ANUL I. No. 4. 15 Octomvrie 1909.

FOAIE BISERICEASCA
Apare de doau6 ori pe lunA., sub directiunea unui comitet.
MOTTO: Ao sA himineze lumina voastrA ma-
ntea oamenilor pentru ca sA vazA faptele voastre Redactia i Administratia
ABONAMENT 6 LEI PE AN cele bune i sA mAreascA pe tatAl vostru care este
in ceruri". Matei V. 16. CRAIOVA, Str. Sf. Gheorghe Non No. 15

Pentru indrumatorii de Peniru acela§ lucru noi nici nu biciuim

contrabandd.
Fiindca o revista, ce-§i zice bisericeasca,
(Vestitorul), a atat sa inconjure, inca de la
inceput, cu o atmosfera defavorabila, aparitia
Revistei noastre, Ii datordm o singura espli-
catie, atät ei, Cât i acelor care intamplMor
s'ar lasâ sedu§i, necontrolând aratdrile redac-
torilor
Noi nu ne tinem de atacurile invidio§ilor
§i railor, caci noi n'am pornit o miscare ca
aceasta pentru a ne ingradi §i a ne pune la
addpostul faptelor noastre nedemne §i necin-
stite. Noi am pornit aceastd mi§care, tocmai
pentru a patronà o mi§care eparchiala cinstita,
inconjurata de munca, cinste §i omenie.
Noi nu vom specula pacatele nimanui de
hatdrul amanuntelor senzationale, care pot des-
face mai repede o foae, insä care pot sa o
caracterizeze ca atare.
Noi intelegem indrumarea spre Mai Bi-
ne' pe cari cu toth 11 dorim, atât prin partea
negativä, combatand slabiciunile omene§ti sau
numai indiandu-le in treacat, cat §i mai ales
prin partea pozitiva, straduindu-ne, umar langa
unlar, sa infaptuim prin muncd si solidaritate,
acea opera' de imbunatatire §i prefacere, pe
care vremile in care traim ne-o cer.
De aceste sentimente ne vom calauzi in
totdeauna, spre a ne face demni d'a fi lumi-
natori adevarati ai preotimei noastre, convin§i
find, ca numai preotimea singura poate lucrà
cu spor la regenerarea morala, atdt de mult
doritä de noi toti.
dela intuneric pe nimeni, dar nici nu intelegem
a permite sd fim loviti in felul acesta, de dupd
paravan.
Lasam pe seama pseudo-caracterelor lite-
rare acest fel de atacuri patima§e, cari nu
aleg mijloacele demne ce ar §eded mai
bine unor reviste biserice§ti atunci and
inteleg sa speculeze minciunile omene§ti.
Läsam acestora rolul de amagitori ai citi-
torilor creduli, cari totu§i se mira §i ei prin
ce minune Dumnezeiasca ponegritii de ieri,
s'au facut demni de a fi ridicati in slava, astazi;
caci intradevar nimic nu repugna mai mult
bunului simt de cat aceste contraste revolta-
toare : or cel pe care Il lauzi astazi este in-
tradevar demn de a fi laudat §i atunci cum
ramane cu trivialitatile §i injuriile ce i le a-
adresai ieri, or acele injurii erau dreapta rds-
plata a faptuirilor sale, §i atunci cum injuriile
s'au transformat in laude?
Sistemul acesta nenorocit al unor gazetari
politici sträini de neamul nostru, pare a a
gasit imitatori §i in redactiile unor reviste,
cari rdvnesc sa calauzeasca o mi§care in bi-
serica.
Vom cautà sä indreptam orice räu ni s'ar
semnala de oricine, insä vom rämane reci la
orice critia patima§e pornita nu din dragostea
d'a indreptà ci din dorinta d'a ponegrl. Nu
cerem altceva de at sa fim lasati a lucrà in
pace, condu§i de dragostea d'a face binele §i
utilul §i suntem incredintati ca viitorul va ho-
tari, care mi§care a fost folositoare Bisericei
si care i-a fost daunatoare.
Vom lua exemplu de perserveranta dela

www.dacoromanica.ro
 2 LUMINATORUL"
acela, care, mdnat de dorinta d'a spune ade-
vdrul §i d'a intruni la o laltä sufletele curate
doritoare de o noud viata, a pornit singur
sd-§i gdseascd adepti prin Neamul Romdnesc".
Dupd cum pe el il lasä rece trivialitátile
ura celor ce ii stau in cale, tot a§à ne vor
ldsd §i pe noi reci atacurile nedrepte ale rdu
voitorilor, cdrora le promitem cd. nu-i vom
urmd pe calea ce au apucat-o.
Mora la individualá
valoarea ei.
Vorbind despre morala individuald si valorea ei,
nu am catus de putin intentia sä vorbesc despre con-
tradictiile scoalelor filosofice; nici sä apt- preten-
tiunile ce cauta sä zideascd o morald in afara de
orice credinta religioasä, fiindcd atat unele cat i altele
toate la un loc, prin pretentiunea ce ridicä, arata
unde duc si la ce se marginesc: ele se marginesc
duc la suprimarea oricarui ideal moral, ant de tre-
buitor In viatd, i fara de care nu poate sa existe
nici un progres. Toate acestea se constati din felul
cum timpul modern priveste asupra moralei si din
tendinta, observata la unii i pe unele locuri, de a
arata ca morala individuald, ori cata valoare ar a-
yea in ochii moralistilor stiintifici, nu este in stare
sat realizeze singurd progresul moral.
La intrebarea daca existá progres moral, vom
raspunde intreacdt i afirmativ, da 1 Aceasta se
poate deduce atat din observatiunea vietii moderne,
in toatä extensiunea ei, cat si din observatiunea ce
s'ar putea face relativ la problema vietii i destina-
tii omului, care este : perfecfiunea §i fericirea.
cum epoca noastra pretinde a este avantgarda pro-
gresului in genere, pentru realizarea caruia se chel-
tuesc atatea forte sociale, a vorbi despre o ches-
tiune ca cea enuntatd mai sus este de datoria flea-
rui cleric, si infra in scopul prim al oricarei reviste,
cu atat mai mult al unei reviste bisericesti.
* *
Valoarea unui lucru se poate deduce din mäsura
cum acel lucru corespunde scopului sail; deci si
valoarea unei morale nu se poate pretul cleat dupd
mäsura cum raspunde valorii vietii omenesti, dupd
masura curn satisface autoritatea propriei noastre
Umstiinte, in fine, dupa masura in care procura o-
mului perfectiune i fericire.
pentrucd masura vietii omenesti se aratd nu-
mai prin fapte bune sau moralitate, care trebue sd
stapaneasca in mod continuu i constient sufletul
1) Aceasta am de gaud a o face intr'un studiu aparte.
www.dacoromanica.ro
unui popor sau individ ; si pentruca faptele bune au
un rol atat de mare in ceia ce priveste faurirea pro-
gresului, de aceia se si sustine cä moralitatea este
o conditiune absolut necesard pentru desvoltarea tu-
turor in genere. In toate timpurile si la toate popoa-
rele moralitatea avut importanta sa, caci oricand
si la toate popoarele, prosperitatea i fericirea s'au
aratat numai acolo unde domnea moralitatea, unde
cetätenii si-au cunoscut pe deplin datoriile si au a-
vut si puterea morala sa le indeplineasca. Nici bo-
gatiile, nici mesele incArcate, nici frumusetea i luxul
palatelor, nimic nu e mai scump ca moralitatea. A-
ceasta este cea mai scrimp comoard ce se poate dà
mostenire unui copil de catre pdrintii sdi, i unei
generatii de catre inaintasii ei.
Oricand i intotdeauna a fost si este haina cu
care un individ sau popor ii imbracä sufletul.
dupa cum imbrticamintea difera in culoare si calitate
dela un individ la altul, tot asa si moralitatea indi-
viduald, oricat de inalta s'ar facea ca este in ochii
partizanilor ei, catä vreme are la baza numai
principii omenesti, diferd aMt in formele ce se pre-
zintä ccit i in efectele ei.
a) Diferd in formele ce se prezinta conAinfei:
Aceasta se poate observa din pretentiunile celor ce
dau moralei caracter stiintific si dupa cari morali-
tatea este datoritä unei evolutiuni psihologice a indi-
vizilor, adica capacitätii interne näscutd din insasi
natura noastra, iar legile elementare ale societatilor
se deduce din insasi natura mentald a indivizilor. 2)
Citind in istoria filosofiei, se mai poate vedea
cum conceptiunile despre lume, despre destinatiunea
omului, despre suflet, Dumnezeu, etc. variaza dela
cugetator la cugetator si dela epoca la epoca, atat
in partea teoretica cat si In partea practica. Asa
cä fiecare sistem filosofic, precum i principiul care-i
serveste de baza, poartd pecetia individualitatii auto-
rului
b) Diferd in efectele ei. Se cunosc filosofi 3) cari
au incercat sa aplice si in viata practica principiile
filosofiei ce profesau. Care a fost insa rezultatul ?
Creatiunea filosofiei pesimiste i desgustul de viatd,
cand nu se poate atinge fericirea, placerea i multu-
mirea cea mai mare posibila.
*i de ce aceasta ? Pentru ca ei consideränd mo-
rala ca o manifestare a vietii, ca un produs al ra-
tiunii si ca un fapt natural, in acest caz se intorceau,
fära sa-si dea seama, la trecutul care le dedea exem-
plul unei moralitati spontanee si instinctive. In a-
cest caz morala atarnà de libera alegere a individu-
lui i intensitatea vietii poate sa dicteze oarecarei ac-
tiuni, care sa atingt persoana sau onoarea aproa-
pelui. Urmeaza numai decat ca dreptul celui mai
puternic este intotdeauna cel mai bun ?
2) A Fouillée Hisioire dela Philosophie vezi, Eli G. Asian.
La morala selon Guyan, Paris 1906.
8) Epicur, Charles Fourier. etc.
 LUMINATORUL"
$i, cum noi suntem inegali in putere, in inteli-
genta, in stiintä, cum cativa s'au apropiat mai usor
si mai repede de adevär deck majoritatea, dupa le-
gea si morala individuala, ar urtnà ca acei cativa
privilegiati sa dispue in mod absolut si arbitrar de
cei mai slabi, cari, din punct de vedere moral, poate
sa fie mai buni. 0 fi firesc acest lucru, din punctul
de vedere natural, dar este mai moral ca cineva sa
nu uzeze de forta sa, si foate moral, ca cei tari
dupa zisa Sf. Apostol Pavel sa fie sprijin celor
slabi. Si tot dupa morala naturalä, ar mai urtna
in ordine sociala ca cei bogati si puternici sä lu-
creze cu ura la distrugerea semenilor lor. Egoismul
si prejudiciile ar fi in acest caz atat de puternice,
in cat mila si iubirea ar fi dispretuite. Insä noi ve-
dem din contra ca niciodata mai mutt decât azi,
cei bogati nu s'au ingrijit de soarta celor säraci si
.de nevoile lor sufletesti. Se cladesc biserici, se
construesc scoli, se fac spitale si case de sankate,
se dau consultatii medicate gratuite, se fac societati
de salvare, case de invatatura pentru cei ce n'au
mijloace sa se lumineze in scolile inalte de cultura,
etc. ba, ce e si mai mutt, omul modern si-a aratat
umanitatea si catre animate infintand societati pen-
tru protectiunea lor.
Cui se datoresc toate acastea ? Principiului ev-
demonist, sensualist sau utilitarist? Nu 1 ci datorita
moralei evanghelice, singura care a reusit sa desfin-
teze hotarul dintre oameni; singura care invata pe
toti a se iubl ca niste frati si a se ajutà ca niste
prietini, si prietenul este tot nenorocitul care are ne-
voie de milä. Nici o religiune si nici o filozofie n'a
invatat aceasta cu atata putere ca morala crestinä.
