de fantasie, ea metafo-
rele rare ori sint nemerite i frumoase, mai adesea stereotipe
si monotone, comparatiunile din contra si alegoriile mai nu-
meroase si mai patriotice ; apoi dintre figuri repetitiunea, in-
gramachrea sinorumelor i antitesa joaca rolul cel mai in-
semnat.
Articolul urmator e al d-lui G Weigand si trateaza des-
pre formatiunea conditionalului nostru. Fie, ca exemplu, ver
bul a Muda, avem douä forme de conditional . a,s láuda §i
Mudare-aF De ordinar aceste forme sint considerate ca for-
mate din auxiliarul cz,r, care ar veni din lat. habutssem, §i
din infinity, care se presinta subt forma scurtata in al lduda
.31 sub forma intreaga in kiudare-aF D. Weigand insa nu e
de aceasta parere i eata argumentele d-sale :
i. In Mudare-aF se pare la prima vedere ca avem a
face cu infinitivul lung Mudare; dar dad' am pune un pro-
nume, de pilda te, atunci nu mai avem forma Mudare-te-aF,
cum ar fi regulat, ci Muda-te-aF.
2 Vutorul vont Muda e si el format dintr'un auxiliar
si din infinitiv ; punind insa auxiliarul dupa verb, capatdm
forme obicinuite Muda-vozu si nu Mudare-vozu. De ce la va-
lor silaba -re a can't, lar la conditional s'a pastrat, desi con-
ditiunile sint absolut identice ?
3 In fine, se gasesc unele forme dialectale de conditt-
.;ional care suna reaF Muda §i vreai Muda, in loc de al
nostru aF Muda.
www.dacoromanica.ro
AL TRE1LEA ANUAR 213
Basat pe aceste considerentemai ales pe cel din

i
urmg, d. Weigand afirmg cg silaba -re de la condiponal
nu apartine infinitivului ci auxiliarului, a cgrui forma originarg
este vreaF devenitg apoi reas, din care a rgmas a,s prin a-
lipirea lui -re de infinitiv.
aci vine o a doua chestiune. Ce e vreai ? Incontes-
tabil verbul volebam, din care insg nu putea eI decit vrea ;
silaba -,si e conjunqiunea p, pe care o ggsim incg de mult
introdusg in locutiuni ca de or ei muri, are p marl (Gaster,
Crestornatia), in pronumele orili-care ; cu timpul s'a uitat o-
rigina acestut p, care s'a alipit de vrea ca un sufix distinc-
tiy al persoanei I-a, cum era qi cum e Inca in Banat la for-
me ca friN (fripsei), du (dusei), ruN (rupsei), etc ..
Dar in fine, cum din vrea, a rgmas rea, ? Inceputul
perderit lui v s'a fgcut de sigur la verbele avea-vreas, vrea-
vrea§. ca un fenomen de disimilatie ; mai tdrziu s'a intins prin
analogie la toate verbele.
Aceasta e pgrerea d-lui Weigand, pgrere care ne pare
foarte justg i care in ori ce cas are meritul de a simplifica
o chestiune viu discutatg, unde s'au propus fel de fel de teo-
ru i de etimologn.
Urmeazg dupg aceasta cite-va texte aromine,ti de la
Monastir, comunicate de d. Saiakdgi i traduse in nenge,te
de d Weigand.
Dupg aceste texte vine un studiu al d-lui Papp, romin,
din Ardeal. D Papp a luat un text vechiu, anume Psaltirea
tipgrita la 1651 in Belgrad (Ardeal) i I-a studiat din punct
de vedere lexicografic, insernnind cuvintele care azi nu se
mai intrebuinteazg in romine,te ; la fie-care pasagiu citat din
acea Psaltire, d Papp algturg pasagiile corespunzgtoare din
Psaltirea 5cheeang, din Psaltirea lut Coresi i din Biblia lui
Luther. Studiul e foarte interesant ; in el ggsim o mare mul-
time de adevgrate archaisme ca: arsa =jertfg, cgmatnic ---
cgmgtar, a se delunga . a se depgrta, fghe = trufie, etc .. Dar
intreaga lucrare e gre,ita ca inetodg, din pricina Iipsei unlit
criteriu tiinific. Inteadevar, dupg ce s'a condus d. Papp in
alegerea cuvintelor neintrebuintate azi de cele intrebuintate
www.dacoromanica.ro
4214 AL TRE(LEA ANUAR1
Singur d-sa declara a s'a luat dupa usul comun al dialectului

