DEFECTELE IMBINARILOR SUDATE

La imbinarile sudate , pentru cele 4 clase de executie mentionate defectele care pot fi admise sunt:
Prin                  SUDAREA METALELOR  SI ALIAJELOR              
defecte ale îmbinărilor sudate, care pot apărea atit în sudură, cît şi în zonele învecinate  
cordonului de sudură, se înţelege orice abatere de la forma, continuitatea, dimensiunile,
TANAVIOSOFT  2011 
La clasa de executie I, nici un fel de defect.
aspectul,
C15    structura şi compoziţia chimică, prescrise pentru cusătură în normative sau caiete de
sarcini, 
La clasa care de conduc,
executieînII, final,
se admit la o reducere
crestaturiamarginale rezistenţeipe mecanice,
o lungime afectînd
de 10%defavorabil,din lungimea cusaturii
călire)
comportarea Clasificarea
Preîncălzirea,
Grăsimile,
In
De acest
care
aceea
Convexitatea
si cu adancimea maxima de: favorizează
caz,
se
construcţiei 15.8.ARDEREA
uleiurile, incluziunilor.
recomandă,
defectele
atrage,
excesivă. sudate fisurarea
vopselele
după
cordonului
Este pe
înun sine 15.7.LIPSĂ
lingă CORDONULUI
la
sau
defect
exploatare.cheltuieli
rece. al 15.3.FISURI
conducerea
de
alte sudură
De DE
substanţe
aceea, TOPIRE
suplimentare
sudurilor care DE
electrodului
oţelurile SUDURA
organice
de aparcolţ lapentru
cu
rădăcină
se
astfel
00,25%
caracterizatvapori-
execuţie
încît
(incluzi-
sînt
zează
să consi-
printr-şi
secon- şi
derate
uni,
evite
troldescompun
se
un şi
profil Incluziunile
crater
trecerea
totodată,
numai final
deosebit zgurii
condiţionat
la
etc.), de
înrăutăţeşte zgură
temperatura
deîn sînt
baia
convex mai sau
sudabile.
topită,flux,
condiţiile
.periculoase
arcului sînt
să seîn
deresturi
asigure
elemente
lucru
datorită de o zgură
ale amestecare
acţiunii
componente,
sudorului. sau lorfluxade
De băiicare
ceea au
concentrare
aceea,
cuce ră- la
ajutorul
duce
preîncăl- a ar-
mas Este
Defectele
eforturilor,
cului
zirea
apariţia în
pentru
se va
Fisurile, oîn defecţiune
cordonul
se pot
uncantităţi
aplica
reprezentînd de
clasifica
a sediscontinuităţi
sînt uşura
numai care
sudură. în
mariridicarease
în
puncte
—care : caracterizează
Mărimea
cazuri
în cordonulde
care acestora
laşisuprafaţă
amorsare
în scăderea
limitele prin
de sudură lipsa
variază
a incluziunilor.
necesare.
fisurilor.
in— de de legătură
la
a hidrogenuluidimensiuni
aLa între
executarea materia-
micro-
subşiacţiunea
oxigenului
unui
 0,3mm Este
pentru proces
grosimi chimic
de piese pana duce la se 10produc
la mm; fiesubstanţială timpul răcirii,
proprietăţilor me-
lul
cordon
şi de
scopice
deci,
tensiunilor
canice. bază
Conţinutul
depînă
la
Tratamentul şi
formare
sudură
Micşorarea cel
la de
cîţiva
de
termic
termice,acestora în
de adaos
fosfor milimetri
mai prea
sufluri.
de mulsau
detensionare.
fie sub acţiunea între
în
ridicat
se datoreşte straturile
secţiune.
alături
Acest
solicitărilor succesive
Incluziuni
de conţinutul
tratament,
arderii elementelorde montaj sau deale
are cametalului
zgură
ridicat
urmare,celor din
de aliere depus.
microscopice,
de carbon,
restabili-
peste exploata-Lipsa
limite
 exterioare,
de
apar, topire
contribuie
rea
re.