In fond morala individuala find intemeiatä pe
baze pur rationale, nu este altceva decat o reintoar-
cere la vechea morala intelectualista a grecilor. Si
din istorie se stie ce a facut aceasta morala din so-
cietatea greacal
Morala individuala deci nu poate sa stinga pa-
timile, sa potoleasca furturile sufletesti, sa asigure
triumful ratiunii asupra pasiunilor si sa stabileascä ra-
porturi de solidaritate sociala, de autoritate si dra-
goste rnorala, sa dea omului linistea si fericirea la
care aspiri, pentruca morala individuala nici o-
data n'a alungat pacatul, dupa cum zice Sf. Apostol
Pavel: »Rana la lege era pacat in lume" 4) voind sà
arate micimea moralei naturale.
Zicand acestea, o intrebare se pune : Daca con-
stiinta difera dela un individ la altul, deci nu se
prezinta sub o forma intotdeauna identica ; si daca
actiunile omului ca rezukat al constintei sale sunt
atat de variate, rezultand atkea varietati de mo-
rala eke feluri de constiinte sunt, de ce nu s'ar
concepe o constiinta mai perfecta decat toate con-
4) Ep. cairn Romani cap. V. v. 13.
www.dacoromanica.ro
3
stiintele !imitate luate in genere, si care sa serveasca
de norma, de regula pentru toti ?
Aceasta intrebare, era foarte potrivita acum 2000
de ani, cand omenirea se an sub sceptrul nestiintei,
al necredintei, al vitiului si imoralitatii, azi insa,
cand cerurile s'au deschis, glasul lui Dumnezeu s'a
auzit si noua ni s'a aratat cea mai inalta si mai per-
fecta constiinta morala, care a existat vr'o data in
lume, aceasta intrebare nu-si mai are rostul. Si
nu si-1 mai are, pentruca Mantuitorul a venit si con-
stiinta morala, dupa care suspinau cei vechi, o stim
uncle se aflä, si nu ne ramâne deck sa deschidem
sfanta Evanghelie, pe care citind-o si in ea crezând,
sa ne conducem viata potrivit celor spuse inteansa,
caci numai a$ ä vom putea ajunge scopul desti-
natiunii noastre, care este perfectiunea si feritirea.
lar celor care mai sustin inca morala individuala
sau naturalä, conceputa sub diferitele principii, ca :
evdemonist, sensualist, utilitarist, socialist, ete. e bine
sa le-o spunem celor ce nu stiu si sä le-o amintim
celor ce stiu, ca e peat si fait nici un folos moral,
ca lumea sa-si mai pue sperantele intr'unul din a-
ceste principii, cand in lume exista o morala care da
omului un ideal atk de inalt, care se potriveste tu-
turor; o morala care desävdrseste toate virtutile ;
o morala care se intemeiaza pe niste dogme neschim-
babile si care prezinta intotdeauna alaturi de invata-
tura si motivul cel mai puternic de a o practica ;
o morala care incununeaza cu cununa nemuririi pe
oamenii de bine si ingrozeste cu dreptatea pe cei vi-
novati; o giorala, in fine, careia nu-i lipseste nimic
care intrece pe toate atat prin frumusetea precep-
telor cat si prin¡ forta motivelor; o morala pe care
oricat am cauta-o la Socrat, la Zenon, la Epicur, la
Bentham, la Stuart Mill, la August Comte, Adam
Schmidt, Spencer, etc. nu o vom gasi: aceasta mo-
rala perfecta este morala crestina.
Si acum dupa toate acestea, care este valoarea
moralei individuate ? Este mica inteadevar, este a-
proape neinsemnata fata cu valoarea moralei crestine.
Caci, judecand dupa fructele ce fiecare pot aduce si
dupa fructele ce morala crestinä a adus la aceia care
s'au supus acestei puteri de viata, gasim ca valoarea
moralei individulale este cu atât mai mica, cu cat
morala crestina ne apropie sufletele mai mult de ide-
alul care in zadar s'a cautat in diferitele principii
individualiste si care ideal, nicaeri altundeva nu se
gaseste, deck numai in morala evanghelica, care
departe de a mutila individualitatea, o desvolta: care
respecta drepturile gandirei si satisface trebuintele
constiintei.
Diaconnl loan V. Procopiescu
Caracal
 4 LUMINATORUL"
Idealul.
Este zenitul frumoaselor aspiratiuni omenesti,
s'ar zice intr'o expresiune poetica. II intrezaresti la
un orizont, ce nu-ti pare prea departat si când ti-ai
inchipuit, 0 de buna searna 1-ai ajuns, vezi cä n'ai
avut deck iluzia ca e aproape de tine, intocmai cum
ai iluzia cä cerul sfdrseste pe culmea unui deal, pe
cdnd de fapt acolo nu sfdrseste deck raza vizuala,
sub care poti avea tu perspectiva celor din juru-ti.
Imensul insa se intinde nemilos de aci inainte, si cea
ce tie ti-a parut o stävilire a vazduhului in poalä de
cer apropiata de culme, nu-i de cat o inselare a ta.
Dar idealul ce-i ? Din intinsul cer al visärilor si
aspiratiunile omenesti nu-i si el o dunga din acest
cer ce ni se pare a stà plecat in cale-ne spre a tinde
spre el ?... i oare am ajuns-o vre-o data aceasta
culme?... De multe ori, da, suntem in sentimentul,
0 am ajuns-o, dar fumul care ne-a ametit o clipa
dându-ne aceasta iluzie dispare repede si, tu iti dai
bine seama 0 par'ca nu se märgineste ad aceea ce
ai urmarit tu. E prea adanc sufletul omenesc i prea
intins cercul nazuintelor pentru ca felul nostru sa
poata fi astfel marginit.
Nu zicem noi : ah ce fericiti am fi dacà ni s'ar
izbândi cutare lucru, sau cutare Si cdnd aceastä do-
rinta a noastra ingradita la un anumit lucru ne izbu-
teste, vedem ca fericirea si multamirea noastra n'a
fost decât un cuvänt.
In sufletul nostru alte orizonturi de visare s'au
deschis i noi suntem mereu in cdutarea lor, fart a
le puteä apropià vreodata.
Poate 0 de aceia idealul urmarit ni se pare asà
de frumos i asà de maret, fiindca stä departe de
noi si ne amageste numai cu aureola pe care i-o in-
trevedem dela distanta. Si omului chiar ii place sä
traeasca in acest continuu miragi al vietei, inselân-
du-se pe sine cu ideea cd nazuintele lui vor luà fiintä
candvd intrupand deplin idealul sau.
Ele sunt insd intocmai ca acea fecioara (exemplul
este al unui filosof) pe care mirele o asteapta mereu
gätit in haine de sarbatoare si ea intárzie mereu tie
a se aratà. El se inpodobeste, e adevarat zi de zi,
dar tinereata lui se trece in asteptare pana la sfarsit.
A$ a este idealul omenesc o fecioara, pe care
mirele care este sufletul omului, o asteaptd intr'una,
dar ea mereu zaboveste. Si oare cum ar puted sd se
iveasca fecioara asteptata de mire, cand in inchipuirea
lui ea este fduritä ca o robitoare zkid din povesti ?
In urmarirea idealului nici o alta comparatie n'ar
putea fi mai fericita. El este mereu inainte-ne, si me-
reu mai frumos si mai inaltator 1... Si cel ce si-a in-
chipuit cä l-a gasit, este intotdeauna in goana dupa el.
In mersul civilizatiei dealtminteri, daca e sa re-
ferirn lucru nu in mic la orn, ci la omenire, aici un
www.dacoromanica.ro
popor n'ar putea spune ca si-a indeplinit vreodata
toate idealurile i ca el a ajuns la acea stare de de-
savarsitä prefacere a moravurilor lui sociale si al in-
tarirei lui cetatenesti, Meat sà aibe dreptul de a sus-
tine 0 a incheiat tot ce erà mai deosebit pentru
sine ad.
Cand un popor îi inchipueste 0 a ajuns la
aceasta raspantie a vietei, sau se inseala nestiind cd
nazuintele niciodata nu se sting si chiar din presu-
pusa cenuse isi iau zbor ca pasarea Phoenix, sau
ca sufletul lui este tocit in neputinta de a mai vibra.,
ajuns la acea stare de saturatie de unde incepe
declinul lui.
Popoarele insä tinere i cu ylaga in ele mereu na-
zuesc, nadejdile lor sunt tot inainte spre viitor. Cu
sufletul lor tanar, ele trebue sa nutreasca intruna
visul lor de ihaltare si de buna sporire intru toate.
Dar daca nazuintele sunt cei mai buni copii ai na-
dejdilor noastre, in asteptarea vremurilor de indrep-
tare si propasire, sa nu se uite niciodatä cà ele se
preschimba in adevarate chimere, cand la lume gan-
durilor noastre, in orn alaturä lurnea faptelor...
Sa fim idealisti, fara a fi visatori 1...
Nicandru.
Circulara P. S. S. Episcopul Râmnicului-
Noul-Severin D. D. Ghenadie, privitoare la in-
demnul preotilor de a predia
Una dintre preocuparile de capeterne ale unui
servitor al altarului este vestirea cuvântului lui D-zeu
lurninarea credinciosilor. Sfanta Scriptura, aseza-
mintele apostolice, ca i canoanele bisericesti, aratänd
foloasele predicarei, indeamna cu toata stäruinta pe
servitorii altarului sä predice cuvântul Domnului.
Pentru aceasta, constient de insetnnatatea acestui mij-
loc de invatäturi pe deodeparte, iar pe de alta gän-
dindu-ma la greaua raspundere ce avem in fata drep-
tului judecator pentru sufletele crestine, noud incre-
dintate, m'am hotarat sa va atrag luarea aminte p. c.
voastre asupra acestui lucru.
Prea cucernice parinte, poporul nostru drept cre-
dincios din aceasta laturd a tarei are nevoe astazi,
mai mult ca oricand, de indrumare si de povatuire
sufleteascä catre tot ce tinteste la ridicarea rnoralä
si la irnbunatatirea trupeasca a sa. El asteapta cu
bucurie indemnul pornit dela tot cel ce-i voeste binele
cu atk mai mult dela preotul satului in care are
cea mai mare incredere. Sufletul lui trebue curatit de
toata intinaciunea morala, iar viata lui usurata de
toate nevoile prin sfatul si ajutorul dat.
In vederea aceasta, e nevoe ca preotii din toate
cornunele si obstiile satesti sa predice cuvântul
Domnului ant in biserica cat si in afara de biserica.
In biserica, le va explica cu cuvinte alese i pe inte-
 LUMINATORUL"
lesul tuturor, rostul Bisericii, datoriile ce le au catre
Dumnezeu, catre sine si catre aproapele, datoriile ca-
tre mai marii lor, catre Biserica, catre tara i catre
autoritati. In afara de biserica, ii va lumina cu po-
vete parintesti la toata slujba ce va face si in tot
momentul, fie in casa, pe cale, la munca campului
oriunde, care este calea cea dreapta a adevaratului
crestin i cetatean.
Toate aceste invataturi i indemnuri, cand sunt
date poporului sub forma de sfaturi parinteti sa
prind mai bine de inima i mintea lor i aduc mai
repede indreptarea dorita.
In vederea realizarei acestei dorinte a noastra,
\fa invitam ca de indata sa luati cuvenitele masuri
ca preotii sa inceapa a predica regulat in Dumineci .
Sarbatori. Veti controlà cu toata strictetea impli-
nirea acestei obligatiuni si ne yeti raportà pe data
orice lipsa dela aceasta datorie. Diferiti servitori ai
altarului isi vor pastra in manuscris predicile facute
potrivit art. 91 din regulament.
Cei ce se vor distinge prin predici si indemnari
pastorale mi-i yeti at-MA la vreme spre a-i aveà in
vedere la cinstirea lor cu ranguri bisericesti, iar cei
ce se vor lenevi vor fi aspru pedepsiti. Predicile dis-
tinse ale unora ca acestia se vor luà si innaintà can-
celarii Sf. Episcopii, care va dispune si publicarea lor".
