PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ!

IN ZIARUL DE A Z I:
• Mersul înainte de*
pinde nemijlocit de oa­
meni, de pregătirea şi
calităţile lor • 31 mar­
in construcţia utilajelor
tie, data Intrării
funcţiune a numeroase
complexe zootehnice
în
pentru forajul
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN

A n u l XL Nr. 8 6 6 8 Sîmbătă 16 ianuarie 1971 8 P AG IN I - 4 0 BANI

Intercooperatiste. Ce în­
treprindeţi pentru res­
pectarea termenului ?
la mari adincimi
In cadrul recentei vizite de lucru in întreprinderi industriale din
Judeţul Prahova, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a oprit şi la uzina „1
Mai". Aici se produc zeci de instalaţii de foraj, exportate in cele mai
diverse colţuri ale lumii, sub firma UPETEOM (situată pe locul II io
producţia mondialăi. Secretarul general al partidului s-a interesat în­
deaproape de preocupările existente în acest sector — cercetare, proiec­

în t o a t e r a m u r i l e tare, producţie — şi a dat indicaţii preţioase privind activitatea de vi-

După cum se ştie, dezvoltarea diferitelor ramuri ale economiei se spn

CE SE AŞTEAPTĂ producţiei noastre materiale:

Jină astăzi, din ce in ce mai mult, pe utilizarea hidrocarburilor, aţit ca
sursă de energie, cit şi ca materie primă. Consumul lor simţitor marit a
dus la intensificarea efortului de descoperire şi exploatare a
zăcămintelor aflate la mare adîncime şi in interiorul platformelor con­
tinentale marine. Nu intîmplător, importanţa acestei acţiuni a fost subli­
niată în mod deosebit in directivele Congresului al X-lea al P.C.K., Pno
înscrierea ei in rindul programelor prioritare, ca sarcină a cărei solu­
ţionare este de interes naţional.

DE LA ADUNĂRILE preocupări susţinute pentru Interesîndu-ne in legătură cu sta­

diul îndeplinirii acestui program —
forajul sondelor de m a t s adineime —
ne-am adresat mai intii tovarăşului
dr. ing. Ion Adamache, consilier Ia
C.N.C.S., care ne-a spus :
„Lucrări întreprinse cu ani in ur­
fică, fiind menite să atingă cea mai
joasă cotă posibilă. Aceste sonde vor
fi puţine la număr, dar experienţa a-
cumulată la săparea lor va avea re­
percusiuni favorabile asupra tehnolo­
giei sondelor adinei săpate în scopuri
economice

GENERALE mă au dus la ideea că in subsolul Cu cit creşte adîncimea. forma­

RIDICAREA CALITATIVĂ ţării noastre pot exista acumulări de

hidrocarburi situate la mare adin-
cime. Ulterior au fost efectuate pri­
mele foraje de mare adîncime. Ast­
fel, în 1964 s-a atins adîncimea de
5 315 m la sonda 909 periş ; în 1936 a
ţiunile traversate devin mai greu de
săpat (fo’-abilitatea scade). Chiar,
formaţiunile care, în condiţii de su­
prafaţă, au o rezistenţă redusă la fo­
rare, la adîncime se forează tot atît
de greu ca şi rocile dure. Se cere
fost depăşită adincimea de 6 000 m, deci ca echipamentul folosit să facă

ALE SALARIAŢILOR A ACTIVITĂŢII ECONOMICE la sondele 904 Urziceni (6 001 m) şi
901 Ţicleni (6 016 m) ; in sfirşit, în
1968 s-a ajuns la 6 204 m, la sonda
922 Ghergheasa. Sondele amintite au
constituit prima jalonare de cer­
cetare, avînd un caracter de refe­
rinţă. Rezultatele obţinute pină acum
de la sondele care au străbătut for­
faţă condiţiilor deosebite (tempera­
turi şi presiuni mari, prezenţa de a-
genţi corozivi etc.) — şi cercetarea
are un cuvint greu de spus in aceas­
tă privinţă.
— Deoarece forajul şi exploatarea
la mare adîncime şi pe platformele
continentale maritime pun probleme

