PREMII

OBTINU
CINEMA
IN DECU
RĂSUNĂ VALEA S-A TO 80
regizor Paul Călinescu reihor Ion Pop
VIAŢA INVINGE
regizor Dinu Negreanu
MITREA COCOR
regizor Victor Iii u
CODIN
regizor Henri Colpi
NEPOŢII GORNISTULUI (seria
regizor Dinu Negreanu
FETIŢA MINCINOASĂ
regizor Ion Popescu Gopo

UMOR PE SFORI
regizor Constanţa Şchiopescu
SCURTĂ ISTORIE
regizor Ion Popescu Gopo

DOINA OLTULUI
regizor Ion Bostan

ŞAPTE ARTE
regizor Ion Popescu

1
VALURILE

SETEA

regizor I
 Ooul decenii de viată nouă -
cinsprezece ani de film nou
rlmll noştri operatori de film, care !n august ''K fiXau pe peliculă
P momente ale Insurecţiei armate conduse de către comunişti
'i !ntoarcerea armelor !mpotriva cotropitorilor fascişti, sem-
nau filele de tnceput din cartea noii "?astre cine'.l'at~gra!ii ...
Ideea crelrii unei producţii naţionale de film 1-a 1sp1t1~ ~e
mult pe Iubitorii celei de-a şaptea arte din ţara noastră, dar of1cia-
lltlţlle timpului s-au Im potrivit cu o tristă tenacitate .tuturor !nc~r·
clrllor de a se !njgheba un s~udlou sau un laborator cinen:iato.g;af1c.
Pa :r;idurlle oraşelor, alături de' ordonanţele regale ori militare,
erau li pite afişe spectaculoase a~unţ!nd .rn.m~. st~ăine, cu celeb~~
dive surtztnd fatidic şi cu juni primi lrez1st1b1h, filme de „groa;Ză ,
-nister ,1 rl:r:boi" .. . Prin c!teva mansarde bucureştene, ori ln
odeste ateliere fotografice, existau c!ţiva tineri vrăjiţi de mira-
colele pel iculei care !ncercau, cu aparate improvizate, ori dobtndite
e alele de vechituri, să faci filme. Scriau scenarii, !nvăţau secre·
te e I lrii şi ardeau de dorinţa de a se consacra artei tn care au
nr .c C apli n, Eisenstein sau Clair. Huiţi dintre ei sftrşeau prin
a alJal do a aceste planuri romantice, mulţumindu-se să proiecteze
la 11't me (ale altora, desigur) ln sălile de mahala. Alţii îşi
t rcau norocul prin marile studiouri europene. Numele unora
( &te pu ţ in pentru a suna mai „artistic") au putut fi tntllnite
pa ae ~ erice l e unor produqli cinematografice franţuzeşti, ameri-
e ori aermane, ale altora - truditori al platourilor - au rămas
ec noscute.
Dupl El lberare şi !n urma instaurării puterii democrat-
popu lare, !n ţara noastră, aflată tn pragul unor prefaceri poli-
t ice şi economice flrl precedent, au !nceput să prindă viaţă
s PRE- Instituţii de culturi noi şi a răsunat din nou, abia acum, realistă,
~- ICE Ideea !ntemeierii unei cinematografii rom!neşti.
~OTO- La numai S ani de la Eliberare, spectatorilor le-au fost prezen·
tate primele filme produse Integral ln ţara noastră de către artişti
'' tehnicieni ro mini. O datl cu trecerea la construirea social is-
mului s-au !nălţat studiourile de la Buftea. Cineaştii au parcurs
"OMA clţiva ani de munci paslonantl şi, pe măsură ce li se puneau la
S S.PEN- dis poziţie unelte de cea mal buni calitate, ei se străduiau să de-
EDA- prind I complicata tehnici a filmului. Una dintre primele cuceriri
TEA ale cinematografiei noastre, uşor sesizabilă acum, o constituie
~SĂ ŞI crearea unor echipe de tehnlcieni-arti~i (operatori, decoratori,
?"ULUI lnaineri de sunet, monteuri etc.) foarte dotaţi, înarmaţi cu cele
mal noi cuceriri ale meseriei lor:
Filmele de început au fost, firesc, tmbrăţişate cu căldură de
cltre public, !n ciuda faptului el aveau multe neajunsuri. Lipsa unor
tcenarli , recompun!nd cu veridicitate viaţa, a dus la eşec unele peli·
c la care se anunţau Interesante, excesul de literaturizare, ignora-
ru unor leai profesionale de prim ordin şi mai ales, interpretarea
tutrall , flc!ndu-se res i mţ i te cu precldere. Privindu-şi cu obiecti·
~e munca, cine~ii noştri s-au considerat de totdeauna elevi la
_ ·neret a a· Uş il or , au lncercat mereu alte mijloace de exprimare,
a. 'pt fructuos pe li nia strldaniei de a afirma un stil romtnesc
aru o • u vom ciu nume de creatori şi filme ale acestor ani
e p' em : spectatoru lui fii ndu- I familiare, ne vom mulţumi,
sl a t el daci la primele confruntlri internaţionale la care au
peliculele noastre erau privite doar cu indulgentă
s rtl vre e am ajuns printre protagoniştii unor
~ e :ve r ls et. Des igur, nu numărul premiilor (îndea·
e el) poate oferi o Imagine despre calitatea
·oan i; evenimente !mbucurltoare, răsplătite cu

1U44 1064 · or. aceste d i stincţii pot stimula eforturile constructive

- CT'lto<' or din fll m, dar ceea ce este infinit mai important e
• • are spectatorii (mereu mai exigenţi) privesc roadele
• c acestora. cercetarea cu matur simţ autocritic a etapelor
.:!H. P em afirma el ne afllm acum ln faţa unor personalităţi
:z:orale pe deplin conturate, a căror experienţă artistică, şi al
talent au fost chezl,la unor succese de prestigiu. Avem
ori de scenarii care au !nţeles sl aduci Tn centrul naraţiunilor
&& inate de el, oameni al epocii noastre, care dezbat probleme de
acut lntel'e$ istoric şi etic. Stilul Interpretativ a fost ln mare mlsurl
tmboalţi t şi o adevlratl pleladl de actori tineri a venit să se adauge
numlrului impresionant de maeştri ai ecranului. A devenit cu strl-
luclre clar el peisajul spiritual al poporului nostru e, asemenea
ţlrli lnslşl, cinematografic, el avem chemarea şi datoria de a trans-
pune pe pellcull lma,lnlle vieţii noi, pentru a apropia filmul
romtnesc de poezia em1nesclanl, de mtlnlle din care a ţfşnit flacăra
rapetatl a coloanel Infinite, de vioara enesciană şi de aurul calm al
p!nzelor lui Luchlan.
Sltuirea filmului romlnesc lntr-un asemenea context e pe
deplin posibili dacl autorii de film se vor dovedi demni de !ncre-
darea Partidului şi a oamenilor muncii şi vor munci neabltut pen-
tru continua !nnolre a artei lor, pentru slujirea marilor Idei ale
contemporaneltlţll.
CINEMA

1
 mat ul unor momente de amp l anga·
jare conflictuali. Deatinul ti bio·
grafia lui Andrei Sabin - un tlnlr
revoltat, de undeva din Ardeal,
care trliefte atmolfera rrea dar
ti llneedl dinainte de 23 Auguu

cu
~
Sini
Inata
trall
un punct de ap ·:· „Jon
acela9! nume, atl de valoroul promo ·
creaţie epiol a lui Titlu Popovici,
presentl fD mintea ti CODftiinţa
tuturor.
,STRĂINUL" !Ştefan I
ani. Ca.ni
cA este
ceput.
Pe de altl parte, Ull premluapecial
la primul featival naţional al fil·
DESPRE - Cum
caţifn ti
mulul de la Mamaia, deechidea -
o datl ou legitima curiozitate - SINE - Juclt
dat abaol

ÎNSUŞI
calea Uliu! Interu oompete · lui Ul
exigent faţa de realizarea e
Brecht, „,
Arturo Ul
Se poate •pune aJ&dar tl".
filmul lui Mihai Iac , mai de Gelu IOHESCU -Cum!
multe capete de oonucnn ti poate - Da. I
tot athea 111ne de criurii tn apre- Iacob m·a
cierea lui . rolul meu
altceva.„]
 legilor 1crl1ulul pentru film . 1n
acut 1cop, el a tnllturai din ecra•
ni1are mal tntll de1crlpţl1 vagi
9i a concentrat conflictul. Pe de
altl parte, 1 ghit cu cale al lntl·
reaecl ln buni mburl caracterl!ile
tl al condenae1e 11tuaţille ln care
ele aveau 11 1e demon1treze. ln
revolta adolescentului Sabin Andrei
c!te9ti (ln 1cenariu), pe lingi frll·
mlntarea care-l va conduce 11 afle
drumul adevlratel lupte , un roman·
tl1m elevat care-l lnnobileull 91·1
face cuceritor. Evoluţia prietenului
11lu Lucian ni-l relev& pe acesta,
ln partea a doua a luorlril , lntr•o
lumini care va face din el ln mod
netndolelnlc un Varra, cu tot ceea
ce acut nume poate desemna ca
profil uman. Drama tatll lu l Iul
Andrei e1te pregltitll tocmai prin
1ublinierea puritllţll 1ufletulul alu,
calitate ca · oontrutead cu 1itua·
ţille prin care trece el. Ecranizarea
cl9tigl deci tn precizie 91 concizie,
doul elemente ce ajutl ne1pu1 trana·
punerii cinematografice . Aces·
teia !I revenea cu preclldere sarcina
de a ae tngrlji 11 ulgure ritmul
dedllturllrll tl tensiunea al clrel
apogeu trebuie 11l·I afllm ln
final, o datl cu tmpllnlrea t!nll·
rului no1tru erou - Sabin Andrei.
Ca prezenţi , acuta nu trebuie 11l
cadl nici o clipi ln plan secund clei
prin el 91 prin toatl ev o luţia 11
avem prilejul de
greutatea aarcinei sale 1criitorice9ti,
ol ln mod deoaebit dornic 11 uigure
condiţiile literare adecvate unei
tran1puneri pe pelicull, a dovedit o
preocupare 1peciall de a rlllpunde
Ştefan Iordache debu· greu, nu ştiam ce e cine·
teull tn cinematografie matograful „pe viu". Am
cu un rol principal, cel dat probe care au fost
al lui Andrei Sabin din pare-se bune, pentru cil.
Si,4inul . Absolvent al unele scene au fost men-
Institutului de artă tea- ţinute ln film .
trală ti cinematograf icA.
- Ce părere aveţi des-
„Ion Luca Caragiale" din pre rol?
promoţia anului trecut,
~tefan Iordache are 3 de
- Daci. am reuş it aă
mll apropii - pot apune
ani. Cariera sa actori
cA. este deci abia la tn· chiar destul de repede -
de rolul lui Andrei Sabin
ceput.
- Cum aţi ajuns d. ju- asta se datoreşte acena-
caţi ln film? narlului cue, scris fi·
resc, tmi oferea altuaUl
- Juclnd teatru.Mi-am
dat absolvenţa cu rolul pe care le cunoşteam. MA
lui Ul din piesa lui servea bine. Am retrAlt,
Brecht,_,1Ascensiunea lui mai alea ln prima parte a
Arturo ui poate fi opri·
tll". ui~u~~!f~~~i!i~teer~~;
- Cum?„.
~~: (l~~~a~~fo~?~~
- Da. Regizorul Mihai
Iacob m·a văzut şi detl şi cea a rolului slnt numai
rolul meu era cu totul ' ani). Dar rolul meu mal
altceva„. Rolul era toarte trebuie, mai trebuia sll
vlllbill pregltlre de mlun1cenl, o emoţlonantll dlruire artistică,
ceea oe dluneazll tntr·o mburl acoperind, evident, restul apari·
1pontaneltAţll 91 1urprlzel drama· ţiilor, celelalte personaje purtltoare
tice. Andrei 1,1 dl teama ci ceva ale angajllrii dramatice se estom·
tn lumea acelei vremi ute glluno1, pead ln jocul larg al tumultului
putred. Interpretul Ştefan Iordache filmat. Apariţia cltre final a acestui
t1 face pe ttnlr 1l·9i arate nemulţu• urlat peraonaj oare este masa popu·
mlrea, revolta, prea de,·reme, iar, larl readuce dimensiunea eroicll a
din oind tn ctnd, acapl din vedere evoclrii lui Titus Popovici, care
puritatea personajului 9i focul alu 1itueazll aatfel tn prim plan, tn
!luntric, dorinţa de a af.la cau,za mod impresionant, un personaj,
fenomenelor arborlnd prea adeaea o nou: poporul.
atitudine de frondll ln care anevoie Dar reallzarea lui Mihai Iacob,
poţi citi motivele nemulţumirii. lnfrtnglnd sumedenie de dificultlţi,
Cele doul pllrţl ale filmului lfnt 9l·a primit rbplata unei deosebite
u9or deoaeblte 91ca1til 9i ca tratare, aprecieri, ln primul rînd pentru
prima puntnd accentul pe dazvll· fineţea ou oare regizorul a ştiut să
Iubea cu rllbdare a lumii Interioare lmprlme denaitatea şi nuanţarea
a peraonajelor, o compunere carac· climatului de viaţA al lumii sur·
tereoloricl flcutll ou migall. Cea prin11l de Titus Popovici, a unei
de a doua , cautll - dimpotrivl - lumi oare ouno9tea împărţirea pe
al achimhe accentul pe animarea, olue, generatoare de inechitate şi
pe dlnami&a.rea fundalului 1ocial, prejudecată, attt de dramatic rb-
dar aci ln alui de Ştefan Ciubotll· frtntă ln evoluţia, conştiinţa ti
ra9u tatll l • drei care trlie9te dutlnul lui Andrei Sabin şi a lor
profund 9i I ţi.a dramei cu lui. Pe de altă parte, Mihai Iacob
u Clubot!rttu aprofwideazi c:u miiettri• ti diacreţie drama
tatllai lui Andni Sabin.
carea patJolotlcA. condusll - Ce impresii mai păs·
de comuniftl. traţl de la filmare ?
daiÎ ~1:t!/lta'{eU:~1~~:~: cu; l~:;:azf1:fN1~i (r~:
lni de acum 20 de ani? cob). Prezenţa maeştri-
- De fapt tilmul se lor m-a stimulat tn per-
petrece atunci ctnd eu.„ manenţă; am lnvăţat me-
mll nqteam I Dar discu· reu de la maeştrii Cal-
„re· ~~!~ P~;~~~t;~irr~~l:~~ ~~~:~fe~· ciubotăraşu,
ţfonif· lui, apoi cunoştinţele acu- Ne-am simţit ca la
o vorbll mulate ln anii de ~o!llll fcoalll cu coleirii: Şerban
aminteşte
20 de ani flim~~e ~~~~~tent~rel !: . Cantacuz!no ş1 Irina Pe-
1 11
;- · , cit de chipel Îmi ofereau un ma- trescu. Şi. Art!-dul.. .. Ara-
realizat acest terial larg, cuprinzAtor du! este ş1 el eroul .t1lmu-
are ac torlc, ce efort plnA la amănunţime. tn lui. 1n demonstraţia ma-
f i ce jertfe au făcut cornu- special dlscuţllle cu Titus sel~r -:- cu care se !n·
. li fi to ţi oamenii Popovlcl, lungile şi prle· cheie filmul ;-:- rolul prm:
tenoasele discuţii de sea· clpal t1 au mule de v11tor1
~~:!\a p~nclr~m~1 fi~~~~ rll, de noapte, din tata spectatori din Arad. po.
tllţll şi lemocraţlel. An- de aparatului sau din zilele resc confruntarea cu e1, ln
postsincron ml·au fost aceste momente de sărbll­
drei Sabin este ttnllrul sprfjinul cel mal preţios . toare a ţării şi poporu·
care evolueazll de la re· !Jau ca sA zic aşa „do- lui nostru, cu mare emo·
volt! cinstit! dar anar· cumentarea vie" a rolu· ţie. Dar şi cu mari spe-
hlcll la tncadrarea ln mlş· lui Iul Andrei Sabin. rante.
3
 a punctat cu un umor reţinut,
ridiculul ce se ascundea aub morga
fanfar onicA a unuia ca avocatul
Varga (Gheorghe Măruţi.), a sena-
torului Varga (George Calbo-
reanu ), ca şi iezuitismul ce ae
o sursă de inspirafie
aacundea sub sutana preotului Potra
(Fory Etterle).
Prin creaţiile actorice,ti pe care
Ie-a favorizat, regizorul ti-a uigu·
at tn filmul Str/finul o galerie
· ologicl evocatoare a lumii ti vre-
m · fActnd prin aceasta 1A trăiaacl
des 1 de puternic conflictul ecra-
niză lui Titus Popovici. Ştefan
Ci otAraşu îşi adaptează mijloace
l onice dar profunde apre a reda
estinul tumultuos al bătrînului
ceferist, lovit flrA milll de uupri-
re şi nedreptate. Creaţia actorului
va rAmtne, fără lndoialA, pentru
multă vreme un exemplu de con-
centrare şi laconism expreaiv. Geor-
ge Calboreanu !şi dezvăluie perao-
najul - pe senatorul Varga -
adăugtnd trăsături noi cu fiecar-
intrare ln cadru. Fory Etterle n&
sugerează cu fineţe ti ttiinţă, ipo-
crizia fArA a recurge la mij!o„ ce
de sarjA.
Sarcina actoriceascl a lui Ştef a 11
Iordache nu era de loc mică tn n-J
reda pe Andrei Sabin 9i, tn genert,
interpretul s-a achitat cu multli.
conştiinciozitate şi dăruire . Nu a-ar
putea spune de pildă cA n-a cupri11
problematica rolului, ci poate donr
el n-a atins bogăţia lui interioa ră
care i-ar fi sporit farmecul. Irina
Petrescu în Sonia a evitat orice
violentare a personajului, lhtn-
du-ne aă·i bănuim o inconaistenţl
ce intră în datele acestui rol.
Şerban Cantacuzino l-a tnzeatrat
pe Lucian Varga cu o sensibilitate
aproape maladivă, prilejuindu-i 14
trAiaacA o dramă a deziluziei ti pe
planul dragostei, ca ti pe cel al
prieteniei cu Andrei. Drama lui
rAmtne ti neconsumată 'i neexpli-
cat§. de film, ceea ce nu tnaeamnă
tnsă că ttnărul actor n-a vll.dit o
vibra ţie deosebitA şi o eleganţă
interpretativă .
Filmul lui Mihai Iacob, privit
cu o distanţare pe care o impune
aprecierea deaprinaă de latura fea·
tivA a apariţiei lui pe ecrane, pre-
zintA o seamă de factori lnaemnaţi.
Prin clutArile, prin amploarea 91
prin nivelul la care ae aitueazl, el
ROMÎNESC
devine pilduitor pentru etapa pe
care o parcurge acum cinemate>gl'a·
fia noastră . El rAmtne a9adar, ca
una din elaborările cinematografice
ce presupun o mai amplă gtndire
ti o mai vastA 9tiinţă a compozi·
ţiei în film. Pe de a1tA parte,
pentru Mihai Iacob, un regizor
ttnAr, filmul demonatreul o maturi•
zare a mijloacelor, ca ti o mai mare
aiguranţă ln arta şi meaeria pe care
o presupune aceaatA tndeletnicire.
Discutarea filmului, a oricll.rui film
tn ac~aată etapă a creaţiei cinema-
tografice, trebuie fAcutA atadar cu
1porul de exigenţă coreapunzltor
1porului artistic ce a-a tnregiatrat.
4
I
mereu vie
Acel Augu1t 23, moment crucial tn i1toria
poporului nostru, semnal de declan9are a revo-
luţiei populare tndelunr pregltitl de partid,
rlmlne la 20 de ani de la Eliberarea patriei, tn
ceasul tncheierii unui bilanţ aditicator tn toatl
domeniile de activitate economici 91 1oclall,
~:i:~~Pn~ra!:~l~~it ~~ ~~~~!~:ţ~itfe:;:.~ ~i!!~
matograful, prin capacitatea ta de cuprind ere
ti redare, prin modalitlţile caracteristice de
recon1titulre a autenticului, prin marea lui
forţă de a convlnre 91 emoţiona poate fi trebu ie
1l atace oit mal multilateral aceutl temi merell
actuali. Viabilitatea el, excepţionala horiţi•
de detalii artiltice pe care o poate in1pira, a
foit doveditA 91 prin 1uccuul repurtat tn faţa
publicului din ţara noutrl. ti dtn atrlinltate,
de cltre unele din oele mai mari reutite ale
~!:::~~~ ~o~~:i~i m~:tvo'tu~~i_D~~:it 1ili:
1cri1 de Titu• Popovici ti Francisc unteanu
i realizat de Liviu CiuJe i 1-a !Jltort tn 19S9 da
f a Karlovy-Vary cu marei• premiu al Feati a•
lului; cinci ani mal tlrs iu, Strdinul, ecraniu.ru
primului mare roman acrii de Titu.a Popo • ,
film regizat de Mihai Ia b, ob · e Pre ·
1peclal al juriului la Futrra da la a
Alte filme care ti-au prop · e pta
de rezi1tenţl a poporului timpw oca •
ţiei fuci1te ti pregltir a i.nor ·cului act da la
23 Auru1t 1 ca Dincolo iU •rem (regia Drl an·
Iacob), Strlfsila au amintiri (reria Manole xu1)
Furtuna (regia Blaier), Soldaţi (4r4 uni(orm4
{film 1cri1 9i regizat de Francl1c Munteanu)
au dovedit , tn depend enţi. de calitatea lor arti1·
ticl mai elevată nu mal 1clzutA, el tema luptei
de 11.ib.rare, fie 9i numai parţial atacatl, eate,
pn · , · puizabill. Intre filmele romtne9 I
de e«a · mare circulaţie tn atrli.llAtaie 11
·u 1 oe mai bune realid.n · p au •
umalwU
\.'
oalle
In cel
patriei nout
matorrafic „Bu
nou film ln1pirat dia fitr
premerrltoare lui 23 A t:
film 1cril de Eugen Bubu ti
Iulian l9i axead acţ iunea tn I
nile din ajunul declan9lril ·
culminlnd cu oglindirea tnflp
act de la 23 August. Alte doul I
FILMUL
AZI
$1 MÎINE
Orizonturi
sigure
d• ea GHEORGHIU
p~ • o C:-. llelel
C • ol
de Ioan GRIGORESCU
du1I de poporul romtn ln epocile clnd partidul
comuni9tilor activa ln ileralitate, Cartierul
11U.Ziei (regia Manole Marcu•) 91 Duminiclf la
ora 6 (reria Lucian Pintilie) te aflA 1imultan
cu $oteouo Nordului ln producţia artilticil a
Studioului „Bucure9ti" pe anul 1964.
Şl totu9i 1 tn palmareaul cinematografic rom!-
neao, marea temi iltoricll de permanent& actuali·
tate nu ute tJ1deajun1 de frontal ataoatl de
cinea9ti. Plnl. acum, cele mal evidente reu9ite
ale ecranul11i no1tru in1pirate din epoca pre-
merfltoare 9i din zilele in1urecţiei armate llnt
ecranidri ale unor 1ucce1e literare con1olidate
f
anterior tran1punerii pe ellculA (Str/finul,
Şoaeaua Nordului) . Scenariu original pe aceaetl
temă nu 1-a lnillţat tncl plnA la ţinuta ecranizll-
rilor mai 1u1 pomenite. Ceea ce pregilteao crea-
torii din cinematografie anunţA ln1A un lntreg
reviriment. Şi lntr·adevlr: ce ar putea epuiza
aceutl 1ur11l de in1piraţie mereu vie? Ce film
zguduitor ar da - 9i aflu el un 1cenariu pe
aceutl temi ae af!A ln lucru - eroicele lupte
ale petroli9tilor din bazinul petrolifer prahovean,
duae alături de oltatii armatei romlne lmpotriva
hoardelor fuci1te care, izgonite de pe teritoriul
Romlniei, lnoercau 1A pu1tiuoA achelele petro-
liere, 11 le prefaci tn pulbere fi 1crum I Dar
zilele Bucure9tiului imediat urmlltoare lui
23 Augult 1944, clnd ln cartierele muncitore9ti
i în jurul Capitalei gllrzile patriotice angajau
t upte deachiae cu dutmanul pentru a·l lmpiedica
al di1tru,1A fabricile, oll.dirile 9i monumentele
celui mai mare ora9 al ţllrii I
Fiecare ora9, fiecare mare u:r.inl, fiecare colţ
de ţari. ti·a trlit tn acea epocă latoria proprie,
inedit.I 9i totu9I unici pentru tntreaga ţară
cuprind ln cea mai lnortncenatl luptA din
istoria ei. ..
EroÎlmul acelor zile care au tnnobilat cu
•ictoria repurtatll de poporul romtn îndelungata
preptire a actului de la 23 Augu1t de oltre
Partidul Comuni1t, jertfa atltor 01ta9i 9i munci-
tQri deveniţi în silele lui 23 Auguat 1944 aoldaţi
Llrl uniformi , aaorificiile armatei sovietice care,
ln unele reriuni ale ţlrii, au foit nevoite 111
dea lupte cu rl.mA9iţele cotropitorilor fuoitti,
rminte le lnfrlţite ale acelui fierbinte August
tmpurpurat de zorii rotii ai unei ere noi atnt ln·
n9mtntate ln memoria noa1trll tn glorie ve9nicll.
Monumentul arti1tic tnchinat acelor neuitate
sile, la care colaborează toate artele romlne9tl,
include printre cele mai durabile 9i operele
cinea9tilor no9tri. SA le realizlm puternice,
emoţionante, pe mbura nesecatului izvor care
le-a in1pirat.
t:a aYIJlt almllar 1t almh fi ln
Mll•llakano11.l11.I 1&11.410 .Anhna-J'llm"
Hrt H prerit11U ln n4eree 11relnllor
h mare rilpun4ere u-t yor Ila ln ratl
„ oeula ruuntutut lhternaţlonat
•e la Mamaia, 1080.
tu41oul 4e film• 4e aevt mettaJ
,.A.I. Sabla", eare a rlout o n:oelen&l
llrurl ln primu.I featlnl naitonal, prin
4U1reni11rea orlrlnall a oelor mal m11.Ue
tl.n pro4uoţllle 11le, fl·a tra11t 4• ase-
menea penpeoUYe lnhrtHnte. Atrarerea
ln olnematopafh a 1orlltorllor fi a altor
repre11ntanU al analor-11\ll'orl a lnoelat
„
•A mal fle aal un 1lmplu 4ta14erat ln4t-
lunr repetat, tl • ln Intenţia noaatrl c'
4e a 11Un4e aeut anntaJ polivalent,
p1ntr11. oa 1111teH arU1tlcl a filmelor
noastre 1l olftlre fi mal muU ln eall-
tah, amellort11d pe mal 4epal1e erlhrllla
nlortee la nlnlul eelor mal bWlt lu-
„
erlrl apirutl ln ana fi ouUun noaltri
eonhmporanl.
lntH ee 1-a r&ou.t fi oeea ee tnol rl-
mln• 4• Hout 11 plaaeu.l fi •Ionul
penlr1l 4anouar„ eentndu.14• pro4notl•
 am colaborat ca scenarist şi regizor