Primiti, etc.
piscop (es) Ghenadie.
p. Director (ss) Diac. N. Runceana.
De ce predica nu este
ascultatá?
Daca deschidem istoria bisericei vom aflà, a in
toate timpurile si toate locurile, la imprejurari ordi-
nare si extraordinare s'a predicat de catre pastorii
bisericesti, care intre altele aveau i aceasta deose-
bita insarcinare. Aà de pilda, daca era vorba de in-
toarcerea unui popor necredincios la calea luminii
a adevärului evangelic, predica era singurul mijloc
pentru aceasta, daca biserica serbà amintirea unui
fapt insemnat din viata Mantuitorului sau a sfintilor
sai, predica aducea aminte credinciosilor indurarea
dumnezeasca sau virtutile placutilor säi, daca cineva
sa nästeà sau treceà in cealalta viata, ori vre-o ne-
norocire caclea asupra unui popor sau oras, predica
Ii mangaia si Ii intarea intru acestea.
foloasele predicii bisericesti din timpurile vechi
pAtiä azi ni le arata tot istoria bisericii crestine;
ea a fost si este si azi singurul mijloc pentru lumi-
narea mintii celor intunecati intru cele religioase,
pentru mischrea ininiii catre cele bune si de folos
www.dacoromanica.ro
5
oamenilor si pentru induplecarea voei spre faptuirea
a tot binele. Astfel hind, ar urma ca predica sa fie
azi, ca si in trecut, gustata tot cu aceiasi placere
de credinciosi, mai ales ca predica se adreseaza mai
cu osebire, inimii omenesti. i totusi lucrul se intam-
pia din potriva. Multi s'au intrebat si se intreaba
care sa fie pricinile pentru care predica nu mai este
ascultata pe unele locuri cu acea multumire sufle-
teasca. Din multele critici, ce am avut prilejul sa as-
cultäm asupra feluritelor predici si tinand seama
de parerile unor barbati priceputi in asemenea ma-
terie, socotim ca aceste pricini sunt urmatoarele :
a) Din punctul de vedere al fondului cuvantarei
bisericesti.
Multi dintre cei ce predica socotesc, ca trebue
sa vorbeasca asupra cat mai multe invataturi sau a-
deväruri (fie ele dogmatice, morale, istorice, liturgice)
aceste toate gramadite intr'una i aceeasi predica.
Sau chiar daca voesc a vorbi numai despre o sin-
gura invatatura (si nurnai despre o invatatura trebue
sa se vorbeasca intr'o predica), apoi se nevoesc a a-
duce cat mai multe citate scripturistice pentru dove-
direa ei.
Obiceiul acesta nu-i de loc potrivit pentru urma-
toarele pricini:
Mai intai, pentru cA prin gramadirea a mai mul-
tor adevaruri intr'o singura predica, care toate tre-
buesc explicate, obosim prea tare atentiunea asculta-
torilor, care dela un timp ne mai putandu-ne urmarl
in cuvantarea noastra, ne paräsesc; si al doilea ti-
nand seama si de lungimea serviciului divin nici o-
data nu vom puteà prezentà cu toata limpeziciunea
mai multe adevaruri religioase. Am avut prilejul sa
intreb pe unele persoane ce impresii le-a facut o pre-
dica de altfel bine alcatuita, pe care o ascultasem
impreuna si mi-au raspuns, cä din prima a era
preh lunga si se vorbea de mai multe invataturi,
n'au putut retinea mult. i observatia aceasta o ga-
sim foarte potrivita. De aceea predica trebue sa vor-
beasca numai despre o invatatura, cel mult doaua
pentru dovedirea lor sa se aduca numai citatele scrip -
turistice cele mai clasice. In urma unele dintre pre-
dici sfarsesc fara a face vre-o aplicare la viata prac-
tica a credinciosilor, sau chiar daca o fac, apoi a-
ceasta e a0 de slaba si de seaca Mat se pare ca
nici n'a fost.
Aceasta e cea mai mare greseala ce se face. A-
devärunile religioase, daca nu vor fi puse in legatura
cu viata credinciosilor, raman niste simple adevarnri
fara viata i putere, si edificarea credinciosilor lucrul
de capetenie, ce se urmareste prin predica, nu poate
fi ajunsa.
b) Din punctul de vedere al formei cuvantarei
bisericei
Ad sunt multe observatiuni de facut, dar ne vom
margini numai la cele mai de capetenie. &Mt unii
 6 LUMINATORUL"
cari nu voesc sd tina seamd de cele trei parti bine
deosebite (introducerea, desvoltarea sfarsitul) nea-
i archiva si cartile din care se compune biblioteca.
pdrat trebuincioase oricArei fel de compositiune
fireste cu atat mai mult predicii. Acestia socotesc ca
ori si cum ar incepe sau ar sfarsi aceasta nu are
nici o inraurire asupra celor ce ne ascultd, uitand cA
aceste lucruri sunt asa de firesti.
Cei mai multi pdcAtuesc din punctul de vedere
al limbii. Limba unor cuvantdri bisericesti sau imi-
teazd limba cazaniilor vechi, care pentru timpul nos-
tru e atat de incalcitd, sau e plind de cuvinte noi
introduse in limba noastra färä a fi nevoe.
In amandoaud cazurile predica nu poate fi inte-
leasä, mai ales and vorbim poporului nostru, deprins
cu frumosul ski grai strAmosesc i strein de rnai-
mutdriile celor spoiti cu culturd modernd.
Dan la acestea mai alAturAin Inca i chipul in
care se rostesc cuvantdrile bisericesti, apoi nu trebue
sä ne mire de loc neisbända lor.
A$ a unii se nevoesc in fata credinciosilor a des-
cifra frazele si cuvintele atat de incalcite scrise acasA,
fara sa fi avut bunul simt a le citi mai inainte. Desi
darul de a vorbi este dat de sus, totusi nu trebue
uitat cd prin exercitiu se poate ajunge la rezultate
irnbucurAtoare.
De aceea predica rostitd cu ton si insotita de
gesturi alese, e plind de viata i e mult mai bine
gustatd decal cea cititä, la care predicatorul e scla-
vul textului. Socotim cd aceste lipsuri fiind indepli-
nite, predica va putea fi ascultatd cu mai multd pia-
cere de acei ce-si dau sama de rostul si insemndta-
tea ei in educatia noastrd morald.
Pe langa aceste lätnuriri privitoare la chipul cum
trebue sd fie alcatuitä o predica spre a-si ajunge sco-
pul dorit, credem nemerit pentru fratii preoti mai pu-
tin destoinici intr'ale condeiului, a le recomanda sä
citeascd diferite colectiuni de predici, unde vor ve-
dea cum sa alcdtuesc diferitele predici la diferitele
ocaziuni.
In vederea aceasta am citat la Bibliografie un
nurnär oarecare de predici tiparite, aparute in roma-
neste, bune de consultat.
lar din cand in cand vom cla in corpul revistei
noastre cate o predica model pentru fratii preoti.
De lajiu.
Cancelariile parohiale.
Potrivit legiuirilor clericale in vigoare trebue sa
fie si acancelarie a parohiatului, care va fi prevazutd
cu registrele trebuincioase. Tot de-asemenea fiecare
parohie va aved o bibliotecd.
Neapdrat existenta unei cancelarii parohiale si a
unei biblioteci, nu se poate concepe lard existenta
www.dacoromanica.ro
unui mobilier, in care sd se tind i sä se pdstreze
Toate imprirnatele, condicile si registrele trebuincioase
si in genere toaid archiva parohii trebue sd se tind
in anume dulapuri, iar cartile din bibliotecd intr'un
bibliotecar. Dar acest mobilier, absolut necesar unei
cancelarii publice, cum sant i cancelariile parochiale,
unde sä se aseze ? Iatd o intrebare care trebue re-
zolvatd.
Uzul de pand acum este, cd toatd cancelaria pa-
rohiatului sä tine de unii preoti in bisericd, iar de
altii pe la casele lor proprii. Cartile din bibliotecd le
gäsesti de asemenea, fie prin biserici, fie prin case.
Si inteun cas si in altul, este räu obiceiul ce se prac-
tied acum, ca cancelariile parohiale sä. fie ori prin
biserici, ori prin casele preotilor. Mi-a fost dat sa
gäsesc odatd, aflandu-md din intamplare intr'o bise-
serica, ordine chiriarchale, cari nu numai cd nu erau
inregistrate ceeace presupune, cd nici nu se citiserd,
dar chiar nedesfäcute din plicurile lor, i aruncate
prin stranele cantdretilor, printre celelalte cArti de
ritual.
Aceasta este ceva revoltator, i apoi ne mai tan-
guim, cd de ce merg rdu treburile bisericesti.
A tine cancelariile parohiale in casele preotilor
iardsi nu este bine din mai multe puncte de vedere.
La inspectiunile fAcute de organele administrative,
preotul trebue sa le transporte la locul desemnat pentru
inspectiune, ori in caz cand se ancheteazd la localul
onor. Primärii, unde se fac anchetele de obicei.
N/A fi greu autoritatilor administrative bisericesti, in-
särcinate cu controlul in bisericd, ca, dupe ce va fi
inspectat biserica, sd se ducd la casa parohului spre
a cerceta si archiva, cancelaria ori bibliotecalAr-
chiva, cancelaria i biblioteca trebue sä se tind la
bisericd, dar nu in bisericd, prin strane. Dacd trebue
sä le pästrAm in dulapuri, a aseza aceste dulapuri
in bisericd, lasd, cä n'ai unde sä le asezi, mai ales
cand biserica este putin spatioasa in interior, dar si pre-
zintd un aspect urat a o mobila cu dulapuri de carti,
cu dulapuri de dosare i altele. Acest mobilier ocupd
loc in spatiul din interiorul bisericii, si dacd biserica
este si putin spatioasd, locurile pentru crestinii, cari
vin sä asculte sfintele servicii in bisericd, sä reduc
si de aci ingrAmadeala prin biserici, la anumite zile
de sigur.
Obiectele ce constitue mobilierul unei biserici
sant ardtate de liturgica, si de sigur, cà asemenea
mobilier nu poate face parte dintre obiectele sfinte,
necesare desfAsurdrii actelor cultului divin 1
Socotesc, cd ar fi potrivit, ca asemenea mobilier
in care sa tine archiva cancelariilor parochiale si bi-
blioteca, sa se aseze inteo camerd aparte, care n'ar
trebui sd lipseascd de pe la biserici. La intocmirea
planurilor pentru constructiunea unei biserici, ar tre-
bui sd se prevazd i o camera, cat de mica, la in-
 LUMINATORUL"
trarea in biserica, cu destinatiunea pentru cancelaria
parochiatului si in care sa se Una si biblioteca cu
cArti le.
Planurile dupe cari se construesc bisericile noas-
tre emanA dela Casa bisericii, ori sant intocmite de
alte persoane technice, cari, conform regulamentului
pentru executarea constructiunilor de biserici din 1904,
trebue incuviintate de chiriarchia respectivA si apro-
bate de care Administratiunea Casei bisericii inainte
de inceperea lucrArilor. Administratiunea Casei bise-
ricii, la aprobarea planurilor si devizului, sa intro-
ducä din oficiu aceastA modificare, prevAzand in pro-
ectul de constructiune si aceastA camerA, cu speciala
destinatiune pentru cancelarie si bibliotecA.
Cunoastem, apoi, cA pe la biserici se mai gäsesc
obiecte vechi bisericesti, cacti vechi de ritual, si o-
biecte esite din uz, sau scoase din inventar, dintre
care unele prezinta insemnatate istoricA, asà ca ar
trebui si acestea bine pastrate. Din ele s'ar putea re-
constitui un mic muzeu archeologic, care s'ar putea
infiinta pe langa fiecare biserica. Si unde sA se pas-
treze acestea, clan nu tot in camera destinatA pentru
archiva parochialA si bibliotecA ?!
