• 2 ® DRAPELUL ROŞU 8 .

7 0 8

CARNET CULTURAL • CARNET CULTURAL • CARNET CULTURAL’

F IL A T U R A DE M Ă T A S E N A T U R A L Ă - LUGOJ
Pe s c ene

LA PANOUL FRUNTAŞILOR
Recent, la Lugoj discutam la Comitetul municipal
partid despre Industria municipiului. Atunci m i-a fost pre­
zentată şl recomandată ca o întreprindere de primă mină cu
rezultate deosebite, Filatura de mătase naturală. Un colectiv
de oameni harnici şi pricepuţi, a căror dăruire muncitorească
e sinonimă cu dragostea de meserie; muncitorii, inginerii şi
tehnicienii de aici cunosc o singură direcţie de afirmare : ca­
litatea Ireproşabilă. Perenitatea unor tradiţii, intre care
aceea a Întrecerii cu prietenul şi colegul tău de muncă, e
ridicată In aceste zile care desfac evantaiul de succese şi rea­
lizări ale anului hotărîtor in îndeplinirea cincinalului Înainte
de termen, la înaltele cote ale conştiinţei comuniste.
vorbeşti cu oricine din Lugoj despre Filatura de mătase na­
turală, despre oamenii el şi despre succesele lor ai certitu­
dinea trainică a ceea ce înseamnă la cota anului 1973 o în­
treprindere socialistă modernă in întrecere pentru depăşirea
sarcinilor. Dar, această activitate avtntată pentru realiza­
rea exemplară a producţiei trăieşte intens, pulsind prin sute
de mlinl harnice, materializindu-se in ceea ce laconic numim
articol de cea mai bună calitate. Panoul de onoare al zia­
rului „Drapelul roşu“ vă prezintă astăzi şase femei — lu-
gojence harnice şi capabile, devotate muncii lor de mai mulţi
sau mai puţini ani, la o întreprindere a cărui prestigiu şi
marcă obligă — Filatura de mătase naturală.
Ajutoarea de maistru IOANA MUSTA şi muncitoarea
OLGA VOICE A — două fentei harnice, legate trup şi suflet de
fabrica în care lucrează. Destinele muncitoreşti ale celor
două filatoare se identifică cu destinul unei întreprinderi
fruntaşe, unanim apreciată.
Gemenele MARIA Şl ELENA MOTOŞ sint permanent in
întrecere. In muncă nu ţin seam a de faptul că sínt surori.
„Bătălia“ productivităţii le face să se măsoare una cu alta.
Dar amindouă sínt la fel de bune, muncitoare fruntaşe.
CONTRACTE
DE CERCETARE PENTRU ZIUA DE
de
Dacă
ELISABETA LENER şi-a
creat o personalitate, conturată
în dimensiunile muncii. Expe­
rimentata ţesătoare a făcut din
postura de fruntaş in produc­
ţie ceva obişnuit, firesc. Apar-
ţinind cu trup şi suflet filaturii
lugojene, Elisabeta Lener con­
tinuă munca pentru îndeplini­
rea sarcinilor la toţi indicatorii
de plan.
Cel mai frumos lucru din
viaţa unui muncitor cu expe­
rienţă este să ajute tineretul.
ELISABETA FOLK şi-a făcut
lin cult din preocuparea pen­
tru creşterea randamentului in
rnuncă a celor mai tineri. Prin
natura locului ei în producţie
— secţia de confecţionare a tineret“. 12,40 Publicitate. 12,43
bluzelor pioniereşti — este le­
gată încă o dată de viitorul
schimb al muncit.
