D I M I N F A T A M ic r c u .

ü 12 D e c e m b r ie 1 9 3 4

V ia ta ş i m o a r t e a l a s c h e l e l e d i n M o r e n l
Sondarul din Moreni este o al­
ină neagră. Nu are, însă, decât
âini $i picioare. (In schelă trebue
Í le ai zdravene căci, altfel, nu
rrge ţiţeiul). Dacă se poate, patru
icioare si opt mâini. Cât mai mul-
:. Atât încolo, sondarul nu mai
re nimic. Nici urechi să audă „paş-
le” chirovnicului. Nici ochi să
adă mizeria. Nici nas să miroase
urceluşii la tavă aduşi dumnealor,
ici glas. Mai ales glas. Din cele-
ilţe mai poate avea câte ceva.
ilas, nu. Desigur, dacă sondarul ar
vea glas, în schelă nu s’ar auzi
ecât glasul lui. Dar asta nu se
aate. O sondă ca să sugă tUei cât
rai mult, nu trebue să audă gălă-
ie, proteste. Şi sondării sunt ţă-
ani prosti, opincari. Dacă li s’ar
a voe, ar spune numai fleacuri. De
ia, biroul unei schele primeşte or-
in dela biroul rafinăriei că să în-
ue glasul sondărilor în cassa de
ani. Hei, dacă ar fi glasul la son-
ari...
Cu alte cuvinte, sondării nu sunt
ameni întregi. Pentru asta trebuin-
ele lor sunt reduse la jumătate a-
roape, fată de cele pe cari le au
eilalti săraci din Moreni. întâi, son-
larii trăesc fără căldură. Adică
’au învăţat cu frigul. Nu numai în
chelă, ci şi acasă. Şi pentrucă son-
larului nu-i e frig, odată cu el tre-
nură vargă toată familia, Socie-
ătile petrolifere cunosc asta şi sunt
levoite să lase libere milioane de
îetri cuibi de gaze cari ar putea
oarte bine să fie arse în sobă. De-
iltfel, captarea gazelor şi restul
nstalatiilor ar costa prea mult, pen-
m ca societăţile să ofere degeaba
:ăldură. Nu numai atât. In Moreni,
>e unde s’au scurs potop de averi
strada principală e cea mai bună
ioar fiindcă trece prin centru. Când
două, noroiul e foarte uşor biruit
ie picioarele recunoscute ale sqn-
iarilor. Când e secetă nici o socie­
tate nu îndrăzneşte să-i violeze cu
titei pernele imaculate ale prafului.
In nici un caz nu se poate vorbi de
primăria care rămâne vecinie res-
C ă lă to r ia <lin
TUM L I M E A SCIMDEMJQJk
pectuoasă cu natura. Ţiţeiul e tri­
mis până la ultimă picătură cu tre­
nul. Ştii, să scape lumea de el.
Cum robeşte la schelă, cum în-
noată pe stradă, tot aşa trăeşte son­
darul şi lângă ai lui. Rău. Se îm­
bracă cu amintiri, se încaltă cu do­
rinii şi mănâncă praz. Mujdeiul lu­
crătorilor dela rafinăriile din Ploe­
şti este altceva ca menu dar exact
de acelaş gust cu prazul din Mo­
reni. Oţet îndoit în apă călâie cu
usturoi, sau praz. După localitate.
Şi sondărilor nu le e greaţă deloc.
Mănâncă.
u r m ă ...
U n d e -o fi i a r b a ?
In rama unei ferestre mari dela
etajul al doilea un domn în pijama
şi cu bandaj alb peste mustăţi vor­
beşte cu ghemuleţul unui câine
scump, din grădiniţă. Domnul, pro­
babil, îl îndeamnă pe Dug să sară
până la el, de jos. Dug latră cer­
tăreţ. Mai mult ţăcăne decât latră.
Câteodată, domnul cu bandajul pes­
te mustăţi se face că nu-1 mai vede
pe Dug. Atunci, în grădiniţă, supă­
rarea lui Dug se amplifică. Şi pen­
trucă s’a hotărât să-l şi muşte pe
domnu, Dug s’a ascuns de tot în
pădurea de tufănică. II pândeşte să
c a d ă în g r ă d in iţă .
Plecăm.
că dela sa t la sch elă su n t to t
m ai m u lţi chilom etri. Şi so n d a ­
rul e leg a t deopotrivă şi de sa t.