IatA, cat de necesar este, ca sA se prevadA in
planurile de constructiune ale bisericilor, cari se vor
clAdi de acum inainte, cel putin, si o camera pentru
pAstrarea archivei bisericii, cartilor bibliotecii si mu-
zeului archeologic.
Cestiunea aceasta trebue studiatA cat mai in
grabA si cei in drept trebue sA-i dea toatA atentiunea,
cAci intereseazA biserica, si face parte din complexul
cestiunilor vitale bisericesti, dintre cari multe zac ne-
studiate, spre paguba bisericii.
In legAtura cu aceasta cestiune stA si alta, a can-
celariilor Protopopesti ; care, iarAsi, meritA atentiunea
celor in drept. Dar despre aceasta altA data.
Icon.
Cuvântare
La punerea pietrei fundamentale a unei biserici.
Cash' voiu WO zidesc Doamne".
(II Samuel cap. VII v. 27).
Fratilor,
Cu ajutorul lui Dumnezeu, celui in Treime mArit,
ne gAsim in momentul de a incepe o lucrare mare
si in acelas timp sfantA, care va face podoaba a-
cestei comune si va fi ca o pomenire vecInicA pentru
urmasi. Ne gAsim in ceasul cand trebue sA punem
prima piatrA sfintita la temelia bisericii, ce cu ajuto-
rul lui Dumnezeu nAdAjduim sA ridicarn pe acest loc.
In sfarsit, suntem gata a aduce prinosul credintei
www.dacoromanica.ro
7
noastre sfinte lui Dumnezeu ; de aceia cu tot drep-
tul putem zice fie-care din noi cu profetul ImpArat
David: Casd voiu Ali zidesc Doamne".
Cu credintA in Dumnezeu, cu clragoste de muncl
si cu tragere de inimA sA pornim la lucru, fratii mei,
pana ce vom duce la bun sfasit clAdirea ce incepem.
De o cam data ni se pare greu de tot, caci tot in-
ceputul e greu, dar cu cat va trece timpul si va
creste zidirea, cu atat greutatile vor fi inlAturate si
ni se va pArea mai usor.
Dar, pentru ca lucrul sA inceapA si lucrarea sA
sporeascA, sA cere ca fiecare, dupA putere, sa ajutArn
cu banul nostru cat si muncind, cAci tot ce vom da
din pungile noastre pentru ridicarea acestui locas al
Domnului, pentru sufletul nostru vom da ; si tot a-
jutorul cu bratele va fi inaintea lui Dumnezeu ca
o jertfa bine primitA. SA fim incredintati, fratii mei,
cA pentru o piatrA la care vom ajuta sA se pue in
aceastA clAdire sfantA, ni se vor erta atatea pacate
cat va cantdri aceia piatra. Pentru o carArnidA ce o
vom dArui-o ca sa se puna in zidurile acestei cladiri,
Dumnezeu ne va cladi in cer palate mandre in care
vecinic ne vorn veseli. Pentru o fiertura pe care o
vom aduce-o celor ce lucreazA la locasul Domnului,
Dumnezeu ne va pregati in cer o prea frumoasa si
bogata masA, la care vom sta dupa trecerea din a-
cestia de aicea, impreunA cu toti dreptii si cei bine
placuti Domnului din veac.
Pentru un ulcior de apa dat lucrAtorilor ca sA-si
potoleascA setea, Dumnezeu ne va isvori apa cea vie
care band nu vom inseta in veac.
Da, fratii mei, incepand un lucru mare si cu a-
devArat sfant, este deci timpul sA ne punem, sa ne
unim si sa lucram fail preget pentru un lucru care
va dura zeci de ani de acum inainte.
La un neam, la un popor, dragostea de cele
Dumnezeesti si sfinte sA judecA dupa locasurile de
bisericA ce are acel popor, dupa curatenia si buna
stare in care sunt pastrate. Dragostea de lumina si
cultura sa judecA dupl localurile de scoalA, iar dra-
gostea de tara si neam, dup. localurile de primarie,
de bAnci populare si alte clAdiri ridicate pentru bi-
nele obstesc. Tot astfel si intr'o comunA, dragostea
ce au locuitorii ei de cele sfinte si Dumnezeesti, se
se judecA dupa biserica in care se inchinA acei lo-
cuitori; dragostea de lumina dupa scoala in care se
invatA tinerimea acelei comune, iar dragostea de tara
si neam dupa celelalte localuri ridicate prin munca si
strAdania lor si pentru binele obstesc.
Oamenii de bine ai Wei si ai neamujui nostru
s'au ingrijit de binele tuturor cetatenilor si au chib-
zuit sA se trimita in mijlocul satelor luminAtori, carii
sa arate ce este de trebuinta si de folos tutulor, atat
pentru suflet cat si pentru trup. Ace¡ti doi lumina-
tori sunt: Preotul si Invatatorul, cei doi frati de lupta
si de muna pentru binele obstesc. Sd-i ascultafi cd
 8 LUMTNATORUL"
nu va invatd decdt bine. Sa-i ascultati ca sa puteti
sävdrsi fapte prin care sd dovediti lumei ca sunteti
buni crestini i buni romdni.
Si, fratii mei, daca la ocaziuni ca aceasta cu totii
suntem datori sä ne unim i sd lucram ; dacd toti
trebue sd ne däm indna spre a face un lucru mare,
apoi cu totii, impreund cu genunchiul trupesc sa ple-
cam i genunchiul inimei noastre rugatoare i sä u-
nim rugaciunile cu ale preotilor, ceränd dela Dum-
nezeu sá sfinteasca locul acesta spre a se zidi pe el
Casa sfantd, locas de inchinare pentru credinciosii
piosi din aceastä comund; sa cerem dela Dumnezeu
pace si liniste in Ord, ca in tihria sä ne putem veded
de lucrul nostru; sd cerem dela El ca sa ne inta-
reasca puterea i gustul de muncd, ca in scurtd vreme
sa vedem ridicat locasul pe care-1 avem in gandul
nostru ; si mai presus de toate, cu inima infranta
smerità, sd rugam pe Dumnezeu, ca sà reverse asu-
pra noastra din harul si milele Sale cele bogate, fa-
cand ca anul si anii ce urmeazd sd fie plini de bo-
gatie i belSug, ca asä sa putem aved la indemdria
tot ce ne trebueste spre a savdrsi cu usurintä lu-
crarea ce incepem.
Binecuvântat sd fie ceasul in care incepem sä zi-
dim locasul binecuvantarei
Si acum, Doamne 1 Carele vecinic privesti cu o-
chiul Tau cel bldnd peste toti i peste toate, tinde
maim Ta binecuvantatoare, cea plina de daruri,
peste noi, alesul Tau popor, si ne intareste in cre-
dinta drept slavitoare a adevärului sfant, cd tinzeind
Tu mdna Ta, toti ne vom umpled de bundtdti;
fa Doamne, ca aceste pietre aruncate in jurul nos-
tru, färd rost, in scurta vreme sä se zideascd in zi-
durile clädirei, pe care am hotardt-o sa fie biserica
credinciosilor din aceasta comund. Fa, ca aceste
pietre, in sawn vreme sa alcätueasca locasul in care
sä inaltam rugaciunile noastre catre Pärintele ve-
cInic sd alcdtuiascd locasul, in care sd gasim sfa-
turtle folositoare sufletului crestinesc necäjit si in-
tristat, caruia ii trebueste mila i ajutorul lui Dum-
nezeu. Fa, Doamne, ca locasul ce se va ricticà sa fie
spre slava si lauda numelui Tau.
Amin.
Pentru canOiDatii rcuf In consistorul
superior bisericesc.
In ziva de 7 Octombrie a. e., s'a facut in
toate judetele din tara alegerile pentru consis-
toriul Superior bisericesc. Evenimentul acesta va
ramânea pe viitor o pagina aleasa in Istoria
bisericii noastre rornânesti.
Clerul de mir dela orase si sate atât de ne-
www.dacoromanica.ro
bagat in seama pana acum, este chemat la sfat
datorita unei legi intelepte, isvorâta din ne-
voile urgente ale bisericii noastre, spre a eon-
luerà cu tot ce biserica are mai ales la rezol-
varea atator chestiuni dela care atarna o schim-
bare in mai bine. Insusi legea sinodala, in vir-
tutea cateia s'a creat areasta noaua institutie
a Consistoriului Superior Bisericesc, determina
in liniamente generale sfera de activitate a
noilor consistorioti bisericesti. Ei sunt chemati
sa se pronunte cu luminile si esperienta ce au
asupra atâtor chestiuni de ordin curat biseri-
cese, judiciar, didactic-religios, etc. Le sta In-
nainte un frumos camp de activitate. Sa se a-
arate vrednici de increderea ce le-am aratat-o
si sa nu aiba inaintea oehilor lor decal intere-
sele mari i sfinte ale bisericii noastre natio-
nale. Pentru aceasta inaitimea scaunelor ce li
se ofera, sa nu-i ameteasca, iar contactul cu
mai marii lor sa nu-i umileasca si sá-i reduca
la tacere. Gandul nostril Ii va urmarl in toate
aetiunile lor.
Acum, la inceput, multe trebuesc facute de
a intregul, iar altele reform-ite si acomodate ne-
voilor actuale. 0 reforma eapitala, care asteapta
rezolvirea mai repede ca oricare alta, este re-
forma Facultatii de Teologie. Cine nu ,9tie ce fel
de caractere au produs aceasta scoala teolo-
gica in timpurile din urmä ! Exemplele sa stiu
si nu e nevoe a le eità
Consistorini Superior va cautà sa cunoasca
relele si sa ia urgente masuri de indreptare.
Seminariile noastre produc mai mult carieristi
decal apostoli devotati ai biseil ii i ai neamu-
lui. A teatiunea viitorilor consistoristi trebue in-
dreptata si spre aceste focare de culturä nati-
onala si bisericeascá.
Monastirile noastre lâncezese in tacere, iìe-
lucrare i indolenta orientala. i ele ateaptil
ziva mantuirei lor din perzare. Poporul dela
tarä asteapta niai multa mângaiere sufleteasca
ingrijire trupeasca, care sa usureze feluritele
lui nevoi. Dar eine 1-a cercetat pe acesta mai
de aproape si eine 1-a iubit eu toata sinceritatea
ea sa poata face ceva trainic i pentru el?
Masurile intelepte ce se vor inà dupa pro-
punerea preotilor de mir, singuri care cunosc
toate nevoile poporului rural, vor aduce niult
 LUMINATORUL"
bine paturei taranesti. La munca dar, apostoli
ai neamului, aratati-va demni de voi si de cei
ce v'au cinstit cu increderea lor. Menirea voas-
tra e mare 9i sfantd si fericiti yeti fi daca o
yeti implini cu toata cuviinta i buna
Zet
M11111=11111111
Desvoltarea ci Documentarea Invatciturilor Th-
sericei orientale din cauza i in ved rea schismei in-
cepute in secolul IX.
(I. Absurditatea Primatiei papale jurisdictionale,
IL Purcederea Duhului Sfänt numai dela Tatal,
Neexistenfa unui purgatoriu, IV. Peinea dospitcl ca
material pentru Impart4anie).
(URMARE)
II. Acestea zise despre pretinsul primat papal,
trecem la a doua invatatura dezvoltatä de bis. orien-
tald i anume la invatatura, cä Sf. Spirit purcede nu-
mai dela Talal nu ci dela Fiul. Aceasta era invatd-
tura bisericei intregi, din timpul ei de unitate si nu-
mai in Apus in chip sporadic incepänd dela Augustin
incoace sau poate si mai tarziu sä afirmä din cänd
in cand, cd sf. Duh ar purcede si dela Fiul. Dar a-
ceasta afirmatiune, care isi are efectul in adaosul
jilioque, pe care sinodul amintit dela Toledo (589) il
introduce in simbolul niceno-const. si pe care sinodul
din Aachen (809) îl intäreste cu toatä dezaprobarea
episcopului roman Leon III, aceastä invataturd noud,
zic, ajunge tarziu de tot la cunostinta bisericii orien-
tale, deabia pela jumätatea secolului ai IX. Contra ei
sä ridica cu o deosebita energie Fotie.