din Întreprinderi ENERGIA ELECTRICĂ

maţiunile la adincimi mai mari de noi, dificile. înainte de a se trece la
4 000 m au confirmat, in bună măsu­ realizarea instalaţiilor se întreprind
ră, perspectivele zăcămintelor si­ cercetări pe baza unor programe eşa­
tuate la mare adinclme. In ace­ lonate, ne-a declarat ing. Alcibiade
laşi scop, se caută să se rea­ Mihăilescu. dl/erio- al fustit’itulni de
lizeze un progres calitativ, prin cer­ cercetări şl proiectări de utilaj pe­
Timp de citeva săptămini. in întreprinderile industriale, pe şantie­ cetări sistematice în domeniul tehno­ trolier. Caracteristica esenţială a
rele de construcţii, în unităţile din transporturi şi comerţ, in institutele logiilor de foraj, de punere în pro­ programelor constă in abordarea
de proiectări şi cercetări se vor desfăşura adunările generale ale sala­ Producţia şi consumul de energie marele sistem hidroenergetic şi de ducţie şi exploatare a sondelor, cit unor teme cu aplicare imediată In
riaţilor. Semnificaţia aparte a acestor adunări este dată de faptul că electrică s-au definit în epoca con­ navigaţie de la Porţile de Fier, pe şi în privinţa echipamentului şi ma­ producţie şi a altora cu finalizare
ele au loc la puţin timp după încheierea cincinalului 1966—1970 — temporană ca indicatori esenţiali ai Ing, Octavian GROZA care-1 construim împreună cu R.S.F. terialelor necesare“. Încă îndepărtată dar cu realizări
nivelului de civilizaţie şi progres. Iugoslavia. In ultimul an al cincina­ Amintim că pină nu de mult, pă­ eşalonate pe etape.
care a însemnat o perioadă de muncă însufleţită şi de realizări remar­ Fără a exagera, se poate afirma că ministrul energiei electrice
cabile ale popoiului nostru pe drumul progresului economic şi social lului — 1970 — acest mare obiectiv trunderea in scoarţa terestră era li­ — V-ara ruga să precizaţi această
nici un domeniu al tehnicii actuala mitată de considerente tehnice : ma­
ai ţării — şi la începutul primului an al unui nou cincinal, care inau­ nu se poate lipsi de energie electrică, hidroenergetic, care este situat pe Idee..
gurează o importantă etapă in edificarea societăţii socialiste multila­ primul loc în lume după capacitatea teriale. echipamente şi tehnologii.
teral dezvoltate în patria noastră. devenită astăzi indispensabilă oricărei In prezent, cu mijloacele şi tehnolo­ — Rezultatele practice ale cercetă­
activităţi. Vasta operă 'de industriali­ ttvelor Congresului al IX-lea al unitară a hidroagregatelor de acest gia create pe plan mondial, s-ar rii pot genera noi teme : dispozitive
Expresie a dezvoltării democraţiei economice — care evoluează în zare a ţării, dezvoltarea susţinută a P.C.R. s-au materializat cu succes. tip şi pe al doilea loc în Europa din putea săpa pînă la 15 km — aproape
pas cu adincirea şi perfecţionarea generală a democraţiei socialiste tuturor ramurilor economiei naţio­ de aplicare cu ciclu scurt, care se in-
în ţara noastră — adunările generale ale salariaţilor au fost concepute Important este faptul că în această punct de vedere al capacităţii ener­ de două ori adîncimea maximă atinsă
nale, impulsul deosebit dat subramu- perioadă realizările energeticienilor getice totale, a început să producă. (în Texas, 7 724 m). Se opun, însă,
de partidul nostru şi se afiimă tot mai mult ca instituţii de autori­ rilor legate direct de progresul teh- Ing. Ion LAZAR
tate supremă in viaţa întreprinderilor şi organizaţiilor economice. Im­ noştri reflectă tendinţele principale, Sub raport statistic, 1970 a însemnat considerentele economice. Iată de cc,
nico-ştiinţific, mecanizarea complexă specifice progresului ştiinţific con­ probabil, cele mai adinei sonde vor a-
portanţa lor politico-soeială constă în faptul că asigură participarea şi modernizarea lucrărilor în agricul­ pentru ţara noastră producerea a 35 vea un caracter de explorare ştiinţi­ (Continuare în pag. a IV-a)