Text : CORENELIU FOP0VIC1
Foto : EMERIC ROBICSEK
Vremea
16 IA­ PENTRU ZILELE DE 17 ŞI 18
şi e c r a n e
MARŢI, 16 IANUARIE
I—I Teatrul maghiar de s t a t :
PARAZIŢII (19,30)
I—I Teatrul de păpuşi : ŞURU-
BEL (10 şi 12) ;
CINEMATOGRAFE î
□ Modern : EXPLOZIA (8,
14.30. 16,45, 19, 21) ;
□ Arta : CREIERUL (9, 11,
14.30, 16,45, 19, 21) :
□ Parc : AL TREILEA (10,
14) ; JOCUL CARE UCIDE (16,
18, 2 0);
□ Studio : PASAREA LIBE­
RA (18, 20) ; LOVE STÖRY (9,
11, 14, 16) ;
□ Melodia : HEI, PUŞTIULE
(9) ; DUPĂ VULPE (11, 15, 17,
19. 21) ;
□ Victoria : DIN NOU DES­
PRE DRAGOSTE (10, 16, 18, 20);
I—I Muncitoresc — Fratelia t
INIMA E UN VÎNATOR SIN­
GURATIC (15, 17, 19) ;
r~i Steaua roşie — M ehala:
LIVADA DIN STEPA (17. 19) ;
I.UC.OJ
□ 23 August : BINECUVIN-
TATI ANIMALELE ŞI COPIII
□ I.T.L. : PE POTECA NE­
ŢĂRMURITEI IUBIRI
BUZIAŞ
□ Dinamo : MÍSIÜNEÁ SUB­
LOCOTENENTULUI ŞIPOŞ
STNNICOLAUL MARE
□ Arta : UN ADEVAR PE
JUMĂTATE
UMBOLIA
□ Flacăra : VULPILE ŞI
ŞOARECII
DETA
r~i Parc ;
DINCOLO DE
BRAZI
Televiziune
MARŢI, 16 IANUARIE
9,00 Deschiderea emisiunii.
Telex. Teleşcoală. 9,05 Chimie
(ánul III liceu). Fonta. 9,30 Ma­
tematică (clasa a VIII-a). Drep­
te şi plane. 10,00 Curs de limba
engleză. Lecţia a 36-a. 10,30
Căminul. 11,10 Film serial pen­
tru Tineret : „Pierduţi fii spa­
ţiu“ — episodul VII — •„Dorin­
ţă sub o stea". 12,00 Selecţiunl
din emisiunea „Seară pentru
52 de iniţiative în 52 de săptă-
mini. 13,00 Telejurnal. 15,00—
16,00 Lecţii TV pentru lucrăto­
rii din agricultură. 17,30 Deschi­
derea emisiunii de după-amia-
ză. Curs de limba rusă — lecţia
a 36-a. 18,00 Panoramic ştiinţi­
fic. Lemnul in circuit închis.
18,20 Cum vorbim. 18,40 „De la
Sofia la Plovdiv“ — reportaj
filmat. 19,00 Caleidoscop cultu­
ral-artistic. 19,20 1001 de seri.
19.30 Telejurnal. 20,00 Seară de
teatru : „Iaşii în carnaval“ de
Vasile Alecsandrl — In distri­
buţie : Aurel Giurumia, Jeana
Sesiunea de
comunicări
ştiinţifice
100 de ani de activitate
muzeală la Timişoara
Începută simbătă după-amiază,
in cadrul manifestărilor prilejuite
de împlinirea a 100 de ani de acti­
vitate muzeală la Timişoara, sesiu­
nea de comunicări ştiinţifice şi-a
încheiat duminică dimineaţă lucră­
rile, în cadrul secţiilor: istorie (la
Biblioteca. muzeului), etnograf ie (la
Bastion), artă (Piaţa Vasile Roailă
nr. 3), ştiinţele naturii (Universita­
te). Cunoscuţi specialişti din dome­
niile respective, cadre didactice uni­
versitare, cercetători, muzeografi,
din Timişoara, Bucureşti, Cluj, Iaşi,
Arad, Reşiţa Lugoj, Sibiu şi din al­
te oraşe ale fării, au prezentat, în
cadrul secţiilor, interesante referate,
cu o bogată informaţie ştiinţifică în
tratarea problemelor teoretice şi de
teren. Fără a încerca o triere valo­
rică, ci doar pentru a evidenţia aria
vastă a problematicii abordate, no­
tăm titlurile cîtorva din cele aproa­
pe 40 de comunicări ştiinţifice sus­
ţinute ieri în secţiile sesiunii: Pri­
mul statut al Asociaţiei lucrătorilor
din Timişoara, 1870 (Petru Bunta şi
G. Protopopescu — Cluj), N oi con­
tribuţii la mişcarea antimonarhică
din Banat (Ana Pop — Caransebeş),
Partidul Comunist Român, iniţiato­
rul şi organizatorul rezistentei anti­