admise care
practic,
modificărilorpoate
şi se
în
mai pot
apare
toate
mult observa
în diferite
cordoanele
structuralela cu
fisurare.ale ochiul
locuri,
deŞi liber
în
sudură.
alte
cristalelor
precum şi oxidării fierului. Cordonul de sudură apare oxidat la suprafaţă, direct
funcţie
elemente Se
deformate, sau
de
apreciază
de cu
tipul
aliereajutorul
îmbinării
că ordinul
influenţează
recristalizarea, unor şide mijloace
anume
mărime
asupra
difuziunea : de a punere în
 0,4
evidenţă mm
numărului pentru
(soluţii de grosimi
penetrante, de piese
lupă) intre
; de15.4.PORI11 si 17 mm;
ŞIde SUFLURI
şi,  Curentultotal
pericolului
hidrogenului,
examinat de incluziuni
fisurare.
ladeîmbătrînirea
microscop,
sudare De
prea se aceea,
după
mare.observă zgură
se atribuie
deformare.
Temperatura este
incluziuni Se aproximativ
acestora
băiiurmăreşte
dede zgură.un
metal 10 3/cm
coeficient
: topit,
Acest de
defect, 3. Cantitatea
echivalenţă
determinată se datoreş- în
 interioare,
greutate,
în raport
Porii care
relaxarea
primul a
cu
lipsă nu
carbonul.
de pot
incluziunilor
optimă fi observate
este
alaterală;
tensiunilorde cu
circa ochiul0,5%
17 interne liber.
din greutatea
;a curentului cordonului de sudură,
 0,5te mm— pentru
în
Fisurile
de curentul grosimi
şi suflurile,
pot fitopire
rînd
de desînt
—
situate
sudare, piese:micinupeste
intensităţii cavităţi
trebuie prea mm.
să mari
în cordonul
depăşească deanumite
sudură, de sudare umplute
limite. sau vitezei
cu
Reacţiile gaz, de
Defectele
dacă
cavităţi
sudare acesta
 mărirea
prease
lipsă
care pot
estede
mici.
pot datora
bine
ductibilităţii
topire
fiauArderea,
dispuse unor
executat,
la baia greşeli
rădăcină;
haotic
estede iar
materialelor la de
favorizată
în proiectare
cordoanele
cordonul fragilizate
de un de arc a
de construcţiilor
slabă
; de sudare
sudură. calitate
Mecanismul prea sudate,
incluziunile
lung tehnologie
formării
care uşu- de sudare
pot
chimice care loc în sudură sînt accelerate odată cu creşterea tem-
necorespunzătoare,
ajunge lalipsă
în3%.
 pătrunderea
înrăutăţirea alegerea minimă greşită a
asolubilitatea materialului
caracteristicilor de adaos, nerespectarea în condiţiile
rează
acestora
STAS
Pentru 7194-65
peraturii, în
crestaturile de
cordonul
suduri, topire
prescrie
însă are loc
creşte
marginale de
oxigenului între
şisudură
pentru la straturi.
la
trecerea
carbonul
dispuse CS ;metalului
locul fata inmaterialului
Fig.15.9.2
de sudură.
echivalent
gazelor fata înDacă
din Cstare
t înde
metalul
sau rostulde
%lichidă bază.
între
următoarea
otopit.
parte în
Odată tablele
stare
si de cu care
răci-ase
solidă,
formulă
alta : cusaturii,
industriale
cîndrea
îmbină Pentrua
Compoziţia
 unui
solubilitatea
este ina proces
îndeplini
zona
prea chimică
de
mare, tehnologic
gazelor,legăturăa
poate incluziunilor
dezideratele
scade. ZL constantde mai şi
de
Fig.15.5.3.Incluziuni
de asemenea
Sedintre
formează repetabil.
zgură,
sus,
cordonul trebuie
dedepinde
de zgura ca
sudură de
materialul
şi compoziţia
materialul să înveli-
contact ;
de bază
prescriptiile seşi refera la suma
solidificarea, adancimilor
cantităţile mai mari să
crestaturilor. deapară
bule
gazede acest
nu gaze
potdefect.