A ltfel, n ’are unde să doarm ă
M ai ales iarn a. O, ce iern i
m ari şi albe su n t la M oreni.
Nu poţi dorm i de loc pe
câm p, lâ n g ă sondă. în g h e ţi.
Chiar dacă n u te cu lci lângă
sondă, to t în g h eţi. P o ţi să
fa c i orice. Bunăoară, acum două
Vată, că vine Buttier!
D acă sondarul m oare când
vrea şi când n u vrea lân gă sondă
sa u în drum spre sch elă, nu se
iern i şapte sondări au m urit pe odată) a in tra t su b it în p a n ică .
drum, m ergând. V eneau la D âm boviţa şi în con secin ţă şi-a N’avea vată. A cerut la o casă,
sch elă. Zăpada la piept le lua retras cuvântul. a cerut la a ltă casă. N im ic. Lip­
răsuflarea care cădea sticlă d in ­ Sp italu l d in M oreni a răm as, sea vata şi pace. N ’avea n im e n i,
tre d in ţi. Li s ’a în greu n at în tâ i astfel, o fan tezie în tim p ce so n ­ îngrozit, om ul a lu a t-o la fu g ă
un picior. O am enii n ’au băgat dării răniţi in accid en te de în h a la t strigân d cu m â in ile în
de seam ă că nu m ai sim t un p i­ m uncă sau degeraţi, mor în că­ sus:
cior. P ân ă li s ’a în greu n at şi p i­ ruţă până la doctor. — Vată, că vine B u ttier!
ciorul al doilea. Abia atu n ci s ’au P ostul de prim ajutor nu poate Undeva, în sfârşit, u n fu n c ţio ­
oprit. N ’au m ai putut. S ’au a - face fa ţă n ici u n ei sgârieturi. Cu nar i-a în tin s u n şom oiog de
ciu at după un m al, în troene. Pe privire la sărăcia lui, sondării vată.
vine, la adăpost, au vorbit intre povestesc cu h a z am ar o în tâm ­ — Da, ch in in ă ai?
ei ca n işte sondări. De schelă, plare recentă. In d im in eaţa când în grijitoru l a clip it h o ţ din
de copii şi de Crăciunul care ve­ B uttier care vizita v a le a ’P rah o­ ochi, fericit:
nea, venea. Aveau să -şi ia ch e- vei a d escin s în Moreni, în griji­
zin a poim âine. Cu patru su te de torul postului (şi doctor to t­ — Am făcu t eu, din cre£ă... L
lei în palm ă p oţi cum păra două
p â in i odată, o ju m ătate de c h i-
logram de vacă, altă ju m ătate
Geamul birtului economic
de porc, p alton aşe cu m iel şi D um ineca seara. uită la am ândouă fem eile, galeş.
gh ete pentru copii. N ’aveau să S trada principală din M oreni Le în d eam n ă cu d eştiu l şi-*şi m u ­
u ite lem nele. De C răciun cel m ai e şi strad a cu cele m ai m ulte tă chipiul pe fru n te, în ap oi.
frum os lucru e să sta i seara lâ n ­ prăvălii. La flacăra de gaz care- La m asa a doua, dom nO l Va­
gă nevastă, pe în tu n eric, cu v a ­ şi m işcă pam ponul, obloanele şi sile. E singur. Scoate fişc a dela
tra p lin ă de jerăgai. S ă fie cald. policioarele pentru stam b ă se carâmb, şi o pune pe m asă.
A tât de cald în câ t să nu m ai joacă între ele, ciudat. Sar d in - Scoate şi carneţelul în care scrie
poţi. S ă te tragi înapoi şi to t să tr ’o parte in alta şi revin. Odată sondării, la sch elă. In fa ţa lu i o
obloanele, odată policioarele. Aşa litră fără sifon .
te aju n gă dogoreala. Să dormi...
cum su flă vân tu l în flacăra de R estul birtului e p lin de fu m
A doua zi sondării cari se gră­
beau s ă -i schim be i-a u gă sit p i­ gaz. şi de lum e. In tr’un colţ c â n tă şi
tiţi pe to ţi şapte. Erau tari şi in fund, unde p âlpâitul lum i- acordeonul, nevăzut. Când tace
n ei ajunge şters, geam ul unui acordeonul, în cep e o gură de om
frum oşi. Ca n işte colaci.