Pentru Fotie i deci i pentru intreaga bis. orientald
o astfel de Invdtaturd era cu totul noud, fata de care
ea prin reprezentantii ei ca Fotie, Teofilact al Achridei
(1- 1107), Nil Cabasila (1340), Marcu Eugenicul §i
altii de mai putind importanta isi dezvoltä invatatura
ei, care se baza pe adevärata invataturd a bis. vechi,
si care constd in urmatoarele: Purcederea din veci a
sf. Duh este numai dela Tatäl, nu si dela Fiul, iar
adaosul filioque" la simbolul credintei este un adaos
fal i nepermis, cdci sinodul III ec. opreste cu ana-
temä a se face vre un adaos la simbol. Aceastd in-
vatatura documenteazd cu citate din sf. scripturd
literatura patristicd. In acest scop se aduc ca mär-
turie atat locurile cele absolut clare, prin care se vede
CA Duhul sf. purcede numai dela Tani, cat si cele ce
sä par favorabile purcederii si dela Fiul, dandu-li-sd
insa adevarata interpretare. Sa arata apoi ca, daca
sunt parinti occidentali, care sustin purcederea si dela
apoi acei parinti pot fi ratäciti in parerea lor,
sau scrierile lor sunt falsificate ; in orice caz insa lor
le stà impotrivä multimea parintilor i decisiunile si-
Disertatie sustinuta pentru obtinerea titlului de licentiat
in ziva de 27 Iunie c.
www.dacoromanica.ro
9
noadelor ecumenice, cari sustin contrariul. S'a rnai
accentuat apoi ca invätätura occidentalilor introduce
in Treime 2 principii dand nastere la mai multe prin-
cipii, pe and in Treime nu poate fi decät un singur
principiu Tani", care este izvorul dumnezeesc, din
care Fiul sa naste, iar sf. Duh purcede. In fine res-
pectiv de adaosul Hogue" in simbol s'a observat, cd
chiar dacd n'ar fi fals, nu sä puteä face de singurd
bis. occidentald, ci de un sinod ecumenic, iar sinoa-
dele ecumenice, ce au urt.iat dupa sin. III ec., au dat
alte definitiuni dagmatice, dar n'au schimbat intru
nimic simbolul nicenoconstantinopolitan. In ce pri-
veste documentarea mai departe a acestei invätäturi,
pudem agaoga : 1) Cuvintele Mant. din ev. loan .2-5,
26: bar cand va verri Mängaietorul, pe care eu II
voiu trimite voila dela Tatäl, Duhul adevcirului, ca-
rele dela Tatal purcede, acela va märturi:.-1 pentru
mine"; aceste cuvinte, zic, sunt asa de categorice si
de puternice, in cat numai permit nici o conjectura,
iar a le da un alt inteles, decal cel natural, pe care
il au, este a atentà la taria adevärurilor predicate de
Christos i a-1 face pe El insusi mincinos sau in tot
cazul nestiutor. 2) Asa numitul simbol atanasian, in
care se gäseste adaosul filioque, departe de a fi com-
pus de Atanasie, apare deabia in secolul al VI, iar
invätatii nici pand astäzi nu sunt de acord in pri-
vinta autorului lui ; plus apoi, cd nu e recunoscut de
nici un sinod ecumenic. 3) De purcederea Duhului
sf. din Tatäl, care e din veci, trebue a deosebi trimi-
terea lui de catre Fini, care a avut loc dupa inältarea
Mantuitorului la cer, iar cuvintele prin Fiul, care in
nici un caz nu pot fi egale cu din I. iul, cum s'a afir-
mat la sinodul din Florenta (1439), insemneazd prin
mijlocirea, prin meritul Fiului, cänd e vorba de tri-
miterea temporald ; iar cand e vorba de o purcedere
eternd prin Fiul, insernneazd deodata cu Fiul.
III. Am spus, cd a troia invätaturd desvoltatá de
bis. orientald din cauza si in vederea schizmei ince-
pute in sec. IX este aceia despre materia ci forma
Euharistiei.
Pand spre sfarsitul secolului IX, ba chiar pand
in secolul al X, dacd nu si al XI, cuin recunosc
scriitorii occidentali de valoare ca Sirmond, Cotelerius,
Bingham si altii nu se intrebuintà in intreaga bise-
rica crestinä ca materie pentru Euharistie decät pane
dospitd, vin i putind apd. Dar din acele timpuri in-
coace incepq a sa introduce prin occident pane ne-
dospita sau azimd, in locul painei dospite, pentru ca
prin a doua jumatate a sec. XII sä intre in intrebuin-
tare aproape generala Hostiile propriu zise (Hagenbach
Dogmengesch 778). De ad se explica faptul, ca Fotie
in scrierile sale contra occidentalilor nici nu face
mentiune despre aceasta inovatiune. Tocmai Leon de
Achrida §1 Milzail Cerularie in epistola sa catre loan,
episcop de Trani, o imputara occidentalilor si cearta
incepù. Dar nu toti orientalii sustineau cd nu se poate
 10 LUMINATORUL"
face Euharistie si cu azimä si cd dacd s'ar face cu
azimd n'ar fi in adevär corpul si sangele lui Christos
ci numai cei mai rigurosi dintre ei. Cu totii insä a-
firmau, ca nu e bine, ca sA se facd cu azimA, si a-
nume: unii ziceau, a Mant. a serbat cina la 13 Nisan,
cand se manca paine obicinuitä si deaceea si bis.
atat cea orientalä cat si cea occidentald a intrebuintat
totdeauna tot astfel de paine. Altii concedeau, a poate
Kant. a serbat cina la 14 Nisan intrebuintand paine
nedospita, dar a poruncit apostolilor, ca sd o serbeze
cu paine obicinuitd, cAci altfel nu sd poate explica
practica unanimA a bis. vechi. S. i intr'un caz si in-
tealtul insà practica cea noud a occidentalilor e deo-
potrivä de neadmisibilä, cdci e contrard traditiunei
apostolice. Orientalii mai ardtau apoi superioritatea
practicei vechi a bis. fata de cea nouä a occidentali-
lor si prin aceea a ziceau ei pasca N. T. nu
trebue sä se infatiseze ca pasca V. T., ci in forma
painei dospite, care e mai deplind si mai cu putere
deck azima. In ce priveste apoi forma Euharistiei,
este iardsi constatat cd panä prin secolul VI atat in
Rasdrit cat si in Apus sfintirea darurilor se fAcea
prin citirea cuvintelor instituite de Christos, prin chei-
marea duhului sf. si rugaciunea prefacerii. In occi-
dent insa Gelasiu si Grigore cel Mare reformand li-
turgia, au eliminat dinteansa chemarea Duhului sf. si
rugaciunea prefacerii. Din aceastA eliminare s'au nas-
cut apoi cerceturi intre orientali si occidentali in pri-
vinta formei Euharistiei. Biserica orientalä in opozi-
tiune cu cea occidentalä a invdtat si invata, cd forma
Euharistiei nu sunt cuvintele de instituire: Lliati,
mancati..., beti..." ci invocarea Duhului sfant si rugd-
ciunea prefacerii, bazatd pe cuvintele instituirei. Asa
si-a dezvoltat bis. orientald invdtatura sa cu privire
la materia si forma Euharistiei si cum cd invatatura
si practica ei este cea adevAratä se va vedea indestul
din putinele dovezi ce le voiu aduce : 1) ¡sus Chr.
a intrebuinlat Nine dospitei si nu azimä cand a
serbat sf. cind. Lucrul acesta ni-1 arata insAsi cu-
vantul artos, care insemneazd paine dospita, pe cand
painea nedospitä se numeste azimd, iar dacA se ex-
prima cate odatd prin artos si painea nedospita, a-
tunci neapdrat trebue sd i se adaoge atributul azimd
tArd aluat. Deasemenea din datele evangelice si mai
ales din ev. loan rezultd. cA Mantuitorul a serbat sf.
cind in seara zilei de 13 Nisan, and ludeii mancau
pine obicinuitä, iar nu la 14 Nisan, cum sustin Ro-
mano-Catolicii, bazati numai pe märturia sinopticilor
favorabilä lor in aparenta, dar fara sd observe, cA
sa pun in contrazicere cu Ev. loan sau chiar si
cu sinopticii insAsi. 2) Paine dospito s'a intrebuintat
la euharistie ci in bis. apostolicd §i in cea postapos-
tolled. Aceasta ne-o dovedeste faptul, cd pretutindeni
gasim in timpul acesta cuv. artos si nicderi azimd,
practica ce era la fel si in occident, unde Ambrosiu
numeste painea euharisticA panis usitans", iar Ino-
www.dacoromanica.ro
centiu I fermentaliuni". Iar cd forma Euharistiei
constA in asa numitä invocarea duhului sfeint si nu
in cuvintele de instituire sa vede cu claritate din
urmatoarele fapte : 1) Sf. scripturd ne aratd, cA D-1
insu5i s'a rugat, cand a sfintit si a prefacut painea
si vinul In corpul si sangele sau. 2) In biserica strä-
veche a existat invocarea aceasta ca forma a Euharis-
tiei. Dovadd : Liturgia lui lacob si cea atributä lui
Clement, care o contin. 3) Aceasta invocare a con-
tinuat sA existe si in timpul urtnAtor, precum ne
atestd liturgia sf Vasilie cel Mare si a lui loan
Chrisostom, care deasemenea o contin. 4) Nu mai
putin ne afirmA lucrul acesta si literatura pa tristicd.
Asa sf. Cyril al Ierusalimului in cat. III mist. zice:
Precum painea Euharistiei dupa invocarea Spiritului
sfant nu mai este sinriplä pine, ci corpul lui Chris-
tos, asà si aceastä ungere sfanta dupd invocare nu
mai este simplä unsoare, ci un dar al gratiei lui
Christos.IV. Dar dacä a ajuns tarziu la cunostinta
bis. orientale practica cea noua a occidentalilor de a
intrebuinta azimd. In loc de paine dospitä la euharis-
tie, apoi si mai tarzin afla ea despre invatatura lor
in privinta purgatoriului. Aceasta invdtAturd desi
mai veche in occident deck cea precedentd, intru cat
pare a fi urzita de Augustin ca o parere particulara
a sa si expusd ca doctrinA de Cesarius de Arles si
mai ales de Grigorie cel Mare, care, dup. cum sa
exprima Schröckh in istoria sa bisericeascd, trebue
considerat ca adevAratul näscocitor al purgatoriului
(Erfinder des Fegfeners), aceastd invatatura, zic, o
cunosc orientalii tocmai in secolul al XII, cand li sA
aduce la cunostinta de teologul räsaritean Anglzilos,
care stkuse mai mult timp in occident. Contra ei isi
dezvoltd invatatura sa zicand, cd : bis. veche ecume-
nicd n'a cunoscut vre-odatä alt loc dupa moarte de-
ck in cer si iad. Sa aduserd apoi pentru aceastä in-
vatAturd aci, probe din sf. scripturd si sf. pdrinti si
sd combäturA si probele occidentalilor favorabile in
aparenta purgatoriului.
In special se aratd occidentalilor, cd locuf, des-
pre care aminteste Pavel in ep. I c. Cor. cap. III v.