fasciste în Banat, 1940— 1944 (Dan
Popescu— Lugoj) etc. la secţia de
istorie. ■
Etnografii au fost prezenţi cu nu­
meroase teme, dintre care am intim :
Relaţii ctnoculturale între Banat,
Valea Jiului şi Pădurenii Hunedoa­
rei (Nicolae Dunăre — Cluj), Func­
ţia normativă a obiectivelor popu­
lare (Gabriel Manolescu — T im i­
şoara), Praznicul, structură şi sem­
nificaţie (Vasile Creţti — Timişoa­
ra) ş.a. La secţia de ştiinţele natu­
rii printre comunicările susţinute
notăm : Contribuţii la cunoaşterea
faunei de lepidoptere din munţii
Poiana Rusca (Frygies König — T i­
mişoara), Păsări cu colorit diferend
fiat aflate în colecţia ornitologică a
Muzeului Banatului (Emil Nadra —
Timişoara), Completarea colecţiei
ornitologice a Muzeului Banatului
cu Hirondo rupestris Scopoli, specie
nouă pentru ornitofauna României
(Emil Nadra ■— Timişoara).
Discuţiile, care s-au purtat in
fiecare seefie, la sfîrşitul şedinţelor
de lucru, au reliefat importanta
ştiinţifică a acestei sesiuni, contri­
buţiile valoroase: ale Comunicărilor
la. elucidarea unor felurite aspecte
legate de valorile istoricei artistice,
etnografice şi de ştiinţele naturii
din Banat.
F ilarm onicar
tribună de afirmare
a tinerelor talente
Ca şi In alţi ani, Filarmonica se
dovedeşte o gazdă amabilă pentru
tinerii înzestraţi ai conservatoa­
relor ţării. Spaţiul destinat con­
certului solistic, in simfonicul de
la sfîrşitul săptămînii trecute, a
fost afectat de această dată pia­
nistului Bogdan Georgescu, nume
cunoscut prin evoluţia Ia Liceul
„Ion Vidu“ în primăvara anului
trecut. Aşadar, în ciuda viratei şl a
aspectului juvenil, Bogdan Geor­
gescu îşi justifică printr-o intensă
muncă oaracterlstică, aspiraţia de
a sé impune Încă de pe acum a-
tenţiei. Evoluţia sa ultimă, alături
de Filarmonica „Banatul“, ne-a
oferit suficiente argumente pentru
a înregistra buna şcoală pianis­
tică pe care maes­
trul său, Gh. Hăl-
moş, i-o propu­
ne cu succes. P Q f! U I P A ■111711» a I i
Zona cea mai U It U Is I b A
avansată a Instruc­
ţiei instrumentale ■ ' ..... m— mmm—
este cea legată
de dezvoltarea tehnicii pianisticii
propriu-zise. Se avîntâ cu multă
plăcere in pasagiile virtuoase auto-
controlîndu-şi însă riguros ega­
litatea valorilor mărunte, ele­
ment de esenţă atunci ciad vorbim
despre sensul şaisprezecimil la
Haydn şi Mozart. Cadenţele sale
au exteriorizat aceeaşi conforta­
bilă promenadă prin zonele virtuo­
zităţii, punctată citeodată şl de
efecte expresive, suficient de nuan­
ţate. Concertul pentru pian in Ro
de Haydn audiat este mai mult
un concert de şcoală pe care cîteo-
dată îl întîlnim înterferîndu-se şi
cu publicul sălilor de concert. Ase­
meni celui pentru vioară — mult
cîntat de Mihai Constantinescu —
şi cel în Re este gustat în special
pentru echilibrul formei, pentru
melodismul tem elor sale, instru­
mentul solist răminind insă vitre­
git de strălucirea pe care maeştrii
clasicismului, ulteriori Iui Haydn,
au atlns-o. Cea , mai izbutită parte
a fost fără îndoială secţiunea fi­
nală „Rondo a ll ’Üngharese“, da­
torită exuberanţei şi vervei conta­
gioase, pigmentată de accentele
dansate ale tem ei acestei părţi.