din Bihor, de unde e d sa (pag. 170). Dar usul unei limbi in-
tr'o anurne localitate, nu poate fi un adevarat criteriu §thntific,
.1 aa se explica de ce gasim trecute ca archaisme on pro-
vincialisme unele cu vinte curente, cum sint : ciutel, fiete-czne,
.ez hull, lal, etc.
Lucrarea d-lui St Stinghe : (pre cu acusativituli, nu e
terminata : sfirptul ni se promite pe anul vntor. In anuarul
de faa d. Stinghe urmare§te acusativul in documentele noa-
stre, §1 gasqte ca pina la 1574 nu se pune pre inaintea acu-
sabvului. Pe la 158o pre incepe sa apara, dar foarte rar ; in
acera,1 scnere une-on e pus, alte-on lipsete. De la 1580 ina-
inte pre incepe sa tot ci,tige teren. Numai in scrienle popii
Grzgorie din Mdhaci (1619) nu se aft' pre. Deci in perioa-
da de la 1580 1600 s'a elaborat aceasta fonnä sintactica,
.i de pe la 1615 inainte o gasim cam tot aa cum e i azi.
C. LITZICA.
www.dacoromanica.ro
POES1I 215
CANTEC
Te-am asteptat sä vii sub umbra
De vale, la isvor :
Vroeam sa-ti spun o vorba dulce
Un gind aprins de dor;
Te-am asteptat sg vii, copilg,
Sg-ti cint i sa-ti dau flori,
i leaggn ti am facut de frunze
Printre privigheton.
Te-am asteptat si raza lunii
In cale-Ii intindea
0 punte alba de lumina,
Un bucium te chema.
Era o noapte fermecata,
Un ceas ispititor
Ce-odata numai sa opreste
Din sboru-i trecator,
Dar n'ai venitde-atunci isvorul
De arsiti a secat,
Ear cringul e pustiu de pasari
i ceru 'ntunecat I
N. VOLENTI.
www.dacoromanica.ro
216 POESH
POLITICA.
Un Oran de nu §tiu unde,
De pe-afara, dintr'un sat,
Intr'un tirg umblind pe strada
Ostenit ,i asudat,
Cautind pe ict pe colo
Parc'ar fi pierdut ce-va
Dind de-un tirgovet in drumu-i
Ii vorbqte cam ap.:
Domnule, te rog, fa bine,
aci vei fi §tiind socot:
Cat politia, §i uit'te,
Am umblat de nu mai pot.
M'au trimes pe-atitea strade
Am cant §i nu Osesc,
La politie, de-aice,
Cum sa fac sa nimeresc?
Tirgovetul ca sa riza:
Zice: --Uit'te de voe§ti,
Da-i cui-va o palma buna
*i pe data nimere,ti.
L'aste vorbe sta. taranul,
Par'ca 'n gind se socote§te
Apoi face-un pas §i haide,
Pleosc l o palma mi-i cirpe,te
S'apoi zice: multumescuit
Ca nu-mi ceri cum-va parale,
Dar de-i vorba despre-o palma
Na-ti-o, dar chiar dumitale I
i TH. D. SPERANTIA.
www.dacoromanica.ro
POESII 217
TRECUSE TIMPUL
TrecusA timpul, si primal-veri mai multe,

Se-acoperise pgmintul de flori smulte,
De zile nou g. la viatA imbiet
Pe tine te unasem incet, incet.
Precum s'a§azg pe foc cenua rece

Chiar de jaratic sr flacara sa trece
De cind pleca,i departe 'nstrAinatg
Parea cg 'nghetul mi-a stins inima toatg.
Dar cind in cale-mi te am revgzut vemnd

Ca alta'-datg melodios rizind
Trecutul farmec mal tare m'a cuprins,
Cam sub cenuO. val I focul n'a fost stills I
N. VOLENTI.
www.dacoromanica.ro
218 POESII POPULARE
PUSH ROPULARE
JURAMINTUL
Frunzulita de susai
Puma neiai tu erai,
Care te fgedueai,
a pe altu' nu mai ai ,
Te jurat pe gsfintu' soare),,
Pe luna lumingtoare,
Pe stelele lucitoare,
Pe lumina soarehn,
Pe ziva 'mpgratului
Si en te prinsel in fatg,
Stringindu-te altu 'n bratg,
Sgrutindu-1 cu dulceatg 1 ..
Oh 1 si-asearg la fluting
Trei mi-te pneau de ming .
Unu-ti ridica vedrica,
Altu-ti sgruta gunta
S'altu cind mi-te stringea
Frigurile mg prindea ,
Si cind mi-te sgruta,
Tot mai rdu mg scutura t. .
Foae frunzg de-o lalea,
Mindrg, din pricina ta
Nici murgu' apg nu-mi bea,
Nici nu mina, nici nu bea :
L-a ngpgdit minia 1
www.dacoromanica.ro
POESII POPULARE 219
,A-
Si iar frunza de susai