e secund, făcea sensibil procesul com-

plicat, sinuos, al smulgerii din
pasivitate, al atragerii în încleşta­
rea luptei, al aderării unui om la
cauza revoluţionară. In Furluna
ne preocupa organizarea marelui
seu act, în Soldaţi fără uniformă condi-
ţiile care l-au generat. Filmul la
care lucrez actualmente surprinde
ecourile evenimentului în viaţa
ttidul noastră intimă, a celor care l-am
1
lierul trăit, a generaţiei mele. Ofiţerul
a la ale cărui hotărîri şi încrederi nu
1ultan
,!cil a pot fi minate de dificultăţi sau
vecinătatea morţii, aduce în exis-
romt· tenţa fiicei doctorului, prizoniera
't uali·
til de
eu,ite
l pre-
e atnt
Udate
linul,
ieaatil
Ulizil-
crea-
lntreg
puiza
1 film
•iu pe
lupte
1vean,

rti::hi~
~·~:;
'• lui
loretti
1gajau
iedica
ente le De data aceasta .1ibai ,i Ana sînt
Irina Gârdescu.
~ colţ
'Oprie, j lată-I JÎ pe Francisc Munteanu, în mijlocul echipei, în timpul turnării
l ţarii ' • scene din noul aău film.
4 din Pe cineast i, la un loc comun, îi unui mediu vegetant, o veritabilă
rinzi greu: Cu atît mai mult în fertilizare a substanţei umane. Nu
at cu ajun de premieră, cînd munca a întimplător acţiunea filmului se
angata devenit şi mai febrilă. In pauze desfăşoară într-un oraş de provincie.
eltre zgirci~e, la o ţigară fumată. lacom: (Am filmat la Sibiu şi Mediaş ).
nunci- Fra.nc1sc Munteanu, ~cenaristu~ şi Insurecţia a fost o descătuşare gene-
1oldaţi
regizorul, ~e spune citeva cuvrnte rală, a fiecărui colţ de ţară şi a
e care, despre ultimul său film: La patru
DÎte tll paşi de infinit . oamenilor.
ucitti, - Actul insurecţiei de la - La patru paşi de infinit stă
A.uguat 23 August v-a intere at nu o dată .. . în prelungirea filmelor dumnea-
't nt tn- - Fenomen comp lex şi esenţial voastră şi din punct de vede!'e
etnicA. 1n YÎaţa noa. ră, insurecţia, cu stilistic. Sondarea psihologiilorcad e
&uitate repercutările ei atit de adînci şi în sarcina unui decupaj lent, în
llnetti,
>perele d eb ' e, nu ii poa te lăsa indi- cadre lungi, întocmai ca în La
ernice, fe nt ~ al de artă. Preocuparea Pirsta dragostti. Credem că de la
Dr care e anti în literatura mea, ca şi cele 700 de cadre ale Soldaţilor fără
bi. lilme. l"alurile Dunării, la care uniformă la Patru paşi, cu econo-

tl ln dae~el, din punotul de vedere ba de o perioadă a. maturltlijll, lu care

~Film"
relnllor
al U•J••lt8411 tl prorr11ulul slu 1peolflo
p<1trlrlt aerla.kl actuale de filme. Planul
Spre noi etape e le legitim ali a1teptim lndepllnlrea
unor sarcini oa.re stau de mult tn faţa
clnematograllel: descrierea, rmb forme
1 tnfaţl adecvate , a marilor trandormA.rl petre-
'9 atUrJ fi uutruolll prevede alh noi
1aţlonal cute tu conştiinţa conotruotorllor socla-
lnnillţU plaa la 1970, clnd sperlm ci lhmulul, aeoaterea la lu.mint\ a ceea
pro<Laejla •• film• arildlce va crette ee are tnsufleţltor 11 m&reţ ln epoca pe
mehaJ ..-... -a al'"an at J tn care o trA.lm •
co111lhrYU laJ& •• 1980. Inel din anul de Paul CORNEA La recentul Festival de la Mamaia,
toelentl.
1al, prin
acuta, eta• „ l putln de 1 echipe de director genere ) el
Studioului .Bucurq -
Ita la pr11tu111lmea
• Cunoaşterea
elor aparatului
un oaspete striln de vazi ne spunea
urmltoarele: „Stnt cinematografii care
„••„.
t.lmuHe

trarerea
filmare I.fi la atu•lonl .Buou·
re1tt• onoaru u a participa e11 noi filme
„aloroue la tUieru Futl~l natlonal, ll1 •curta sa lllorh, desllfvui
Ir a tehnologlel
a ,....cjlel de Uime l-a
•• 11>• I m ele eop IJArlel
au num.ai trecut - acolo epigonii con-
sumi din subata.nţa epulzatA a Wlel arie
oe a foit la. timpu) •Au remarcabili;
cadenţl. nrtlg1noad, 1u• mentare, p e rmlţtndu- le &lnt altele oare au numai viitor - acolo
11 aal&or putem declara ei •dallla:dJe clnemat„ de1elllsiter •• I.rumuri al lndrbneali o sferA mal s-au de1ohls peropecU ve, llnt lorje oare
1 lnoetat grafiei llnl mal o.lpn tl mal prom.118- olne111Atoc:ntla neutri le mo ale vlelll oontempo- ţltneoo la 1uprafaţA, lnsl. rAmlne ca
tat ln4e- cun plai u „ dtna ttape. lstorl el patriei. Produeila anii sA oonflrme sau să lnflnne aştep­
toare ea orldn(. Prla umare, ra„:rt&J de mtlne T r n a.al C 1-a stabilizat ln Jurul a 10 til.rlle; ln•ll cinematografii ln pas eu
noutrl 16 le •etenatae u:au Jo pe an, Iar din emulalla Istoria stnt numai aoelea oare, oa a
clneaftllor, la !I AJICUI 1114., elite la
llnlent, deflneuei - • Da -au desprJna otteva nume dwnnoavoaatrA, au de partea lor pre-
general pozitiv. ŞI aa.JţllJILlm c11 recu· lumina blan~ la c tnoeput si eapete notorietate. zentul - acolo seminţele aruncate pe
tllmelor
tn oall-
Unlll• ,1 exigenţa .„
nottlnţf. parUduhil, peanuaolleltudlnu
lenlnllii, peatna srlJa-1
airblitorlrea eelel ta a
de la Ell~eraroa p
ne apar ca evlden.te.
1,
CrM ei ne a!IAm astăzi ln preajma
-~ a lYela perioade tn evolujla IWlg-
me~l ul romlneso. Poate am tl Intrat
t.n. ·~ poate el aceasta '° va tntlnrpla
un •Ol fertil rodesc asl, prevestind un
aeoerlt Iminent mtlne"' .
Putem fi lnoredlnjaţl ci poporul oare
1-a produs pe Emlneocu 11 Arghezi, pe
=~r~::1 ~J::=~~t~:~:::•a::.;
ltnt lu· 1 lntr-o faza Iniţiata , ,...:aJ•I eu e•lfi-
aoutrl oarea bazei tehnice a cla t irraflel Jl pute puţini vreme. E vorba de o perloadf. Luchlan tl pe Brlncuel, pe George Enescu
tntenaa munci de prerlUre a e.ad relor, ln oare aoumull.rlle cantitative ale ani- tl P• atl~I• alţll, ltl va gisl o expresie
filmului romtneac care ad11ce uU.111 o elne,..tll no1trl 1-au preelpltat w. ardoare lor 1ourfl, concretizate tn unele - fi din vrednici de sufletul aAu tl ln domeniu)
Inel rl- contrl buţle activi 11 l>oiratl la patri- .a rllpundi unor aarelnl lmedlate ale picate prea rare - opere clnematogra„ a.rtel celei mal rA1plndlte - cinemato-
eterhl eonatrucjlel aoolallste. Marea dlllcultate fle e de mare resplraţlet nu vor mal fi grafia. Depinde numai de noi oa 16
moniul Internaţional al culturii prosre. eonsta ln aslmllarea llmbaJulul „I a oazurl Izolate, el vor oo.raoterlza ţinuta trandormim ott mal repede vlUor11l tn
taeU• 1late. rramatlcll Cflel de·a . 1a1tea arte, atlt obl9nultl. a aotlvltllll noastre. Este vor- prezent, ziua de mllne ln ziua de asl.

Scurt-metrajul
romÎnesc
de Arlsfld MOLDOVAN
dlNCtor Studioul .Al . SAHIA·
De la eliberarea ţl rii noastre
a~!u~~-=:t':ajn(fih!:1 ~~~~~::~~
filmul ştiinţific ti jurnalele cine-
matografice) au cunoacut o dez-
voltare impreaionantl. ln aceaatl
perioadl 1-au realizat 820 de filme,
1282 de jurnale tnaumlnd pest e
11 OOO de aubieote .
Filmele documentare ti j ur na-
lele noastre au fixat pentr u noi,
pentru generaţiile viitoare, pentru
11torie, faptele neuitate ale acea-
tor ani, eforturile oamenilor mun-
cii, contribuţia lor neP.recupeţitl
a aucceaele con1truir1i 1ooiali1·
mului tn R omtnia . Cinematogra·
fia documentul a cunoscut o cre1·
tere a n de an. Aatfel producţ1a
anului 1951 a foat de 14 filme, cea
a anului 1955 de 43 de filme , iar
anul trecut am r ealizat 89 de fil·
me , urmlnd ca anu l aceata al ajun·
gem la 92 de filme.
Filmele Pentru indrutrialisare,
iuntru 1ocialiam, Baia Mara , 23
A ugrut 1952, precum ti realizatorii
lor au fo at dlltinşi cu Premiul
de Stat. Alţi 91 de lucrltori ai
atudioulu i au foat dec oraţi cu di-
ferite ordine ti medali i.
Avtnd o bu:l tebnicl modernl,
un colectiv hunic ti audat cu o
exp erienţl de producţie de peate
15 ani, putem apune el exiatl ti pe
viitor toate condiţiile pent r u rea·
lizarea aarcinilor de perapectivl :
100 de filme tn 196!i ti 120 filme
ln 1970, la un nivel artiatic 9i
profeaional coreaplllUltor ce.rinţe l or
vremurilor pe oare le t-riim.
Fi de
• tn pa1mare1u1 producţiei filmelor
desen animat
arin PÎRÎ U ciaco, Toura, Oberhauaen, Veneţia,
I Slffl .Aal • I
ln 1950, o datl cu lnfiinţarea
primului studio cinematografic
pentru filmele cu actori, aproape
doul iute de deaenat ori 1e gru·
peazl tn j urul caricaturiatului
Ion Popeaou Gopo ti a regiloru·
lui Bob Cllineacu şi dupl o mUll-
cl austinutl de experimentlri ti
clutlri creatoare, tn anul 1 52
apar pe ecrane primele filme de
deaen animat ti plpUfi mlnefti.
O datl ou oretterea pNd ţiei ae
tmbunltlţe9te fi calitatea filme·
lor realizate fi, ln an 1956, fi lmul
Fe tiţa mincino<uă, rea1iut de Ion
Popeacu Gopo, obţine premiul in·
ternaţional la Festivalul de la
Edinburgb. De atunci 1-au adunat
animate un numlr de peste 32 de
premii obţ inute la cele mai impor-
tante fea tivaluri din lume - Ca·
nnea, Karlovy-Vary, San Fran-
Bordechiero ti altele.
Considerlm el astlzi, tn condi·
ţiil e create prin tnfiinţarea Stu·
dioului specializat „ANIMAFILM",
exiatl poaibilitlţi şi mai mari de
dezvoltare a cinematografiei noas·
tre animate, de afirmare a noi ta·
lente, atlt dintre numele cuno1·
cute cit ti din elementele tinere
clrora li ae vor aaigura cele mai
bune condiţii de lucru, atimu·
ltndu-111 dezvoltarea continui a
peraonalitlţii lor creatoare. Ne pro·
punem o crettere ritmici, organi·
i:t~2a Ri::i~u~~:~1 :: ~!. 1i~~i: ~~
1 1 1
anul 1970 un numlr de 60 filme,
din toate irenurile animaţiei .
 DIMENSIUNILE
EROILOR doT,d•POPESCU

.-e tndreptlm 1pre Buftea unde
urmeazil. al ne tntllnim cu eroii
filmului Şa1eaua Nordului ti tn-
cercil.m til. ni-i imaginil.m. Vom 1ta
faţl ln fajl Clll.interpreţii celor care,
:l~n1t:i;3t~~:t \~!e~re~c~~~:!
cu succes eforturile de secole ale
poporului noatru, conaemnate tn
mari capitole de istorie: Bobllna,
R evoluţta din 1848, Rilcoala din
1907, Griviţ.a 1933„.
Timpul ..,iernut Intre noi ti
eroii marilor fapte ne face 1il.-i
Tednn dlltuiţi tn marmora cca
mai tare. Pictorul, 1criitorul, com·
pozitorul, regizorul, actorul - pen-
tru cil. iatoria r etnvie prin arta lor -
lfnt preocupaţi mai tntti de monu-
mental, vrtnd al cuprindl lndeoae-
bi dimenaiunila epocii.
Glndindu-ne la eroii lui' 23 Au-
gust, conetatlm lntil. cli. ln con-
ftiinţa noaatril. monumentalul nu a
coţ~:·::m :r:~~:;~~toului 9i cineva
0
lntoarce deodatl clepaidra timpu-
lui. Ne izbette distanţa dintre
„ieri" t i „azi" , 1ugeratl prin zeci de
amil.nunte de Liviu Popa - cel

de la
dunat
melor
Învăfă mÎntul i mul nostru De exemplu:
a fost Valurile Duni!rii '
achiziţionat tn Franţa, Ita·
lia, Brazilia, Grecia; S-a furat o
. ·

32 de
mpor- cinematografic peste hotare
bomba. ln Italia, Anglia, Belgia,
Finlanda, Suedia , R .A.U., Maroc,
- Ca- R.F.G„ Danemarca; Tudor ln· Ita-
Fran- de Mlhell OIMITRIU lia, Grecia, Spania, vtnzarea fii.
neţia,
de I. OUT.J. mulul fiind tn curs de perfectare
led• l.A,T,C. „f • I Senlch1f• I
l• port·•~,ori al tn multe alte ţlrii.
:ondi- Dezvo ltatte ciDematografiei na- D.R.C.D.F. De asemenea cele mai bune din
Stu- ţionale tn anii regimului democrat- filmele noastre de scurt-metraj,
ILM", popular a creat, cum era ti firesc, cu denoltarea producţiei tntre care se remarcii. trilogia lui
tri de necesitatea tnfiinµrii unei fcoli ci=.e::i.afaiua.fice naţionale, filmul GoP.o, atnt cumpArate de multe
noaa- superioare de specialitate pentru , aut cel de lung-metraj ţAr1i. •
1o i ta ... pregltirea tinerelor cadre de ci- Galele 'i zilele filmului romlnesc
i cel de scurt-metraj, a cuce·
IUDOl- neatti. loc din ce tn ce mai larg pe care slntem tn curs de a le per-
t inere lnceptnd din anul 19M, In.titu- fecta cu ţAri ca Anglia, Franţa,
' mai
pe e de peste hotare.
tul de artl cinematografici din ln momentul de faţă aria de Finlanda 'i altele vor duce la creş­
itÎIDU• Bucuretti a pui la dispoz iţia pro-
a răsptndire a filmului romtnesc cu- terea 'i mai mare a exportului nos-
\Ul ducţiei noaatre de filme - lntr-o
'e pro- perioadl relativ 1curtl - un numlr prinde. pe ltngă ţArile socialiste tru de filme, la cunoaşterea şi mai
rgani- tn1emnat de cadre tinere temeinic peste 25 de alte ţAri, din care nu largii. a filmului romtnesc peste
nd de pregil.tite. Filmele realizate de stu- lipsesc cele mai mari, S.U.A., An- hotare 'i o datl cu aceasta la cunoa,.
lm tn diourile noastre, tndeoaebi tn ulti- glia, Franţa, Japonia, Italia ti al- terea poporului nostru, a realizl-
fi lme, ma perioadl, confirmi pregil.tireâ tele. rilor ţArli noastre.
 care a imaginat decorurile - ~i
Hortensia Georgescu - creatoarea
costumelor.
Am lăsat dincolo de uşa studiou-
lui o frumoasă zi de vară, îmbră­
căminte viu colorată, tineri exube-
ranţi preocupaţi de dorinţa de a
petrece cit mai plăcut o după a-
miază liberă. Acţiunea filmului se
desfăşoară în a ce laşi anotimp al
anului, dar pe feţele celor de „a-
'tunci" pe care i-am întîlnit în
studiou, încordarea de fiecare zi a
lăsat urme adlnci, privirile sînt
grave, hainele în culori terne, în
care domină cenuşiul. Sufletele
par şi ele „camuflate".
Sîntem într-una din camerele
locuinţei Terezei, căreia i-a murit
bărbatul pe front. Tapetul , pate-
fonul - desuet ochiului nostru -
tablourile ieftine şi reproducerile
cumpărate în restaurant, de la un
vînzător ambulant, mobila ames-
tP,cată, luată bucată cu bucată, pe
măsură ce omul reuşea să mai
strîngă o mică sumă de bani, toate
ne spun cite ceva despre epoca a-
ceea. Tot ce ne înconjoară măsoară
timpul dintre „atunci" şi „acum",
dindu-ne deodată dimensiunea dru-
mului parcurs. La venire trecusem
printre blocurile tinere, suple,
îndrăzneţe ...
ln casa Terezei slnt preze nţi
principalii eroi ai filmului: Ina ,
Dumitrana, Matei. Relaţiil e dintre
ei sînt deosebite. Matei s-a întors
din închisoare, după şase ani d e
detenţie, timp în care a aşteptat
s-o revadă pe Ina, dragostea lui din
tinereţe. O găseşte măritată cu
Dumitrana, cel de la care urma
să primească dispoziţii în viitoa-
rea lui activitate ilegală„.
că sentimentele; greşesc, dar au
curaju l sA recunoască greşeala, se
înfruntA, dar niciodată cu patimă
meschină; au momente de slAbi-
ciune, dar găsesc de fiecare datA •
resurse morale să se redreseze, pen-
tru că viaţa lor este închinată unui
ideal mare sub al cărui 1emn ţi se
desfăşoară întreaga existenţă. Clnd
idealul vieţii este măreţ, viaţa însă­
şi este impunătoare. Ina, Dumi-
trana, Matei, ceilalţi comunişti,
oamenii aceştia atît de obişnuiţi,
pregătesc şi înfăptuiesc, sub ochii
noştri, marele act de la 23 August
1944, care le conferă titlul nobil
de eroi ai clasei muncitoare.
J ocu l actorilor, dirijat de regi-
zorul Iulian Mihu, se înscrie şi el
în această concepţie despre eroi.
Ina este o femeie tînără care a în-
văţat să-şi stăpînească sentimente-
le şi să privească grav viaţa şi
oamenii. Jocul simplu, reţinut,
interiorizat, al actriţei Lica Gheor-
ghiu, ne sugerează că venirea lui
Matei a răscolit în sufletul ei sen-
timente de mult sedimentate. Şi
t ocmai această „amintire" a
sentimentelor ne apropie sufle-
teşte de ea , ne face părtaşi la trăirile
ei, o urmărim cu interes cum rezolvă
o comp licată problemă de viaţă.
Gheorghe Dinică dă, prin jocul lui,
pondere şi înţelepciune eroului
principal al filmului, Dumitrana,
asupra căruia - în raporturile cu
Matei - planează, pentru o clipă,
suspiciunea. Curînd însă înţele­
gem că acţiunile lui au limpezimea
cristalului cel mai scump şi că,
d încolo de ceea ce l-ar face să aibă
rezerve faţă de Matei, stă conştiinţa
lu i de comunist.
De vorbă cu