Crudă sub aspectul restituirii emo­
ţionale a rămas, aproape întreaga
parte a doua, Adagio. Anii ado­
lescenţei pianistului sínt fără în­
doială epataţi la această oră de
parametrul viteză şi acurateţe.
Gramajul subtil al ponderii, doza­
jului, în arcuirea frazelor de largă
respiraţie, rămîne cu siguranţă o
virtute mai puţin signlfiantă In
ochii s ă i Cel puţin deocamdată.
Remus Georgescu ne-a oferit In
acelaşi cadru două opuri remar­
cabile, una prin noutatea limba­
jului său, cealaltă printr-o e x e­
cuţie de zile mari. Este vorba d*
Texturi de Mihai Moldovan şi
despre Simfonia 1 de Brahms.
Concisă ca dimensiuni, lucrarea
iul M. Moldovan epuizează In cela
7-8 minute cit durează clteva so­
luţii de m are efect emoţional >
spaţii sonore den» tensionate In­
terferează aproape integral com­
partimentele orchestrei augümen-
tată excesiv. Aduse la început se­
parat, monologurile acestui com­
plex sonor enunţă, flecare Ia dia­
pazonul său optim, ideea respec­
tivă. Fondul este percutat aproape
continuu de ritmul agresiv al
timpanilor. Variaţia şl diversitatea
Îmbinărilor succedate într-o con­
tinuă înnoire dau
— — — — — relief şl un co­
lorit distinct tA-
lentului aces tui
IVIU LI U A L A creator. Căci mu­
zica sa comunică
mT1it deaşupr* o-
m
bişnuttelor expe­
rimente alambicate şi fade pe care
le digerăm adesea sub eticheta
muzicii de avangardă. Iaţă un
nume care simte pulsul poporului
său, transflguirtnd ritmul jocuri­
lor sale, esenţiallzînd contururile
melodiilor Iui, asigurtnd iţelndo-
ienlic piste din cele mai originale
de pătrundere în universalitate.
La toate acestea ne-am ghxdit as-
cultlnd preţioasa versiune pe care
Remus Georgescu ne-a oferlt-o în
fruntea Filarmonicii. în sfîrşlt.
Simfonia I de Brahms a fost în
mare o reeditare a versiunii cu­
noscute, căreia, de această dată,
i-am descoperit cîteva îmbucură­
toare înnoiri. E ste vorba despre
vizibilul progres marcat de com­
partimentul cordarilor, sub as­
pectul densităţii tonului în pasa­
giu® de maximă solicitare. Tiná­
iu l concert-maestru Dragoş Cocora
are Incontestabil darul de a-şl
anima colegii spre aceste zone, fă-
cindU-ne să întrevedem posibili­
tatea unul virtual salt calitativ al
orchestrei. Mănunchiul de tineri
şefi de partide — Al. Guţu, I. V e-
zoc — materializează premisei*
acestor aşteptări.
DORU MURGU
ŞTIRI
CULTURALE
ţ Librăriile timişorene nu
primit recent o nouă apariţie e-
ditorială datorată »criltoruiui
Ion Arieşanu. Cartea, Întitulată
Primiţi puţină duioşie?, poartă
girul editurii Facla şi se consti­
tuie dlntr-o suită de eseuri pu­
blicistice ce Încearcă să sur­
prindă reacţia sufletească a
scriitorului în faţa unor fapte
cotidiene.