largă şi nemijlocita a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor — în tură, grandiosul program elaborai de temporan. Astfel, dacă pînă în 1965
dubla lor calitate de proprietari colectivi ai mijloacelor da producţie şi partid pentru 'electrificarea satelor ţara noastră nu dispunea decit de un
producători de bunuri materiale — la conducerea şi organizarea în­ singur grup de 150 MW, anii cinci­ (Continuare in pag. a IlI-a)
sínt doar ciţiva dintre factorii obiec­ nalului trecut au marcat instalarea u-
tregii activităţi economice, la exercitarea controlului muncitoresc asu­ tivi ai dezvoltării susţinute a bazei nor grupuri de 200 MW la Borzeşti,
pra gestiunii întreprinderilor, la dezbaterea tuturor problemelor ma­ energetice şi a producţiei de energie Luduş, Mintia-Deva şi de 315 MW la
jore de care depind bunul mers al producţiei, succesul îndeplinirii pla­ electrică. laţă de ce constituie un *Crt iova. Salturi spectaculoase s-au
nului. merit deosebit al partidului nostru
declanşarea in urmă cil mai bine de înregistrat şi in privinţa creşterii
Devenite foruri supreme _in_ir-trepi:iuclci:il<' nnastra- in fata cărora gerat am u mani ratam a- euzrftrn-
comitetele de direcţie prezintă dări de seamă despre activitatea lor, ÎffW fr
despre rezultatele obţinute şi perspectiva unităţii respective, adunările : cârii, condiţie determinantă pentru Craiova. Această orientate spre in­
generale asigură salariaţilor cadrul favorabil de a-şi spune deschis, succesul operei de industrializare so­ stalarea şi darea in exploatare a unor
liber şi' constructiv opinia asupra treburilor întreprinderii, asupra cialistă a ţării, de propulsare a între­ grupuri cu puteri mari şi parametri
neajunsurilor care se mai fac simţite, asupra modalităţilor şi căilor gii vieţi economice şi sociale pe culmi ridicaţi — pe care o vom menţine
de perfecţionare a activităţii economice, de a formula propuneri şi mă­ mai înalte. Efortul pe care l-au fă­ cu consecvenţă şi în actualul cinci­
suri concrete pentru obţinerea unor rezultate economice superioare. cut poporul şi statul nostru în gran­ nal — a permis creşterea simţitoare
Totodată, întărind răspunderea fiecărui lucrător pentru îmbunătăţirea dioasa operă de electrificare a adus a eficienţei economice în producţia
generală şi permanentă a activităţii întreprinderii, adunările generale astăzi România pe un loc remarcabil de energie electrică. Esenţial este că
ale salariaţilor trebuie să aprecieze in Ce masivă comitetele de. direc­ pe plan mondial : ritmul mediu anual au scăzut continuu investiţiile spe­
ţie şi-au făcut sau nu datoria, s-au preocupat de asigurarea condiţiilor de creştere a potenţialului energetic cifice, cheltuielile de exploatare şi
materiale, tehnice şi organizatorice pentru realizarea sarcinilor din s-a menţinut constant, de peste un s-au obţinut economii importante de
planul de stat. Supunind unui asemenea examen obiectiv, riguros, deceniu, la dublul ritmului înregistrat combustibil, prin diminuarea accen­
activitatea comitetelor de direcţie, adunările generale vor aproba sau pe plan internaţional. Ca o urmare tuată a consumurilor specifice.
infirma, prin vot deschis, munca desfăşurată de aceste organe colec­ directă, producţia anuală de energie
electrică pe cap de locuitor a sporit Un important loc in bilanţul reali­
tive de conducere, ceea ce demonstrează, o dată în plus, profundul de la circa 130 kWh in 1950, la 1904,8 zărilor cincinalului trecut îl ocupă
democratism care caracterizează funcţionarea acestei instituţii noi in kWh în 1965, iar în anul trecut a
viaţa întreprinderilor noastre. dezvoltarea puternică a construcţiei
ajuns la 1 700 kWh. de hidrocentrale. In această pericadă
J?e ordinea de zi a actualelor adunări generale ale salariaţilor se Fără a recurge la alte cifre, este
află înscris“ două mari puncte : analiza activităţii desfăşurate pentru a fost terminată centrala subterană
îndeplinirea planului pe 1970 şi dezbaterea sarcinilor de plan pe 1971, clar că una din etapele deosebit de de pe rîul Argeş, iar după încheierea