LICA
Ajunşi aici, ne gîndim că poves- Matei (actorul Iurie Darie) aduce
tirea ar fi putut apuca pe drumul cu el romantism ul revoluţionar
bătătorit al filmelor consacrate al tînărului care şi-a închinat
unui triunghi sentimental. Eroii viaţa luptei ile le. Ch ipul tînăr
noştri, însii, nu încap într-un ase- întoarce pre noi o privire intensă.
menea triunghi. Probleme le lor In pieptul lui lava e e încă incan-
sufleteşti îşi vor găsi soluţia la de centă, are iz.b - ·• lile revo ltă,
scara unei etici înalte, pe un fun- e pa ionat, plin de .a ,,, ie , dar
dal de fapte care, am putea spune, poate i _ . E m.ir imo ,
li „obligă" să-şi rezolve într-un deoa ce a. - d pe

OllONIU
anume fel viaţa. cine omul .adeTira. . ~
Pe măsură ce îi privim evoluînd Matei de ·- ~.a mallri:t=·...~
sub lumina reflectoarelor, înţele­ este o constt
gem că Eugen Barbu nu a săpat cu oameni.
dalta personaje copleşitoare, ci Am cunoscut în ·
oameni, măreţi prin felul cum în- acestei secvenţe cîţiva d"
ţeleg să-şi trăiască viaţa închinată principali ai filmului. Am i
unui id eal mare. Ei iubesc, greşesc, pe cîţiva dintre aceia care, a
se înfruntă, au momente de slă­ douăz eci de ani, au fost şi în
biciun e şi, sînt altfel decît ceila lţi. conştiinţa, demnitatea şi inima PREMIUL DE INTERPRETARE
Iubesc, dar au tăria să-şi stăplneas- fierbinte a poporului.
LA FESTIVALUL FILMULUI
ROMÎNESC
MAMAIA - 1964

toarele cinematografiei, este una - • aproape niciodată judecăţi categorice, Lica Gheorghiu

Fereastra din ce le mai recente creaţii ale

noastre. Ea facilitează schimbul co-
a tnvăţat să u am
modestia ar ·• · i
devine o sfioasă, aproape o timidă,
de lndată ce discuţia abordează

luminoasă legial şi prietenesc de experienţă

de Ion Popescu GOPO
• lcepre1edrnte AC IN
Ne-am născut după inventarea a-
cestei magii reprodu cătoare de viaţă
şi-am văzut cu ochii noştri născîn­
du-se cinematografia naţional ă.
Sînt 15 ani, am uitat pantalonii
scurţi, ne-am făcut băieţi mari şi
unele r ea lizări au întrecut pe peda-
gogi - sîntem mîndri de faptele
noastre şi ne plecăm cu respect
în faţa acelora care ne-au Incurajat,
ne-au îngrijit.
Asociaţia noastră - ACIN -
reunind în scopul împlinirii mai
rodnice a ţelurilor artistice şi ob-
şteşti, pe creatorii din toate sec-
şi în atmosfera adecvată unei acti-
vitAţi intelectuale pline de răspun­
dere, stimulează efortul tuturor şi al
fiecăruia dintre noi către autode-
păşire.
Avem în faţă aceeaşi sală în
care ne place să ne adunăm şi pe
fereastra -i luminoasă privim tre-
cuţii ani i ne mîndrim cu fraţii
care bat oţ~lul, culeg spice , alătură
cuvinte .au protoni. Ne privim
acum ve_eli cu paharu l în mină
şi ne urăm - cu chu.ă ia trecutu-
lui - alţi 20 de ani i alţi 20 de
cite 20, mereu mai buni, pe care
să-i scri em eu filme pentru cei căror
le place să se adune în ala întune-
coasă , cu fereastra lwnmou~: ci-
nematograful.
· puţin tn
majuscule . {;o ar ·
trebuie tie cit valoreuă şi
văd de tt ar face un ecret din
cunoaşterea propriilor sale calităţi.
Există l.nsă o atitudine aş zice
cuviincioasă faţă de artă, proprie
artiştilor autentici, care impune ,
după orictte experienţe şi succese,
emoţii chinuitoare, îndoieli şi des-
coperiri, la fiecare pas făcu to
lumea frumosului.
Mi-am îngăd uit st reamintesc
aici acest adevăr b. cut,
pentru a reuşi să fixn a din prin-
cipalele cane · ici ale actriţei
Lica Gheorghiu . Temperamental
en ·cil., voluntară, iubitoare de
propria ei artă, rolurile cu care s-a
tnUlnit sau pe care le aşteaptă;
E , din cite am lnţeles, o sfială Io
care vibrează sensibilitate, respect
şi pudoarea proprie marilor pasiuni.
Iiit.A. de ce !ntrebi!.rilor reteritoare
Ia propria sa artă, Lica Gheorghiu
le răspunde prin mutarea discuţiei
ln sferele care interesează mai larg,
mai general, filmul romlnesc. Cla-
sicei lntrebi!.ri, lntr-un astfel de
interviu, „care stnt rolurile dum-
neavoastră preferate" ni s-a răs­
puns:
- Filmele mele preferate sfnt
Lupeni 29 şi Tudor. Nu at!t, sau nu
numai pentru că rolurile pe care
le-am interpretat a ici au avut o
 consistenţi, o plenitudine cu care
nu sfnt rlsflţaţl fntotdeauna sluji·
toril filmului nostru, cft mal ales
pentru ci aceastl consistenţi de·
curgea dintr-un fond de Idei majore
şi generoase.
Sfnt, ln ce priveşte fllmul romlnesc,
pentru temele mari, pentru evocirl
ample ale trecutului patriei fi, ln
primul r!nd, pentru dezbateri fn·
drăzneţe despre contemporaneitate.
Sl cheltuieşti astlzl, la noi, eforturi
artistice şi mijloace materiale pentru
teme de mina a doua sau a treia, ml
s-ar plrea absurd şi ires ponnbll.
Discuţia se lndreaptă' aşadar,
după voia interlocutoarei noastre,
către problemele generale ale pro-
ducţiei de filme:

Lica Gheorrhiu iubette, mai Suri ele premieri -:- citna ini· · '
ales la adresa cinematorrafiei, nate iaaiDtea marei confruntid
judeciţi clare, cu implicaţii
mobilizatoare.
cu publicul. •
-
A aserţ iun e .
Avem deja filme care ne
fac cinste. Nu se poate sl acceptllm
nimic sub nivelul celor mal bune din
producţiile ultimilor 2-3 ani. Dim-
potrivă, acestea trebuie depăşite.

IU ln turneu cu upeni 29, la Clu!

intr•UD moment in care, cle'i 1l
fac plicere, elo1iile DII o ÎDtimi.o
ln căutarea cheilor acestei depă·
tiri, găsim o măgulitoare comuni·
tate de păreri tntre interlocutoarea
noastră şi reviata „Cinema".
- Producţia romlnească de filme
şi-a dovedit capacitatea creatoare,
:TARE dea zi, Faptul că de la un film la altul lntll-
JLUI nlm lncă lnegalltlţl vldeşte nu neln-
suşlrea specificului cinematografic
de către toate categoriile de creatori
şi tehnicien i, ci mal curlnd o anumltll
timorare ln glndlre, o stare de spirit
de şcolari dis puşi să la orice notl,
num&J sl promoveze.„ filmul. E
aceeaşi stare de spirit care stă şi la
J heorghiu baza prezenţei noastre, Inel nesatls-
o timidă, flcitoare pe ecranele altor ţări.
i.bordează - .Afadar doriţi, pentru con-
u care s-a cepţia . generală
a producţiei noas-
aşteaptă: tre de filme? „ „
sfială tn - Exigenţi sporitl, tndrăzneall,
;e, respect
dinamism.
ir pasiuni.
-e'feritoare - Ce aţi vrea să uraţi cinemato-
Jheorghiu grafiei noastre, cu prilejul celei
d iscuţiei
de a 20 aniversări a Eliberării
mai larg, patriei?
nesc. Cla- - 20 de filme bune pe ani
astfel de Eugen MANDRIC
rile dum-
s-a răs- ~
La nra acea1ta1 Lica Cla1or1hia
:rate sfnt
a laceput al filmese ÎD Şoteaua
Nordului. Ua rol la care Ioana
llt, sau nu dia Lupeni 29 •a cleYeai, la preaf •
pe care ma ianrecţlel armate, o act.
avut o rittl i111all. ·

9
 RETROSPECTI
imbolic, lntliul film romlnesc realiiat după
S Eliberare oglindeţ viaţa unui şantier. Era
!n urmă cu cincisprezece ani şi filmul era chemat,
ca fenomen al revoluţiei culturale, să slujească
noul ritm de dezvoltare a ţării, strădaniile
oamenilor muncii de a desăvlrş 1, o dată cu opera
de refacere naţională , acel proces firesc de
!nălţare spirituală spre care tinde arta prole-
:::~:~::ur~~desl1:8S:~e::_Î~ ~~~~6~ă:
cat salopetele albastre, ale constructorilor de
la Bumbeşti-Livezeni se regăseşte cu emoţie
în această peliculă de pionierat tn care preocu-
parea pentru crearea unei atmosfere dinamice
s-a făcut stăruitor simţită şi unde o echipă de
valoroşi actori de teatru izbutea creaţii meri-
torii, uneori cu o naivă preţiozitate. Şi totuşi,
ceva a rămas din acest film (de pildă melodiile
~r!~f!;!}~ c~av;_:;~~'3_~ i;; nfe :i~~~~i o1!~f
0 interpretarea modernă a textelor literare clasice.
din stal. Devenea tot mai clar că filmul romtnesc
de inspiraţie contemporană era o necesitate, că
dincolo de stlngăciile începutului se prefigurau
idei majore şi îndreptăţite ambiţii actoriceşti.
Cincisprezece ani tn artă e o perioadă de timp
extrem de mică. Există capodopere cu vtrste
·milenare cărora trecerea anilor le sporeşte măre­
ţia , frumuseţea, dar !n cinematografie cincispre-
. zece ani e o vtrstă !nsemnată , de loc neglijahilă
ctnd ştii că filmul ln lume nu are, practic, mai
mult de ş~e decenii. Iată motivul pentru care
:~~~mfif!uf!rro~tn~c.af:: le C:~: ~:}d=
08
~~uf~~[8~~gf id:~il!:i~ A~~~~e= ~~u°JJ
1944
preocuparea cineaştilor de a plasa acţiunea fil -
melor lor tn actualitate, de a elogia chipul
omului nou , constructor al unei societăţi supe-
rioare şi nu mai puţin eficiente se anun ţau fil-
mele de retrospecţie istorică ln care se tncerca
Cite va
evocarea trecutului. Cităm (necronologic) clteva
din filmele de tnceput, pentru a i le reaminti
cititorului şi a-l chema să le judece cu obiectivi-
tatea pe care o asigură distanţa, tndepărtarea
de timp. Dintre filmele de inspiraţie istorică:
cifre
,Nepoţii Gornistului şi Rdsare soarele, amlndouă
interesante ca problematică dar alcătuite din
episoade alăturate arbitrar, de un patetism
decorativ fără acoperire emoţională . Păstrtnd
ceva din p.oezia prozei sadoveniene Mitrea
privind:
Cocor dovedea, ln ciuda mulţelor lacune, o
siluetelor unor mari artişti, conservlnd pentru
eternitate prodigioase evoluţii actoriceşti.
După filmele de riviriment ca Desf(Jşurarea ori
pe nedrept uitatul Viaţa nu iartlt, filme cu o
naraţiune cinematotp'afică solidă, pl_ ine de o
aspră poezie, definmd stiluri re~izorale com-
plexe, tncredinţarea unor scenarii, regizorilor
francezi Louis Daquln şi Marc Maurette (Ciulinii
Bltri!ganului şi Citadela sfltrlmată} n-a condiţio­
nat succesul. Moara cu noroc n-a fost , !n momen-
tul apariţiei pe ecran, doar !potrivit formulei
trivial-repetate) „un nou film romtnesc" ci
primul film romtnesc cu adevărat valoros, tn
sta.re să capteze interesul nu numai al publicului
autohton ci şi al celui străin. Filmul lui Victor
Iliu a impresionat prin rara conciziune şi plas-
ticitate a episoadelor, el a demonstrat clt de
temperamental cinematografic este poporul
nostru şi ce varietate tipologică poate asigura
A apărut cu totul nefirească după filme ca
acesta, facilitatea unor pelicule ca Allo, aţi
greşit num/frul, Nu 11reau 8lt mă.-mor, Blt~ţii
noştri, Ora H , Mingea etc. şi chiar decorativul
Da.ref.de. De bun augur, debutul tn film al omu-
lui de teatru Liviu Ciulei (I}rupţia, Valurik
Dundrii) şi al scriitorului Francisc Munteanu
( Soldllţi fltrlt unifonnlt} ca şi primul film · al
lui Lucian Bratu: Secretul cifrului.
CI EFICAREA TĂRII
1964
Ina! te de 19+4 - nici o unitate săteasci
ori c.uavanl cinematografici.
*
ln I96'f - 'f.821 slll cu aparate de prolec·
ţie pe bandl ln1ustl: 'f83 pe bandl normall
fi 76 caravane clnemato1raflce.

I VĂ
1944.
1964
'U
Cu ultimii ani filmul nostru a păşit tntr-o
etapă fertilă tn care tendinţa de afirmare a unui
ri
stil regizoral romlnesc şi-a găsit deseori co nfir-
o mare, ln care preocuparea pentru zugrăvirea
o De ce am adm.i
actualităţii este de prim ordin. Trij>ticul lui ·
1-
Gopo ( Scurti! istorie, Homo Sapiens, Şapte arte)
>r
rivalizează - ca număr de medalii - cu eroii
Olimpiadelor, iar Setea, Lupeni 29 şi Tudor au
primit consacrarea unor festivaluri in ternaţi o­
nale de prestigiu. Alături de „veteranii" Jean
Georgescu, Paul Călinescu 'i Victor Iliu, pe
platouri au apărut regizori tineri ca (ord inea e
cea aUabetică iar enumerarea nu cuprmde dectt
c!teva nume): Elisabeta Bostan , Lucian Bratu,
Andrei Blaier, Mircea Drăgan , Mihai Iacob,
Manole Marcus, Iulian Mihu, Mircea :Mureşan,
Horea Popescu, Geo Saizescu, Savel tiopul.
Fără să ne propunem mai mult dectt o succin-
tă trecere !n revistă a ceea ce au fost aceşti
ultimi cincisprezece ani am lncercat să vorbim,
despre momentele cele mai de se amă ale cinema-
tografiei noastre, convinşi că amintindu-Ie -
perioada de izbtnzi ori de insuccese - nu facem
altceva dectt să-i chemăm pe cineaşt i să realizeze
ll- creaţii majore pătrunse de dragostea pentru
eroicul nostru popor, demne ln contextul mon-
k acea pecete de poezie, de pate-
IU dial cinematografic tn care stnt chemate să-şi
al rostească, de pe acum, cuv!ntul.
__, G. T.
.„ ŞI NUMĂRUL DE SPECTATORI
••• la cîteva fll ~e romtneştl pini ln Iun ie
1964 :
I. - TUDOR - 5.1 99. 897
2. - MITREA COCOR - 3.7 1.f.5 19
3 . - LUPENI 29 - 3.06 1:458
4. - SECRETUL C IFR ULUl-2.96 1. 130
5. - PAGINI Di VITEJI E - 2.-422.224
6. - VALURILE DUNĂR II - 2.290. n 6
7. - CODIN - 2.187.096
8. - SETEA 2.082.926
*
an~"a~·P~;s~lv~l~I a~~~u:~;"111 esa~;.'j~lz~m
pini în Iunie, peste 9 milioane de spectatori
au urmărit 320 de filme artistice fi 350
de documentare.
R E VELAŢ
N
DOCUMENTARULUI
u din dorinţa de a „metafo-
riza" un text căruia i se
cere tn primul rlnd concizie -
vom tncepe aceste rlnduri prin
descrierea situaţiei de „basm"
ln care se găseşte Ia ora actuală
documentarul romlnesc. Nu, tn
atmosfera noastră festivă, . nu
slntem idilici, ci ne supunem pur
şi simplu realităţii: multă vre-
me, să o spunem de-a dreptul,
critica noastră de cinema, ca ş i
unii „iniţiaţi", ca şi foarte
mulţi neiniţiaţi, au privit scurt
metrajele Studioului „Sahia"
cârn de sus, avari ln aten ţie,
reci tn laudă, cam cum stnt pri-
vite ln poveştile frumoase fetele
cuminţi, modeste şi harnice ale
moşului... Şi, ca ln basmele
clasice, deodată vine o clipă clnd
„fata cea cuminte" - printr-un
gest neaşteptat, printr-o lnttm-
plare fermecată - se impun.e
tuturor ca frumuseţe, ca inteli-
gen ţă, apar laudele pline , făli.
rezerve, ochii celor din jur o
privesc alt!e
mai fi · -o
acesta tn viaţa ero ·
Creangă ş i fraţilor Grimm, şi
nu l-am concepe realllabil tn
destinul unei producţii de filme
tntr-un decor feeric ca acel a
Mamaiei ln 1964? După ani de
difuzare ingrată tn reţeaua
D.D.F .-ului şi cronichete rapide
de 10--iS rlnduri , dupl nume-
roase premii inte~a · ale ln
cele mai diverse ·:nlnri,
prea puţin urmărite şi
de critică tn consecin·
cluzii, - documen
apare azi tn ochii un~3'CE!:::~
tenţe de prestigiu in
ca „o şcoală rom tnească tn
puterea cuvtntului", demnă
confrun tări Ia nivel mondial , ni
se propune cu toată liniştea
trimiterea unui film (~r e
Georgescu.) drept candida
Premiul cel mare de la To :rs
şi slntem comparaţi
disociaţi} . cu alte
despre care m ărtmis "
ştim prea multe.
al realizăr ilor
ln aceste două
socialistă - nloarea interna-
ţională a filmului d enta.r
romtnesc se cere, categoric,
subliniată .
Nu vom rămlne desigur, Ia
aprecierile făcute tn cadrul pri-
mului nostru Festival naţional,
foarte mulţumitoare - ·dar
prea globale pentru noi, cei care
lncercăm să privim lucrurile
dinăuntru, chiar cu conciziune.
Georges Sadoul, de pildă, numea
drept calităţi fundamentale ale
documentarului romtnesc, ori-
ginalitatea, nervul, dinamismul.
E just - dar cu asta nu pă­
trundem suficient ln adtncime.
După părerea noastră, trăsătura
principală lntr-adevăr„de şcoa­
ld" a artiştilor de la „Sabia"
este pasiunea cu care urmăresc
de ani de zile creaţia romlnească
- tn industrie, tn agricultură,
tn cultură, ln sferele importante
de viaţă ale poporului nostru.
Am scris şi am subliniat: creaţia
- nu munca propriu-zisă; crea-
ţi a , ad ică munca transfigurată,
munca umaniztnd natura şi
pe omul lnsuşi. Luaţi cele mai
bune filme documentare de-a
lungul anilor - omeneşte, nu
tot ce s-a produs „rămlne",
dind satisfacţii de durată- şi
-reµ descoperi lesne, ca o con-
tantă, ln centrul obiectivelor
de filmat, gestul constructiv.
efortul modificator de peisaj,
conştiinţă şi istorie. Apropiaţi
,credem că merită apreciat tonul,
- fără teamă de nuanţe -
admirabilul George Georgescu al
lui Paul Barbăneagră, cu inte-
lectualismul lui accesibil, de
viguroasele 4000 de trepte apre
cer ale lui Titus Mesaroş, scurt
· ele Drumuri din
- i ln toate puncte_le
interferenţă veţi găsi
· şi acelaşi nucleu direc-
: omul creator, omul con-
ctiv. Acest studiu - şi am
'e liniştit acest cuvtnt dacă
n-am şti ce alură „ştiinţifică" i
se dă de multe ori tn artă -
această reflectare tndelungă,
pasionată a construcţiei noastre
socialiste stă la baza „şe'dlii"
documentarului nostru.
trăi revelaţii„.
Ca o primă c onsecinţă este for-
marea unei şcoli distincte, incon-
A
testabile, a operatorilor noştri
de film documentar - extrem
de dotaţi tn luminarea expresivă
a sensurilor creaţiei. Nu exage-
răm ctnd scriem că forţa plas-
tică cu care e filmată industria,
de pildă, ln multe documentare
romlneşti poate fi comparată
- fără false modestii - cu
imaginile celor mai buni opera-
tori din arena internaţională.
Există personalităţi marcante
pentru ochiul sensibil al cine-
fililor, deschis mai atent din
clipa clnd pe generic apar numele
unor operatori ca: C. Ionescu-
Tonciu, cu „unghiurile" sale
grave, meditative; Sergiu Hu-
zum, efervescent, plin de idei,
plnă la insolit; D. Segal, lun:ii-
nos, calm, la capătul . unor
lungi eforturi de a-şi domina
efuziunile; V. Goldgraber; fe-
bril, nu o dată retoric 'cu bun
gust; operatorii de jurnal care
au dat acestui sector un nivel
al imaginii, de multe ori memo-
rabil.
Ca o a doua consecinţă,
tonalitatea optimistă a celor
mai bune realizări, departe de
orice blazare sau scepticism,
prezente ln alte „şcoli" de peste
hotare - foarte divergente în
căutări, accente şi perspective.
Prin ton - mulţi înţeleg de-
sigur nu numai ce se vede dar
şi ceea ce se aude într-un film.
In ace astă direcţie, nu se poate
să nu ţinem seama de afinită­
ţ ile, de influenţele - chiar dacă
nu totdeauna declarate - ale
reportajului nostru literar asu-
pra documentarului filmat, de
t ism vibrant pusă apăsat de
Geo Bogza (colaborator per.:
manent de mare prestigiu al
studioului). Imbunătăţirea co-
mentariului de film - unanim
constatată, la care au contribuit ·
ln mare măsură Eugen Mandric,
precum şi scriitori de talentul
Ninei Cassian·, Paul Anghel,
H. Rohan, Victor Vlntu şi alţii
- e deocamdată privită de
critica noastră ca o schimbare
de climat a limbajului şi nu ca
un nou stil, aşa cum fără Indo ială
se va dovedi deajuns de i"epede
pe măsura progreselor. Probabil
că aici, ca şi tn .alte domenii
ale documentarului (şi aceasta-i
urarea noastră festivă} iar vom
Radu- COSAŞU
11
 - Dumneavoaatrl, Ilie Cornea,
unde eraţi ln 1944f
- Chiar la 28 August eram eva-
cuat la Vinga llngA Arad. Oficiul
naţional cinematografic era dis-
persat ln trei locuri : Vinga, Şer­
caia ti TlncAbetti. Imediat dupA
28 August am fost nevoiţi sA fugfm
ti de la Vinga. DouA sAptAmlni
am fost bombardaţi şi mitraliaţi
pe drum de cAtre nemti.
- St dupl ce v-atl fntora?
- Am plecat pe lront Io Ceho-
slovacia, ca operator, binelnţeles.
Am luat parte la eliberarea oraşu­
lui Banska-Blstrica. Era la 25 mar-
tie 1945. Trupele sovietice şi romlne
~~i:~ror~;~es~~ţn~·tr~~mt/~1 td~
~~unc~1:! t~';P!~ti a:~:i d:s~~
strategie sau front, m-am pomenit
Intre cele douA linii filmlnd bom-
bardamentele„. M-am pierdut de
divizia pe llngA care eram afectat
ti am rAtAcit singur prin oraş vreo
trei zile, timp ln care am filmat
luptele de stradA 1 bombardamen-
tele, tot ce-ţi lnch1pui ti dumneata
cA se putea vedea acolo. Am mers
cu frontul pini Io apropiere de
Praga. De acolo m-am lntors şi am
filmat lntoarcerea trupelor romlne
Io ţarll. Pe urmi au lnceput alte
evenimente. Am filmat campania
electorali din 1946„. şi nume-
roase aspecte de colectivizare„.
Eram mai mult pe drumuri declt
acasA. Veneam doar sA predăm ma-
terialul filmat şi plecam ln altA
parte. Aproape ln fiecare zi se
lnfiinţa undeva, ln tarA, o altă

• gospodărie colectivA. Mi-amintesc,

d un 1
ln mod deosebit, lnflinţarea gos-
podăriei colective de la Slobo·
zia Mlndra, prima care lua viaţi
to fostul judeţ Teleorman. Oamenii
veniseră cu uneltele şi cu vitele lor
la sediul gospodăriei, veniserA sA
asiste fi foarte mulţi ţărani de prin
lmprejurimi. Era o atmosferA deo-·
sebită, de mare sărbAtoare, care
mi-a rAmas puternic lntipăritA J1
• • :lb~:fM~rocTe lnd~un~~:cisat!