0 Societatea culturală „Iu­
lian Grozescu“ din Comloşu
Mare a organizat, simbătă
duminică, un concurs „Cine
sl

(Urmare din pag. 'I)
lonare optimă la motoarele asln-
rone care aduce la un tip de
io tor, economii de materiale de
.proape 150.000 tei anual. Acest
tud iu este în curs de generali-
are la toate gabaritele d e maşini
abricate de întreprinderea tlml-
oreană. Contractele încheiate pen-
ru anul 1973 se referă tot Ia op-
imizarea parametrilor funcţio­
nali ai motoarelor. In colaborare
•u I.T.T.-ul se studiază posibili-
atea îmbunătăţirii conversiunii
nergiei la transportul urban. Pro-
ilemă importantă, care presupune
nloculrea actualului sistem greoi
le manevrare şi tracţiune a tram­
vaiului prin folosirea elementelor
ie comutaţie statică. Se vor rea-
iza astfel vehicule de transport
n comun de mare capacitate şl
:onfort, prevăzute cu sistem e elec-
rice de tracţiune şi comandă,
îficiente, de mare randament.
O a treia direcţie de cercetare
n cadrul catedrei se matertalizea-
:ă în investigaţii privitoare la un
notor sincron cu turaţie reglabilă
:u mutator autocomandat. Conf. dr.
,ng. Gheorghe Atanasiu, respon­
sabilul de temă, studiază posibili­
tatea înlocuirii colectoarelor mo­
toarelor electrice de diverse gaba­
NUARIE : Vremea devine
schimbătoare, cu cerul variabil.
V or cădea precipitaţii izolate
sub formă de ninsoare. Vîntul
va sufla moderat predominînd
din sud-vest Temperatura mi­
nimă va fi cuprinsă intre minus
10 şi minus 4 grade, iar maxima,
Intre 2 şi 5 grade. Dimineaţa
ceaţă locală
(Urmare din pag. I)
ideii că primii paşi ai. specialistului,
urcuşul pe treptele dinţii ale afir­
mării sale profesionale început în
institutul nostru, trebuie vegheat
pina la obţinerea unei totale inde­
pendente în acţiuni• pînă la afirma­
rea sa ca cetăţean, ca specialist, mi­
litant integrat în efortid general de
edificare pe pâmîntul românesc a
comunismului. De aceea mijloacele
noastre de legătură cu foştii studenţi
ai institutului sint dintre cele mai
d iv e r s e şi de multiple. Pe
mulţi dintre absolvenţii noş­
tri îi antrenăm în activita­
tea de cercetare ştiinţifică, îi
reîntilnim la reciclare, in cadrul
„Casei agronomului“. Fapte care să
ne surprindă in mod neplăcut au
fost rare.
IANUARIE : Vremea in curs de
încălzire uşoară, cu cerul mai
mult noros şi cu precipitaţii' lo­
cale. Temperatura va înregis­
tra o uşoară creştere
PENTRU REGIUNEA DE
MUNTE I Vtemea devine relativ
rece, cu cerul variabil şi cu pre­
cipitaţii izolate sub formă de
ninsoare.
dificultate pe cei din jur ; de aceea,
acel sens dublu în procesul de in­
tegrare — adică de la unul la cei­
lalţi şi de la ceilalţi la unu — s-a
realizat mai puţin. Cred că aceasta
este problema fundamentală : dacă
el ar fi primit ajutorul, dacă ar fi
considerat că acest ajutor este sin­
cer şi neintenţionat, dacă l-ar fi
acceptat supunîndu-l unui proces al
personalităţii sale, in fala unei in­
stante proprii, aflată în forul său
interior, integrarea ar fi fost ple
nară. Dar ceea ce ne interesea
za dincolo de cazul Munteanu este
măsura xn care noi, în cadrul gru­
pelor. reuşim să depistăm astfel de
situaţii în starea lor „nascendi".