precum şi a măsurilor tehnice şi organizatorice pentru realizarea fecunde ale istoriei de două decenii lucrărilor primei trepte de patru cen­
exemplară a acestor sarcini. Atît dările de seamă cit şi dezbaterile din a picgramului de electrificare o con­ trale hidroelectrice construite in aval
adunările generale vor dobindi substanţă şi finalitate numai in mă­ stituie cincinalul 1966—1970. Exami- pe acest riu, au început lucrările
sura în care vor fi axate pe o problematică majoră şi de cea mai mare nînd tabloul realizărilor acestei peri­ pentru o nouă treaptă de opt centra­
actualitate, pe sarcinile izvorî te din indicaţiile preţioase cuprinse în oade, putem afirma cu mîndrie că le. Vom nota, ca cea mai reprezenta­
expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetului Exe­ Vedere panoramică asupra cen­
cutiv al C C. al P.C.R. şi a guvernului din 25 noiembrie 1970 şi în prevederile mobilizatoare ale Direc- tivă realizare a cincinalului trecut.
tralei termoelectrice din cadrul
cuvintarea la încheierea lucrărilor plenarei Comitetului Central din 16
decembrie, care au concentrat eforturile şi capacitatea creatoare a
oamenilor muncii asupra obiectivului ridicării calitative a activităţii
economice în toate domeniile, cibiectiv fundamental al planului pe
1971, ca de altfel al întregiilui cincinal actual.
In mod deosebit, va trebui să se insiste, pornind de la concluziile
Combinatului siderurgic Galaţi
— grupul de 100 MW.
Foto : Agerpres)
Doctorul
ce se desprind din analiza realizării planului De anul trecut, de la po­
sibilităţile şi rezervele existente, asupra problemelor legate de ridica­
rea eficienţei întregii activităţi economice, şi anume : valorificarea
superioară a materiilor prime şi a materialelor, reducerea consumuri­
lor specifice, creşterea intr-un ritm mai intens a productivităţii muncii,
Şl
sporirea producţiei prin folosirea mai bună a capacităţilor şi suprafe­
ţelor productive. îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea produselor,
PAGINA A VI A
reducerea cheltuielilor de producţie, sporirea rentabilităţii economice.
O atenţie aparte va trebui abordată problemelor legate de respectarea
riguroasă a obligaţiilor asumate prin contractele de livrări către alte REPORTAJ p r o fe s o a r a
întreprinderi, către piaţă, către partenerii externi, ca |i •
— D om nu' d o c to r ! P r in tr e c e i b o ln a v i n - a i a v u t g r ijă d e c o ­
p i l u l ă s ta 7
(Continuare in pag. a II-a) PE GLOB D o m n u ’ d o c to r
sc o a lă o d a tă c u s o a ­
r e le . L a s t r i g a t u l o m u ­
te se a flă şi c u r ie r ii. N e ­
p o tu l : „ D o m n u ’ doc­
to r , v e n i ţ i v ă ro g la
— Mat a m n o u ă a-
c a să .
lu i c u g la s u l d o g it d e b u n i c u ’, e s te u m fla t — F rum os.
n e s o m n , ie s e i n cer­ t o t “. „ D o m g iu d o c to r , — F ru m o s, d a r ca m
d a c . „ E i, c e - i ?“ F ă ră b u n ic a a a v u t a z i- m u lt.
a a ş t e p ta r ă s p u n s , se n o a p te fr is o a n e , şi m ai U n flă c ă u c u b u z e le
în to a r c e in a n t r e u , s c o - tr e m u r ă şi a c u m , să -i u m f l a t e c a u tă să in t r e
IN ORAŞUL ZALAU Ideea de a întreprinde o celei relatate, care persis­ a doua zi chiar din ca­ ţul unor servicii publi­ lucrare LA.L. o taxează
ţ i n d u - ş i d in m e r s p i j a ­
m a u a . O m u l d e -a ja r ă
c a d ă d i n ţ i i , n u a lia 1“
— V in . v in ...
in c u r ie . P r ie te n ii c a -
r e - l în s o ţe s c ii s p u n
investigaţie mai amplă in tă in acest sector. După, binetul tov. S. Catrina, ce (dintre cele mai im­ cu 10—15 lei n.t).). Uneori, se s tr im b ă d e d u r e r e . J u m ă ta te de k ilo m e ­ S a n y i.
zona serviciilor publice părerea mea, este inadmi­ vicepreşedinte la coopera­ portante) ! Concret, e vor­ cheltuielile de deplasare T r e b y i e să i s e s c o a tă t r u în jo s u l s a tu lu i, — C e s-a i n t i m p l a t ,