1n memor1 se găseau destui din cei cărora nu

le convenea lnfiinţarea gospodăriei
colective.
- Ce alt eveniment v-a rimai
Urat ln memorie tn mod deoaebft f
- Mi-e greu sA ml opresc la
ceva„. Am fAcut ln aceşti douăzeci
de ani cam 80 de filme - ca ope-

de filmut
rator. Fiecal'8 lnsemna un eveni-
ment deosebit şi pe toate, Cl'8d, le
păstrez vii tn minte.

*
- Conltantln Demblnsohf, tl
dumneaTOaatrl a~I flout frontul ca
d• Eva SfRBU operatort
- Da, dar am filmat şi bom-
m fi dorit sl real i zăm un fel de bardamentele la Bucureşti şi Plo-
A mas I rotundl, o d i scuţ i e comuni
cu toţ i acel care au tnrea istrat pe
ieşti. Eram pe timpul acela, trei
vtnAtori de imagini: Ovidiu Golo-
gan, Ion Cosma şi eu„. La 23 Au,
pellcull ultimii douăzeci de ani al
Istoriei noastre tncept nd de la anul gust ne aflam tn evacuare la
T!nclbeş ti. Eram asistent, dar
I: 19+1. Dor i nţa noastrl s-a Izbit filmam ş i eu tot ce se putea.
de specificul meseriei de operator ln '45 am plecat tn Cehoslovacia.
cinematografic. Nu toţ i cel are M-am lntors Io ţari o datA cu
ne-ar fi putut tmprosplta me moria trupele noastre. S-a intrat .pe la
se afli tn Bucureşt i, cei mai mulţ i Oradea„. La Arad, populaţia a
~~~u:lt v~fi~~ /e~~ife dln~i!ţă
0
slnt tntre doul trenu ri, abia ven i ţi
de la filmare, gata sl plece la alta. aruncau ostaşilor flori şi alimente,
Pe operatorul Ovidiu Gologan l-am tot ce aveau pe tarabA... Şi doar
:lim~~f: d'e d1>a1·P~~=f~.n1narÎÎ-
găsit la Sinaia ln p li nă filmare , Ilie 1
Cornea abia tntors de pe teren, Nico-
mat toată primirea asta, materia-
lae Marinescu gata să plece etc. lul existA.„ Un eveniment impor-
Intre două trenuri, discuţ i a noastrl tant din meseria mea de operator
a devenit cu fiecare ln parte, unitl a avut loc ln 1945 clnd l-am lnsoţit
doar de temă şi de cele clteva lntre- pe tovarAşul Gheorghe Gheo~h1u­
bllrl, mereu aceleaşi: DeJ - pe timpul acela ministru
- Unde eraţi la 23 August 19+1? al Comunicatiilor - lntr-o călătorie
pe Valea Jiului.
Ce amintire v·a rămas ln mod deo- Daci aţi vAzut pelicula de ar-
sebit fixată ln memorie l Aţi fost hivă, există un material ln care
de faţă clnd :.·a tras ln Piaţa Palatului? , tovarAşul Dej stă de vorbi cu un

12
 om, tn faţa locuinţei lui oare nu·i era arhiplinl, el lumea mani· asupra clAdirll Confoderatlel Gene- oll se tace tlrzlu, - e dup!l o zi do
altceva declt o collbll flloutll din leata, cil era atmoaferl de ai!rbll· rale a Muncii. S-au tnch!a porţile, munoll fi mal are Inel! douA cadre
reziduuri de obbune„. Atunci am toare, dar parcl n-am 1pu1 nimic. Iar noi, nettllnd !noii bine oe 10 do filmat - ln fiecare pauzll Ovl·
ra· filmat. No urouerllm pe un deal, tl Pelicula e mal grAltoare. Uite, tntlmpll ne-am luat de piept ou ~~r~~;lf:~:le~ace timp fi pentru
lui de acolo am vlhut coliba. Era a !ml amintesc de primele Improprie· el lnoerolnd all·I ţinem la dlatanţll
ÎS·
unul minor penalonar care ltl fileu· tllrlrl . Am filmat toţi ţllranll do ollldirea Confederaţiei. Erau la R:O\~~~~:\t~f?laţa l'alatulul
ar· se bordelul ln cllrbunele cald Inel. lnarmaţl, aveau 11 pistoale tl au
acela care feteau la clmp ou 1tea· - Am tllmat„. La tncaput era
r~ Era larnll„. ln '4?, la 80 docom·
briei am filmat proclamarea Re·
guri, ca la o manlteatatle, mliaurl·
toarea pllmlntulul, prlma brazdl
lnoeput al! traill. Elu aveam apa·
ratul de totoiratlat la mine, tl
llnl,te. Muncitorii manifestau paf·
lni nlo. Tocmai venleerll doul\ camioa-
aţi pub leii. Filmam mitingul din de plug oue trecea pllmlntul din lnceroam 1! surprind cite ceva ne ou muncitori do la Griviţa Ro-
Piaţa Unlvor1itlţll. M·am auit pe proprietatea boierului tn oea a ţllra· pontru ziarul no1tru. Au tras. Ooul io . Manlttll au tllbl1rlt aauP.ra lor,
actualul elimin .Carpaţi. J oa era aJoanţe m•aU nimerit, dar ml•aU -au tnoonjurat fi au dat foc oa·
nulul, oamenii oare pllnireau de p!truna doar haina. Al treilea a
10· o mare do oameni care dansau, bucurie, toate utea nu ae pot po· mloanelor. Jilu flhnaaem plnA atun·
es. olntau, ae lmbrlţlfau. Toatl piaţa ve1tl 1 aau dacii le poveatefll, 1lnt roit ln picior. Pe urmii nu mal 'ol clteva bobine, pe oare am avut
JU· era o hori.„ Pe urm! ooleotivi· mal puţin trumouo doolt pe pell- t tlu. Spre 1earll - uta o 9tlu din Inspiraţia al le dau cuiva, all le
ar- zarea„. Ml-aduc aminte de iOI• oull , au1lto, lucrurile •·au llnl9tlt„ . A· pila treze. Clnd a lnooput ambuscada,
tunol a murit Emilia Irza . Fusese
tne
re·
podllrla de la Zllbranl pe care
am fllmat·o ln prima 1i, la lnflln·
- Stlu el aţi foit hi Piaţa l'ala.-
tulul 11 noiembrie l • lovltl ou o ranill ln cap . ~uln~ll~r~I vr~~z~~erÎ0 ~rfm~~~ ~
de ţarea ei„. Am trecut pe la ZA· - Am foat. Dar lnttmp tor, fi - AU luat pAl'te tl la manlfo1t&· ml·au luat aparatul, au icos pell·
.ţi.
f
branl nu de mult I fllrl voia n·am filmat. Veneam de c I· fla din 'februarie 19411 f cula oare era lnAuntru fi l·au dat
~re
mea, ca unul oare tt u cum a to1t tiru l Bellu, unde film - Da. Flou1om de 1ard! la trl· too, Materialul pe oare am routlt
nit la lnceput, comparam Zlbranll de rarea lui Emlneecu. C buna din P iaţa Unirii, aoolo unde 1l1·l 1&lve1 exl1tll tl azi.
ID·
atunol ou cel de 111„. Dar ce n·am tn d.ttp I atrhll a avut loo mitingul din 2~. De la - La ea Auiru1t unde era.I?
de tllmatr Construirea Casei Solntell! Wllaon, am vllut ci ml ln( oamenii 1-au lndreptat spre - La Podul Binaua. Reuşis e m
tat Bioazul, fantlerul Salva.Vlteu. No ceva ID P ţ.a Pala Ca ' ctorlel. Clnd am ajuna ln all mii 1treoor ou o motoololetll cu
reo eram puţini, evenimente multe, lntr-a Io 1i am n P11ţ.a Palatului 1-au auzit primele ataf - lon Coama a venit ou o
nat amb • L·am t l deannl. Se trlgea de la rea· maflnll - tl am reu9lt 1! tllmllm
en·
ata
1
:i° aW~~ !ft\eV,mcfa~ t~e c~r~~~{~1~: f: a ·I !i!~
m
l Ul a-a
palatului fi da la Interne.
t panlol, apoi oamenii
tM1pele romlnettl oare lmpreunll ou
deta,amontele patriotice au luptat
ere condiţii,Ata cum altele alnt locu· pentru eliberarea Capitalei de aub
de rile ou oamenii fi obiectivele pe fi mtnl .•• a pr fi au lnoeput o ade- hltlerlftl. Am ttlmat convoaie de
am prizonieri nemţi, ollruţele ou rA·
Ina niţi, morţi eto. Apoi, lmprounl
llte ou trufele, am Intrat tn or19. Duou·
nia rettlu era ln tllolrl . Palatul bom·
ne· bardat Teatrul Naţional la pi!·
e.„ mint, dar cotropitorii tuseaerll alun·
iclt iaţl . Am tllmat de asemenea pri·
na· mlrea tloutll de elitre populaţia
lltll Duoureftlului eliberat, trupalor so-
se vietice „. Dupll. 'U am plecat ou
lltil Cosma pe frontul din Cehoalova·
l8C 1 cla, A urmat primul t Mal liber,
fOS· 9 Mal - Ziua Victoriei, prima de·
1bo·
.aţl
ISTORIE tllare la 28 August t945, toate ln·
trunlrllo t l marile manlfeataţll
mii
lor DIN f
opulare ln aprlllnul luptei par·
du lui pentru lnalaurarea iUvernu·
l sll lui democrat. Apoi proclamaroa
>rin
leo·
MEMORIE Republicii, naţionalizarea, pri·
iare mele ppodlrll colective, primele
1ublecle de Jurnal oare arltau reali·
1 J! 1lrlle muncitorilor„. A fost cea
mai frumo I perioad! a vieţii t l
sate
. nu 1 m rlel mele. Pot apune cil am
lriel avut nol'OO\ll Iii lnreglatrez pe pell·
cull tot tumultul acelor zile, !neo·
maa putui fleţii neutre noi, ln oare po·
~ltl porul Inc pea 1l·tl fllureaaoll prin
I la !Uptl fi trudi, noua istorie a ţllrll
.zeci 11le. ŞI uliii oonalder meaerla de
ope- operator de aotuallt!ţl oa cea mal
·eni·
l, le ~~~o ~ ţ~ p~~~~t.antl. Al tot pul·
-I Î li••·•unde
bltlmf lat 11 revenlf 1

1 oa
,, 9Ptfatorul Ovidiu Coloran fllmlncl '
a I tumat atuno ?
- Am nimerit chiar ln oasele
ln care am atat odatl. Nici nu mal
credeam al ajuna acolo „ . ŞI nici
Ja 1 , la Ploi•ftl, ciupi un "bom·
~~it~~ Tn°~~~:F d~~::e~f tl:a~~ 1~
1
lom· "barei •nt.
Plo·
trei
rolo-
Au, ar putea al vl apunl mal multe .
Atunci a toat tmpu1oat ln picior.
*
E 1devlrat ci memoria 1llmul ul,
a peliculei lnchl1l ln cutii, e mal
la puternici, mal convln1ltoare tl
dar poate, mal 1lrl 1re1. Dar e la iei
1tea.
- Mltoea lte * 11 aţi luat parte ~i!e.m de .adevlrat ci • mal puţin vie 11
lCÎa.
l cu la manlfe1taţla dlll Piaţa l'alatlll I t patrlo· vibranta declt c11 a omului care o
>e la la noiembrie nu. t. poarta cu sine, chiar d1cl e •coperl tl
- Da. Dar pe atunci nu & t:m• ,l l::m-=a m ·• arlt.at toto• de Impresii 11 11nzaţll noi , J1to rla se
.a a lncll operator. Eram 1tud l are - surprinse pl1treazl ln fiecare din no i, lntr·o
1 S·O
arhitecturi fi totoreporte al 1 pul acela, ziare lma1lne flxatl pe r1tlnl, care con·
1iaţl b '>:a:tl •cc:!Wlltea&I nenlmentele
mte, rulul „Tlneretea" „. Ştiu ci ţii de fotoil'atiere pe
truntatl azi cu altele, r11cţloneu l
doar lnte de I nokmbrle t le ţlrll , un reportal prompt la prime 1tln1ere a Int re·
avea la cale man taţii fotoll'afll de la primul blrll 1„Unde eraţi la 23 Au1u1t 19+41
1fil· uteolftll am foa u ondlal al tineretului ti Unde eraţi 11241ebruarle194SI"„.
eria- de 8 nolemb or de la Prii•· Un lntrei Glndesc 111, amintindu-ml ci aproape
1por- loc o demona de latorle, 11ac1re din cel 101Jc l taţl au lnceput
rator muncii tn fa\• prin a se scuze : 11 Slnt doulzecl de
soţit

f!1~
raţiei Genera e a
atunci pe fosta 1 WI on.
Clnd am a.luni noi tn P a\& Palatu·
*
lntrtvederea ou operatorul Ovi-
diu Goloaan a avut loc la Sinaia,
ani de atunci „ . Am 1llmat foarte
multe, am vllut multe„. C:Jne 1tle
daci mal pot 11-ml amlnt11c„."
torie Iul, manlşlil toomal cprfae doul tn timpul unei tllmlrl la Pl/.durotJ $1 fi-au amintit Instantaneu, de la
camioane ou oeterlftl. I-au !neon· Spt111ur4ţilor. La lnoeput a foit
e ar- Jurat, l·au dat jos fi au dat foo ca• aurprlna oii 11 101lolt pentru ru· prf ma Intre bara fi au avut 1t!tea
care mloanolor. Alta a deolantat am• brica btorle din memorie. Apoi de povestit, cit n-a tnclput ln •pa ţiul
u un b111cada. Manlttll ...u nlp111tlt ln ciuda faptului oii e toarte ocupat, destln1t rubricii noutre,

13
 Preşedintele juriului primului Festival al filmului
romînesc de la Mamaia, regizorul filmului la-
ureat cu Marele Premiu, artistul poporului
distins cu unul din premiile de interpretare,
compozitorul membru al juriului Festivalului,
documentaristul definător al Premiului pentru
scurt-metrajul experimental şi cîştigătorul Cupei
de cristal a revistei CINEMA pentru cel mai
bun debut al anului inaugurează:

rib
Ani în şir, în timp ce studiourile noastre intrau în poses ia unor
mijloace tehnice-materiale corespunzătoare cerinţelor unei cinemato-
grafii moderne, a dăinuit, tacit sau manifest, ideia că fi Imu I romînesc
îşi va defini .profilul în urma unei cotituri spectaculoase pe care o va
pricinui apariţia bruscă a unui film genial. Un asemenea film urma să
devină din însăşi ziua premierii sale piatră de hotar şi punct de reper
pentru toate producţiile ulterioare. Şi astfel, înainte chiar ca imensul
W complex de la Buftea să fi fost desăvîrşit, se aştepta cu fiecare film nou .
;:::..din primi i ani ai începutului, Capodopera. Un asemenea salt miracu-
~_re __ _ ere critică nuanţată a valorilor şi o apreciere
luci x - _ ~ --:: _ , ;ira ni velului la care ne aflăm, Festivalul des-
ch ide, -; a~ :- - ec rile sale, cîmp ma i larg de acţiune criteriului
ca lită i • s reducţia cinematografică, racordîndu-le la gradul
:ue partidul îl promo\leaZă cu înţel epciune şi consec-
sferele vieţii mater iale ş i sp ir ituale a poporului.
- ~ graţios , împăratul deltei, Pelicanul alb, se pregăteşte
să -~vii toarele ed - a e Festivalului. După ce şi-a împărţit

< los nu s-a produs ş i nu era de aşteptat să se producă decît în calcu lele
t-- care ignorau natura complexă, delicată şi capricioasă a oricărui fapt de
mult ipl ca: pe c · :>
c, ascuf ş ' s b
ele şi medaliile laureaţilor, spi-
a ît de bine sugerat în emblemă, se
>
Z
cultură, necum a naşter ii unei noi arte naţionale.
Indifere ntă la il uz ii, la entuz iasmel e de circumstanţă ca şi la des-
exersează ';>e tru viitoarele confr n tări de la Mamaia.

Rev ista Cinema, contînd pe asentimentul tuturor, l-a invitat ca,

- curajări le snoabe , geneza fi Imulu i romînesc continuă, fără străluciri
precoce dar cu tenac itate ş i certe izb· zi, extinzîndu-şi aria, explorînd
noi zone, acumu lînd noi valor i po e ale. Ceea ce s-a dovedit şi la
Mamaia. Dar ne aflăm încă prea aproape e această primă confruntare
Competitivă a filmelor romîneşti, men i ă să e în tradiţ ie, spre a
putea aprecia pe deplin întreaga ei contr e la crearea climatul ui
rn perioada d ntre două festivalur i, să accepte găzduirea revistei noastre,
prez idînd, număr de număr , d i scuţ ii le de creaţie ale cineaştilor, al
căror scop este unul şi acelaş i cu al festivalulu i: stimularea eforturilor
de edificare şi desăvîrşire a cinematografiei romîneşti realist-socialiste.
Inaugurăm Tr ibuna Pel canului alb cu convingerea că ecourile

propice - nu pentru o izbucnire solitară , ci pe ru o largă emulaţie, profunde, de loc zgo otoase ale Fest ivalului se vor amplifica şi pre-
capabilă să genereze un şir continuu şi unitar de opere a · elul crea- lungi, contopind u-se roe c cu pregătirea noilor filme, pentru viitorul
tiilor reprez~Dfative ale artei romîneşti. Fest ival I

AL FI

EUGEN BARBU:
condifia
trăiniciei
La festival am revăzut trei din-
tre filmele care rulaseră deja pe
ecranele noastre şi am vizionat
prima dată pe celelalte patru.
Vă interesează să vă vorbesc nu
ca preşedinte al juriului, ci ca
scenarist şi scriitor. Am să încerc.
Vreau să încep cu filmele pe care
le vedeam a doua oară, pentru că
la a doua vizionare eşti mai pu-
ţin captivat de acţiune şi poţi să-ţi
dai seama mai bine ce anume re„
zistă timpului şi analizei.
Dintre filmele revăzute, Tudor
şi Un surts ln plină Yară mi-au
plăcut încă o datA. Tudor se con-
firmi! a fi un film cu o foarte bunA
construcţie dramaturgicA, cu carac-
tere închegate, la care se adaugă
meritele interpretll.rii, ln special
ale marelui actor care a fost George
Vraca şi ale celorlalţi doi inter-
preţi principali care au obţinut
premii la festival, Lica Gheor-
ghiu şi Emanoil Petruţ. fn ce
constA trăinicia acestui film ? fn
faptul c11 el dispune de un drama-
tism real, că „are cine cu cine să
se înfrunte", ceea ce prea des nu se
lntîmplă 1n filmele noastre, pll-
.A
SC
catul lor cel mare fiind acela al
ilustrativismului.
fn Surts ln plină Yară rAmlne
foarte proaspăt umorul scenariu-
lui, fapt care a şi făcut de altfel ca
Dumitru Radu Popescu sll. CÎJlige
premiul pentru scenariu. Vreau
să reafirm dezacordul meu hot.I-
rit cu cei care au criticat şi au
ne al pe nedrept acest film p li:Jl
de autenticitate şi farmec.
DacA e vorba să ne păstrăm, cum
aţi p pus, la aprecierea scenari-
ilor, a ci vA voi spune că Pafi•pre
lumi a mi-a plăcut. E al treilea
film pe care l-am revăzut la Mama ia
şi da că mi-am dat seama tncă o
datA c ă Gopo este un regizor cu
idei, practidnd uneori un umor
original ş i ind rh.neţ - scena cu
Leonardo da "inci, de pildă -
Zece mii de spectatori au vizionat iD. •
le festivalului.
-
MAI
Asistenţa la spectacolul de inclaiden.
Dintre filmele pe care le vedeam
pentru prima datll, se detaşează
Străinul, care are un scenariu foarte
bun. Se simte mina scriitorului
Titus Popovici. Dacă s-a spus totuşi
că Străinul este un film de adoles-
cent, aceasta nu se referă cîtuşi de
P.Uţin la scenariu, ci la regie.
tn ceea ce priveşte actorii, ei au
lucrat excelent. Scenaristului i
s-ar putea eventual reproşa doar
o anumită neglijare a eroului
principal, a lui Andrei Sabin, care
e lăsat oarecum ln umbră de minu-
ţioasa carac.terizare a colegului
său Varga, ln aşa fel incit evoluţia
sa e mai greu de explicat.
lnainte dJl a mA referi la filmele
situate pe ultimele locuri, aş vrea
să apun că regret că statutul festi-
valului nu a permis includerea în
concurs a unor creaţii cu totul re-
marcabile ale cinematografiei noas-
tre din anii trecuţi, Valurile Du-
nării , Setea şi altele. Aceasta a
dus la prezentarea unui film .ca
A fost prietenul meu care e sub
orice critică. Ceea ce subminează
bunele intenţii ale autorilor aces-
tei producţii este lipsa de logică
şi de realism în construirea per-
sonajelor şi a acţiunii. Un idi-
um;,.r-.SH'll&JDt teatrii, fihne- lism afişat cu ostentaţie guver-
neazll aproape toate momentele
filmului şi reacţiile umane. Totul
e bine, toţi rîd şi generozitatea
samariteană este soluţia unică şi
atotputernică pe care autorii o
oferii în toate situaţiile şi în toate
micile drame pe care le schiţează.
FărA a mai vorbi despre scenele de
muncă, fiindcă ele dau o imagine
cu totul falsă asupra efortului cu
care oamenii muncii din ţara noas-
Rubrică realizată de Valerian
Sava, Mircea Mohor şi George
Littera.
Foto I. Hananel şi E. laroviif
'6
 c p_cslc
ho/orc
Felicit din toota Inimo cititorii c11
oco1lo 1a1batorll no\lonol1.
GRIGORI KOZ1NTEV
(U.111.1.1,)

Po~l11 I ro m n, Io a v1 aa110 E·
llbe aale, trona plin 11vl1lcl '
.CI E •, •4 ile ce 1 al calde tl
1lnc1
LUCHINO VISCONTI
(lf A IA)

Din loata Inimo, pentru ,Cine o•

MARCELLO MASTROIAN
.......

/
Îmi 1n;ad11I 16 va ofer a·
mlntl110 cea mol plina de
prl1t1nl1. Cltltorllor 11vl1t1I ,CINEMA'. c11
Al vo1tr11 1lnc11, m11lta 1lmpotl1.
JEAN MARAIS OE SICA
l'RAMfA) (ITA~IA)

trA ,1.au oorutrult t l·tl duh1t·

fete v1"1a noul.
Caracterul ce\01 al dramatu,..
1lel tl lipu de ritm ln acţiune
dlmlnueul valoa11a filmului Co-
moara din Vadul Viciai, ln care tntll·
nlm acene reu,lte aub raport re1I·
1oral. fn ceea oe prlv19tt D"JfOll.a
lun114 de-o „ar4, debilitatea con·
filetului eate airravatl de allblclu·