Gores, Draga Olteanu, Vasilica
Tastaman, Florian Pitiş, Cornel
Vulpe, Ioana Manolescu, Mihai
Mereuţă, Ovidiu Moldovan, C.
Crlstescu, Vasile Niţulescu. 21,30
In actualitate — Şcoala. 21,55
Gala maeştrilor — Arta Flores-
cu — de la scenă Ja catedră.
22.30 „24 de ore“ — Contraste
in lumea capitalului.
tului nostru să fim invitaţi şi noi.
Desigur, la timp.
Z. SUC I U : Munteanu a de­
venit student al institutului
nostru după ce efectuase citi-
va ani de producţie. Un lînăr a-
parent obişnuit cu efortul. cu mun­
ca, un tînăr care lăsa impresia unui
om capabil să învingă anumite greu­
tăţi. Îmi amintesc că o perioadă de
timp am fost colegi. Eu eram intr-
un an de studii mai mare. Apoi
i-am devenit asistent. Intre timp el a
primit diverse munci de răspunde­
re în cadrul organizaţiei noastre. In
institut la noi a fost primit în
partid şi, tot atunci s-a căsătorit. $i
iată că, informaţiile care ne-au par-
Exponate valoroase, prezentate în modalităţi atractive,
de artă populară deschisă zilele trecute în cinstea aniversării centena­
rului Muzeului Banatului din Timişoara.
mea studenţiei Nicolae Munteanu
mi-a lăsat, la început, o impresie
dintre cele mai bune. Era un student
bine pregătit profesional, un tînăr
inimos, plin de iniţiativă, cinstit.
Ce as vrea să subliniez însă ? Pe
vremea aceea nu a existat o conti­
nuitate în aşa-numita îndrumare ne­
mijlocită. Grupa din care Muntea­
nu făcea parte în 1962—1963, am
îndrumat-o eu, un singur an, ca
apoi aceasta să fie dată în îndru­
marea altcuiva. Cred că ar fi fost
bine dacă încă din primul an de
studii, grupa respectivă ar fi fost
dată în îndrumarea unui singur ca­
dru didactic, s-ar fi asigurat posibi­
litatea urmăririi fiecărui student din
la expoziţia
au fost destul de bune, deşi Mun­
teanu a avut creată o bază profesio­
nală corespunzătoare (a venit de la
liceul agricol completîndu-şi aici cu­
noştinţele), totuşi, in unitatea in ca­
re a ajuns s-r comportat altfel de­
cit ne-am aşteptat. Şi cu atît. mai
surprinzător a fost pentru noi cazul
său întruext el este unul din absol­
venţii repartizaţi in apropierea sa­
lului natal• adică un element care
se presupunea că va înţelege oamenii
de acolo, problemele lor. Dar, ce
mai este de făcut ? Sesizarea tova­
răşului conf. Albert trebuie luată şi
'■deplină poate fi adusă doar de veş­
mqi în serios. Este cunoscut că a-
proape fiecărui cadru didactic al in­
stitutului nostru x-a fost repartizată
ştie ciştigă“ pe teme de şah şl
tenis de masă. Dintre cei 71 de
participanţi, membri ai societă­
ţii, au ieşit clştigători : Iulian
Ţihoi, Falescu Bubi, Sueru
Constantin Ia şah, iar la tenis
de masă Cioibaci Alexandru,
Marina Ştefan şi Iulian Ţihoi.
ga(ia morală — dat fiind faptul că
este originar din Răchita, o comuni
la ciţiva kilometri de Sudriaş —
să-şi ridice semenii din rindul căro­
ra a plecat . .
La sfirşitxil discuţiei ne-am adre­
sat tovarăşului prof. dr. Iulian Dră-
cea, rectorul Institutului agronomie
Timişoara.