D e m ulte ori sondărilor le ies birt econom ic c â n tă dintr’un a- răcit.
cordeon şi din gură. P e lângă sondări trec în p lim ­
h a ite de lupi In potecă. Lupii ca
E un geam obişnuit. D e n ’ar bare un dom n cu m u stă ţi răsu ­
şi gerul.
Cu riscul oricăror prim ejdii, fi b ătu t în cercevelele u n u i birt cite frum os şi un că ţelu ş. D om ­
econom ic n ’ar putea avea nici a - nul ţine căţelu şu l p riponit de
sondarul pleacă zilnic dintre ai
lui. In sch elă m unca nu se o - tâ tica din p restan ţa unei liste de şnur şi-l ceartă că latră spre bir­
m âncare. Sau e îm bietor unde tul econom ic.
preşte n ici cân d plouă, n ici când
viscoleşte. M aşinile lum ii cer ţ i­ e D um inică. P ot spune m ai pre­ — Dug.
ţei, cu toate că se în tâm p lă să cis son d ării răzim aţi cu ochii în Şi pentru că Dug nu ta ce cu
portocaliul lu i ud. U ite-i, ascultă nici un preţ, dom nul îl ia în
m ai m oară şi câte u n sondar. L u­
m ea m erge în a in te. M erge pe acordeonul şi-şi plim bă capul să braţe şi ca u tă s ă -l sperie.
vadă c e -i înlăuntru.
m aşin i. Trebuie ţiţei. Nu opriţi, — Altă d ată am s ă te las în ­
Au eşit dela schim b şi s ’au o- ch is în salon aş. N ’am s ă - ţ i m a i
sch ela pe loc p en tru n işte so n ­
dări. L ăsaţi-o, să cau te ţiţe i pre­ prit, Prea câ n ta . dau nici lăptic. Aşa.
Abia se vede. L ângă geam
tu tin d en i. Sondării vor m erge şi Sondării m ai sta u p u ţin şi
două fem ei cu şefu l de post. U na pleacă. V in a lţii, ş i pleacă şi
m a i supuşi din sa t la sch elă şi
j înapoi. Vă e m ilă de ei? F aceţi - d in ele râde cu to ată gura de ăia.
astupă acordeonul. A tât că are
' le, d-voastră, case pe roate... Departe, m unca fo rforteşte în
d in ţi frumoşi. C ealaltă tace şi se
sch elă şi poate că D ug m ai co n ­
u ită parşiv la şef. II iubeşte. Ş e­
ful işi trage ch ip iu l pe ceafă
tin u ă să latre la umbre...
Cel m ult la o lună, m oare. Intre până-’i cade freza pe tâm ple. Se C. L . V â l c e a n u
tim p. pentru c.lăm ânii . lui p o ­
stu l de prim ajutor îl îndoapă

— Cine e mai mare aici, peste as­
tea ?
Sondarul mă privi nedumerit.
Insistai.
__Peste tot, ce se vede.
Şi-i arătai sondele, până în fund.diniţe pline de tufănică iar în gră­
Omul îşi văzu de drum între mine
şi domnul fotograf, fără să-nu răs­ ciu. Fiecare vilă are felinarul ei.
pundă. II vedeam că râde în el.
ascuns. Mult mai târziu se îndulci spoiţi cu var sprijină în linie gardul
furându-mă cu coada ochiului.
— Noi suntem stăpâni.
îşi arătă cu amândouă mâinile,
dela cap până la genunchi, vestmin­ proaspăt. Intre ce se vede împre­
tele de coşar.
— Noi...
îmi dădui seama că sondarul spu­ jii îndoiţi de o povară nevăzută pe
ne mai mult decât vorbeşte. Con­
tinuă după o nauză imitindu-mi ges­ ne ducem. Pe când cartierul cu
tul cu care-i arătasem sondele.
— Le-am arendat.
Suntptn în dreptul cartierului a- cativ.
P o t e c a d e f ie r a J iţ e iu l^
coperit cu ţiglă nouă, unde locuesc
reprezentanţii streini şi câţiva in­
gineri. Cartierul e un orăşel adus
par’că din America împachetat în
lăzi capitonate. In faţa vilelor gră­
diniţe felinare pe suporturi de tu-
Nişte salcâmi tunşi „a la garcon“ si
de sârmă împletită în baclavale.
Până la prânz, mai e.
Cartierul miroase a reveneală, a
jur şi sondarul de lângă noi e un
contrast tiran. Sondarul are gruma-
care o cară sore schelă, încotro
lucrurile lui, stă gata să râdă.