nll e urle! oaro are o fa cturi tea•
tralll 91 de llpaa de 1trAluclro a
lnterpretbll,
Marele merit al aceatul h1tival
eate cil el a oferit prilejul unei
oonfruntll.rl 11 oii.re! finalitate nu a
foat doar palmareaul, premiile,
ci 1tlmularu. rtndlrli creatoare I I
exlrenţel, almţul de rbpundere al
olnea9tllor faţll de 1oarta artei lor
tl a 1enulul ln cart actlveasll efor·
tul de a 1111 a o luţllle cele mal efl•
ce. Dt aceea festivalul repre·
11At1 un auccea cer t 91 nelndolel•
nlc roade le lui u vor vedea
curtnd. IA privinţa 1c1narillor, a
obor u.litatt e condiţia trlllnlclel
tllmelor, rumlntuo propunerea
mea, ca at diourilt al adopte alt•
temui coltchvelor dt autori tl a
1peclalldrll 1nUtor1lor tn elabo·
ruea d!terltelor laturi alt 1ce111•
riulu l - dlalopl,
LUCI BRATU:
între erou şi
spectator
La Featlvalul de la Mamaia „au
pre11ent11t mal multe filme care,
din punctul de ve dere care vi inte•
r eaeazl, - acela al r it i tlnt dem•
ne de toatll atenţia ,
Mi ae pare el o ruliu.re deoaebltll
eat• cu 1 lui !hal Iacob di n Slr4·
t11ul, fbA al vreau 11 apun ptin aata
ci rtflzotul 91•1 11tlt drumul.
Socot el alnt toarte valoroate cilu•
tlrlle lui Gopo, ou toate cil Pa1t
IPI'• lun4 nu e un film i,~utlt ln
totalitatea lui. E un film - expe•
rlment. Dintre noi toţi, Gopo
experlmenteull cel mai mult ti
aceaata 11te, evident, o calitate a
aa pe oare aperllm 111 o fructifice
pe deplin ln viitor, De uemenea,
ml 1e pare lntere111ntA creaţia
lui Victor Illu tn Comoara din
Vadul Vechi. fn acut tllm oxlatil
o realii profunzime 111 perceperea
dramei , a relaţiilor dint re oa·
 Cititorilor revistei
.CINEMA" cu cele mol
bunt urllrl Io o XX-a
aniversare o eliber6rll
poporului romtn,
SOPHIA LOREN
(IU.LIA)

Cititorilor revi1tei .Cine-

ma•, cu ocozio acestul eve-
niment Important.
JULIE CHRISTIE
(AH OL IA)

1 Cititorilor revistei .CINE •• •

mol calde ur6rl Io s6rb6toc eo lui 23
Au;ust.
KONRAD WOLF
lll, D. OUMAMA>

2 Cltltorllor revistei .Cine o" salut6rl Cele mai bu e ur6rl ,1 fellclt6rl cu

cu prilejul celei de a 20.0 anlvers6rl oca 'o scrbotorii de 23 Au9u1t.
o ellberarll. ANAS ASIA VERTINSKAIA
(U.lt.S.S.)

Pe ttu cititorii revistei .C'

t occ.t'o ctltl de o 20.0 o

ii Romtnlel.
GERARD BARRA
(fllAKT
Solut cltltorllor revistei
.CINEMA"
MARI TOROCSIK
(!\,,• UHOAll.l.)

•Pin uta meni tl a raportului dintre om tl tive : plan·contraplan. Aceuta ln ru ealitative. expozitivul. Chiar ln filmul a
dPumul. pehaj, o 1obrletate moderni ln contrut cu frumuuţea vlbrantl a unei maxime ollroi regie o 1omnez, Tudor, pre•
11t olu· Imagine 91 ln 1tllul regi1or11. Pe unor 1eovenţe din exterior. i exigenţe, vom mizele, piuarea eroului ln mediul
ci Pllfl alocuri ln1il filmul cade ln re• Daci mi·aţi propui li o i n-am Hllfit lncl 11 1lu, lnflţifarea evenimentelor
butlt ln 1olvlri 1tandardlzate. Pe llnfl dupre PeCit, VHaU li a! ftll care li impre1io • oaro preced rl1coala, adioll aproape
- expe• planurile de o mare frumu1eţe, ln· nu putem omite din d' pe 1p1ctatorl 1 1l·l lntreaga partea lntlla, ocupi! un
, Gopo flţl9lnd clmpul arat, cu cel dol mentele care lea,a dii gl ti li rldl totodatl, 1paţlu exoedv, lntlrzilnd apropierea
mult tl partimenu al -1 integral prin ineditul tl comunicarea dintre 1pectatori ti
oameni pierduţi ln 1p1ţiul arid ti
Utate a arborii pe oare atlrnil pieile tlbl· grafice, • rd adevlruri umane complexe, erou, A·I dezvllui pe ace1ta din
l'Uctllloe olte ale cailor, ln blltala vlntulul timii. inltanţl •. a cu lntreaga forţll a artei nou· urmi oit mai oonvingltor 'i mai
nea, nu mi n pare de loc feric tH • • ·u 9tim 11 ne oonden1lm tl 11
1menea 1 u1oat, apar, ln 1eovenţele de în· direct atenţiei 1poct1torilor mi 1e
creaţia hrlor lndeo1ebi, planuri firi ex· linia de minimi ruuttnţl pe caM po 11tim laconic. Nloi ln Str/Jinul
pare ol ar fi fost obligaţia majori a
11ra din prellvltate . Pereţii din butaforie 18 poarta. unele di uţH ln cme- nioi ln Tudor . Şi, oa ti cum n·am
avea deltull tncredere ln capacita• mea, obligaţie pe care confruntarea
I exlltll' evidenta., aparatul atesat cuminte, matografle, evitlndu·11 o aprecie·
re critici nuanţatl a filmelor ti tatea de tnţelegere a 1pectatorilor, de la Mamaia mi·a pus•o ln evi·
-ceperea frontal, Iar montajul e con1trult
prefertndu·H 1impla lmplrţire a praotiolm Inel llustrativilmul 91 denţl.
tre oa· dupl tradiţia 1ucceaiunii informa·

-

Ion Popescu Gopo solicitat de
admiratori.
ŞTEFAN
· CIUBOTĂRAŞU:
paleta forfelor
umane
Am observat la actorii filmelor
din festival o anumită simplificare
a jocului, în sensu l unei redări mai
fidele a omenescului din rolurile
respective. Încep să recunosc în
cinematografie caracteristicile pro-
prii şcolii actoriceşti de la noi -
simplitatea, sinceritatea, realis-
mul, evo luţia jocului de la trăire
Ia reprezentare, din lăuntru în a-
fară şi nu invers. Se e limină din
filme vorbirea mecanică, „fono-
genică", căutîndu-s e un mod natu-
ral de exprimare.
ln Tudor am admirat creaţia
neuitatului George Vraca şi capa-
citatea autorilor filmului de a a-
duce „în scenă" şi a reuni pe ecran
o mare formaţie de actori buni, în
roluri diverse, o impresionantă pa-
letă a forţelor umane, o desfăşurare
viguroasă de personalităţi actori-
c~ş~i! do.vedind cit de mari sînt po-
ub1!1tăţ1le de care dispunem .
Mă întrebaţi de actorii generaţiei
ce le mai tinere, din Străinul. Sînt
foarte înzestra ţi, capabili de mari
surprize fericite. Depinde cit de
temeinic vor munci şi depinde dacă
regizorii Ie vor acorda sprijinu l lor
care ad esea e hotărîtor. În Străinul,
Ştefan Iordache a rezolvat cu succes
un rol foarte dificil , gradînd cu
discreţie evo luţia personajului, evi-
tînd prip ea la şi îngroşările atît de
frecvente la actorii lipsiţi de ex-
perienţă . În ceea ce o prive şt e pe
Irina Petrescu, ea este o actriţă
formată, o pr e zenţă distinctă, care
adaugă farmecului şi graţi ei o vi-
braţi e aparte, e levată şi durabilă.
Gheorgh e Dinică, care debutează pe
ecran, e un actor dintre cei mai
promiţători, o figură interesantă ,
d e o rară expresivitate . Toţi cei-
lalţi d ebutanţi sau actori aflaţi la
primele roluri, - Papaiani, de pil-
dă, din Surîsul - se reţin ca nişte
ce rtitudini pentru viitor .
Festivalul de la Mamaia m-a aju-
tat să r emarc anumite di!erenţieri
stilistice în cinematografia noas-
tră . Unel e filme iau drumul poves-
tirii epice, cu amp le deslăş urări
E I
Ştefan Ciubotiratu În ana din
serile Festivalului,
de mase, reia tind momente din isto-
toria mai îndepărtată sau !nai apro-
piată . Alte le au început să treacă
pe planul unor investigaţii psiho-
logice. Nu fac aici o delimitare
netă, mi se pare doar că atenţia
acordată vieţii lăuntrice a omului
e un semn bun, marclnd o treaptă
lfuperioară în evoluţia filmului ro-
mînesc.
Dacă insistaţi, vă voi spune că,
r evăz înd filmul în cadrul festiva-
lului , A fost prietenul meu mi-a l ăsat
o impresie de vechi. Trebuie să>
învăţăm să vorbim ... mai repede.
Imaginea „alea rgă", nu stil. locului
şi asta obligă şi ochiul şi cu atît mai
mult gînduriJe noastre , la o dina-
mică sporită. Vorbele nu pot ră­
mîne în urmă, nici măcar de dra-
gul sonorităţii şi frumuseţei fra-
zei, pentru că atunci apare un ritm
forţat, inert, în interpretarea acto-
ricească, trăglnd gindul înapoi şi
Iezind sernibilitatea omului de azi.
Aş vrea să vă spun, în himb,
că mi -a plăcut Papi •pre buui. Fil-
mele cu actori ale lui Gopo aa • - -
a şi filiaţie de idei şi de ea i
filmele sale de d
ln toate vibreaz:ă o an
dură, un apel la umanita e,
spirit subtil şi năzdrăvan care dm-
co lo de in egalităţile realizării stă
bine ;;nui a rtist romîn.
Cred cil. instituirea acestui fes-
tival anual va stimula pe c ineaştii
noştri să fie exigenţi şi să realizeze
lucrări mai bune. El ne-a oferit
deja posibili tatea să o perăm o serie
d e d ifere nţieri calitative, obliga-
torii la orice bilanţ fl!.cut cu spirit
de răspundere.
Trei dintre realizatorii filmu lui Tudor: actriţa Liu Gh :rrhla, scena-
ristul Mihnea Gheorrhia ,; actot11I Emanoil Petruţ , la spectacolul d e
deschidere a femvalalni .
ELA EST VALUL FILM L I
Geo Saizeecu ti Cupa revistei
Cinema.
GEO SAIZESCU:
originalitatea
În comedie
Mi a-a reprotat , lntr-adevăr, cil.
ambianţa din filmul Un •uru tn
p • • PC.ră n-ar fi suficient de au-
untică. Originalitatea noastră nu
trebuie căuta u tn vreDil exotism
peisagistic, dar nici nu cred că
trebuie să evităm a lnlăţqa în
filme natura splendidă a patrie i
noastre, şi tot ceea ce ne ofe ră
viaţa noastră nouă , de la construc-
ţii şi elemente arhitectonice, pînă
la detaliile din interioare ca să
ne păstrăm la ceea ce ţine de am-
bian ţă ) . Şiapoi nu paum aprecia
în sp iritul unei in~I ri ste
şi meca.o.iee a
gen de f e 1i
• GRIGORIU:
unic al a=!!>iaii:i.~i..-,
:~ncf°d~e~~cll.~~:r:~ţt;~j,~Î:r~rimul
fnceputul făcut de Gopo - un
!nceput strălucit - este numai un
fnceput, deşi umorul uneori „as-
tral" al filmelor sale scurte - de
înaltă calitate de altfel - ne-a
adus şi lui şi nouă mari satis-
facţii .
.. . Gopo, un adevărat creator, n-a
atins însă culmi în lung metraj
(spre păre re a de rău a lui şi a
tuturor) - mă refer la S-a furat
o bombă şi Paşi spre lună - în-
trucît se pare cil. el a uitat oare-
cum în aceste filme de umorul
p opular care l-a impus în filmul
romînesc şi în lume. R evenind la
vechea-i sursă, cu siguranţă că
Gopo va izbtndi şi în lung-metraje.
ln cinematografia noastră, cele
mai multe comedii slnt inspirate
de clasicul nostru satiric, Caragiale.
Normal ar fi fost în acest caz ca
producţiile respective să tindă spre
o reprezentare d emnă de inspi-
ratorul lor. Or, n-a fost totdeauna
aşa . Nu întotdeauna regizorii s-au
apropiat cu înţelegerea cuvenită.
Două lozuri, D-ale carna11alului,
Telegrame , realizate de duetul Na-
gy-Miheles au rare momente de
inspiraţie şi de adevăr caragialesc.
ln schimb, reuşitele lui Jean
Georgescu (Noaptea furtunoail!. 9i
Schiţele} şi Haralambie Borot
(Politică cu ... delicatese) dovedesc
că marele nostru satiric poate şi tre-
buie să fie abordat cu îndrăzneală
de cineaşti.
Surlsul m-aş încumeta să-l în-
scriu în umorul de esenţă popu-
lară . Căutări l e, tatonările, reuşi­
tele şi toate greşelile d in acest
film sînt pentru mine o experienţă
cu totul deosebită.
THEODOR
imperativul
calităfii
- Ce ne puteţi spune despre mu-
zica filmelor prezentate ln cadrul
Festi11alului de la Mamaiai'
- O consider în general reuşită.
Gheorghe Dumitrescu, în Tudor,
vil.deşte o deosebită forţă epică ,
afirmîndu-se drept cel mai indicat
compozitor pentru filmele de evo-
care istorică. Partitura pe care el
a scris-o pentru Tudor este fără doar
şi poate cea mai bună din cite s-au
ascultat în cadrul Festivalului.
Regret cil. Tiberiu Olah n-a putut
da întreaga măsură a talentului său
în Comoara de la Vadul Vechi, din
pricina vitezei cu care a fost nevoit
să lucreze.
- Gopo, cu Paşi spre lună, tn-
cerca o incur„iune prin istorie. Din
punct de 11edere muzical, problema
era dificilă, necesillnd armonizarea
lntr-un tot unitar a unei mari 11arie-
tăţi de epoci ,i stiluri. Cum 11i se
pare, din acest punct de 11edere,
muzica lui Dumitru CapoianuP
- Muzica lui Capoianu dov edeş­
te că autorul îşi stăpîneşte bine
meşteşugu l. Ea nu este însă înde-
a juns d e aprofund ată şi de aceea pe
alocuri păcătui eşte prin descrip,
tivism. Capoianu n-a filtrat întot-
deauna epocile şi stiluri le prin pro-
 ENRICO ROSSETTI
(ITALIA)
pria lui personalitate şi n-a reuşit suferi! cred din pricina regizorului
- Din patra film• YÎaioaat•
sil creeze senzaţia de întreg, de care i-a cerut, se pare, sii-fÎ armo- mi.au p)lcut trai: Striinul, Dr..-
-un unitar. nizeze partitura cu un fel de muzi- 1oate lunrl de-o aurl ti Pati
apte lunl can dat realialri -tet.-
ai un - Cu ocazia Feati11alului, au de- cii uşoară, în secvenţele idilei ti ou aic1 de iaaltl calitate iar primele
„as- butat doi tineri . compozitori: Li11iu Rapsodia a III-a â lui Enescu, ln •••l •• bacuri 1i •• o iatarpretare
actorice&1cl remarcabili (CiUo-
- de final. Istrati n-a izbutit să reali-
- ne-a Glodeanu tn Dragoste lungă de-o tlrata • formi4altil I). Str linul
ar mai trebui coaceatrat paţia. la
satis- seară 1i Mircea Istrati !n Străinul. zeze o armonie deplinii Intre aceste Dra101tea m-au intorHat carao-
categorii muzicale deosebite. De terale celor trei femei creionat•
- Glodeanu, în deosebi, aduce cu pricepere da citra 1canariu ti
r, n-a o modalitate mai nouil, o muzicii altfel, era şi foarte greu. GEORGES SADOUL dit.lei• arti1ticl de c:i.tr• rasie.
ietraj PaJÎ 1pre lunl • frumos dar cu
de facturii mai modernă, care a- - Care credeţi că este problsma (FRANŢA) prea puţine 1a1uri dupi pirerea
şi
a m••· Or, cred ci ••nul abordat
cheie tn dez11oltarea muzicii noastre de
furat minteşte muzica filmului grecesc
filmP
Ma~!i: i:.::•!:~tc~'::,i,Wlt~t~: !: de realizator 1oliciti mai multi
fantu.ie umoriaticl. Dia. pileate
- ln- Electra. El are însă unele mo- cunosc mai hadeaproap• produc-
oare- mente muzicale foarte bune, ală­ - ln primul rînd, liirgirea cer- ţia dumo•avoa1trl de filme dia --o.d•. ::Ztat!uodpoer~, de arti e ti
1
ultimii dol oni ti am flcut o des- filmul dedicat resizorului Ceor1•
norul turi de altele mai puţin bune. Asta, cului de colaboratori specializaţi. coperire cU'• mi H pare ia.t... GeorlHCU, la car• a.m putut a~
;:„:!~.~1:\ il14::~!: •:·~~~
ilmul 1 0 mira unele dia cele mai framoaH
datorită folosirii excesive a per- Asta nu înseamnă, o simplii creştere
id la metraj. Din ZO de filma prauatah ll'Os-planuri pe car• le•am Yiz11t
cuţiei care, neavînd suficient volum numericl a celor ce scriu muzică mi-au plicut foarte mult vreo 'fl'IOdati.
ii că
:raje. fonic, creează prin abuz o senzaţie de film, ci ln primul rlnd ~ mărire I - 7 care au abordat ti rezoh·at
hm• intareuote ti variau. Mi r„
cele de devitalizare. Muzica lui Mircea a divenitiiţii talentelor care creea- fer mai alH la Pretutindeni mun„ VAN TUNG
irate cuc oameni, Ceorre Coorrescu
Istrati, de asemenea meritorie, zii pe acest tărlm. (clruia noi, &ancezii, Εam acor• (R.P. CHINEZĂ)
riale. clat 1i Premiul criticii franceze),
1z ca Niic&, admirabil ha1m pentru - M-a cucerit atmoafera caldi,
copii cum H fac rar in occiileat
spre fÎ Oa.menii nottri la care am apre„ de lucru, dHfi.Jurati. au1' aripa
nspi- ciat comentariul conceput fÎ spui ocrotitoare a pelicanului alb. A•
c• ori1inalitah 1i duh. Memoria primit cu multi bucurie În vita fia
auna tra nd af irului l-am mai vlzllt la dumneavoaltri 1i aînt fericit ai.
s-au conatat ci ace&1ti reuniune a CΕ
nită.
C..aau. Este un film bun car• a
fost bio.e primit ath ele critica ne&Jtilor romîni ,„.
aoldat cu uu
fraa u.z.i cit 1i de mofturo1ul PU•. nloro1 acbimb da idei.
ului, 1'lic U pe Couta de Aaa.r. La fil-
Na- mele d.e l•as-m.etraj preferiutele
mele i Co moau din Vadul Ve- INGEBORG MURZA
' de cb i. Oa fi.ba ll•n care 11.a plclta.-
lese. iep1, 4 aiae , decit priu finalul (R.D.G.)
ifean e-e.a••aţ:Î.e :a.a.l , braY ca reaolYare
U"tirtiei„ -.c:ea ri.ad1or J Pat i - Plec cu amintirea unor ac•
1ă şi • P U lua& - • p_s.uc: c.l Gopo este tori deoHt.Ît de talentaţi. Ştefan
lorot i.atr„aa ,.....,._ daţi:tor fatl ele Ciuhotiratu eate o peraonaliteh
Fet ita ••aCla u l ti c.P.ID" fatl. ele pliul de forti, iar tinirul Seba,..
desc S..a fura t • • • &. D ra.1 01h lu n- tiau Papaiani H mi1ci în n•ceni"'
ii do-o u a.rl ...._, cr•, •••l clin,.
tre-
·eală
tte cele mai i.aaa•llt.• fibae
anta.te ia uwi:n.l 1„ti.-.Jalai .
.,.„ cu o natural•t• caceritoara.

ln- RABIUDDIN AHMAD

NINA IGNATIEVA
lpu- (INDIA)
1uşi­
( .R.S.S.)
- Mi„a plicut Duao1te lun1l
cest - C.:uidar ci tabloul dnem-a- de-o seari Ji am apreciat lipsa
mţă t:.c:rafi c oferit pe litoral confirmi. happ1„aad„ului. Creatorii lui au
w:9: pu nrios înainte fati de reali· inţelu ci nu trebuia în nici un
z;irile dumneaYoHtri anterioare, caz l i aduci trei 1'hbati celor
U..ind al H lntr•Yadi, totodati, trei "urite"' ale satului, dacă Yor
pn1p1cti vele interesante ale lilmu- l i •YÎte 1tueotipia.
lui romineac. Am int•IH ci cli ... DHpre Tudor o 1i apun doar
puneţi la auit domeniu de mari ci J„am. cumpirat. aia ci ••• Strl•
poaihilititi I m•a bucurat acea inul eate intueaant dar prea luni.
ener1i• tinereaaci, vitalitate, do·
rinti de nou car• H r11imt• ÎD ci-
nematocrafia dumneavoaatri.
· D11pn filme'I R11nt el n... am
uneori. Poate nu trebuia insistat viaut Tudor. M"'a Împreaionat
SERGIU ln alltea rlnduri asupra caracteru· Strlinul au numai prin dimen-
1iuni dar ti prin wo1'Jemele aale
NICOLAESCU: }~: o~e~~~~i~~ ~~~:J~~w;o~~~r;:: importante de orclin politic JÎ so-
cial.

~i~:!~t a~o~~~~~%e/o~ r~~~:~a:~

M·• â • c-.rat tot e-• am Tlzut
Ja tl.._..a .-•u:trA Ε materie de

nu-
documentarul cultivare a spectaculosului. Ima-
ginea filmului e excelentă .
fila 4-ec-s._eatar „ La noi 1enal a
ri•.u ia .-mi . Se poarti ample
ăs~ cw wi•in la traclitiona•
~ .I •-..ltOJ' documentara aoYie•
ADALBERTO CONTE
- Festi11alul a gl!zduit ,i clteva
şi şcoala
!rul dct; M ,..ecoabeazl c••• oou. (ITALIA)
filme experimenta/$„. - · ~ artlltic P• car• 1--a.m t .....
- Apreciez Drumuri al lui Mirel • · l a 4ama•a•outrl. L-am - Firma mea a avut plăcerea
itii, Ili · . A:r fi fost şi mai bine cred , • " P• re1U.oral Paa.l

nafională
lor,
cil,
cat
vo- - Festivalul de la Mamaia ne-a
arătat că documentariştii trăiesc
el cu pasiune realităţile noastre, că
Jar ochii lor înregistrează atent ce e
·au ln jur, că filmele lor încearcă
ui. să contribuie la constituirea unei