I. DRĂCEA ■ Pârinfii nu-şi pot
închipui o mai mare bucurie decit
aceea de a afla despre copiii lor lu­
cruri bune. Asemeni părinţilor, sint
şi dascălii pentru care mulţumirea
tile că eforturile, că gindurile sădit*
în cei pe care i-au format, au ro­
dit, s-au materializat in bune de­
prinderi, au confirmat conturarea
exemplară a oamenilor crescuţi da

rite prin sisteme statice de comu­
taţie. Aceasta înseamnă, în ultimă
instanţă, o sporire substanţială a
siguranţei in funcţionare, scăderea
preţului de cost al maşinii, precum
şi posibilitatea reglării, comode a
maşinii după necesitate. Contractul
este încheiat cu Grupul de uzine
Reşiţa, urmind ca anul 1973 să
consemneze execuţia motorului
experimentat.
Preocupările catedrei, desprinse
din ancheta noastră, trebuie con­
tinuate cu aceeaşi perseverenţă.
De acest fapt sintern convinşi,
deoarece nu o dată, catedra de
utilizări şi maşini electrice de la
Facultatea de electrotehnică a
răspuns prin soluţii de mare efici­
enţă, înglobînd o vastă cantitate
de investigaţie ştiinţifică, unor
probleme majore ale producţiei.
Pe viitor, va trebui continuată ac­
ţiunea de colaborare ou industria;
înststlndu-se, cu precădere, pe
temele stringete ale întreprinderi­
lor Judeţului Timiş.
Vă pot exemplifica printr-un cai
că, indiferent de condiţiile in care
işi desfăşoară activitatea, studentul
se poate afirma Tînărul absolvent
Lăzureanu a fost repartizat intr-un
sat din apropierea Făgetului• un sal
cu condiţii asemănătoare cu cele in
care lucrează Munteanu Un sat si­
tuat în condiţii pedoclimatice nefa­
vorabile, dar. asemeni Sudriaşului,
un sat cu oameni harnici, dornici
să-şi facă cit mai înfloritoare coope­
rativa Aveau nevoie doar să ştie
cum, să li se ar: te ce au de făcut.
$i agronomul s-a sfătuit cu ei, le-a
spus ce ştia el din cărţi şi au pornit
împreună la lucru. Acum este pre­
şedintele cooperativei agricole de
porducţie. A cîştigal încrederea oa­
menilor pentru că intr-un singur an
a ajuns să ridice cu mult producţi­
ile. Iar el, inginerul, are timp să se
ocupe şi de doctorantură.
FR. A L B E R T : Fără îndoia­
lă că rolul factorilor din fut
este hotărîtor în conturarea pro­
filului oricărui tînăr absolvent, dar
în cazul Munteanu, o poziţie refrac­
tară din partea acestuia i-a pus în
A G R O N O M U L S F I N Ţ E Ş T E P Â M Î N T U L ...
Nici unuia dintre noi nu îi este plă­
cută semnalarea unor asemenea ca­
zuri. După părerea meu se pune şi
problema unui control de la distan­
tă, exercitat de şcoală. Infeleg prin
aceasta să se urmărească dacă, du­
când cu el acele comandamente care
i s-au insuflat, acesta acţionează în
virtutea lor. Tocmai de aceea
decanatul, conducerea facultăţii tre­
buie să se orienteze spre găsirea Şi
altor forme de control de la distan­
tă.
N. O P R IŞA N : Cred că atunci
când organele loiale întâlnesc astfel
de cazuri ar fi util să fim anunţaţi
şi noi din vreme ca, în eventuali­
tatea în care am putea să influen­
ţăm în bine să o facem împreună.
FR. A L B E R T : Ar fi deosebit de
eficient ca de fiecare dată cîxid au
loc asemenea discuţii, cînd organi­
zaţiile de bază analizează abaterile
săvârşite de un absolvent al institu-
venit în ultima vreme ne prezintă o
altă fatetă a personalităţii acestuia,
o seamă de deprinderi pe care nu
le-am cunoscut în timpul facultăţii.