Sondarul s’a oprit cu aer expli­
ÎN T Â I, sc h ela
Sondele se mută mereu, după bo­
găţie. De pildă, societatea are in­
dicii precise că într’un anume punct
pământul ascunde o pungă mare de
titei care abia aşteaptă exploata­
rea. Pentru o societate petroliferă
e suficient atât. încolo, oricare ar fi
greutăţile, ele sunt simple fleacuri
cari se obţin cu sume destul de
mari: pământul trebue supt, nea­
părat.
In câteva zile se ridică stupul
sondei. In alte două se începe fora­
jul. Şi după trei săptămâni sonda
suge, suge.
Raţionalizarea exploatării a scur­
tat timpul de forat o sondă dela un
an si jumătate la trei săptămâni.
Sistemul „rotary” împiedică erup­
ţiile şi obţine maximum de titei. Dar
distruge cu desăvârşire straturile
de pământ. Asta fiindcă forarea se
face prin torente de apă cari in-
filtrându-se printre falii provoacă
slăbirea subterană a regiunii. Noul
sistem de sonde a deslăntuit şi alte
dureri la Moreni şi în toată Valea
Prahovei. Reducând mâna de lucru
a lăsat mii de sondări fără pâine,
pe drumuri. La Boldeşti — cea mai
modern exploatată regiune — într'o
schelă de câteva sute de sonde, nu
sunt mai mult de 60 de sondări. Pe
acolo sondele sunt curate şi nu
poartă stupul deasupra. In fată au
şi răzoare chenăruite cu pietriş.
După ce sonda a băut toată ca­
feaua de sub ea si a trimis-o în cis­
terne rafinăriilor, începe să scoată
afară apă şi mâl. Un fel de lături
întunecate. E semnul cel mai cert
că sonda nu mai are ce face în lo­
cul ăla. Şi, într’adevăr, se mută.
Mai aproape sau cu totul în altă
parte, după ocazie. Azi se mută o
sondă, mâine se mai mută una, poi­
mâine două. încet, încet pleacă toa­
tă schela.
Pe unde a trecut o schelă ră­
mâne ca în palmă. Primele flori cari
răsar sunt romănitele. După ani în­
tregi. Pe urmă, pasc caprele. Sche­
la a ajuns atunci în zare...
i D U P Ă SC H E L A , SO N­
DĂRII
J Sondarul trebue să se ţină du­
pă schelă. Dacă schela se aruncă
într’o prăpastie (n ’aveţi team ă)
sondarul moare în braţele ei.
Fericirea pe care o visează el,
depinde num ai şi numai de ce
face şi unde se duce schela.
Faptul ăsta a iscat o problemă
care nu se va soluţiona nici­
odată. Este vorba de distanţele
pe cari le parcurg sondării din:
satele lor până unde muncesc,'
în schelă. Satele rămân pe loc.
S ch ela, înadins, fuge de sat. Aşa
p oate cu aceeaşi uşurinţă şi îm ­
bolnăvi. Nu. Ar în sem n a că i se
perm ite prea mult.
Ca să fi o ficia l bolnav, să zi­
cem de plăm âni, îţi trebuesc
stă ru in ţe personale şi foarte
m u ltă protecţie. Altcum n u reu­
şe şti d ecâ t să zaci pe picioare.
T uşeşti în tr ’un pum n ş i- ţ i spri­
jin i coşu l p iep tu lu i cu celă la lt
pum . Ai, m ai cu seam ă, călduri.
Iţi ard obrajii. M ai abitir ca
ţevile cari duc aburi la pom -
p agii. C hirovnicul n ’are nici o
inform aţie in legătură cu bolile
de p lăm âni. Se vede asta după
p iep tu l lui ca hârdăul. N ici nu
tu şeşte m ăcar. Te observă toc­
m ai câ n d îţi pui palm a la frunte
şi sta i cu o ch ii în ch işi.
— M işcă, m ă.
— Ard, d o m ’le Vasile...
— M işcă de lân gă ţeavă, că de
aia arzi.
Ş i ch irovnicul nu te slăb eşte
p ân ă nu fa ci treabă. N um ai aşa
pleacă. Când pleacă se u ită la
tin e peste um ăr:
— Hei, al dracului.
Rar, sondarul izbuteşte să co n ­
vin gă pe ăi de sus că e cu a d e­
vărat bolnav. Asta contituie m ai
m u lt un sem n rău pentru sondar.