Se conturează nona din cooperaţia meşteşugă­

rească ne-a Host sugerată
de citeva scrisori sosite a-
sibil ca intr-un oraş — in­
diferent care — să n-ai
posibilitatea (la preţuri
oficiale, fireşte !) să-ţl re­
proape concomitent pe a-
tiva sus-pomenită. Şi ce să
vezi 7 Am avut succes !
Dispecerul ne-a răspuns
politicos că, oricît d e’ ur­
ba de o foarte largă gamă
de servicii la domiciliu :
depanarea sau refacerea
Instalaţiilor electrice, spar­
ale lucrătorului sínt mai
mari decit încasările.
Avem şi noi convingerea
m ă s e a u a , t n b u c ă tă r ie
E r z s i a p u s l a p t e l e la
fie r t şi se o c u p ă de
a lţi d o i k ilo m e tr i
d i r e c ţ ia o p u s ă , a p o i cu
in S a n y i ? — îl î n tr e b .
— N im ic .
— D a ’ la n a s ş i la
că aşa stau lucrurile. Dar, E n ik ő , c a r e a b ia a î n ­ g u ră c e -a i p ă ţit 7

platformă industrială dresa redacţiei.

Zi de zi, la Sălaj se constru­
ieşte intr-un ritm impresionant.
Constructorii au semnat certifi­
catul de naştere al zonei indus­
triale încă de la începutul anului
1968, cînd au pus temelia Fabricii
mea o conductă de apă
„Intr-o
noapte s-a spart in casa
pari, la timpul optim, in­
stalaţiile din apartament,
aparatele de us casnic
gentă ar fi lucrarea, va tre­
bui să aşteptăm (un timp
nelimitat) pentru că n-are
geri de ziduri, repararea
instalaţiilor de apă, între­
ţinerea unor aparate de uz
ca reprezentanţi ai opiniei
publice, punem la rindul
nostru o întrebare : E oare
v ă ţa t să vorbească.
V o r b e ş te a tît d e m u lt,
d e p a rcă a r ră s p u n d e R eportaj d e
— A m c ă z u t.
— Unde, c u m ?
— Nu ş tiu . D e fa p t,
caldă^ Cui să mă adresez ? cine s-o execute. Fiind da casnic in termenul de ga­ vinovat solicitantul pentru d e d e s fă ş u r a r e a cam ­ l e p r e a p o a te să m ă fi
Fireşte, cooperaţiei meşte­ că, in cazurile semnalate, p a n ie i d e r e c o lta r e a bă l u t c a r e v a :
şugăreşti. Ani folosit, in cooperaţia n-are... preţuri î c a r t o fi l o r d i n J o s e n i . A
SÜTŐ András — C in e să t e fi
zadar insă, toate numerele Lucrările Ia domiciliu, ori­ p o r n it d e j a p e p i c i o a ­ b ă tu t 7
de telefon ştiute. Nu mi-a cum, sínt executate. Ni­ re . „ P r i m e j d i e “ : o ri — P ă i lo c m a ' a s t a - i 1
răspuns nimeni. închis meni nu poate lăsa să-i f u g e e a p r in to a te u n ­ D a c ă a ş şti...
peste lot ! Pînă dimineaţa, curgă la infinit apa prin g h e r e le . o r i d ă l a p t e l e S e a şe ză p e m a r g i­