Să acceptăm supoziţia că locurile
mai dificile ale agriculturii din ju ­
deţ, că greutăţile pe care acesta a
fost nevoit să le înfrunte constituie
motivul care l-a determinat să se
abată de la normele de conduită
cultivate in anii de studenţie ? In
nici un caz ! El trebuie să facă ast­
fel incit să recîştige, de la oamenii
din jurul său, încrederea pierdută.
REDACŢIA : Cum îl vedeţi ca
intelectual ?
SUC I U : Dacă această întreba­
re mi se punea în urmă cu şase ani
spuneam că Nicolae Munteanu va
fi deopotrivă un bun specialist şi un
intelectual a cărui pildă va fi ur­
mată de oamenii în mijlocul căro­
ra va munci.
N . O N U : Ţin minte că in vre-
componenta ei pe întreaga perioadă
de studii ca şi în primii ani de pro­
ducţie.
REDACŢIA : Aminteaţi, la înce­
putul discuţiei noastre, despre in­
tenţia de a înfiinţa un aşa-numit
„cabinet al absolventului“.
N. ONU • Da. In intenţia noastră
acest cabinei ar putea constitui lo­
cul în care foştii absolvenţi ar a-
vea posibilitatea să se întîlnească,
să-şi comunice unul altuia realiză­
rile. Ba. mai mult, s-ar putea ca în
acest cabinet să fie puse în discuţie
cazuri de acest fel. Cred că în ce îl
priveşte pe Munteanu, a discuţie cu
foştii lui colegi ar fi avut o înrîu-
rire favorabilă Apoi, intr-un „cabi­
net al absolventului“, am putea fa­
ce o serie de acţiuni nu numai de
specialitate dar si de etică, de com­
portare socială.
ST. R O M O $A N : Deşi notele ob­
ţinute pe parcursul anilor de studii
spre îndrumare tehnică o cooperati­
vă agricolă de producţie dar, cum
numărul acestora îl întrece pe iei
al cadrelor didactice, apare necesi­
tatea ca la semnalarea unor cazuri
deosebite, organele locale să sesize­
ze şi conducerea institutului, pentru
ca, pe lingă îndrumarea tehnică a-
cordată să se discute cu absolventul
implicat ca de la om la om, ca de
la dascăl la student.
GH. C A T R IN A : Inginerul Mun­
teanu a plecat de la noi cu o zes­
tre care l-ar fi îndreptăţit să devină
un bun specialist. De cele întîmpla-
te pe parcurs, de eşecul său în ju ­
de ful Arad, de declinul de aici, de
la Sudriaş, sîntem vinovaţi noi ca şi
organele locale. Direcţia judeţea­
nă agricolă ar fi avut posibilitatea
şi datoria de a-l îndruma şi supra­
veghea îndeaproape. Dar, înainte de
toate el, Munteanu, ar fi avut obli-
ei. Iată de ce, fiecare succes al ab­
solvenţilor institutului nostru, fieca­
re laudă adusă lor, reuşitele foştilor
mei studenţi, mă incintă şi, iată de
ce regret de cite ori aflu că efortul
nostru, că ceea ce cu dragoste am
clădit in personalitatea acestora, n
rămas fără rod.
Prestigiul institutului in care s-au
format, onoarea profesiei deprinse
aici cer tuturor absolvenţilor noştri
ca prin faptele, prin comportarea
lor, prin dăruire şi devotament faţă
de politica Partidului nostru să do­
vedească singularitatea acestui caz
pe care• am convingerea că tofi ab­
solvenţii institutului nostru, toţi stu­
denţii îl dezaprobă. Avem încrede­
rea însă că în uima acestei discuţii
publice a situaţiei sale Nicolae
Munteanu va putea trage învăţă­
mintele necesare şi începînd de as­
tăzi, de cînd apare articolul de fa­
ţă, conştiinţa sa îl va îndruma spre
o înzecite a eforturilor îndreptate
spre binele consătenilor, a unităţii
in care are o märe răspundere, a sa
personala. Aşteptăm deci. ■numai
veşti bune.