ficare
evacuaterămîn în în între-
şului
fiesubliniat Abaterea
electrodului,
încălzit pînă poziţiei
la otimp relative
fluxului
anumită de a semifabricatelor.
sudare,
temperatură, de reacţiile
o singură de oxidare
dată, care au loc în meta-
Este de cu faza
gime % solidă,
şiîn
Mn căzona
%Cr
astfel,atîta
la bazade
%
apar influenţă
Ni %cîtMo
obţinerii
mulţi nupori termică
au
%Cu
unor atins
sau % ZIT;
cusăturidimensiunile
Siîn%
sufluri, Pin cordoanele
de sudură deîn
necesare cuptor
desprinderii
calitate,
de sudură. închis.
stă, alături La
şi ieşi-
de calificare,
traturi,
lul lichid
atingerea
La Fig.15.3.Lipsa
clasa de incluziunile
al
în
executie băii
temperaturii de
materialul
III, de
sudură.
se zgură
de
de
admit bază se
tratament, datoresc,
MB.
crestaturi are loc
marginale condiţii
o scădere pe normale
o a tensiunilor
lungime de execuţie,
interne, neaten-
ca
rii
corectitudineala suprafaţa
 Sudarea 
şi de metalului.
aliniere/
conştiinciozitatea
la temperaturi
Fig.15.9.Sufluri 0,0024tC sudorului
joase. Cînd e  %C se  în Fig.15.4.Crestatura
executie.
face sudarea în condiţii la
Fig.15.10.Poride temperaturi lungimea
tot
radacina/ de 10% din
ţiei
apoi,
siLa sudorului
la răcire,
arderi, nu lasă îndepărtarea
se se potproducă
obţine zgurii,
din nou
ameliorări cît
o şialealegerii
oarecare structurii uneiprin
creştere ordini
a sau depuneri
acestora.
tratamente Pentru neco-
obţi-
cusaturii cu adancimea
convexitate
joase651541344 la maxima
radacina de:
(iarna), se observă o creştere a vitezei de răcire şi cristalizare crestatura atermice
metalu-
respunzătoare
nerea
şi delui unui
aceea, aceste a straturilor
tratament defecte de sîntde nepermise
detensionare sudura. eficace, se recomandă
la construcţiile : şi oxizilor
băii de sudură, ceea ce duce la îngreunarea ieşirii cu gazelorsolicitări mecanice. la
 Cordoanele
0,3 mm pentru de sudură
grosimea
suprafaţa sudurii. în asemenea arse,
piesei trebuie
pana înlăturate.
la 5 mm;
situaţii,Fig.15.3.5
Fig.15.4.2.Pori sesimăreşte
sufluri energia liniară de sudare,
în
 5% din care t,
se realizeazăeste
grosimea piesei grosimea suduri piesei
din mai
pentru care
grosimi se
multeintre sudează,
straturi,
6 si însemm;
20 mm,face iar C, Mn, Cr, Al
preîncălzirea etc., sînt
pieselor ca-
avalorile,
materialului
În desudăribază. aleExistă 15.6.LIPSA
astfel posibilitatea, DE PĂTRUNDERE săprin se formeze în restul de metal
resufluri
cazul în alungite,
se sudeaza. procente,
unor sînt acele
elementelor
ale sufluri
oţelurilor care
de aliere.
au forma
anticorosive, diferită arderilede cea sferică
parţiale şi care
ale ele-
topit,
 1,0 mm
mentelorau construcţiile
constituenţi
pentru
dimensiunea
de aliere,grosimi sudate
peseceabază
de
pierde sădenu
piese
mai sulf,
mare fie introduse
peste
rezistenţa fosfor,
20 mm.