12 nu este un foc curatitor, in care ar intra sufle-
tele imediat dupd moarte, ci focul, ce va premerge
judecatii viitoare, cum reese foarte bine din context
si din ideile exprimate acolo. Se documentä apoi cu
citate din sf. scripturd si sf. parinti, cd omul dupd
moarte nu mai poate lucra nimic pentru sine, cdrui
adevar i se impotriveste ideia despre purgator, dupd
care sufletul prin pedepsele temporale, ce le suferd
inteansul, se poate singur mantui. La aceastd bis.
orientalä mai adaoga invätätura, cd panA la judecata
din urind nici fericirea dreptilor, nici nefericirea pa-
ckosilor nu e vesnicA si deplind, contrar occidenta-
lilor, ce afirmaa aceasta. Spre documentarea mai te-
meinicA a acestor invatAturi, mai putem aduce Inca
urmAtoarele dovezi: 1) Insusi Mänt. Chr. ne invata,
 LUMINATORUL
ca toate lucrurile omului inceteaza cu sfarsitul vietei
acesteia, cand zice: ,,trebue sa fac lucrurile celui ce
m-a trimis pre mine, pana cänd este zitta, caci vine
noaptea, intru care nimeni nu poate sd lucreze" (Ioan
9. 4.), iar prin parabola bogatulai ci a sdraculai
Lazdr ne arata, a numai dottä stäri deosebite sunt
in viata viitoare. 2) Ace las lucru il invata si sf. pa-
rinti. Asa sf. Atanasie zice : Este o nebunie a crede
inteun al III-lea loc in cealalta viata" (in cartea I),
iar daca s'a afirmat si se afirma si acum de care
Rom.-Cat., cä i unii parinti si scriitori bisencesti
din Orient (cum e mai ales Grig de Nisa) au sus-
tinut invatätura despre purgator, le putem raspunde,
ca i ei ca si Pavel (in ep. I c. Cor. c. III) n'au in-
teles prin acel foc purgatoriul ci focul, ce va pre-
merge judecatii viitoare. Acest lucru it recunosc de
altfel i scriitori foarte impartiali ca Schröckh si Ha-
genbach, dintre cari, ultimul zice : Ausdem allge-
meinen Ausdruck focul curatitor bei Gregor von
Nyssa haben Katolische Erklarer allzuviel zu Gunsten
ihrer Ansicht geschlossen" (Dogmengech. p. 311). 3)
Dar nu numai atat, ci i mintea omeneasca ne spune,
ca sufletul fiind imeterial nu se poate pedepsi cu foc
material. Iar cä starea sujletelor &Oa moarte nu
este definitiva, ci provizorie si nedeplina pana la ju-
decata viitoare, ne arata sf. scriptura zicand: Buna
este rugaciunea pentru cei morti, ca sa se deslege
de pacatele lor" (II Mac. 12. 46.), iar in alt loc: Ori
cine va zice cuvant in contra Fiului omenesc se va
erta lui, iar cine va zice in contra Spirituiui sfant,
nu se va erta lui nici in viata aceasta, nici in cea
viitoare (Mat. 12. 32.).
Acestea sant invataturile desvoltate de bis. Ori-
entala in vederea si din cauza schizmei incepute in
secolul al IX. i dupa cum usor se poate vedea din
cele expuse, ele nu sunt invataturi noi, sau abateri
dela dreapta credinta a bisericet ectimenice, ci insas-
invatatura acelei biserici fixata acum, cand timpul
imprejurarile au centt-o, in formule clare i hotarate.
Ea a tinut si tine cu tarie nestramutabila la aceste
adeväruri, care forrneaza patrimoniul ei, cel mai
pretios.
Nici imprejerarile cele mai entice, prin care a
trecut, nici sub influenta puternialor zilei, sub care
a statut, ea nu si-a vandut credinta pe un blid de
linte. N'a schimbat, nu schimba si nu va schimba
nimic din aceasta credinta, ramanand credincioasa cu-
vintelor sf. Apostol Pavel, care zice: Chiar daca noi
sau inger din cer v'ar binevesti peste ceea ce v'am
binevestit voua, anatema sa fie".
tSfttr4it) Matei Pislaru.
Márindu-se formatul revistei, se Ti-
died abonamentul la 6 (§ease) lei anual.
www.dacoromanica.ro
11
Cum tabu sä se poarte preotul pentru ai
pästra autoritatea pastoral intre crebincio0.
Cu adevarat mare este misiunea si rolul preotului
in societate i dela modul purtärii lui in societate
atarna in cea mai mare parte succesul moral in cas-
tigarea autoritätei pastorale si a demnitatei sale pre-
otesti.
Inca din timpurile cele mai vechi clasa (asa zisä)
a preotilor, s'a bucurat de o cinste si de privilegii
deosebite; nu e vorba ca si preotii pe atunci mono-
polizau in mana lor stiinta intreaga, filosofia, artele,
etc. asa ca numai datorita in cea mai mare parte
acestor fapte, ne putem esplica preponderenta cea
mare ce avea casta preofilor chiar si in afacerile sta-
tului. Daca ne-am arunca o privire fugitiva in istoria
popoarelor vechi ca Egiptenii, apoi vom vedea de cata
cinste si de cate privilegii se bucurau ei in fata po-
porului. Regii erau la discretia lor putand sa-i aleaga
si sa-i rastoarne cand nu vor guverna conform cu
vointa lui Dumnezeu. Numai putin de aceiasi autori-
tate se bucurau ei si la Asirieni, Babilonieni, Chinezi
etc. i la noi clerul s'a bucurat si se bucura Inca de
mare cinste cu toate scaderile ce se observa. Ne a-
ducem aminte de cata cinste se bucura un lacob, un
Veniamin, un Filaret i Neofit Scriban i un Melchi-
sedek al Romanului.
Depinde insa de preot ca sa se poarte astfel ca
sa-si castige singur cinstea i respectul, caci daca el
singur nu se respecta, atunci cum va putea pretinde
sa-1 respecte altii.
Preotul are chemarea cea mai sfanta, caci el este
mijlocitorul intre Dumnezeu i oameni, el se roaga,
intervine pentru toti oamenii inaintea lui Dumnezeu
si daca este asa, atunci cat de curata si sfanta trebue
sa fie viafa sa caci numai la el se refera cuvintele
Mantuitorului: Asa sa lumineze lumina voastra in-
naintea oamenilor ca sa vaza faptele voastre cele bune
sa preamareasca pre Tani vostru cel din ceruri".
Preotul avand o chemare asa de insemnata trebue ca
in toate faptele sale, atat cele relative la 'Malta sa
chemare cat si in afacerile sale sociale cat si in cele
curat personale i familiare sa fie cu cea mai mare
prudenta si sa-si aduca in totdeauna aminte de Ms-
punderea ce are ca pastor si mantuitor de suflete.
Cel mai principal lucru e ca preotul sa se fe-
reasca de ldcomie. Un proverb romanesc cristalizeaza
foarte bine efectul lacomiei. Lcicomia perde omenia.
Numai ce va capata numele de lacom, si a perdut
increderea in pastoriti. Din lacomie apoi se nasc
alte pacate, ca : lacomia de avere, lacomia de onoruri
nemeritate. Preotul nu trebue sa se ocupe cu afaceri
de castig, de negutatorie, cu un cuvant sa se fereasca
de ocupatiuni de acelea, care lesne i-ar da numele
de lacom.
 12
--
Preotul ca orn familiar nu trebue sä uite iarasi
ca are multe si mari datorii de indeplinit si in tot
momentul sa-si aminteasa a el trebue sa fie oglinda
poporendor sat'. Sotia preotului trebue sa fie un mo-
del de cinste si de virtute. Ea trebue sa fie o adevä-
rata si bunä gospodina, caci numai astfel poate in-
fluenta asupra poporencelor sale.
Copii preotului trebue sä fie bine crescuti. Casa
preotului, gradina sa, si in general toatä gospodäria
sa, sa fie un exemplu demn de imitat. Servitorii sai
sa aiba de asemeni o frumoasä purtare. Astfel and
familia preotului, and copiii lui, casnicii lui vor fi
cu bunä rânduiald, atunci autoritatea sa morala si
respectul se va ridia si mai mult ; altfel preotul va
perde demnitatea sa, aci daca cineva nu stie a griji
de casa sa cum va griji de biserica lui Dumnezeu?"
Apoi preotul pentru a-si castigà stima si iubirea
poporenilor sai, sä fie cu mare bagare de seama in
vorbire, in infatisare in glumele chiar cu arnicii sdi,
aci si de aceasta depinde mult ca el sä fie respectat.
Distractiile preotului ar fi cam acestea : sa se o-
cupe cu muzica bisericeasca orientalä, cu muzica oc-
cidentald, cu desemnul, cu pictura bisericeasc.1 dacä
are aplicatie fireasa, dar mai cu osebire cu citirea
cartilor folositoare si de suflet mântuitoare, care mai
cu seamd i-ar ajutà la imbogatirea cunostiintelor sale.
Balurile, sindrofiile, seratele si dansurile, ar trebul
sä dispard cu totul din casa preotului, ba nici nu
trebue FA se ducd la altii si astfel sä le cvite cu de-
savarsire.
Ca cetatean si fiu al patriei, preotul are datorii
de indeplinit. Constitutia si legile tarei ii dau acest
drept, dar, preotul nu tvbue sa abuzeze. Nu ii este
ertat a se afisd ca membru a vreunui partid politic,
cdci cu aceasta nu face de cat cd introduce vrajba,
invidia si ura in pastoritii sal. El nu trebue sä uite
un singur moment ca nu este omul vrajbei, al urei
si al invidiei, ci omul pa, al dragostei crestine.
Cand are de spus cuvântul sari, sa-1 spue fara nici o
teama si chiar cu pretul vietei sale. Numai astfel fa-
când, numai astfel purtându-se va bine merità cuvin-
tele Mântuitorului Nostru Bine slugä buna si cre-
dincioasä, peste putin ai fost credincios, peste multe
te voi pune, intra intru bucuria Domnului".
lerodiaconul Chesarie Stefanescu.
Licentiat In Teologie.
Cazul Preotului Rklulescu.
Hilda o foaie zisa Bisericeasca Vestitorul"
insinueaza mereu cu minciuni la adresa actualei Ad-
ministratiuni, pentru restabilirea purului adevar, da-
toram urmatoarele lamuriri.
Revistei n'ar trebul sd-i pornenim nurnele pentru
LUMINATORUL"
a menajà decenta cititorilor nostri si nici nu-i imitani
insultele, care la ei este ceva endemic si tot asà d:.
murdar ca si piscina din care le furnizeazd.
Este vorba de cazul Preotului Radulescu pentru
care am cerut deslusiri din dosarele Sf. Episcopii.
Iatd cum sta lucrul. Punerea de curând in disponi-
bilitate a Preotului Barbu Radulescu dela Parohia
Prundeni (Valcea), a provocat in total cinci petitiuM.
P. S. S. Episcop, potrivit unei masuri luate drla
inceput, a tinut in suspensiune o luna intreaga I a-
rohia, pentru a puteà dà ragaz at mai multor u n-
didati doritori de a o ocupà, si aceasta este norma
generala. Asa s'a si petrecut lucrul si nici nu puled
fi altfel, and despre toti candidatii, P. S. S. Episcop
asteaptd rapoartele respective pentru luminarea cauzei
dela Protoerei, arora li se trirnit in totdeauna pai-
tiile ca sä refere.
Dintre cei cinci candidati care au solicitat poslul,
aceia cari au avut mai multi sorti de a obtine nu-
mirea au fost pärintele Constantin Popescu si Alec-
sandru Rädulescu, de care pomeneste si revista de
de mai sus. Profitam de faptul cd rapoartele ambilor
preoti sunt facute de fostul Protoereu Rant penku a
se vedeà cd P. S. S. Episcop, care fund de abià vcnit
in capul Eparhiei (nici o lunä netrecand dela irr,ta-
tare), n'avea de unde cunoaste lucrul si trebuià sd
dea ascultare fostului sari Protoereu mai ales cä asa
concordà cu mäsura luatä.