out şcoli romlneşti de film . Desigur,
ău roadele nu vor !ntlrzia s ă apară
lin dacă vom persevera.
ait La festival au fost prezente cîte-
va reuşite certe: Tăbl!car ii, George
Georgescu, bunăoară. P aul Barbă.­
neagră e unul dintre colegii noştri
in cei mai tal entaţi. P ăcat că filmul
iia lui dă, pe alocuri , senz aţia elabo -
~a rării . Clteodată po ţi constata că
ie- autorul s-a lăsat prea u şor sedus
de tentaţia pos ibili tăţii tehnice,
ln dauna conţinutulu i. Cadr ele cu
·e,
stop-cadru mine az ă con tinuitatea
şi îngheaţă fluxul interior al filmu-
ş- lui. Georgescu rămîn e însă ex ce lent
le lucrat şi face dovada unui stil
p ersonal.
Pretutinde ni muncesc oameni
pornea de la o idee demnă de in-
t eres, pe care o realizează !n mare
parte, lnsă dramaturgia o forţează
dacă nu solicita atlt de frecven t
supra.impresiunea. Repetarea ace-
leiaş i • 'ci pe parcursul ln tre-
gului r· devine ln cele din urmă
supărătoare.
M miori4 tnmdafirului e - după
opi niile cri icii s trăine şi romt-
neşt i - o tnce:care care mi-a reu-
şit. Aveam emo 1i. Publicul a în-
ţeles ceea ce aTI!alll de comuni-
cat şi asta mi-a ados o mare satis-
facţie .
Cu ochii cu care U privesc astăzi ,
Memor ia lm i pare totuşi puţin cam
lung. Mă dojenesc pentru ultim
parte, simbolul trebuia să fie rc.a.i
discret.
- i Pqi $pre lund!
- Are idei colo ale.
lalţi ~o%;i °rt i ,::;.
1
reşt i"!
- R egizorii
tic au !ncepul
rienţă şi profesio · •
e construit pe un scenar1 foarte
bun şi are o distribuţie de mare
clasă . Străinul dovedeş te o măes­
trie sigură ln scenele de m asă, tn
crearea ambianţei, ln munca cu
actorii.
ti••tr•.-a_loroaal aia
4iri i.-.J Curs• Ceor·
SAMUEL GALLU
(S.U.A.)
- Mi ... au plicut Draro1te lunirl
d o-o 1earl , Tudor, Un eurh în
pl ini vari ti in du11bi documen„
tarele 1 Georre Geor1eacu care
reprei:inti, dupl mine 1 un racord
<:r-: ~nrt!~n~:) .~• n'.•t~~l ~:--~::::
muaica. ~emarcabil. Ca ti Pre.o
tutindeni muncele oameni. o
palicull 1motionantl ca mHai
1i artistic oa realiaU'•·
de a cliatrihui filmul Tudor În in-
trea1a Italie. Tud or a produ1 o vie
impresie . Ţin d menţionez faptul
c.i apedatorul italian manifeatl
un YÎa intena pentru arta 1i viaţa
poporului romin. Sint convini ci
ti celelalte filme pe car• Je„asn
cumpirat H vor bucura de un
aaccH meritat.
ALPHONSE BRISSON
(FRANŢA)
- Mi•a plicut Tudor. M..au
impresionat În deo1e1'i 1cenele de
snaH. Cred doar ci • prea lune.
lntr•o versiune mai condensati
ii prezic inii un frumos aucce•
peste hotare.
M... au interesat mai mult filmele
documentare ti vreau ai„mi c~
prim convincerea ci daci N licl
ar fi intrat în ultima competiţie
de la CannH v„ar fi adua cu 1Ε
1uranti un premiu. Ba mai mult
chiar, prexeata micului interpret
pe podiumul dlii Palatului fea-
tiYalului ar fi periclitat mar.te
premiu de i.aterpretan masculini .••

I - A

c st afii
C1'0MICA
Ideea acestul film (2o.th Century
Fox) este descrierea unei crime. A
uneia din cele mal criminale vino·
vliţil: aceea de a uita, de a socoti
ca null tl neaveniţi cel doisprezece
ani do nazism. Patricianul hambur·
ghez von Oerlach, rege al fantlere·
lor de construcţie navală din Alto·
na, este un fel de fef de dinastie ln
genul familiei Krupp (Frederic
Maroh) . tJ vedem dezolat că nu
poate transmite mo9tenlrea fir·
mel, a „tmpărAţlel de la Al tona",
fiului 1ău preferat Franz (Maxi·
mlllan Sohell), cel mai lnzeatrat
ln arta de a porunci fi de a •toarce
pe oameni. Din păcate, kronprln·
ţul Franz, de cinolsprezece ani e
dat ca mort tn registrele primărie!
tl trălette tnculat de bună voie
lntr·o arlpll a caatelulul pllrlnteae,
unde ltl petrece timpul amlntln·
du·ti de atrocităţile comise de el
ln timpul războiului. CA mintea
lu! e rAtAcitA, asta s-a mal Intim·
plat tl altor soldaţi din acea vreme.
Dar la el o ceva mai complicat. Are
remufcllri, asta e cert. ŞI totufl
n·aro. Adlcil. remuşcările lui alnt
de o monstruozitate ou totul ape·
etală . Sin tem, zice el, „vinovaţi nu
de crimele pe care le-am coml1, ci
de cele pe care na l•am comla".
(ŞI pmtni t4 "" le- co • C
un om normal •
vlzu!ette con
elde, sau lncepe o
ae retrage din viaţa p • ,
attrşlt, face ceva logic. Frans •
nu. tntre a face m14 culp<Jfla tnne-
bunl, nazistul Franz alege neba·
nla. Mal tnttl va conatrul o mlnolu·
nA enormă. Va hotărl ol Germania
a murit, ol Germania •·a 1tln1, ol
Germania a fost asasinată. Ideea
pare dementA, dar este perfect Io·
giol, perfect ln acord ou lo1ic<J lui.
Germania nu poate tl conceputA de·
cit ca un atAptn care poruncette tu·
turor popoarelor, cu dreptul fi pu·
terea de a chinul tntrerul gen uman.
O Germanic caro a tncetat de a mal
fi utfel eate o Germanic moartA,
tnexlstentA. ŞI nebunul nostru va
perora tn faţa benzii de magneto.
fon de zeci, de aute de ori, acelatl
dlacul'I apooallptlo tl megaloman.
li auzim apunlnd: „Totul va tl
mort tn 1ecolul SO: ochi!, judecl1·
toru, timpul, noaptea. O I Tribu·
na l nopţii I O, voi care aţi fost,
voi care nţ! fi, To! care atnteţ! I
Eu, ea cm ft>1i. Ş! eu, locotenentul
Franz von Gerlach, aci, ln locul
acesta, ul, am luat aecolul meu fi
l·am lnclrcat tn tntre(lme pe umeri!
mel tl zic: voi rhpunde pentru el,
ad fi la vecii vecilor.•
aprig pentru sinistra onoare fi glo·
rie a dlnaatlel. Leni e aceea care
11 lntreţlne pe fratele el ln credinţa
cil Germania e tn zdrenţe tl ln ruinll.
Zilnic li citeşte Jurnale din t 945,
plino de morţi, de mizerie, de fO·
maj, de r!1scoale oarbe, toatll acoa
anarhie urmAtoare bombardamen·
telor fi oapltul11r!I. Leni este aceea
oare, ou o cruzime bestialll, dia·
truge fericirea poaib!lll a o.costul
frate pe oare 11 adori, fllolnd·o pe
Johanna, care lncepuae •A·l lu·
beaaoă, 111 tug!l de el ou oroare, a.
tllnd de atrocităţile sale din timpul
rbbo!ulul. Ş! Franz nu se IU•
părll ottuo! de puţin pe Leni. CAo!
Leni lucrase pentru familie„. ŞI
familia era un bloc, Toţi erau una.
E caraoterlst!o cum Franz 1pune
de1pre tatil.I aAu, oeful tribului:
„11 cunosc pe bl1trlnul Hindenburg
(afa I ae zicea), oa fi oind eu l·ao
fi tl1out. MA tntreb uneori dacA el
m·a fl1out p11 mine sau eu pe el.
Ctnd vreau sl1 ftlu co glnde,te,
n·am deolt aă fac gol ln creierul
meu, să tac vid tn cap: atunci, toa·
te gtndurlle oare-ml vin alnt ale
lui„."
Johanna este conttl!nţa morali
a Germaniei sAnl1toaae (oare !noa·
Ul din greu contra curentului).
„Timp de 18 ani, zice ea, am fost
mlnţltll. Dar de atunci lncolo am
hot4rlt ali nu mal flu mlnţltA nici·
odatA.Ctnd ml·aduc aminte de feţele
oelor care 11 hallhltlereau pe Hit·
Ier, Im! dau seama oe porci pot
de O. I. SUCHIANU
oameni! all flo". AltAdatA apune:
„Plec. Plec singură. ŞI a!ngurA voi
rAmlne toatA viaţa. CAo! 1A pri·
vettl adevArul ln faţă e mal bine oa
orice. Ş! merltA orice. Orice."
." ŞI aceasta 1e
mnllle-lor „a avea
cu moartea I"
de trib are un Cili·
lui. Ştie el l·a I
ţin de un an de tlii •
Dar ·I la nimic din pu
din IJI ealll. Ba chiar li
ţefte lu dltatea, căci trebuie al
prepare Iute 1ucceaiunea tronului.
Moartea nu-l deranjează. Este prie-
tena lui buni. rarctnd spune taml·
Hei că „oi·a dat !noă 6 luni de trAlt,
după care ... ", Leni tace gestul ainu·
o!derl!.
Aceastl1 Leni nu e mai p ţin
caracter!atioă declt ceilalţl, t nlol
mal puţin monstru . n ceste
familii de monarh lall exls·
de I. HRISTEA
>are fi glo·
aceea care
Pleacll. singură. Pe soţul el 11
lasă, fll.ră nici o explicaţie. Adică ANATOMI A UNUI lnspec·
ln credinţa explicaţia i-o dăduse „bil.trlnul
MONSTRU SACRU.„·
tl ln ruină.
din i9~5,
Hindenburg". „Ce e cu d-ta fi
Werner?" o lntreabll. el. „Ce vrei să
spui cu asta?" „Mă glndesc Iace
da Mircea MUREŞAN
torul si
rle, de fO·
toatll aooa
bardamen·
crezi că este Werner, 4i la ce este
Werner." Scurt şi lapidar, ca toate
cinicile, calmele principii ale bll.·
ln Bi~a z~~ţ:Sfri·~a~lorg:!Ja~~a~~a ffi,~~'ftfu~
Vadim·, tran1parentl chiar, ca la Roentgen,
a acceptat 11!. I 1e dezvllule ceea ce era prea
noaptea
este aceea ~~~1~~cdutH:oţi!ia l~~J~~~rcie ·Yt.1~! gri! 1~ i 0 1 1
Aprecllndu·I pe Ranrhel
tlall1, dl•· trlnului rege. Ce simplu explicil. el romanţare ln culori Eutman, dulcl-tran.fafÎrll, Vllceanov ca autor al !li·
a acestul obedienţa la hitlerism: „Lumea nu a trecut cu vederea cochetllrllle actriţei sacri· melor Voci ln imu14, Prima
l•cllt SI mal alea Soare şi
lolnd·o pe protestează sau nu-şi crede ochi·
1
~ ii!~dB.~e~i~i~~!nl v~cfi",;,'i"~e~li.;r~u(~~a~A~
1
umbr4, care ni l-au atestat
lor." Genialii. formulă I Ctnd ceva cade lovltA de fulll'ere, nicidecum ale Iul 1upl· drept un subtll experlmen·
•A·I lu· ter , ci ale unul obscur războinic reporter. taţor al original poet al li·
nu-ţi convine, la ce bun să nil.- rlcll cinematografice, ne-a
l~t1~1!, u~~~~e'n1c:i ~o~~~~i~A~ ~=~e l~a atl~;I~
1
oroare, a. 1urprln1 aparltla sa ln frun•
scoceşti ieşiri savante? Soluţia e tul cel adevărat de pe1te ani; totuşi, clderea tea genericului unei pelicule
lin timpul
U se IU•
gata. N-ai declt să „nu-ţi erei! rllmlnlnd criptic de frumoall!. . „)
.cred el am de1crl1 un fenomen social, de· l~!·~~~~\· ~-:r~~rf'c'~ ~r;~;
.enl. Cllol
ochilor". Sil.-ţi zici că real e ce
spune ffihrerul, nu ce lnregistreazil.
clarA unul din biografi , regizorul Louis Malle.
N·a foit chiar Intenţia mea dar cred el publl· .d~e~f'~"nf~1 ~!1!h (b lne-
cui va fi lmprealonat, pentru cA aceuta exlatl lntele1) un cada•ru , un Ins·
11Jle„ . ŞI retina. Sau: Johanna li !ntreab!!.: ~IJ~f,anatl" . Lei Lettre1 francalae1 - nr. pector-crlmlnolog, revoi·
erau una. vere, o noapte sfl~latl de
„Dar d-ta crezi !n demnitatea Eu nu cred . Nu cred el Brlgltte Bardot re· lumlnlle acide ale unor lan-
nz apune umanii.?" Iar el răspunde, !n acelaşi preil ntl lntr-adevllr un fenomen social, chiar terne aupradlmen•lonate tl
ceri pline de su•pensle ; 'deşi
tribului: dacl referirile ar fi mal pufln la peraoana teri·
ndenbul'8'
stil calm, aproape bonom: „De ~J ~d.tj~li ~Jte ·~~1r~:~a;r r~~~n~~l~~1~~~: ~:r:~n:~~\4intîa~ogfn~!·W1~
mult.am lncetat să mă mir de ce-şi boi i a muelor, fArA repercusiuni sociale pro· mulul, din ce ln ce mat aue-
d eu l·at pect.e, totuşi ln•pectorul şi
fac oamenii unii altora" . ~l~~::m!fto~~\~:.t~~ ~~\f~tte Bardot e un noaptea„ .nu este un fli m
i dacă el Felul cum De Sica a pus Seches- Clnd focul te va atinge, dacA nu1-aşl •tln1, poliţist. SI astrei ne expll·
I da.el IJ la nu va omite 11 rezerve clteva cAm de ce liricul Ranghel
1u pe el. traţii din Altona ne arată un rla I, chiar 1l race, aceleia care a rost cometa Vllceanov aemneaiA acest
film. Pentru el Inyectorul
irtnde,te, De Sica nu numai maestru de .u .· .• poa\~.teg.~~~~e~i~!~t cp~~gg:~i
ore Ierul satiri!. socială, dar şi un De Blea ·t:r- 11 cadru social. ~r~~pt~~1m~:~e f~cl~~~
~ 'la „a fi determlnatl probabil, de a•a·zlA pollţl•tA oferind nu·
mol, to&· poet. Căci poezie se cheamă a • loari : a foit Brlgltte Bardot o mal excelentul pretext al
trezi prin cuvinte puţine şi adlnci, au art lJtlcl , un mare creator, unei originale Investigaţii
alnt ale tn conştiinţa unor .con-
a trezi nu numai avalanşe de gln- «!~mnta 1 ~~Yi?1\at in temporani" care au stagnat
pe cele mal Instabile trepte
duri la cei ce le aud, dar şi un potop I d hldl Pantheonul.
1 morală ·;.a I li poale fi recunotcl· umane.
de imagini. tar c!nd aceste „ima- e l, d lle .U doullecl de ani, Un doctor destul de u&u·
11'8 !noa· aci na -a hat patria ca Ieanne ratlc ln fixarea dlagno1tl·
gini care comentează cuvlntul" celor, un avocat lipsit de
sntulul).
apar nu numai pe retina spectatoru- ' i.ad"' ' ~1 ' , ~!or:1re~l~d~:: 1crupule, un student cu
am toat frecventa la mesele localu-
colo am
lui, dar şi pe pelicula aparatului w:. · I fle lmpr lmatl rilor de noapte, cam debil
ln glndlre, un funcţionar
de filmare, această lucrare - gen ·1 . l &l fle co emnatl ln La·
ura lui Baudelalre. tomnatic lndrăgostlt de o
HA nici· nou, frumos şi greu - se cheamă Junl risipitoare a farmecelor
de feţele - - - ..--:-··~-cC:!fur~~l~~tP~~I ~:l1~"ft tinereţii oale, toată aceastA
„poezie cinematograficii.". Poemul Jean-Pau l Rap peneau, 1-au tredt , colecţie •e aril!. lntr-un rel sau
pe Hit· • ult hand i capa ţi de complexitatea altul legatl de cel mal lnte·
compus de De Sica nu e suav şi li· • de multitud inea dedeoubturllor l e· reunt peraonaJ al tllmulul. .
oro! pot ric, ci sumbru, fioros, dantesc. Dar ul ui. cadavrul.
B 11tte Bardot e lntr-adnlr un 1educltor Aici, lui Vllceanov li reu-
apune: poem este. nonaJ de cinema , cu to t ul le lt din comun . &e•te un ne~teptat portret,
rură voi Conflictul de uemenea : eroul mitic Io luptl crelonlndu-1 din depozlţllle
Iar colaboratorii săi, actorii care martorilor, preclztndu·l din
•A pri· au interpretat rolurile, nu pot fi f: p:!ml ~~e1rne~~~~t :e·~~~:· c~ecr~d~l~~~: etltArlle lor, din detaliile
teau al f ii nţei lui nu 1-a 1 Av lrş lt pentru el decorului ln care a locuit,
bine oa lăudaţi, căci perfecţia nu se poate
m~: ~:e~:0 ~un,~~to~u~ ~~f!&1 c~~~!'p~~~J:i
din zecile de amlnunte aem·
nlflcatlve care se aglome·
!ce." defini prin cuvinte. reazl pentru a ne edifica
~~ft~a 1.~.~!~~~~::::•~not.:ed~~i c1~t~.f~ifrt'~
1
1tatura (destul de subredl,
anumite clrcumatanţe determinate de vlaţa fle zis) a unul om lipsit de
pe care o ducem , de Influenţa teribilului flbrl morală, a unul mic
.mClSB mediumi• determ inat de prea!". ŞI mate· cadavru social. Concomi-
rla tl Inten ţ iil e conflu eul lntr-un maalv Ilion tent, Inspectorului (Inter-
pretat cu talent de un grav
Pontru olne!llul obl1nnlt Simfonia a 6-a a foit 1crhl
tnalnte de a a-a, ol 1unirea ~:~f~~~i:"a}~~ 1 aco~1tr~cJl~1lP1~dtn~!~g;,i1î~~~t actor de comedie, Gheorghl
Kalolancev) li reuşeşte şi lui
ai oon!unde filmul blocran• ar fl !oi t po1lblle, dar aeducţta a fo•t mal mare .
mu1loal cu produoţla (aau a- la lneepea ln perioada Se d ucţi a tn carul de raţă fiind clrcum1tanţl o 1ubtlre pltrundere ln ori·
111porproducţla) oomerolall,
.eon ert11_lut tmperlal" t el atenuantl, 11 privim filmul aşa cum e. zontul unor oameni care vln
Intrarea trancoa119r ln Viena 1111 e ratl cuminte, 1tudloaal, vrea IA de· al recon•tltule coordonatele
llp1ltiL de pretenţii art11Uoe, eolnel( ea• epeei ereatoare vieţii celui ucis (sau slnu-
1lmpla Idee de a urmirl o vl nl balerlnl. Nu cu destul! pasiune . Ca 11
biografie fllmatl a lui Beet·
a lui BeoUin· a u re de !apt
aparţin e lAhl LI la.I . •apo·
cua 1uperbl de pe malul lacului Geneva,
barca motorizat!, blclcleta şi capra, dansul ţine f!1· u~~fm:eJ:~m~~g) , plr°n~
hoveu li poate 1tlrnl lngrlJo· !eon lu B ul a. IAc.l ....11- de o adolescenll puţin aportlvA, puţin dezor· fltl•lndu-ne o galerlo de
rare. De prea multe ori oom- tulul tut ameat ( t la HeLll· dona tă, care o datA trecutA, se tranarorml tn portrete diverse şi auten·
poaltorl sau Interpreţi eelebrl ren•ladt uh 1 I nu Incert itudini sl chemări. Fata cuminte arde, 1~:grnuetir~1i,i?ni~~~t~te r~:
1-au perindat pe eoran ln numai 1eo1ral.l e, d u te- doreşte marea confruntare cu viata . Pleacl la
vatl , a celui pus să-ş! de31ce
unie ul 1oop de a 1ttrnl lacrimi rlo, Iar penonaJtlt,
avea 10U1e el 1l•t P8fJ,sJ~ra:ti:1P~n~~~:nn:~~1rnot'l'~~\iaoa:ri"1~t~~ : toate tortele unul !nalt prin-
tl mal ales reţeto de oa•i, re" arboreasl relaţii Fa.ta adofe1centlnll, din rata a11aratulul de cipiu, cel al aplrlrll unul
pentru a mal lndrA1nl •I. !llmat, apare pe plnza albl ca Venu1 din anti· bun de preţ, lncrederea oa-
pe oare le-au a n:I menilor ln oameni, tn viaţa
aperi oll. o peraonalltate atlt aau nlolodatl„. chltate, ca Gloconda ln Renaştere , lntruchl·
pe care o trăiesc.
de covlrtltoare oa aceea a
.Titanului" va ••li.pa de muti·
Am enumerai de la lae
toate aoHte puncte de 1 r::.~c~~~.'~~t!\~1~u."!1~.~~~:Fthţll~~ruch lparea Actriţa Nevena Koka-
Declan1eazl lntll moda , apo i devenind Io· nova, ln rolul Janei, cunos·
lare a tehnloolorA tl 1tereofo· 0!01 atac ah biograful truchlparea PA.catulu l or iginar , ldolatrltarea . E cutl •Pectatorllor noştri din
nici. Nu-ml am lnte10 11 exigent, oArora li H pol d i· prea mult . De-acum lnalnte nu ma l are acl· !llmele Fii fericit4, Ani şl
nl•I nu ored oi ••te podbll ura dutule ruerve ale ctnt:- pare . Fiecare geat , fiecare m i şcare 1l va fi Tutunul, printr-un Joc •en·
oa vreunuldlnrenllle mu1loll a5tulul nu mat puţin exlr•nh v lnatl cu ardoare. Adorator ii vor al 'tle tot 1lbll construieşte un perso·
~~~~U}o~e 0
c:a~\~·~e~'n!lu~ J!~i~!
1l fi avut parte de vreo nu penlru a conohlde lmpo- naj veridic, portretul unei
tratare olnematogratlcl pe lrlva acutul rum, ci doar p:nnJm tinere rAtAclte li) labirintul
pentru a-l ln1crle exaol lll sfe- tragic. Fata adoleacentlnt nu-sl mal aparţine . unor Influenţe nefaste , de-
mll.lura mll.reţlel aale. DQI b11solată, osclllnd puternic
Melba, Carusso oau oele doul ra Iul. Pentru o&, dincolo de l ntll 1e amml, apoi suferi . E lngr~zltor sA Intre clmpurl magnetice dl·
filme Schubert preaentate la orlee rezerve 1tlrnlte de 1Lm- nu mal poli avea nimic, absolut nimic al verse : dorinţe Irealizabile,
noi ln ultimii ani, nici noul pllflcareaeronlul, de aluneca- tlu , n ici un stnd, nici un sentiment , nici o
~~'l:1~e~n~l1ms la~~u;;e~fr~~t
1
film lnohlnat lui Beethoven rea ln lacll hollywoodlan (n e- Intimitate . Tot din tine al fle bun public.
(producţie a 1tudlourllor Walt Up1lta plecare a Iubitei ehlar Fata n mal r e1 l1tl, e gata sl-şl las~ din agresivă, a acestul tip uman,
l'.lhnerl nu 1e stte1te 11.-11 ln oara oonoertulul , reapa- m lnll , e la pragul 1lnuclderll. Face chiar ges·
t ul d lspual dar scapi şi mal are o dată Iluzia oarecum pitoresc dar lndc·