M o ren ii, d in d e a lu l Ţ u ic a n ilo r
cu buline p en tru nervi şi îl s fă -
tu eşte s ă -ş i pună oţet rece în
creştetul capului. Ca să i se facă
O rîm a u n u i g a r d i a n p u b lic
o frecţie, sch eletu l sondarului
trebuie transportat din lo cali­
ta te. In Moreni, afară de odăiţa
p ostului de prim ajutor, m ai
d in G a la ţi
su n t şi anum ite perspective cari
com plectează destul de m u lţu ­
m itor a sisten ţa m edicală. Opera
EI a tras patru gloanţe asupra unui cârciumar
asta, veşn ic preocupată cu să n ă ­
ta tea sondărilor îşi continuă (de pentrucă ii ceruse plata
obicei) activ ita tea la 15 şi zân - GALAŢI, 10. — A utorităţile lo- ciumar. G radea a fo st grav ră -
tîiu l fiecărei luni când sch elele cale au prim it ştirea că gardia- n it la cap, gât şi în antebraţul
fa c p lăţile. Sondarul care se nul public D um itrache T ănase, m ân ii stân gi,
gân d eşte la să n ă ta te are m area din serviciul ch estu rii de aci, a i C eilalţi să ten i, a fla ţi In lo ca l
datorie să dea c â t de m ult din săvârşit o crim ă în com una Cu- j au dezarm at pe crim inal ş i l-a u
p u ţin u l lui. Dă sau nu dă, reţi­ dalbi, de unde este originar. predat jandarm ilor.
n erile se fac, totuşi, autoritar. Poliţistul s ’a dus în satul na­ V ictim a, în stare disperată, a.
S u n t u nii cari nu pricep u tilita ­ tal, spre a-şi aranja unele tre- fost trim isă la Tecuci şi in ter-
te a reţinerilor şi de aia. buri familiare. După ce şi-a pus i nată în spitalul de acolo,
P ână în 1928 Casa asigurări­ la punct chestiunile cari îl in te­ Gardianul asasin va fi Înain­
lor a econom isit cu ţârâita de1a resau, s ’a oprit la cârciuma lui tat parchetului.
sondării din M oreni peste 61 Ion Gradea pentru a se cinsti cu’
de m ilioane. D ela sondării cu diverşi cunoscuţi.
lea fă de 900 de lei pe lu n ă cari Cheful a continuat până târ­
nădăjduiau prosteşte că vor a- ziu. S’a consumat o apreciabilă
Un atac banditesc in
vea un sp ita l al lor. cantitate de vin. La un moment
Casa asigurărilor din M oreni dat, negustorul a pretins să i se
Bucovina
c â t a fo st p en d in te de P rahova, plătească băutura servită. SELETIN, 10. — In com una
a prom is sp italu l pe cu vân tu l ei Dumitrache Toma, supărat de
de onoare. A ctualm ente pentru această cerere, a scos revolverul “ .a .d.e ^ i ’l ^ v â r ş i t zilele
trecute un în d răsn eţ a ta c b a n ­
că s ’a făcu t o altă repartiţie, şi a tras patru gloanţe în câr- ditesc.
M ai m ulţi bandiţi, în arm aţi şi
m ascaţi, au pătruns în tim p u l
n opţii în casa văduvei M arocico.
D upă ce au m a ltra ta t p e fem eia
Marocico, ei au cotrobăit în to a ­
tă casa şi au fu rat o Însem nată
su m ă de bani.
S ’au lu a t m ăsuri pentru desco­
perirea tâlharilor.
Alegerea noului rector al
Academiei comerciale
din Cluj
CLUJ, 9. — Astăzi după amiază
avut loc, la Academia comercială di
localitate, sub preşedinţia d-lui Şte
fănescu-Goangă, rectorul univers!
taţii, alegerea noului rector al aces
tei Academii.
La despuierea scrutinului s‘a con
statat că au obţinut majorităţi în oi
dine numerică d-nii Evian, secreta
general la ministerul de industrie i
comerţ, Sabin Cioranu, di ectori
Băncii Naţionale din Cluj şi Gheoi
ghe Moroianu, fostul rector al câri
mandat a expirat de curând.
Potrivit legii învăţământului sr
perior, tabloul celor trei candidai
la postul de rector al Academiei cc
merciale din Cluj urmează a fi îna
intat ministerului instrucţiunii sin
gura autoritate in măsura să de
semneze pe noul rector al aceşti
instituţii.