Ian cum se exprima fostul Protoereu in Raporl ul-
räspuns la petitia de cerere a preotului Radulescu :
De cand (parintele Radulescu) a fost nu nit
Paroh la Ionesti-Mincului (venit ad in urma unei per-
mutari) a desfasurat destula activitate atät la inde-
plinirea cu desciveirit zel a tuturor datoriilor de preot
fata de enoriasii sdi raspânditi pe intinderi de aproape
zece kilometrii, precum de asemenea a lucrat cu des-
tula energie pentru restaurarea Bisericei Parohiale si
inzestrarea ei cu odoare sfintite, mai inainte lipsita
de strictul necesar cultului divin, a lucrat necontenit
chiar din primul an al transferarei sale ca Paroh,
pentru reconstruirea de zid a bisericilor filiale din
Ionestii-Govorei si Marcea; a reusit chiar sd adune
un frumos fond pentru construireA celei din Ioneslii-
Govorei si a procurat o buna parte din material".
Mai departe se mai spune, a a cheltuit din
propriile sale mijloace multi bani pentru inzestrarea,
restaurarea si impodobirea bisericilor ce deservea".
Toate acestea le enumära fostul Protoereu pentru
a motivà cà se impune transferarea, la care ii da
drept deplin Parintelui Radulescu. Si raportul acesla
sä se noteze cd este ulterior aceluia pe care il face
Preotului Constantin Popescu a aruia aparare se ia
de catre numita foae.
Raportul este prea palid si fait cea mai mica
aluzie a pärintele Popescu ar fi cel mai indicat. Cei
cari voesc sti fie si mai edificati sA mearga la Can-
www.dacoromanica.ro
 LUMINATORUL"
celaria Episcopala i sa vada ceea ce noi am vazut
negru pe alb.
Ma rog, Domnii mei, cercetati lucrurile cand le
scrieti si nu comiteti regretabile mutafis mutandis".
Raportul pentru Parintele Constantin Popescu prea
el-A in doi peri, pentru a i se fi dat lui Parohia. Poate
cA D-voastra care ati tiparit notitele n'ati stiut de
toate astea. Cine vä strica daca capatati astfel de in-
formatiuni dela un fost functionar al Cancelariei care
uitä, ca dintr'o delicateta fara margini n'a facut cu-
nostintä cu Parchetul si care amesteca acuma legenda
cu ruperea de rapoarte, pe care le confunda poate cu
conceptele sale neroade.
Brodati, Domnii mei, brodati... Trebue sa umpleti
si D-voastra coloanele gazetei cu ceva si trebue sà
schingiuiti intr'un fel condeele.
Veritas.
111121
Note ;1 impresiuni Oin ora;u1 Roman.
De cum vii din josul tärei Moldovenesti i ai
intrat in tinutul Romanului i lasi in urma o parte
bunä din intinsele campii cu ,aratura brumuita, ca-
rora de pe creasta dealurilor din departare ale
Siretului, in dimineata asta friguroasa, soarele unui
cer senin de Octombrie le d'a o ciudata lucire, tre-
nul te duce bufnind spre apa Moldovei.
Ea incunjura orasul de capitala catre apus
sud, lapadandu-se ca la o batae de pusca in Siret,
care curge pe sub dealurile de alaturi.
Orasul mai mult il ghicesti de sub ciata nealun-
gata inn sub zorile zilei si care il invalue din toate
partile, ca o nesarsita masa de lesie, din care nu
deslusesti la inceput decal turlele bisericilor, cu res-
frangeri sterse de soare. Ele par din departe ca niste
uriase sulite a unei armate, gata par'cä se se iveasca
de pe sub alte taramuri.
Trecand Moldova, legendara Moldova cu apa ei
verzue, de care se leaga numele descalecatorului
Dragos, trenul te poarta pe stänga cartierului lipo-
venesc al Romanului, in case scunde si intr'o oare
care ingrijire pentru a se opri dupa putin mers in
gara.
Pe peron o multime de lume care misuna gra-
bita in toate partile, mai ales targovetii infierbAntati
de afacerile care nu dau ragaz. Mutra jidanului co-
tropitor, iti izbeste vederea la tot pasul. Afara asteapta
maruntele trasuri cu un cal si cu nedespartitul cer-
culet de deasupra grumazului.
Orasul se intinde spre sud, prefacandu-se intr'un
minunat platou, fata de raul care curge in partea a-
ceastft, pe un teren tot mai tesit.
Inaintezi pe strada garei care prelungindu-se se
transforma in calea principala a orasului, cu numele
Voevodului Stefan. Ai dela prima vedere impresia
www.dacoromanica.ro
13
orasului modern, in care stilul cel nou de clädiri a
inlocuit de mult pe cel vechi, de asemenea chipul de
croiala a stradelor, apoi asfaltul si lumina electrica
care dau pecetia veacului nou intr'un oras care este
totusi asà de vechi si in care asezarile omenesti se
pierd in noaptea veacurilor.
Fac o frumoasa impresiune imprejmuirile de ulucá
ale caselor i toata buna ingrijire a stradei. Dupa ce
ai lasat divizia pe mama stanga, ti se arata pe dreapta
dupa putin umblet, prefectura si tribunalul.
Intalnesti tarani si tarance din vecinatatea ora-
sului, foind incoace si incolo pentru targueli. Barbati,
multi cu plete ratunse refacand in parte chipul da-
cului, poarta gheba de MO., adusa la mijloc ca dula-
mete femeesti, i cand nu sunt räzesi sau mazili care
au apatat oare care raflnarie in gust, camasà peste
pantalonii de dimie stran3ti si multi cand
vezi in opincifoarte obicinuitele cisme cu carâmbii
pana peste genunchi, pe care Muntenii i Oltenii nu
le poarta decät iarna.
Femeile aq irnprumutat surtucul orasenesc cu
cusatura peste tot ca la plapoma, au insa i sumane
lucrate acas.a cu tasatura rosie i cu vArgâturi de
negru, de care poarta i barbatii.
Catrintele n'au nimic din farmecul celor muscelene.
Un lucru e sigur, cd aici portul lipovenesc cu
infloratura si culoarea izbitoare, a avut oare care
invinuiri.
Jidanii au acaparat mai toatà ulita aceasta punand
mana numai ei pe acest nerv de viata care este co-
mertul peste tot. Dealtminterea orasul intreg cu ma-
halale lui rftsfrânte pe clina, s'ar puteà deosebi, in
Nordul acaparat in mare parte de jidani, si Sudul ro-
mánesc. Altfel razletiti ii gasesti in toata intinderea
Romanului. Judecând dupa catedralele lor, intelegem
cat de raspandit este elementul acesta, care in Mol-
dova se inmulteste inspaimântator, buind i la sate.
Ei au, singuri trei mari sinagoge, care sunt prea nu-
meroase fata de cele seapte biserici romanesti (soco-
tind aci si pe a cimitirului).
Intre populatiunile eterogene, mai numeroase se
pot aminti: arrnenii.
Se pot pretui asezarile lor ca la 30-40 de fa-
milii, in spre centru, unde ii au stralucita catedrala,
cu refaceri mari din 1864, dar cu o vechime care se
urn catre inceputul veacului XVII.
Romascanii ar aveà nevoie de centre de cultura
mai superioare, decat gimnaziul Roman Voda de unde
nu se poate astepta mare lucru. Le lipseste liceul de
care s'ar fi putut invrednici intr'un oras cu atata a-
fluenta de locuitori, le lipseste scoala normala, iar
seminarul cel vechi care li s'a desfintat, serveste azi
de scoala de meserii si profesionala. Are incolo trei
scoli primare de WO si doua de fete.
In Sudul orasului se afla sfanta Episcopie si Fun-
datiunea Melchisedec, doua institutiuni care iti fac
 14 LUMINATORUL"
o impresiune deosebita si-ti evoca multe lucruri scumpe
din trecutul nostru inteun oras aproape cosmopolit.
Cine vine in orasul Roman pentru prima oara
trebue sä le vaza.
Biserica catedralä Episcopala se aflä asezatä a-
proape pe platou, din cauza terenului care de vale
se teseste tot mereu, catre aceasta parte de limita a
orasului.
Deasupra usei dela intrare se aflä pizania bise-
ricei, iar pe peretele din dreapta e traducerea exacta
a pizaniei slavone, luata dupa Cronica Romanului".
E inceputä de Petru Vocla 1) in amintirea mamei sale
Paraschiva, dar adormind in Domnul in somnul cel
lung" a continuat-o Iliasi Vodd cu maica sa Elena
fratii sai Stefan i Costantin, sfarsindu-se la
anul 1550.
Pridvorul cii turnuletele ornamentale, asà cum
se aflä reparate acum sunt de pe timpul Episcopului
Isaia Vicol (18771 predecesorul lui Melchisedec.
Alte preschirnbäri i adaosuri in planul ei vechi
architectonic se pot socoti arcadele bisericei Episco-
pale, ce erau odinioarä acoperite cu zid si pe care
Melchisedec le-a däramat ; cafasu încä e stramutat tot
de el, iar pardoseala mai jos asezata. Colonadele lip-
sesc. Stilul este al epocei lui Stefan-eel-Mare.
Farmecä inteun chip deosebit eleganta liniilor,
boltele ridicate pe taburet, vitragiul ferestrelor care
e nou si toate acele arabescuri in cerculete albastre,
galbene sau verzi, ce sunt asezate pe langa fe-
restrele scobite puternic in zd i in chip de oggiva
deasupra, sfintii sunt inalti, aproape desirati. Ochiul
este izbit de prima vedere de frumoasele arginturi
alämuri, in care sunt imbracate icoanele. E o placere
sä asculti serviciu in acest templu i sa sorbi cuvin-
tele corului, care îi are locul in despartitura din mij-
loc a bisericei. Atka numai, ca lume nu prea vine
nici chiar in zilele de sarbatoare.
Orasenii n'au multi nici macar curiozitatea
de a cerceta locul.
Un domn romascan get-beget ce nu mi s'a parut
a fi dintre cei de jos m'a intrebat ce-i cu rama ceia
frumoasa dela intrare cu chenare de flori admirabil
colorate, in care prinsesem a citi numele ctitorilor
a Episcopilor sfintei Episcopii, care se incheiau cu
Melchisedec, i m'am minunat cand cu un aer de
perfecta indiferenta imi spunea : ca episcopia are pe
putin 20 de ani de vechime" L..
Fireste ca pe putin
In schimb insä un chipes taran de prin preju-
rimi, care ratacea ca si mine prin oras, privind si
cercetand orasul a putut sa-mi spue, ca palatul epis-
copal e nou de tot, a arhondäriile din curtea Epis-
copiei is facute de Vladica Melchisedec, pe cat se
spune cu carätnizi din vestita cetate a Smirodavei
de care vorbeste Ureche (1483).
1) 7050 (1452).
www.dacoromanica.ro
Un domn profesor de acolo imi aminteste zisele
D-lui Teoharie Antonescu, care spune ca pe columna
lui Traian dela Roma a väzut un loc la confluenta a
2 r6uri, unde au fost invinsi dacii, si care n'ar putea
fi deck faimoasa Smiradova, macar ca dupa sistemul
de conslructie si de centrul dela cetatea Neamtu, ar
putea fi foarte bine o cetate teutonica.
Cu taranul meu am putut vedea in aceiasi zi
dependintele Episcopului Melchisedec care sunt aci
alaturi peste gardul Episcopiei sau mai bine zis :
Fondatiunea", unde strajueste batranul calugar Isi-
dor Busila, care a fost atata vreme servul credincios
al Episcopului raposat, pe care I-a insotit adesea in
cercetäri stintifice, i chiar in Rusia and cu prilejul
unei misiuni diplomatice, prin 1869.
Foarte bun, foarte primitor, mosneagul ne poarta
peste tot. Ne arata intai de toate apartamentele, in
care rar de tot vine a locui fratele ilustrului raposat :
archiereul Valerian. Ad si-a petrecut Melchisedec o
mare parte a anilor sai de munca, insa astazi doar
razele soarelui mai dau viatä locuintelor jucandu-se
cu märunta pulbere dinauntru,
Partea interesanta o formeaza hartiile Vladichii
corespondenta cea foarte bogata, asezata cronolo-
gic pe ani, randuita si etichetata in parte de subscrii-
torul acestor pagini.