Ah I da, rau mi-te jurai,
Ca pe altu' nu mai ai :
Da ti-ar Dumnezeu si tie,
Tot cum imi facusi tu mie 1
Geaba ti-a fost juramintu',
Daca n'ai tinut cuvintu' .
Nu te-ar mai tine pamintu' 1 .
51-alta frunzI de malura

Mindri, care ti se jurA,
Da-i o paling peste gura,
Sa i cure singe 'nchegat
Cu masele amestecat :
SA stie ca s'a jurat I. .
SPUNE, SPUNE, BALAIOARA
Frunza verde salcioara

Spune, spune balaioara,
Unde mi te culci diseara ?
Eu ma culc pe prisp' afara
Cu nasip la inirnioara
Si cu fata la parete,
Cu gura fripta de sete .
Pentru tine, mai baete !

S'aha frunza maracine,
Ce cat!, danace 1), la mine,
Ca-s sirmana, vai de mine,
Ca eu torc cu furca 'n sat
Unui hot de ipistat :
Ca sa-mi iubesc d'un amant,
D'un ainant, d'un diamant t.
Din coleclia
1) B6ent neinsurat Dein Dilighicescu i roma Di aAre.
www.dacoromanica.ro
220 REVISTA PUBLICATIILOR
REVISTA PUBLICATIILOR
De mai mult nap se publia la Viena resultatele descifrkrii colectiumi

de manuscrise aduch din Egipt st cunoscutk sub numele de Pafirus Ratner.
Acum sint sub npar fasc. 6 o 7 ale acestor lIfittheilunon; ele vor contme
o scriete perdutk pink actan r puma ema lie,ate a lut Callimachos (ascut
la Cirena pe la 310 1 mort Irate 240 si 235 la Alexandria) care trecea la
cei vecht de un cap de operN. Pink acum nu putem aprecia pe acest poet de-
cit dupk himnele lut care ni s'au pNstrat i care sint plme de reminiscente din
Omer, Estod st Pinder, st dupa ac'm ratainea cc 1 arktau poi tit antic!, de
esennplu Propertiti, care in elegia 1-a in carlea 4 a ne spune cä elul sku e de
a face sk se mindreasa. UmIria Roman: patila Callimarhz. Aceastk epopee
va fi Insoptk de un istolic al reconsInuirli el si de note de profesoi ul Gom-
perz ot in acele fascicule se vor publica si fragmente lungi cu vanante noi
ale Ciropedin, etc , gksite in aceeasi colectiune.
In ultima drrm g. a lut Sardou, Spn :tunic represintatk la Pa is, la

teatrul Renaissan e (8 Pevr ) un romin, Mihaul Stcudca joack Lit rol lnsemnat
st neplkcut El e amantul eroine, p esei, D-na d'Arbenas, st e Impuscat in
duel la sfirsitul actultu al 2-lea Sardou a fNcut dinteinsul un tip de asta-
qoulre Literanceste un autor e neapkrat liber de a croi o mimi person giul
cum voeste, no e bine ?risk sk ia aproape nemod.ficat un nume cunoscut o
In Francia Ad ogam aci cä dupl regula ce urmeaa Sardou din considera-
Vunt banesti, aclic6 ca sll-o poatk asigura pe clt mai multe scene plata drep-
tultu sku de autor, 'mesa nu va fi tipanta decit peste mai mult timp.
In Annales de l'Eeok 1 des sciences pal de la 15 Ian este o dare de

seamii a scrterli D-lui I. Nenitescu cDe la Rominiz din nil era europeand.
Acea dare de seamk ocupk pag. 112 115, 0 nu constk decit din arktarea
phrtllor principale ale sczient, fkrk emiterea vre-unei clinch E iscitlitk num, i
cu iniialele A G
Revue d'Orient (Pesta) de la 24 Ian. seinnaleazk cit importul de alcool