ul
zlrabll.
!!!10Î1~1n~~l:m'~:J:1::l~a~
proolame de1ehl1, lnl•11lla de
~~k1î: 1~~1~~· ~J~ii~~1~e~or.~;1fg~~ 11
1

do~~tew~·~~. ş~1;m ~~:

.romanţare": prima r~llol a
eroului oolnclde cu prima I ne·
xaotltate biografiei (Beetho·
ven a!lrmi ol a venii la
Viena penlru prima oarl ln
fHmal Rebeli.li magnl!lc 11•
e1te Up lt de tel de mom111ta
de em •tl• autentlo&. O lrllrt
puhrnld a unul bun·aotor 11
1
cautl pe Fabio . Desigur li gbe,te, dar bucu-
titlul lnşelltor al unul exce·
~~: ~'e'l:~~!1 ~i ~: ~:cdu~~l~! s"a n;omt~~·:1
1
lent film psihologic, reali·
11 1:.1.u trll . Clnd lese din ascunzătoare, e zat de un regizor Inteligent,
fin artist şi bun cunoscător al

c
!~~:'~u (!'"a!\1~" A':.ri 0 ~~1
1792, ultlnd de vlslta preoe- 1 1
Lm llltudlnlle cu biografia reall a adoratei contemporanilor sAI. El reu·
denlA, oind li •unOIOUH pe B .B. trebuie lnţele1e ln contextul oouven• şeşte să ne descl!reze şl sl!.
Mosart), pentru oa, mal eelebrulul UrlJor Karl BOhm) ne atragi atenţia asupra
t11~~r to~~ef 1 f~fo':iui°~~~ţA~r"ti.~~fţW f.-iAr'::~i
0
::f~~~~,::i
vieţi
0
:::::~r~1:::11:;
I compozitorului, trea-
•A
o pruenlart Yle, convlnrl-
toare, a momentelor propriu.-
ah mualoate , o fini tratare a ln Intenţia autorilor sA comenteze, cu atlt mal
unor laturi neobişnuite ale
unor peraonaJe pe care e
posibil sl!. le lntllnlm ln
puţin IA demaşte.

;:nf:A: .~~1"nv::a;: pW/:, !%

unor detalii de Ylall (1eeqele Jurul nostru şi pe lingă care
de la lncepulul fllmulul) 11 trecem Indiferent I.
Filmul Vie priwe cu Brlgltte Bardot el Mar-
cello Mastrolannl, Vl1d MUŞATESCU

21

ÎN
LIVIU CIULbl
L-am Pizitat pe LiPiu Ciulei tn
· biroul si!u de la teatru, cu mobile
Pechi, cu o uriaşi! fereastri! acoperitd
de o draperie-cortini! şi lmpodobit
. cu un singur tablou: al Luciei
Sturdza Bulandra. La ora la care
tl tulburi!m pe autorul Valurilor
Dunării, !nţtlegem ci! directorul de
Ceatru, regizorul de film, arhitectul
decorator, actorul şi eseistul Lipiu
Ciulei trebuie si! se tmparti!, si! se
di!ruie unor acti11iti!ţi simultane
care, e11ident, nu suferi! amtnare.
Le-am notat: 1. Discuţii cu ctţi11a
scenografi despre un proiectat „Cen-
tru de cercetare scenografici!''. 2.Pla-
nul stagiunii teatra.le 64-65. 3. De-
finiti11area bugetului teatrului.4. Ul-
REVISTA
LA
timele filmdri interioare la Pădurea
splnzuraţilor . 5. Reali=nt:i post-
sincronului . la acelafi film. 6. Un
interrJiu pentru lli>Îata „Tea • 1i ...
7. O conPorbire cu un
ll9istei „Cinema".
- Aţlfost la la
L.C.: Nu. Am filma P dramatic, al secvenţei, ei slnt cei
- Ne-ar fi Interesai o
despre filmele prezentate aeolo. la
orice caz, la a doui ediţie sperlm
el vett fi prezent. ŞI nu singur, el
eu ••• Pădurea.
L.C.: Nu cred. Imi place să
muncesc, dar lucrul odată sftrşit,
m:_d~~~:J!:~~~~ţ::!~~1f; Înain-
te de a 20-a aniversare a EllberlrU.
influenţe austriace de un Bieder-
mayer lucrat ln Ardeal, care au L .C,
lnţeles cil. munca tn film presupune nişteI
o pregătire multilaterală, o sete de tică a
nou, practic, ~.e nelm~iicat. Mulţi mare
dintre oamenu aceştia nu s-au lează
mulţumit să-şi însuşească tot ce dauna
le-a fost posibil din domeniul care ţelor@
ţine cu stricteţe de meseria lor, sperie
ci „au tras cu ochiul", al!- doblndit ai.O
un complex de cunoştmţe care să tru1
face din ei adevărate ajutoare ale mecan
regizorului. Există maşmişti care, unor
~1~:~ ded:Pr;-~~:feef~:re~~n ţ~8t'ee10~~
0 tehnic
multe
simt filmul, se integrează cu subti- ochiul
litate unei atmosfere de creaţie trebu'
al
precizată de ideile regiei, de natura iniţial
textului, de imagine şi sunet. Ei nuat,
se concordă cu acel ritm interior, contin
lmpo
care slnt prezenţi fără să fie che- caDÎS]
maţi, acolo unde e greu, fiindcă se
tnţeleg „din ochi" cu autorii fil. r::~-;
mului, urmărindu-le adesea numai - I
::t~:s~~~~~f:i!~ ~·i ~~~~!~~~îim~t
0 ale Ul
fllncl
li detectează efectele, aşa cum ttm- al pi.I
plarul simte cu buricele degetelor, L.C
lemnul. Să zicem că lntr-o zi !mi totul ,
lipseşte un asemenea maşinist. le
lntr-o singură zi. Cadrul turnat altfel
va fi altfel, li va lipsi ceva, -ceva Incit
aproaJl!l imposibil de \fefinit şi care şi
nu avea ţme de personalitatea meşterului tic, ci
aparate de luat anonim (numele lui nu apare pe mul
grupuri electro- generic), iar publicul n-are să ştie treb
i, iar o modestă niciodată de ce cutare sau cutare ria ,
că din Rădăuţi moment pare din alt film, de ce nu Fi
tru noi lucrări de se lipeşte firesc alături de celelalte loclll'
episoade.
tnttiul nostru „ate- ~·
tor, am mtndria de - E un adevărat elogiu adus aees-
~~i~r~~;::i:~ 1 c:1~1!::~~~;
a fi bă "ele primelor panouri să ·
ln primele tre studiouri „Tom-
mis", „Floreasca" şi „Buftea". Am
!°fi
cu înţelegere.
trăit bucuria anonimă de a inau- L.C.: Am vorbit despre ei cu
gura, simţeam că vom munci mai emoţiei
organizat, mai disciplinat, mai - V-aţi dorit de la lnceput al
profesional. Mai trebuie spus că la faceţi regie de film?
Pi!durea, unele aparate de care mă L.C.: De la lnceput. De 27 de
slujesc stnt de fabricaţie romlnească ani...
şi slnt perfecte. La În · sat la noi - Deci la 14 ani visaţi sl fiţi ,,Inu
opream filmările zile şi săp tămtni regizor„. l
tn aşteptarea unui aparat pe care L.C. Adevărat. Iar primul film ex
vreo firmă din străinătate uita sa.n l-am semnat abia la 34 de ani. u
lntlrzia sii ni-l livreze. Esenţialul - Curlnd li terminaţi pe al trei- lui (J
e lnsă cre~terea oamenilor, efortul lea. Sînteţl dornic al lncepetl alt-
!~~ ~~~!~~i::. ~~,:!~~~i ceva?
L.C.: Da. Vreau să fac teatru,
care, acum 10 sau f5 ani, abia ~tiau mult teatru. Nu cred că voi mai
să se iscălească şi care acum pot face film.
deosebi o mobilă Biedermayer cu - I •••

L.C.: Să nu vă speriaţi, dar am
nişte îndoieli privind natura artis-
tică a filmului. Creează cu prea
mare facilitaţe atmosfera, specu-
lează prea mult aspectul fizic tn
dauna ideilor, a luminii, a nuan-
ţelor gesticii umane ... !n plus, ml
sperie g!ndul că pentru realizarea
a 10 secunde de film, de artă, trebuie
să trudeşti efectiv 1.2 ore de muncă
mecanică, supunîndu- ţi răbdarea
unor cumplite încercări. Invazia
tehnicităţii ameninţă filmul. Prea
multe lucruri se interpun acum între
~~:~~iereiii:~J.~i ~!v~,~efi~
iniţial din fluxul inspiraţiei e dimi-
nuat, viziunile riscă să.nu mai aibă
continuitate. Cred că trebuie luptat
împotriva brutalei infiltrări a me-
c~~~~~;.lob!n a8:.e:.1. d-ri::aJ:ie fJ:
fără reflectoare, de pildl ...
- Sl renunţll.m la unele eerlrl
ale tehnfcll cinematografice • i dolall el filmul uzează de
fllndel strici tradiţlona lul J desen, culoare, compoziţie
al platourilor de filmare?
L.C.: Nu, să nu renunţăm cu
totul, dar să găsim mijlocul de a
le redimensiona, de a le dispune
altfel pe locul de filmare, asUel
lncît să nu-i lnnăbuşe pe interpreţi
şi realizatori. Senzaţia de auten-
tic, de viaţă, s-ar impune cu mai
multă certitudine spectatorului. Ar
trebui revizuită !ntrucltva şi teo-
ria „frumosului cinematografic".
Filmul a impus şi a născut unele
locuri comune, graţioase ln dulce-
găria lor, dar profund greţoase.
= Peisaje, tipuri umane au lnceput
să fie raportate cu exclusivitate la
unele imagini impuse de film. Un
artist veritabil trebuie să nu se
sperie uneori dacă riscă să vină în
conflict cu ceea ce pare gust, modă,
lnceput al părere, „unanim" acceptată. El
trebuie să slujească adevărul vieţii,
nu icoanele ei deformate.
De 27 de
- In Pădurea vor fl lmaglni
„frumoase"? Ml refer la alegerea
locurilor de filmare, la elemente
exotice de peisaj etc •••
L.C.: Nu cred. syre disperarea
lui Gologan, autor a unor im~ini
magnifice, foarfeca de montaJ a
operat fără scrupule tn materialul
filmat, reţinlnd pentru varianta
teatru,
că voi mai probabilă numai acele cadre care
slujesc acţiunea, care slnt legate
firesc de atmosfera dramatică a
filmului.
- Clnd socotiţi. ol o Imagine e
bunt.?
L.C.: C!nd subliniază stări de
sp~t·u!~~r~u ~:e;:t,~fe :~=~i
semneazt. filme slabe, dupl vizio-
narea cirora - în ciuda unor mo-
mente filmate cu mt.estrle - retina
nu mal pt.streazt. nîmlc.
L.C.: Fiindcă operatorul n-a fă­
cut film , ci expoziţie de poze ln
mişcare. Ceea ce e altceva. Ceea ce,
de fapt, nu e nimic. Din păcate,
străduindu-se să ofere publicului
pelicule corecte, caligrafice, „spă­
late", unii dintre tehnicienii noştri
lmping ideea „perfecţiunii" ln me-
serie ptnă la trădarea ideilor şi at-
mosferei unui film. La PiJ.durea,
controlul tehnic !mi refuză .kilo-
metri de peliculă fiindcă sînt „şar­
jaţi" ori nu acceptă banda sonoră
fiindcă · are neclarităţi de ton, netn-
ţelegtnd că acolo unde imaginea
pare ştearsă, cu contururi supra-
puse ori acolo unde vocile par
sugrumate, am urmărit efecte de
atmosferA, am tncerca l! li~ lh pe
peliculă via.ţa reală, nu varl11.nta ei
prefabricată, elaborată savant, dar
neveridică.
- Care stn l ele artistice ro·
mineşti care Tl plac cel mal mult?
L.C.: Cele trei desene animate
ale lui Gopo ...
- De ce?
L .C.: Fiindcă stnt „tam.iDa
dau imp ia de robustă · ·
de întreg. Cred că vor fi
şi peste deceniu sau
nu se 1 un
Anul acesta F
maia a ros
- frescă . ln "i
modalităţi filmice
· - Cum ar trehi
Ideal al cinematograf.id • ? mul/umit de sine, cu capul totdeauna
L.C.: Să fie romtnesc tn spirit,
să aibă un ritm interior specific
~ru~f~~~cf~o:!i°t~~nc~t de un carac-
- Putem aştepta cu tndreptll.ţlre
apari.la unul mare creator de filme?
L.C. : Da. O afirm cu toată
convingerea. •
- Dar filmul e o artl inel toarte
noul (o Jumltate de veac) Iar I&
noi e practicat de numai 16 ani„.
L.C.: La mai puţin de o sută tle
ani de literatură rom!nească a ţlş­
nit Eminescu. P!nă la Br!ncuşi,
aproape toţi sculptorii noştri erau
neglijabili. Pe neaşteptate, auto-
rul „Păsării măiastre' s-a impus
printre cei mai mari artişti ai tutu-
ror timpurilor. La fel s-a lnttmplat
cu Enescu ... Nu, hotărtt lucru,
acel mare cineast romtn poate fi
aşteptat. El va veni.
- Care dintre cineaştii rominl
sint mal aproape de ceea ce conside-
ra•! el trebuie al fle un adevt.rat
reglsor de' film?
L.C.: Victor Iliu pentru rigoa-
rea sa artistică remarcabilă tot-
deauna şi - pentru căutările sale
J:!8~n;:!~~da:~~~~j: (i~~~c~~
rar coagulate artisti~şte).
- Daci, totuşi, nu veţi renunţa
. te, are alte legi de povestire,
s-a terminat. Ne luctm
u la regUorul de film
uuiea unei noi !ntllniri,
de apariJia pe ecran a
· Pădurea sp!nzuraţilor.
Penonalitalea multilateralii., ar-
rist aaodern, ars de dorinţa de afir-
mare a artei rom!neşti, crispat, ne-
plin de proiecte, sur!zlnd enigmatic
ca un faun adolescentin !n piJ.durile
mirajelor, LiPiu Ciulei e o m!ndrie
a filmului rwstru ...
Gheorghe TO MOZEI
Tabletă
cinema-
tografică
de Nina CASSIAN
E legatl arta cinemato-
grafică de ...
... teatru? Fireşte. Totuşi,
citii. deosebire Intre arta
actorului de teatru şi a celui
de cinematograf. Altă teh-
nică a vorbirii, altă tehnică a
mimicii şi a mişcării.
... proză? s-ar părea că cel
mal mult, lntruclt majori·
tatea mmelor slot episoade
de viat!!;, narate ln succe-
siune firească, unind epicul
şi psihologicul , propunlnd
un conflict şi un desnodA·
mint, totul , cu detalii con-
crete, de decor şl veşminte,
de timp şi spaţiu. Totuşi,
rumul, această operă vizuală
cu o durată de circa 90 mlnu-
alt tip de organizare a sub-
stanţei, altă tehnică a gra-
datlel, sugestiei şi concentră­
rii.
... poezie? Un număr foarte
"Jilare de filme ne-au dove-
dit-o. Simbolul, atmosfera,
comprimarea sensurilor, fo-
losirea figurată a Ideii, su-
pleţea asoclatlllor, sinteza
plastică - toate acestea ţin
de recuzita poetică - şi to-
tuşi, ln mm, poezia •dzut4
are legi deosebite.
... muzică? Desigur. $1 nu
numai datorită coloanei so-
nore. al cărei rol de o ex-
tremă Importanţă nu mal
trebuie demonstrat, ci şl
datorită ritmului general al
unei opere cinematografice,
alternantelor de preclpltlrl şi
suspensii, pauzelor şl mo-
mentului culminant, contra-
punctului general de teme şl
motive .
... dans? Deşi nu pare prea
evident, o anumită grupare
şi expresivitate a mişcărilor
colective şi Individuale au
legătură cu arta coregrafică,
dar, de asemenea, pe baza
unor legi proprii, filmice.
... arta plastică? Fără ln-
şi că, fără lndol ală, conţine
peisaje, portrete, naturi
moarte - dar caracterul dl•
namlc al acestul tip de plas-
tici Impune o estetică dlle·
renUatli.
$1 aşa mal departe.
Aliajul de arte dintr-o
operă cinematografică nu
con!tltule deci un Inventar
al mijloacelor acestor alte
arte ci un organism calitativ
deosebit şi Integru.
Pasiunea pentru cinema
se adaugă astfel pasiunilor
mele artistice precedente,
sollcltlndu-ml o pregătire
specială şi o anume recep-
tivitate.
Mal mult declt atlt, noua
artii, ca factor de cui tură
Indispensabil lei Influen-
ţează antecesoarele şi; ade-
sea. Iradierea el se dove-
deşte blnefiicătoare, chiar
dacă formulele „roman clne-
matograflc" sau „clne-t>oem"
slnt discutabile ca orice for-
mule care s-ar vrea exclu-
sive sau superioare celor-
lalte.
$1 pentru că am pomenit
de cultură, ml se pare lim-
pede că profesioniştii aces-
tul domeniu şl mal ales, re-
gizorul de film slnt obll-
flc!l multilaterală (pe lingă
aţl să posede o cultură artls-
fireşte, cultura !llozo!lcă, cu-
noaşterea ştiinţifică a 1u-
mll) pentru a putea fi stă­
plnll autorizaţi al materia-
lului pe care şi l-au ales.
23
femoficil proprie.
noscut oa o pove1te din trecutul de I
noatru,capabilA !nai Iii. aparA oricui, fÎ b
de oriunde, emoţionantA, la fel ca tiv I
ti noul . Meritul regizorului e1te tru
de a fi luminat acest subiect cu insu
mijloace personale ce recomandl dovt

sfii original
Feetivalul de la Mamaia a venit
1A afirme o datA cu 1ucce1ele oi-
neaate ale anului ti faptul, deo1e-
bit de important, cA filmul romt-
neac a trecut pragul unor confrun-
tAri elocvente de valori. E firesc
atunci ca atenţia cercetltorului 11
fie atrasl 'ide dimensiunile produc-
ţiei naţionale, dar 9i de trlsăturile
care o definesc ca atare tn contex-
tul competiţiei internaţionale. Pen-
tru că „filmul naţional" presupune
nu doar capacitâtea de a produce
un număr anumit de pelicule de
lung sau scurt metraj care 1A con-
firme o industrie - fiindcA e bine
ttiut cA filmul e industrie ln toatA
puterea cuvtntului - ci ti acele
elemente menite aA distingă o
producţie de alta nu numai prin
subiect ti nume de actori, ci ti
prin acel univers unic, prin acea
atmosferă, optici, judeoatl, ln 1flr-
'it prin acel „stil" care face pe
speotatorul de pretutindeni III. re-
cunoaeol noţiunile de film italian,
englez, rusesc aau american.
Producţia
noastrl de filme lnoepe
din ace1t punct de vedere, al ae
apropie tot mai vizibil de 1peoifi-
oitatea lnţeleasl tn aenaul diaouţiei
noastre. E un aspect 1emnificativ
al procesului maturizlrii sale ti
clteva filme realizate ln deouraul
ultimului deceniu oferă posibili-
tatea unei convingltoare argumen-
tlri, ilustrlnd apariţia atilului ori-
ginal pe terenul unei tematici pro-
prii, ou adtnoi rădăcini tn aolul
realitlţii ce se vrea exprimată.
E de observat, de pildl, ci filmul
lui Eisenstein Orucifătorul Potem-
kin impresioneazl nu numai prin
tehnica aavantA a filmării celebrei
aclri de la Odeaa, pe care aluneci
diaperant acel clruoior de copil,
cit prin forţa ou oare o realitate
1peoificl ne este tranamial prin
arta - aici intervine noţiunea
aceasta - cu care aceatmare tnain-
tat a ttiut al se adapteze tematicii
1ale.
Concretiztnd observaţia tn 1pa-
ţiul filmului romtneac ti referin-
de Dinu S~RARU
du-ne ln deoaebi la filmele lnchi-
nate istoriei mai vechi aau mai
noi, ni ae pare ol pelicula oare
1e face prima ecoul elocvent al
unui stil original tn cea de a
'aptea artă la noi este Moara cu
noroc (1956), datoratl lui Victor
Iliu. Eoraniztnd nuvela lui Slavici,
Iliu a evitat aimpla „reconstituire"
pe pelicull a acestei istorii , excelen-
tă din punct de vedere cinemato-
grafic, dar ln acela9i timp aptl
de a-l tndrepta pe regizor apre o
poveate crudl cu bandiţi ln general
1au spre o pove1te din olmpia arde-
leanA tn care nota regionaliatl al
predomine cu drept de exclusivi-
i.te. Meritul regizorului este de
a fi făcut al trliaacl pe ecran ima-
ginea dramatici a unor vremuri
lndeplrtate, cu multi putere de
evoc&.re pentru ceea ce aveau ele
um.nilicativ 1oeial ti 1piritual.
Iliu a topit tn modul alu de a
vedea aceaatl temi, un univera ln-
treg de lntlmpllri 1pecifice acelor
timpuri. Nuvela lui Slavici nu a
fort trldatA, filmul poate fi recu-
filmul oa un tnceput de vcoall. elen
Este vorba, printre altele, de o tic •
anumitl clasicitate a punerii ln lui
1cenl, a modalitlţii de întocmire ti a ÎJl
filmare a fieolrui episod în parte, a '
de distribuirea luminii fi realizarea pe"
montajului. Sl ae observe precizia ru:c
mai
cadrelor, definitl fi prin arta
fil.D
excelentului operator Gologan, care
ln filmul aoeata apeleazl la clar- tu
brii
obsoururi - cum va face 9i Ciubo-
taru ln Tudor - fi la planurile foit
tn oare fiecare element se delimi- ril
teazl cu claritate, afirmlndu-9i ca- re
racterul funcţional. Maea de la 29
han, apariţia lui Liei ln uşa clr- pul
ciumii, discuţia celor rlmati ln tiv
olroiuml după plecarea lui Liei, uc
cavalcada, incendiul, toate au un A
numitor comun: precizia lntre- ad
gului ti a detaliului, merglnd pini Ă·
la tlierea foarte exactA a luminii
ln alb 'i negru. Portrete, peisaj,
cadrul de interior, totul a fost
ci
glndit lntr-o asemenea manieri Ji
ou elemente de fixitate a situaţiilor, Ci
Incit nu poţi al nu te glndeşti la
ţii
formula claeicl din literaturi.
ap
Stnt caracteristici pe oare le
Iii
vom relntllni ln Valurile Dunării
ur
(1960), filmul lui Ciulei, ou excep-
co
ţia genericului lungit ti cam confuz.
•U
De data aceasta aubieotul purcede