E o comoara de avutie intelectuala care zace in
aceste note, din care foarte multe n'au väzut incä
lumina tiparului. Scrisorile cele mai principale s'au
publicat in mare parte (uncle chiar de subscrisul).
Multe scrisori si notite sunt in diferite limbi,
asteaptä traducatorii iscusiti. Unde mai punem ma-
terialul foarte variat de 1nsemnari istorice ce zace in
cartoane si de monografii inedite, in afara nepretui-
telor lucräri, pe care, traind le-a publicat Melchisedec.
Ce om fenomenal I...
Pe pereti atarnä portrete si diplome de ale sale,
si in odaile astea nelocuite e atata aer de sfintenie I
Fara sa vreau exclam catre Parintele Isidor.
Vladica Melchisedec a fost un adevarat sfant I...
Dinpotriva: Mai mult om si mai putin sfant,
pe cat singur spunea despre sine.
Intre atatia Prea Sfinti", adaog eu, nu si-.ar
fi facut o nedreptate.
In fata Fundatiei" se afla mormantul sau de
pace, unde doarme somnul cel de veci, sunt 17 ani
de atunci. Vizitam inainte de a plea. garadina Phreibe-
liana intretinuta din fondurile lui Melchisedec, a ca-
ruia därnicie mare o pot spune aceia care au fost
ajutati de el si trimii sa se lumineze la focarele
strainatatei.
Ea este situata la miaza-noapte, cum intri in
curtea Fondatiei", catre strada Melchisedec. Grädina
este din cele mai cuprinzatoare i ispiteste ochiul prin
mandra braniste de brazi dinspre marginea de apus
 LUMINATORUL"
prin privelistea atata de incantatoare de vale catre
albia Moldovei.
* *
Ma despart de taranul meu, el ca sä apuce spre
Gadinti, eu ca sä dau, pana la plecarea trenului, o
raitä prin mahalaua orasului, plina de jidovime spre
osanda elementului romanesc, anta de ingaduitor in
tinuturile Moldovei.
1909, 4 Octombrie. Pr. P. Partenie.
Pagini Meg Oin marl scriitori.
Thomas Carlyle.
Traducere de Pira.
...Cand dai peste o minciuna care te a-
pasa suflete§te, spulber-o. Minciunile, asta le
a§teapta ad pe pamant: ca sa fie spulberate:
ele a§teapta, cer§esc fierbinte spulberarea lor.
Cu toate astea cumpane§te bine in ce chip o
vei face : nu cu ura, cu o oarba brutalitate
egoista, ci in curatie de inima, dintr'o pioasa
ravna, cu blandeta, aproape compatimind.
Caci n'ai fi vrand sa inlocue§ti minciuna
spulberata printr'o noauft minciuna, care ar fi
o noaua nedreptate din parte-ti, mama inca
§i a altor minciuni.
Prin aceasta sfar§itul din urma al acestei
afaceri ar fi mai rau de cat inceputul".
Carlyle.
Revolutia Francezl.
Notite i Informatiuni.
Liga Culturala a luat frumoasa mäsura de a
sarbätori Dumineca 4 Octombre curent, la Ateneul
Roman din Bucuresti, pe vrednicul intru nestearsa
pomenire Mitropolitul Andrei Baron de Saguna, cu
prilcgiul celor 100 de ani ce se implinesc dela nas-
terea ilustrului raposat. Au vorbit D-nii Mihälcescu
despre Saguna ca orn al bisericei, D-nu Slavici des-
pre aguna ca orn i D-nu lorga despre *aguna ca
nationalist.
A aparut in editura tipografiei Arhiedece-
sane din Sibiu Mitropolitul *aguna". Mono-
grafie istorica de D-rul Ion Lupa§ dela Sibiu.
Scurte note despre ea publica D. N. Banescu
in No. 17-18 (Septembre-Octombre) al Re-
vistei Rarnuri din Craiova.
Pe ziva de 12 Octombre curent s'a con-
vocat in sesiune ordinara Sf. Sinod al Sf.
noastre biserici ortodoxe romane.
* *
1) Care pot folosì i color dela Veatitorni".
www.dacoromanica.ro
15
In ziva de 7 Octombre a. c., s'a fdcut in toad
tara alegerile pentru consistoriul superior bisericesc.
In judetul Dolj .a fost alesi: Prea Cucernicul
Iconom D. Lungulescu din Craiova, ci Cucernicul
Preot N. Pretorian din Pinfareni.
*
*
Comernorarea neinuritorului Mitropolit si barbat
de stat Andrei Baron de *aguna s'a facut cu o deo-
sebita solemnitate in toate orasele din tara.
In special Bucuresti, Iasi si Craiova a cautat sä
dea toata atentiunea cuvenitä acestei pioase serbäri.
* *
In momenta! câncl punem revista noa-
stra la presd, ziarele cotidiene aduc ne-
plAcuta veste cum cd P. S. S. Episcop
al Romanului Gherasim Safirhi ar fi pro-
nuntat afurisenia asupra membrilor sf.
sinocl al bisericii noastre, chiar in ziva
deschiderei. Motivul ce Indemnat la
aceasta ar fi sustinerea Prea Sf. Sale
ca- modificdrile acluse legei sinodale prin
creerea constitorului bisericesc superior
fi la care modificdri au consimflt ceilalti
P. S. S. Chiriarhi ar fi contra canoanelor.
Intrebärn pe P. S. Episcop de Ramnic, ce masuri
a luat in cestiunea scoalei de cantareti de resedintä.
Sau se mai tolereaza ca in anii trecuti urata specula
cu copii in gazda, birniciti de anurniti profesori ? In
spiritul de dreptate i adevar ce-I calauzeste pe P. S.
Episcop, credem ca va face lurninä si in aceastä afa-
cere si va remedia räul, chiar cerem co insistenta sä
se ia rnasuri urgente i cat se poate de severe spre
a fi scutiti ca sa mai revenim i cu alte detalii.
Pacs.
Cu prilejul implinirei a 16 ani de etate a Altetei
Sale Regale Principele Carol, Majestatea Sa Regele
a binevoit a-1 ridicit la rangul de sublocotenent al
armatei romane.
Dorim tanarului ofiter sa Vita sus demnitatea
spadei romane i sa o ducd la o glorie mai mare
de cat linaint41 sai.
* *
Dumineca 27 Septembre a. c. s'a fäcut cu deo-
sebita solemnitate in catedrala din T.-Jiu, instalarea
noului Protoereu D. Bardan. Instalarea s'a facut de
catre Prea Cucernicul revizor eclesiastic Pr. Gr. Po-
pescu Breasta. La aceasta solemnitate a azistat auto-
ritatile locale si un numeros public. Cu acest prilej
Prea Cucernicul revizor eclesiastic a tinut o rniscä-
toare cuvantare, aratand datoriile ce le are noul Pro-
toereu in demnitatea ce i s'a incredintat. La aceasta
a raspuns Prea Cucernicul Protoereu, multurnind de
increderea ce i s'a aratat, fagAduind zel si energie in
noua functiune.
* *
In ziva de 11 Octombre a. c. s'a fäcut pune-
rea pietrei fundamentale la noul local al Ginina-
ziului din R.-Valcea i inaugurarea localului de scoalä
primara i coalä fröbeliana din acelas oras in pre-
zenta D-lui Ministru de Culte Sp. Haret, a Prea Sfin-
 16 LUMINATORUL"

titului Episcop D. D. Ghenadie §i a unui numeros
public. La aceasta serbare a mai luat parte i D-nii
P. Garboviceanu, administrator al Casei Bisericei §i
St. Sihleanu, inspector colar, cum i toate autoritatile
civile §i eclesiastice locale. D-1 Ministru a rostit cu
acest prilej 3 cuvantari in care a aratat rolul coalei
fröebeliene, primare §i secundare in educatia i in-
structia neamului nostru. Dupa terminarea serbarei
a banchetului dat, d. Ministru s'a inapoiat la Bu-
cure*ti irnpreuna cu cei sositi in scopul acesta.
* *
In leg-a-turd ca cazul parintelui Baculescu, de care
vorbe,ste o revistd Bucuremceand, cerem Administra-
fiunei Eparhiale de a lua mdsurile cele mai severe.
Amintim insd cd asemenea lucruri, sunt ea malt mai
vechi, pentru ca sd se c4aneze ca atcita aprindere
asupra celor cari au acum rdspunderea. Sci mai cu-
CuvântAri diverse, au continut religios-moral, didactic si
social-national, de M. N. Pacu. I retul 3 lei.
* *
A apa.at: Cosuletul cu Hod", traduccre d'n liruba ger-
mana de l'reotul Al. Petrt,scu din Craievt.
* *
La cancelaria Prot )eriei se gasese de vânz ire urmatoarele
carti: Cincizeci de predici de arh. Iuliu Scriban; Contabilitatea
parohiei de V. Tomescu, sef de biurou in Administratia Casei
Bisericii; Despre Caracter, de Diaconul M. Popa, Bucuresti.
* *
Se recomanda fratilor preoti urmatoarele predici in ro-
mâneste:
Carte de predici de Par. Iconom V. Predeanu, revizor
eclesiastic, Curtea-de-Arges
* *

tepte! fiecare era 4i are raspunderea Una suta una predici de Icon. Ilia Theodorescu.

1= Antideluvian. * *
Predici de Protoereul D. Bardan, T.-Jiu.
* *
CAtevà cuvântari bisericesti de Arh. Victor Puiu, licentiat
Bibliografii. in teologie, Galati.
*
20 cuvântari bisericesti de D-r C. Chiricescu i Iconom
In Monitorul Oficial No. 124 din 2 Septembrie a. c. se pu- C. Nazarie.
blica tabloul suplimentar al cartilor didactice de religie, apro-
* *
bate de minister, conform nouei programe, pentru inN atamântul
secundar. Cincizeci predici populare de Iuliu Scriban, Arh. Bucuresti.
Precum se vede din acest tablou, ambele lucrari prezen- * *
tate de catre d-1 Moise N. Pacu, prefesor-pensionar i avocat Cuvântari ocazionale de Pr. D. Voniga, nrastia Ungaria
din Galati, si anume Explicarea Evanghellilor" p.ntra clasa II
qi Morale; Creftind" pentru clasa III-a, au fost aprobate pen- * *
tra cinci ani. 7 predici funebrare de Icon. I. Malaescu.
Manualul de Morala CreVina este chiar unicul care a
reusit sa fie aprobat pAna acum.
Ambele aceste manuale sunt date in editura librariei Ne- CASIERUL REVISTE1:
goescu & Manitiu din Galati. Pretul unui volum. Explicarea
Evangheliilor este un lea, tar Morala Crestina 1,50 bani. Par. Diacon C. Popescu-Orodel
Craiova, Calea lirgului No. 67.

MAstonaIvweav-v vwommav 2,ecoA*1***sr-orereviam* I Nrg*V

1=3

DilDrária i iTipografia
SACHE PAITLOVICI
Strada Unirei No. 43 §i strada I. C. Bratianu No. 2.
Face cunoscut onor. public c este in putintä a vinde tot felul
de registre si imprimate, trebuincioase la mosii, páduri, band po-
pulare, parohii, primärii rurale, sfaturi satesti, societki cooperative
altele precum poate tipdri tot felul de imprimate trebuincioase 4t,
tuturor, pe hârtie bunä si cu preturi mai eftine ca oriunde.

4V,4 /441,Fa*VNw W0,4,4 WW,Rer :v,\A*AP,:vem,),d$ s-AwN

10602Craloya. LibrAria i Tipografia Sache Pay ovia. histalatie cu electricitate.

www.dacoromanica.ro