romlnesc la la Constantinopolt o desvoltare mare. Tot acolo mai shit notite
cu privire la portul Galati, la tractatul de comerciu romlno turcesc, la adu-
cerea apel In Bucureoi, etc.
La Ira Fevruane, Camera Comunelor In care conservatorn au o ma-

iontate covIrsitoare, a votat, In a doua ciure cu o maiontate de 71 de voturi,
proiectul pentru darea dreptunlor politice femeilor. Deo n'are importantk
practick, act mai are sk votese Ina o datk Camera de Comune p apoi Ca-
mera Lormlor, meria a fie semnalat acest vot, act e resultatul unei actiuni
www.dacoromanica.ro
REV ISTA PUBLICATIILOR 221
continue, inceputg. la 1867 de filosoful Stuart Mill, si In decursul cKreta s'au

acordat deja femeilor care Indeplinesc unele coudinurn, drepturT electorale
pentru corporatiunile locale, scolare, comunale st judetene.
*
In La vie Contemporaine de la 15 Jan. D nul J Gascogne se plinge de
faptul ca scrierde francese slat reproduse, adaptate in Roraima ca st In Rusia
Bra ca s1 se plIteasca nimic autorilor. Din punct de vedere estenc, ar fi de
dotit ca aceste si inceteze, cäci limba romlnl e IncA mult mai maltratatI de
cit Tana autordor francesi de industriasit care se Indeletnicesc cu aceste re-
producert nesnune.
In Pester Lloyd de la 4 Fevruaiie ge eseste ca foileton o descriere a

Bucurestilor. Scrntorul declara a pfterea tespindia printre Ungurt a nu pot
trai In Bucuresti declt expunindu-se la multe neplacen, e absolut neIntemeiatl.
si s'a vlizut din contra ca multi munciton ungurt yin In Bucurestr si sint
multumiti cu conditiunile de tradi ce gisesc act.
*
In Monde moderne, (o publicatiune partsiaM de felul nutria maganne
de Inglest), din Ianuarte ,,e Vseste asemenea o descriere a Bucurestilor, cu
23 de gravuri, lnfatislad monumente, tipurl, etc.
*
Gaz. de Co Ionia a publicat In numerile sale literare de la 24 §i 31 *fan-
o cM6-torie In Dobrogea Autorul descrie slrografia acestei provincli, amalga-
mul el de populatiune st recunoaste ca s'au ficut multe progrese de la 1879
clod s'a instalat administrattunea romineascI. Mai ales Constanta a Intrecut
celelalte portuti cc care era Inmate pe acelast lune, ca Burgas, Varna. Pre-
zIce un frumos vutor linnlor romlne de navigatiune maritiMa si trece apol al
monumental de la Adam-Kltssi sl la viata lut Ovid la Tomi, despre care vor.
beste mat pe larg.
*
In Didatc de la 30 Ian., D-nul Em Haumant face o dare de seamK
despre un roman de I. Vasa. Pot tgo-to care expune starea Bulgarilor In
momentul clad Incepe resbotul de la 1877. Printre personagide cu idei mai
formate deck ceilalti este st un oare-care Damiancin Grigorof, care cunoa,fte
Europa, aid a fast in Rominza.
www.dacoromanica.ro
222 CARTE PR1MITE. LA REDACT1E
CARTI PRIMITE LA REDACTIE
Radoviceanu R. Gramatica limbli romine, ed. IL 1896, Birlad.

Petranu Ion. Cite-va cestruni filologie ,cs incli ceva. 1896, Arad. Tip. Leo-
pold Rety, fiul.
Dr. Stefan Seghiu. Logos la sf. evang. loan Cernilup.t896, edit. autorului. Tip
H. Czopp.
Nic BAlänescu. .5.tunfa ,ri Statul Bucurwi. Tip AdevArul, 1896.
Ion Petranu Gramatica romind. P I Etimologia. Arad, 1896, edit. autor.
I. G. Sbiera. .116,rcaiea bisericeasa a Rominzlor din Bucovina. Cernäuli,
1896. Tip Hermann Czopp.
D. Teleor. Realiste Ed Sanutca. 1896. Cratova.
Lupu-Antonescu. Chestiuni de invagnant. Edit Steinberg. Bucurqti, 1896
N D Locusteanu. Salustius. Tip F. Gobl fil. Buc. 1896.
G. Danielopolu Zori de zna Poesu. 1894-96. Bucuresti. Tip. pop. 1896
V. D Päun. Fulzune, Imagine ,s1 1-m1)(11a/tune Bucuresti. Gutenberg, 1896
Belador. Istoria teatiulus romin. 1896. Samitca.
www.dacoromanica.ro

CL 1897 Februarie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CL 1897 Februarie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Apare la intii a fie-cdrei luni

CONVORBIRI LITER ARE

Asa e facuta firea ornului : sx perindeze prin minte

mtiu. Multe sint aceste rnanifestari, dar mai nici-una nu este.