de-a la siliciu
lungul încordonului
coroziune. cuptorul
sau alte dede
Se recomandă, tratament
elemente, sudură. termic
alîncăroracestpunct dacăca
caz,
de Nepătrunderea
piesele temperatura
Relaţia,
topire este
sudate scoate
mai materialului
să acestuia
înîncălzească
sescăzut.evidenţă depăşeşte topit
că, după
simultanpe toată
320carbon,
°C±20 secţiunea
°C
la temperatura ;
fosforul necesară
este sudurii,
elementul
de topire. Această se nu-
cel mai condi-
meşte lipsă de pătrundere. Fig.15.9.3
ţie 
este temperatura
defavorabil,
Cauzele îndeplinită principale
urmat ladedescoaterea
molibden,
ale
sudurile din
apariţiei cap cuptor
crom defectului,
la cap.
Pentru crestaturile marginale dispuse fata in fata sau de o parte si de alta a cusaturii, prescriptiile
Fig.15.3.1.Fisura longitudinala şi a subansamblelor
mangan,
Sudurile sînt în:
de
Fig.15.3.2.Fisura timp
colţ ce sudate
cuprul
trebuie,
transversala să
în şi fie sub
nichelul
general, 300
săau se
refera la fieosuma °C;
influenţă
evitate.
Aceşti adancimilor negativă
constituenţi, mult
crestaturilor.
rămîn mai în mică. La
stare
Lipsa de aliniere (denivelare), se defineşte prin nerespectarea coaxialităţii
15.5.INCLUZIUNI
Pentru
Fig.15.7.1.Lipsa
aceasta
lichidă oţeluri
clasa
o de
anumită de nealiate
topire executie
durată sau se slab
după admit aliate, si
solidifica- care
cratere au insa de
Cauzele
 Umiditatea. acestui
Dacă defect,
în mediul potambiantficarbonul
: în care se sudează există o cantitate
adancimirea un
mici conţinut
prevăzute si cu treceri
oţelului, de carbon
formîndu-se
pentru line.
capetele Cc0,22%,
Fig.15.5.2.Incluziuni
astfel
celor odouăreţeapiese echivalent
de zgura
solidificată,
sudate . trebuie
umplută să lichid.
cu fie Dacă ma-
C, <0,50%. în
Cînd Particulele
Aceste
re de defecte
vapori,
conţinutul solide apar,
umiditatea
de C existente
şi deC obicei,
din poateîn
oţel, interiorul
cînd
depăşi
întrece materialul
o cordonului
anumită
limitele de de adaos,
limităde
mai sudură
în
şi,
sus, stare
în —
oţelul
este avînd
topită,
necesartopit, osăsefie
 să sesituaţie,
această limitezeasupra în perioada îmbinării
f de menţinere
acţionează laforţe,
temperatura atunci de apare
pot regim,fisuri. diferenţa Perico-
ajunge
La clasa Geometria
compoziţie
Incluziunile
dizolvă
de într-o
executie o teşirii
diferită
zonăde oxizi,
cantitate
IV sea muchiilor
— se
piesei
mai
admit sîntnumesc
ce
mare tablelor
oxizi
urmează
crestaturi metalici
de incorect
incluziuni. a
hidrogen,
marginalefi aleasă.
incluşiForma
sudată care
pe în
oşi În
duce lor,
masa
care
lungimestandarde,
poate
lanucordonului
a
apariţia
de fi10%
fost : sînt
sferică, prescrise
de
suficient
porilor plană,
sudură
în :
încălzi-
luate
lul maximă
de măsuri
fisurare speciale
delatemperatură
cald pentru
creşte, sudare.