de robineţi. Alături, in plină con­
strucţie, se află Fabrica de armă­
turi industriale din fontă şi oţel,
care va produce anual peste 12 509
tone armături metalice, tn apro­
piere se află în construcţie Fi­
latura de bumbac, în care se
PREŢUL SERVICIILOR
apa a inundat casa scărilor casă. nu poate sta fără fe­
şi liftul, apoi s-a infiltrat restre, fără lumină. Dar la
in ziduri“... cine apelează ? De foarte
Aşa îşi începe scrisoarea multe ori, ■la meseriaşi a-
I. Marin, lucrător la F.C. matori, ocazionali, fără
„Bucureşti“. Pentru că sin­ autorizaţie, dar cu preţuri
tem intru totul de acord cu (sărate) bine stabilite ! Am
c ă r u ţa la B o r z o n t, a p o i
in fo c , ia r E r z s i — fa la
ia r ă ş i î n a p o i „M er­ n e a c e r d a c u lu i ş i. im -
in c a s ă — n u ş t i e d u p ă p re u n in d u -s i m iin ile .
geri • u h d e - o m vedea
care să a le r g e m ai
cu o c h ii“ — s p u n e F eri se u ită la c e r , d e p a r c ă
in tii. l- a r a fla a c o lo p e c e l
b á c s i, v i z i t i u l . M a n y i-
N ic i n -a p u că k a , d u p ă c e îşi p r i m e ş ­ ce l- a b ă tu t
s e - a ş e z e la g u s ta r e a d e I e s in fa ţa p o r ţii, la
t e O b iş n u ita p o r ţ i e d e
d im i n e a ţ ă , d o c to r u l b ă ie ţi. C a u t s ă - i d e s -