Se poate impotrivi ce-va, zic multi: influenta mediului.

-sufletul tau, se 'nchide pe vecie cu tine in mormint, i cu tine

si ei talentul. Negasind destul foc sacru in sufletul lor, ei

Acestora noi insa le vom zice : nu afari din voi, ci in

incalzeasca de ele, ci, intocinai ca proxenetii cei irei, incep

Dar sint si oameni de talent, care se pling in contra

mit, sa ramina sincer nemultumit. Cad sufletul lui e atit de de-

amici, care v. fortificat si a fecundat gindul lor, mult mai

lipsesc astazi, i mediul nu e intru nimic vinovat ca ne lip-

Carageale, Slavici, Delavrancea, Vlahuta, Cosbuc, Popovici-

acestui chat. De unele ca acestea s'a ocupat in anii din

«Din contra tocmai incercarea de a inv5li gre5eli1e sub

pe altarul patriei cu tamiea lingusirii. Ce este rdu pentru alte-

pecetea rasei tale; in ea se concretiseaza caldura din sufletuI

Dar te poti rnasura tu , popor dual- , cu popoarele

Dar la urma urmelor, ce atita demonstratie cu niste oa-

Fenomenele istorice se repeta. Se repeta dar nu se a-

4co1i, nici universitati. Autodidacti in mare parte, ei lucrau re-

DE LA DETRONAREA Lill C1JZA

SUB MINISTERUL LASCAR CATARGI

Ministerul de la 11 Martie 1871 este format de :

in aceasta directie, care in imprejurarile date era sin-

buea sa ititeze §1 mai mult pe deputatii agitatori

siasmul republican, §i C. A. Rosetti anunta prin Ro-

nire voea sä dovedeasca in contra Bucure§tilor, ca,

cite-va §edinte ale Junirnii" §i a publicat in Convor-

tirziu yin Emmescu, Slavici, Tasu, G. Panu, Lambiior, B. Conta, T.

de §tiintä, dar §i. accesibili la ceea-ce s'ar numl

un Principe ales pe cinci ani (art. 5); a da unei tari

ascundea sub cerinta hereditatii dinastice, a respec-

realisari, noi eram datori din pricip sa sustinem

sa, se ocupe de aberatiunile strainilor cu dreptul pum-

ditara, si nici nu existä, la noi partici pohtic, care sa

i aci se impune omului de stat datorianu de a

evident. D. Lascar Catargi ileelarase in camera, ca

Mai intii ciedem, ca veti 031 foarte legitim pasul

asturnare, a carei consecuente ar fi fost in Bucuie§ti

asemenea inculpare loye§te in modul cel mai gray caracterul

atunci cind s'a proclamat fraternitatea, s'au fAcut despoerile

vine la capul sail spiritual, la Mitropolitul, cu un revolver

consecuente la noi au fost omorirea celor buni i asigurarea

nostri romini, sa alba sub ochii lor exemplul salutar, ce

Am reprodus aici textual intreaga petitie 1) de la

') In volum e reprodusa intreagt, acl am reprodus dinteinsa

.subscrisä de : Gr. M. Sturdza, D. Korne, P. Rosetti-

partiale in legile existente trebuea introdusg, infrina

A§a se infäna starea spiritelor la inceputul pri-

') Vezi in volum discursurile 9 §i 10 asupra libertatii presei

(drept elemente pentru intelegerea mai exacta a unei

Mai anii trecuti d-1 I. Bogdan, prof. la Universitatem.

1) I. Bogdan, Vechile croince moldovenegi panel la Urechiii, Bucu

fals, neadmisibil, contrar stiintei istorice ,si bunului sirup si

') Analele Acad. liomine, Seria II, Tom. XV (1892-1893), pag

apuseana a Ardealului; pe de alta parte ce ironie! ele

1) Liga Rorninei, I, (1896), No. 10

putut zice, mult mai bine, ca resultatul acela «loveste numai

I) I. Nadejde, Contempo anul, If, 733.

mai norrnala a desvoltárii treptate, pentru noi etatea de aur

Ca transiliune de la partea prima la a doua pe care