între
odată diferitele
cu sporirea puncte ale
conţinutului piesei decare se
carbon, încălzeşte
deoarece la
unghiul
alungită
în de
tă timpul arcul deetc. teşire,
procesului
electric mărimea
şi defisurării
se solidificare.
datoresc 15.9.DEFECTE
rostului şi ade: pragului DEpentru FORMĂ tipurile de îmbinări, atît
din lungimea
măreşte cordonul
Uneori,
cca cusaturii,
50intervalul
°C, decu sudură.
amorsarea cu adancimea
condiţia
de ca
solidificare laurmătoarelor
maxima
gradientul rece
al adefost
întregului
cauze
cauzată
temperatură
material
: să
de concentrarea
şi, nu depăşească
în plus, creştelocală 20 a°C
pericolul
pentru
Lăţime
Înveli sudarea
neregulată
ş ul umed manualăa
al DEFECTE
cusăturii. cît şiDacă
electrozilor, pentru DE
esterostulSUDARE-RADIOGRAFII
sudare
un pieselor
alt automată.
factor dede îmbinat
care depindeeste mai mare
umiditatea.
eforturilor
pe metru unitare
liniar datorită
;Fig.15.11.Pori altor tipuri de defecte (pori, sufluri, incluziuni deTen- zgu-
de 0,3rupere
decît
Pericolulmm
Diametrul
Cauzele
cel
locală
pentru
prescris,
existenţei
 prea
geometria
datorită
grosimea
mare
principale
rezultă
unei
tensiunilor
piesei
alaleelectrodului.
apariţiei
cusături
umidităţi,
necorespunzătoare pana mai lainterne
La5 teşirii
defectului.
peste late
a mm;
sudarea
cauzate
şi dacă
limitele stratului
mărimea
de micşorarea
admisibile,
muchiilor de
Fig.15.12.Incluziuni/
tablelor: rădăcină,
rostului
apare unghi
alungirii.
îneste alegerea
neuni-
special,
de teşire la
ră,
dinţa nepătrunderi
Fig.15.5.Fisura
 să de nufisurare etc.).
transversala/
se încălzească la cald la Totodată,foc direct
depinde, anumite îmbinările
în ducemare la defecte
măsură, în
Fig.15.6.Fisura
sudate de material
careincompleta
compoziţia
sudura (exfolieri,
longitudinala/
sînt supuse chimică impuri-
trata-
ametal
mate-
 unui
formă,
electrozii
7%
tăţi),
rialului dinelectrod
Suprafeţele
fisura în
ce de
mentului
special
bazici
grosimea
la
apar mic, de
radacina
bază în rost
termic
diametru
pieselor
la
care sudare
piesei
cursul
cit şi deau care
în
pentru
inexistent
a operaţiilor
prea
detensionare.
celui
urmează
automată,
înveliş
de piese
sau mic
adaos. cu a
se
componenţi fi
obţin
grosimea
preaFig.15.4.1.Pori
premergătoare
realizarea
sudate
mic între piesele
fisura sînt
cordoane
higro-
intre 6 unei
acoperite
scopici.
si
radiala(stea)
si sufluri
operaţiei 20
de de băi
mm;
îmbina înguste
cu
Astfel, : ţunder
sudare, pot, de de
la de
acest ră- tip
topit,
mas
electrozi, decare la prezintă
laminare,
este suficientă pericolul
oxizi de
metalici, a nu
o umiditate deFig.15.9.4 putea
murdărie prelua
sau altefor
0,35% din greutatea învelişului tele
impurităţi de contracţie
care ajung ce apar.
pentru în baia aDe
asemenea, Fisuri genera
de crater. fisuri.
aceea,
1,5
de Dacă mm
sudură pentru
se viteza
tinde15.2.REPREZENTAREA
dînd înpiese
de practică,
naştere cu
separaţie grosimea
lade săasudură.
se
incluziuni.
bulelor peste
aleagăDe DEFECTELOR
De
de 20 mm.
unaceea,diametru
aceea,
gaz este semai dede
recomandă DE
electrod SUDARE sau
curăţirea sîrmă de
suprafe- suda-
apare Măsurisufluri
Faţătehnologice
curăţirea
de în cordonul
fisurile
Fig.15.3.3.Fisura
neîngrijită
speciale
la rece, apentru
tablelor
fisurile
longitudinala decare
evitarea crater se sudează,
trebuie
fisurilor
prezintă
Fig.15.3.4.Fisurala micăsă
rece. :fie
anumite
decît
ţunder,
uscaţi
transversala
viteza
vopsele,
înainte
particulari-
de crista-
de
rugină,
uti-
Pentrure ţelor
lizare, Frîngerea,
mai
crestaturi
lizare, mare.