vor realiza anual 4100 tone de
fire bumbac cardate şi semipiep-
tănate.
Intr-un stadiu avansat de
construcţie se află şi Complexul
pentru valorificarea legumelor
şi fructelor, care, Ia sfîrşiUU
anului curent, va fi dat in
funcţiune la întreaga capacitate.
Nu peste multă vreme se va
încheia construcţia etapei a
doua, în urma căreia întreprin­
derea de produse ceramice pen­
tru construcţii îşi va spori capa­
citatea de producţie. Tn final,
aici se vor produce anual 30 mi­
lioane cărămizi, 18, milioane ţi­
gle, importante cantităţi de fîşii
ceramice prefabricate.
V. RUSU
corespondentul ,,Sc!nte;i’
ele, reproducem din aceeaşi
corespondenţă şi unele con­
sideraţii de ordin mai ge­
nerai : „Fiecare dintre noi
constată cu uşurinţă cite
eforturi materiale se fac
pentru perfecţionarea ser­
viciilor publice. Apar me­
reu noi unităti meşteşugă­
reşti : se realizează astfel
apropierea „centrului de
comandă“ dd domiciliul ce­
tăţeanului. cerinţă de prim
rang pentru o deservire
caracterizată de prompti­
tudine. Am convingerea că.
pentru atingerea scopurilor
propuse, cooperaţia dispu­
ne acum de posibilităţi ma­
teriale şi forte do muncă
suficiente. Tocmai de a-
ceca surprind peste mă­
sură defecţiunile de tipul
FĂRĂ PREJ
Corespondentul nostru
nu ne-a comunicat nume­
rele de telefon folosite in
noaptea cu pricina. Noi
însă am telefonat şi de la
domiciliu şi din sediul re­
dacţiei la dispeceratul
cooperativei metalo-casni-
ca — telefon 14 6181. Te­
lefonul a zbimîit acolo o
noapte întreagă, iar spre
dimineaţă n-a mai z.birniit
deloc — sărise pesemne
din furcă ! Nimic ! Ulti­
mul apel telefonic am a-
vut inspiraţia să-l lansăm,
faţă, tovarăşul vicepreşe­
dinte a socotit de datoria
sa să ne furnizeze expli­
caţiile de rigoare. Din lun­
ga convorbire care a ur­
mat am reţinut citeva idei
principale. In cooperaţia
meşteşugărească (nu e vor­
ba deci numai de coopera­
tiva metalo-casnica), u-
nele servicii publice sínt
prost organizate pentru
că. n-au preţ. UCECOM
şi Comitetul de Stat pen­
tru Preţuri n-au reuşit
Încă să stabilească pre­
ranţie, lustruirea mobilei,
lucrări de lăcătuşerie şl
chiar înlocuirea geamurilor
sparte.
— De fapt — ne-a in­
format tov. vicepreşedin­
te S. Catrina — exis­
tă preţuri şi pzntm a-
oeste lucrări. Ele însă au
fost stabilite cu mulţi ani
iu urmă şi intr-o larmă
necorespunzătoar**. Pentru
o lipitură, de pildă, tariful
indică o taxă de 1,50 lei.
E un tarif extrem de re­
dus (intr-adevăr, aceeaşi
făcut cunoştinţă cu unul
dintre ei. Pe strada Matei
Voievod nr. 115—123 se
stinsese intr-un apartament
lumina ; dar iată că a apă­
rut Soare i. ! In doi timpi
şi trei mişcări şi-a înca­
sat preţul : „doi poţi“. Prin
urmare, tărăgănarea stabi­
lirii preţurilor are două
consecinţe : a) cetăţeanul
rămine la cheremul a-
matoriior (de fapt, mulţi
dintre ei sínt mese­
riaşi cooperatori, care lu­
crează „pe cont propriu“);
Gh. GRAURE
D. MINCULESCU
I (Continuare in pag. a Il-a)
•sc o a te p r im a m ăsea
s tr ic a tă , ia r i n t r e d o u ă
îm b u c ă t u r i ş i p e c e a
d e - a d o u a . P in ă v in e
o ra c o n s u l ta ţ i e i , in f a ţ a
c a b i n e t u l u i d o c t o r u lu i
de c ir c u m s c r ip ţie se
a d u n ă u n în tr e g g ru p .
F e m e i, c o p ii, b ă r b a ţi :
0 p a r te d in e l fa c t r a ­
ta m e n t cu in je c ţii, a lţii
a u d u r e r i d e g it ; c o ­
p i l u l d in b r a ţ e le m a­
m ei „a p l i n s ţo a lă
n o a p te a “, p e m o ş n e a g
R î n j u n g h i e în p i e p t ş i
a s im ţit şi a lte d u r e r i
c a r e -i d a u d e b ă n u it :
1 s - a în g r e u n a t m e r s u l
şi s e în tr e a b ă o a r e d i n
ce cauză
o v ă z , a le a r g ă n e o b o s i­
tă .,n e s u p o r t i n d n ic i u n
a n i m a i in m iş c a r e in
f a ţ a e i" .
★ S a n y i l-a g ă s it p a z n i ­
M ă i n v i r t p r i n c u r te ,
p in ă c e „ d o m n u ' d o c ­
to r “ — to v a r ă ş u l P a p p
Á r p á d , m e d ic d e c ir ­
c u m s c r ip ţie d in J o s e n i
— le fa c e o in je c ţie
b o ln a v ilo r , le c io c ă n e ş ­
t e s p a t e le , ii u n g e in
g it, in c e r c i n d să r e tin ă
c e e a c e îl i n t e r e s e a z ă
d i n s p u s e l e lo r.
— G r e ţu r i al a v u t ?
— O d a tă , r ă s p u n d e
s e c u i u l b ă tr in , a r ă tîn d
cu d e g e l u l .
— P ă i b in e , d e ce
c o s, c e s -a p e t r e c u t c u
S a n y i. C u o s e a r ă in
u r m ă fu s e s e r ă la c i r ­
c iu m ă , la u n p a h a r . P e
c u l d e n o a p te t o t in
d r u m , beat L -a tr a s
d e o p a r te , s i n u - l c a lc e
c a r e v a , ia r b ic ic le ta a
d u s - o la m iliţie .
— O s ă - l m a i c o s ta
H a s ta v r e o 75 d e le.
—* ti c o m p ă tim e s c b ă ­
ie ţii.
U rm ea ză c o m e n ta r ii­
le a s u p r a c e lo r p e t r e ­
c u te ’■
— U ite c e - i, to v a r ă -
(Cnntinuare
în pag a IV-a)