pieselor
bulele reprezintă
Unpe
de
marginale diametru
gazo lăţime
rămîn nerespectarea
dispuse prea
egală
prinsefata mare
cu circa
între
in fata unghiului
poate de
cristalele
sau duce
două
de o prescris
la
ori
formate
partelipsa
grosimea
si deîntre
şi
de alta axele
pătrundere
viitorului
astfel, a apar celor
cusaturii la două
rădăcină
cordon
pori în
se cu-
dau delaaceleasi
Lacircauncare
tăţi.Preincălzirea. două
cordon împiedică
ore,
Micşorarea la temperatura
de sudură, realizarea
vitezei
craterul unei
de
B.FISURI de aproximativ
fuziuni
răcire
apare LAse poate
datorită corecte
RECE. 250
obţinea°C.
retragerii materialului
Fluxul
prin prea bazic topit
preîncălzirea
rapide folosit
a cu
elec-
conditii ca piese.
sudură.
sătură.
la clasele Gazele fidede aflate
executie în
depori
IIde siuscatşi sufluri,
III; silalao aceasta sînt înclasa
general de compuşi
executie seaiadmithidrogenuluicratere
sudare,
materialului.
trodului. vaBaia
materialul asemenea
Diferenţa
topită subţirebaz temperatură A.FISURI
a craterului temperatură
dintre
final LA nubaia similară.
CALD.
poate de sudură
prelua şi materialul
eforturile de con-decu ba-adancime
mica. ză, seRugozitatea
,azotului şi oxigenului.
micşorează, rezultată
reducîndu-se la debitarea
Practic, însub toate
viteza tablei
cordoanele cu
de răcire care flacără,de400 pot
sudură
nu fi locurile
se formează
maigenerate
atinge unde,
valori în
gaze,
critice.
tracţie Fisurile
şi astfel, la rece, apare sefisura
formează la răcire. temperaturi de °C de mai
timpul
însă într-un
Preîncălzirea sudării, cordon
mai se depune
de sudură zgură, fără carepori, este greu
acestea de
sînt înlăturat.
evacuate De aceea,
înainte de urmele
solidifica- de-
mulţi Sefactori
formează
Fisuri dintre
 intensitatea
la laare
rădăcină. care,şi
temperaturi
prea alte
viteza
mică efecte favorabile,
adecurentului,
răcire are
apropiate dedeciun carol
limita : hotărîtor.
căldurăinferioară In
insuficientă decazul că viteza
solidificare
pentru a de
în-
Pentru toate
bitării
rea băii clasele
tablei,
topite. de executie, sudurile
trebuie îndepărtate prin polizare. se vor executa numai de sudori autorizati; volumul
controlatbăii
 Umiditatea
răcire uşurarea
deametal
al aspectului
îmbinării difuziunii
călzirea
topit, sudate,
materialului
existentă
exterior atunci hidrogenului
trebuie
depăşeşte
pecînd samaterialul
de
semifabricat, bază —;care
viteza
fieFig.15.9.1.Defecte
de 100%. fluid
în contribuie
critică
special şidede
solid larăcire,
forma în mod
există
începutul apar în hotărîtor
transformări
acelaşi
cordonului la fi-
timp. deSoli-
structurale
dificareasurare mai
 — în şimaterial
uşurarea
avansată
viteza mare ca,
în
de degajării
trecerea
acest
sudare, interval
care
sudură, poate să contribuie la formarea de sufluri. De aceea, în situaţii cînd umi-altor
faze:poate gaze,
austenitice
de prin
temperatură
duce la careîn martensită.
depunerea se
a evită
unei formarea
anumite Se
materialului formeazăde
game de deast-
Pentrufel,
elemente
de toate
pori
zone
sudură
ditatea sau
estecu
declasele
sufluri
duritate
aliere
adaos,
cuexcesivă,
lăţime de
:(Mn,
fiînainte executie
; variabilă
mărită Cr,
aceasta Mo,
ca materialul nu
şiurmează
.cu Va),
Acest sunt
posibilităţi admise
modifică
de
defect bază reduse
poate defecte,
săde
compoziţia
să aibă ca:chimică
deformare
timp
apară fisuri
să
şi in
pentru
însecondiţii cusatura
a băii
încălzească prelua-
de
normale lasau in zona
metal
influentata
Suflurile
Particularităţile
Majoritatea
termic,
pot
arderi, formării
incluziunilor
suprafete fisurilor
se datoresc
spongioase lasă fie
rădăcină înlăturată
îndepărtării
sau pori (fisură
deschisi,
prin
insuficiente
preîncălzire.
a primului
curgeri a strat)
zgurii
de constă
metal de pe
topit. Pentru
rea
topit
de tensiunilor,
sudare
reducerea
faţă de temperatura
sub cea zone înde
intensităţii
influenţa care
unor topirepot
tensiunilor
factori lua
; naştere internefisuri.
perturbatori, prin reducerea
ca : variaţia gradientului
tensiunii înde reţea,
în faptul
straturile că
de semifabricatul
sudură depuse fiind
anterior, încă Fig.15.9.5
destul
sau, în de rece
cazul la
sudării depunerea intr-o primului
singură strat,
trecere,
clasele devariaţia
executie
temperatură I si II nu
diametrul demaxim se admit în
electrodului crestaturi
timpul prea marginale,
desfăşurării
mic, cratere
aciclului si defecte
termic de de racordare.
sudare.
viteza
conducerii
Fig.15.1.
sufluri
Impurităţile. vitezei
deLipsa
sferice,
răcire Suprafeţele
incorecte
de atinge
înaintare
după
patrundere/ a
forma
valori care
electrodului
a electrodului
mari
lor
urmează sferoidală săînsau
Fig.15.5.1.Incluziuni
şiînastfel,
vederea
special
fie ; sudate,
atunci lacînd
tractorului
seFig.15.2.Concavitate
măreşte
eliminării
table
trebuie
pericolul
groase,
decurăţite
suflurile
zgurii.
sudură
lade
unde,
de cu
apariţie
Datorită
radacina/
pierderi-
datorită
această
grijă a unor
conduce-
unor
delipsa
înţepeniri.
formă
Cauzele
ţunder,
de topire
le
au de
rugină
la
căldură
La
dimensiuni
acestor radacinaşi apariţia
defecte,
coaja sînt de mar
lăţimii
submilimetrice
sînt:
la neuniforme,
asamblarea
laminare. se
De numesc se
incorectă
asemenea,
patrundere
mai pori;arecomandă
semifabricatelor,
trebuie
excesiva la să verificarea
fie
radacina apari-
înlăturate legă-
structuri
rii de
De compoziţia chimică,
necorespunzătoare călire. a depinde îndeprimul
electrodului diametru rînd,prea viteza mare, criticăsau de răcire.acţiunii
datorită Car-
rii
ţia cablului
completunor
Fig.15.13.Sudura
de piesă,
deformaţii
substanţele in exces/
verificarea
înorganice
timpul sudăriistării datorită
clemelor de contactinsuficient
numărului
Fig.15.14.Rizuri
la masa. de puncte de
bonul
de suflare este aelementul
arcului, arecare loc joacăo păşire rolul a primordial.
zgurii
Fig.15.6.1.Lipsa spre
de La
înainte.
patrundere sudare,deînsuprafata/ condiţii de răcire
prindere, Fig.15.7.Incluziuni
incompleta dispozitive
la radacina dede sudare
zgura insuficient de rigide. stropi Fig.15.8.Incluziuni
Pentru evitarea defrîngerii,
zgura se
normale, cu conţinuturi de carbon peste 0.25% pot apare structuri martensitice (de
10 
11 
12 
13 
14 
15 
16 
17 
1 
2 
3 
4 
5 
6 
7 
8 
9 
Autor : profesor Tănase Viorel