Mi 4io
hcllo I
n.ndl
M fac•
aici la
rasiale
dai • •
p lac
malt..a
ham•.'

t. )Dttantaneul prttupun1 intimitate, COD•

claio, rollof tl mltcor1, D1 plld11
- Uad1 vi rrllliţl? - La 0 Sceaeri1.•
- Prtteatul unei noi p11icul1 •• h1a1 m••
~aj !u:-, P:i~·~~;1,Dd1 c: 0
ci•1mato1l'afia -
r:„o:::;:. -:.:·~=
aici la cHa ce ml pri•
::t:J:i1·'~ ~a..cc:1!' :::~:!:~·:1 ~b!:;
•.-.U•
1

ci ml dac 11 predau noul scenariu

-...
Muadre. !aerat cu Ionel Hrist1a. ŞI Horia
Loriauc• a-a 1Rit la troloibua.
:a. C1-1u:l1, roll1f, mltcor11 Easea Borltu
111 11:Miea t O ia•itati1 la an neatual •iitor

„ - x .... „••,..-.ir.ci IC„lari•l

m•lt. c-.ut la .Scuorii".
„.
••nuia cia.aal1rraflc 4ia. viate oportlvU
prMat
- S.ui.a d •• i-oucl. Plrer1a care
4ecar11 ii.a ...._nJia iamaea•oHtrl •
41flaltmo?
- Ha. la 11..U, - ulall- ••ltaml·
„
to1' ca ciaematesrafia„ III 1-wn:rl aupas ••·
sootu cor1 u mui!..i faţt film lll,„
r.••
alH1c. Remarc luA ,t dbn UfinlUJl•
m lllfi oam1ai can n&ri - . o<.•••1.
c:' ,1~&:: cr':.~!:. ~:a~ ·. Ini!?!
~~~!l'C"".",ll~r.-~~~":'""""""-:--~---~
 :e din trecutul de la un moment iatoric eaenţial tn stî11it, ni se paM că ace•t
ti apari oricui, 9i fn cel mai !nalt grad reprezenta- stil fn curs de cristalizare se con-
.anti, la fel oa tiv ti propriu luptei poporului nos- turează mai firesc tn epopeea
egizorului eate tru pentru libertate şi aocialiam - Tuoor.
eat aubieot ou insurecţia din 1944. Şi Ciulei se Acestor exemple li 1-ar putea
ce recomandll d:ovede,te preocupat, tn ciuda unor adăuga altele, toate afirmtnd fap-
t de fCOalll. elemente împrumutate cam eclec- tul ci se pot semnala trAeăturile
re altele, de 0 tic din unele experienţe ale filmu- unei adevărate tcoli de film ce se
a punerii fn lui italian, de o anume clasicitate
inspirl şi se revendică de la. tradi-
de fntocmire 91 a imaginii, a situaţiei dramatice 9i
ţiile şi realizările actuale ale poporu-
' iaod tn parte, a cadrelor. Mişcarea şi evoluţia
lui nostru, de la istoria sa trecutil
i fi realizarea personajelor de pe flep se caracte-
şi prezentă, de la soliditatea 9i ori·
erve precizia rizează cu claritate, deşi cam su-
mar, iar evoluţia aparatului de ginalitatea literaturii noastre. Toa-
fi prin arta
filmat şi folosirea luminii accen- te acestea, luate împreună, nu pot
' Gologan, care
tuează echilibrul naraţiunii şi so- să nu se reflecte şi să nu se con-
tleazi la clar-
f ace fi Ciubo- brietatea trăirilor. Se remarcii tinue tn arta filmului romlnesc .
i la planurile folosirea frecventă a prim-planu-
?nt ae delimi- rilor, preferinţă pe care o vom
i.rmlndu-fi ca- relntllni şi mai evidentă în Lupeni
Masa de la 29 unde ne este descrisă biografia
:.l tn Ufa cfr- puternic emoţionantă şi semnifica-
or rimafi ln t ivii a unei soţii de miner grevist
rea lui Licll, ucis ln 1929 şi ln excelentul Tuoor .
, toate au un Autorii simt nevoia sll-şi aducă
ciz ia fntre- adesea protagonistul ln prim-plan,
merglnd plnll să-l definească limpede dar fără
eU. a luminii ostentaţie de la început, pentrn
'trete, peisaj, ca ceea ce urmează să adu că un
totu l a fost etştig substanţial.
1. Epopeea Tudor contureazl ÎD
a manieri fi chip fireec stilul în curs de cris-
1 a aituaţiilor,
Regizorii, toţi trei, fi lliu, ti talizara al filmului romînesc.
Ciulei, şi Drăgan, evită - cu excep-
e glndefti la 2. Arta regizorali din Moara cu
ţia rezervei amintite la Ciulei -
iteraturll. noroc recomandl filmul ca un
apelul la experienţa violenţelor de Început de fcoali.
limbaj cinematografic, ln favoarea
unei simplităţi aproape liniare,
concentrîndu-se asupra subiectului,
•ubordonînd totul ideii.

pw:d de i•mltat• •• orl. •

uic Dariei (care nu crede: tot Io 1îH) N11 ţin•·••
HÎ dia ValÎl• Tomuiaa •• M .....
.Şi
jocul „termini penb'u el ••• fotocr.fia a-a ficat I
dach• aadea - 1l a ... i spaaeţi L CeorsH Sadoal. cu 1otia H tlnt oaapeţii lui Liviu Ci11lei.
Floricii, ea•• ttie, ti d.ac-u afla
H face foc sau ar nn fÎ u 9. •Slnteţi de la „Cinema"?• lmi face multi. plicu• l Dar••• cu
aici la Buftea aade twalm. Î.a C..
:.:·.:~i ~it!:a:°~~e~':.j~~. E~:;·;.::~!!
0 0
rasiale peatr• ci e l»iae, • c:aU.- c:".':i i!u~~' .::h·i'~
::·:!:~.~:~~:!~ :: :!·:„':i.' d!r ~i.!~ ~C:t ~:r·;.:i~.~C.:! !:i::~
clad ..... i soare, alat rdl.u..re, 0
ti lac ti 1n'oa1t• ti aa lt.fet .-
m.altamHc &Hm•••• c.l a.i.-e Sem11at1 Va1ilica TattamaD.
foame."'
 JERZY TOEPLITZ SCRIE PENTRU REVISTA CINEMA ali
d
C3J

calend~rde augusl s
ră
st
ni
tr
ÎD

AUBUST 1914
ln noaptea de 31 iulie spre 1 au-
gust 1914 are loc la cinematograful
din Berlin „Union Theater" de pe
Friedrichstrasse, premiera de gală
a unei noi comedii, intitulată
Mlndria firmei . Acţiunea se petrece
tntr-un atelier mare de croitorie,
iar eroul este u·n tlnăr ucenic,
Sie~und Lachmann, care face
carieră şi se căsătoreşte cu fiica
patronului său. ln rolul lui Lach-
mann apare un actor căruia i se
~~i!i~L~~i~~~~r F~8{i~ffa~amd:ij~
„Union Theater" este ultimul acord
al acelei „La bel!e epoque", a unei
vieţi uşoare tn vremuri uşoare.
Chiar a doua zi după premieră,
nimănui din capitala imperiului
nu-i mai arde nici de cinema, nici
de veselele aventuri ale croitorului
de provincie. Oamenii se grăbesc
nu spre cinematografe, ci spre ma-
gazinele alimentare tn faţa cărora
1ncelluseră să se formeze cozi ne-
sftrş1te . Războiul provoacă panică
nu numai la Berlin, dar şi la Viena
şi Paris . ln schimb pe malul Nevei
şi •al Tamisei domneşte liniştea.
ln Anglia şi tn Rusia cinemato~­
fele funcţionează normal, ln tunp
ce ln Germania, ln Franţa sau ln
Austria toate stnt pustii. Nu lipsesc
unii care, din exces de zel, cer ca,
ţinlndu-se seama de solemnitatea
momentului, să fie lnchise toate
sălile puse la dispoziţia muzei
uşoare. Deci şi cinematografele.
Presa cere ca oamenii să-şi păstreze
l!
Ol
fi
dJ
CI
stngele rece ti să nu-şi tntreru~ă
s
:i
Evghenii Bauer, cu titlul Via14 ln
~f~r ~i~:!i:to~ftiif: 1~::c::t
1 moarte. Rolul principal tl )O,!lcă F
germană izbutesc să-şi recapete
Ivan Mosjuchin, iar scenariul e c
un fel de echilibru. La..Yiena pro·
scris de un reprezentant de frunte
aJ simboliştilor ruşi, poetul Vale-
a:
d
cesul de acomodare cu noua situaţie rii Briusov.
durează ceva mai mult. ln schiriib Subiectul filmului e arhidrama-
V
tn cea de a doua capitală a monar- tic şi tipic pentru gustul publicului 81
hiei habsburgice, la Budapesta, de atunci, mare amator de situaţii
panica este tn scurtă vreme stăvi­ c
neverosimile şi „~duitoare" . Iată },
lită şi proprietarii de cinemato- con ţinutul acestui film de succes: Ivan Mosjucbin (Vial• tn moarte)
grafe fac afaceri bune. un bărbat nu se poate lmpăca cu
Greutăţile slnt totuşi numeroase.
F
ideia că femeia pe care o iubeşte
Mobilizarea reduce simţitor yerso- va l.mbătrlni la un moment dat.
nalul cinematografelor, atelierelor ă
şi birourilor. Numeroşi actori „cu-
noscuţi" şi ceea ce era mai impor-
tant, „de nelnlocuit", pleacă ln rllz·
boi ca voluntari. După numai 2
spectacole alături de Gaby Morlay
cu un scheci o«_azional intitulat
„2 august 19H" M'ax Linder pleacă
din Paris direct pe front . Joe May 1
creatorul filmelor avlnd drept erou
~~fw~ia:~:~;!lvsăe:~r~fu1:i
elogii reprezentanţ ilor naţiunii dut-
mane, !şi l.mpachetează cuferele ti
p leacă la Viena pentru a se tnrola.
RegiJ:orul Rudolph einert, care
~:::~~:Shff°'1
mann, i · la
. TK:ÎÎ!~~
ală
hainele ciTile ln
feJdgra. •
'Dlt1__
Central!
lor aliaţilor
lra.nceze). ln Franţa _.•....,-,...._ ,_ .......
terii prime din Vm
ziţionată pentru armată. Ate ·
nu mai funcţionează şi lipsesc co-
piile filmelor pentru proiecţie . ln
schimb, foarte repede, lncep să
aliară filme de circumstanţă , scoase

~bnerde~i!~i:afo;~~i.~ ~~~':lii
~Î~~ttr~?! ~i Pfil~~ ~ri!:~
MtUlre de rlbboi (300 metri de
pelicu lă) ,
Cucerirea ctUtelului din
Betancourt (fapta eroică a unui
ofiţerdin gardă, tn timpul campa-
niei lmpotriva Franţei din 1870) fi
Iubita mea patr~. poJi fi linÎ/.titd
(montaj de fotografii din Viaţa
cazonă) . La Paris rulează tn acee8.§i
perioadă un film despre marina de
război franceză. Recordul de viteză
tl ctştigă Anglia. La 17 au~st apare
pe ecrane un film de ficţiune ln
regia lui George Pearson, intitulat
cu modestie Marek rtbboi european.
Aici apar figuri binecunoscute,
protagonişti ai dramei istorice prin-
tre care: regele Angliei George al
V-lea, ţarul Nicolae II; Kaizerul,
fre~tin~~~~~~E!~:dal~~of~
Exact ca la mmeul de figuri ae
ceară adame Tusaot. Numai că
f:ţie:-°m~'.1°ătoarele personali-
ln Rusia, repertoriul lunii august
se compune tn cea mai mare parte
~~e"J:fz~~!n1:e~~~~L!,861~!:
~~i! ~~ ~irJ~"~1= :i hi;:
Micbel Simon ia filmai lui 9
Davivier : Sfîrtitul zilei.
nou, ln trei părţi, tn regia lui
Hennl HE I N N IC K E
ne .scrie din BERLIN
•VALUL. KARL MA
ŞI FILMELE VEST ·6
.tu multumeao, fratele
meu•, 1pu1e Shatterhand tl
tntlnae mina, bArblteete, tul
Wlnnetu. IatA o acenA tipicii.
multor filme oonventlonale
proiectate pe ecranele ger·
mane . Un .vat• Karl May
a tnoeput acum dol ani ea
Comoaroi do la lacul •
oint, avlnd ca lnterpre\I al ~de ~ra'1'1t~~e~~bir ~u dn~~tfi
o,._
celor doul cel ebre ~
na{e pe Lex Barlir fi Plun r:1 ~1 l~~~ .i:es:r:r,m:~
Br ce. Filmul, ln clllorf, protestat tmpotrlva afmpll-
t urnat tn IugoelaTI&, a adaa flclrll flatereotlplzlrll oarac-
oei mal mare auocea flnan·
~~~1şk~~~ dt~P!u~~~~~~I
primei filme patriotice
(Be1J11.a1.Ulme) din care, de
alttel, s-au fi Inspirat. ln·
toeaaJ ele, prezint& apec-
ue pelaaJe, caractere
0 weaternurl ca pe timpuri (nu
1 buni fl rlJ, totul !necat
urelor umane ta acest pro·
utor pentru tineret. Astăzi
el denunţi primejdia, Inel
mal mare, a filmelor ·con-
ventlonale care accentueazl
aceutl stereotipie. Cu attt
mat mult cu cit Lex Barker
(Sbat terband) este un roarte
neinspirat actor care are
aerul unul erou lngtmrat de
wr:~!~u t~!c ~~~er~une~ll~
ln altul , ln culori, ln 70
mm scope, Winnetu I, WI·
nn•tu 11, Old Shattsrhand
etc. , realizate de Hugo Fre·
roneae sau de Robert Slod·
mat .
Daci aerla rumeior Karl
Po:l ~~a:a~c:!e"c~~~le n~/!
romane cam simple tl na ive
foarte cunoscute, ce al apu·
nem lnsl . de weaternurtle
nemtettl care se oroleac, ca
fi filmele lui Karl Kay, ad.Ici
almpllfloate, at ereotlplute
ta maximum, flrl ]lroflln-
zlme palbologlcl, Jcnorlnd
progresele flcute hi acest
gen de unele weaternarl ame-
ricane complexe fi lntell·
1ente.
German ii occlde11tall fac
oel e bune 111.ll) cu oameni
~~ţr·:ea~W:iC::fi~„~,rr: :rer.
pUdl Ultima ca1>alc4d4 pen·

--- - ~ ~ - -
aliaţilor - tn Belgia şi Franţa - ~
~d~;,:i f~"b§.Uăm':t. care
~ ~
se afla

AU&UST 1939
ln Europa se vorbeşte şi se
scrie nelncetat despre primejdia
"'~~ ::>ai=:
<C<C
a.. cc
războiului, dar faptul acesta nu ft
••
L•crU'ea sa •• •iploml - C ii.re
stlnjeneşte plecările tn vacanţil şi . . . . .al>tolvontii rcolilor medii (1H7) era
proopoct D lma•l•I al la~itahlhd
ri~i ~uce1i'::r~:i~f ~;;~~~dw:s~i~6!i
internaţional al filmului de la Vene-
«D •• artl toall'all tl claomatorraflel
•• caro tocmai oo •ooplrfea. Fllm•l
•• artl tl taltloctole clin mocllllo arti„
tlce 11 Pl'HCQI la comlaaare. Geor1e
ia. Festivalul durează de la 8 plnil
ta 31. aulfllst, timp ln care de douil
ori pe z1 rulează la palatul Lido
Cur1„cu (1111) Hte tliHiDI C• Pr„
mlal P••tr• cel mal lt•• tlocumeatar
la primai Pootlnl al filmalui romi.
a11c •• la Ma.maia - 1114 . Unirea
filme noi trimise de 18 ţilri. Ce-i face puterea (1112). Adevlrata putere
drept anul acesta lipsesc de la (1114), clocamenar• ••cllcato eatalal
concurs Statele Unite şi Uniun,ea ;::::::i:: t.!t.:~~~.~:·::::, ::

-·o
Sovieticil. ln schimb slnt prezente M llmlto&0 la •• 1larar roa tl la o
Franţa şi Marea Britanie. Absenţa ••Ici form•ll.
Cehoslovaciei constituie un simptom
al noii situaţii politice. Filmele pro-
duse la Praga slnt reprezentate de
„Protectoratul Cehiei şi al Mora.
N
viei" . Polonia nu mai ia parte nici
ea la bienală. Japonia trimite w
c.=::LU
ai=:
clteva filme. Participii. de asemenea ... c -
~entina şi Uruguay. . - · :z: :5
Plaj6am~~~atr:Îa ab~t=Î~u~e ,~;'C:~: <CCC
Io aproape to•t• filmele de luni
sior" geme de personalităţi. Clteva

I
l 1Curt m1ttaj pe al chor 1eneric
Madeleiiie Ozeray ti Louis Jouvet în Sfirtitul zilei. f11ureasl numele tal ~ndrei Bla!•!•
~~~~d~o,ţ~fi::'\~~li~u~~ :Jc~~ copiiler, U H reser•i un loc prn.,.
lorlatt Ora H (IUi), film clo abtol-
neze fii l · s · pre ele. lampioane aprinse. E o privelişte ••ntl preluat •• 1t„ioul "Bucan1ti"
Dimine şc e e uare stnt de basm. Nu-ţi vine de loc a crede tl laa1at la tet•••• ciaematoll'afici.
~
MinruUUI), Prima melod;e(lt58),
uate D imeni nu este că undeva ln lume se pune la cale A lo1t prietenul meu (Ul2). Cl'!fl
ter
p film
să

ina I
le ex
· ul X
care se repede
rului, la tele-
1t rimul rtnd
ceva rău . Ima~ini din jurnal arată
vasul de războ1„Gneisenau" lndrep·
ttndu-se pentru exerciţii tn direc·
ia Gdanskului. Luptele dintre
„
f
V
lm•llnea lt ele aal („a Di•cat la
Jaaa mai. la Bacu.r•tti) a rHlizat
Cau neterminat l 0111). Ia act1t
• !~1::ic~~t!.i'•::tr:r:,~1er •. vom
. „Ce se e
Despre ceea ce se
".
petrece to aşa
Japonezi şi chinezi continuă ln
provincia Shansi. Dar toate aces-
;~f~ni' ~'1ă ~:r~u1o~\8-~{i~u~!i
0 1 tea stnt atlt de departe. „
i::e1~~c ~:~~~~\. asD~ :Z;~i
documentar care rulează la cinema-
tograful ·vaux, realii' ar4• • _. 1 lui se Ip · · e

1
dioului Monde en fi obţ de l. 1!
Filmu ro-polonez ane. 1
hitler· . T acesta li e-al p ·,
toţi upil. exem J nia, , aa
Mo r De e la „L' , t că

ddansk';. "~6!. ~ ~t~n

reg lu
s
aplaudil acest film . lntre timp jur·
C:: ~b~\~ii:~~m~nn c'hf:P;::11ls't ~
1

nalele germane de actualităţi !şi analiză psihologică ă vieţii ţâra·

tnc13p „Greuel-Propagande", ară­ oilor săraci. Printre opiniile care
tlndu-i pe aşa:iifil' refugiaţi ger-
mani goniţ i de tt!roarea polone.zi. ~~u~~~~if~a~?-F!:u~a'i~iurar~f
g~~l;i~~~n~ ~n11~zjr;1J,~i ~e~
Temperatura - nu numai cea a
apei Adriaticei - creşte din zi tn zi.
Cu toate acestea viaţa la Ye:neţia rulat ln ziua de 1.5 august. To ţi stnt
se desfăşoară normal 'i Te&el, sub unanimi to a lăuda jocul armonios
:~~~~il~:~tC:riJ~r 'aurecefţ~r l~ al excelentului colectiv artistic.. :z:
pe Canale Grande „II f:uvaJ not- ~~t!I ~ri~ cr::is~d:o~~l ~t!! .,._
<C
turno", regate ale gondolelor cu care, locuind de multă vrem :z: V)

Iru Sania Cru: cu un Ed·

mond Purdom aidoma lui
~!nollal!, dupl pleu al
Slegfrled Lens, 1U1 t &Iz
I .52~
S. c.ouaa"l cia1mato11"afi1i, ca
acea.tist ti resiu.r. ia no eu filmai
•ec-•:m.•atar Un minut. A r11b.at 11
•• tlecmneatare •• diferit• 1•auri.

Rudolf Valentino .
te~n6ur1~1 1fe~~r~e~!~1 tre:;
este valabil şi pentru filmele
pollţlst'e realinte ln marea
lor maJorlU.te la Londra
(flrll ca prin uta sl lnţele·
getl lnsl el reflect! viaţa de
acolo)„ . Pentru unii clneqtl
~
autor prorre1l1t rerlll&ll I la .Iti.mil ani a-a remarcat latl•0t"l
cru rar) . Piesa a avut 1111111.&re Fia tloca:mentar• tle
·1ucce1 pe multe scene lnt •
artl - ami~
tim Grirorucu (U57). Voron•I (UIZ,
naţionale, ceea ce I·& deter· Meatiun• tl• escel1Dtl la r„tinlul
minat pe dramaturr al filmolorclotlaarot•o laCaaaoo, 1114)
acrle un aceoarlu (pe care
li va realin regltorul Tho-
mu Fantl, foit student al
Scolll de Clnematorrafle din
Ul trii~:Ws!'~·~,~~·a:u~:~~~t: rWiii!
- ,1 pria carcotaroa faaaol tl florol
1m'P1'iaH tl• aparatul . uaai eacehat

germani Londra nu eate un Prqa). Premlul pe•~• c•l ma$ hua film ••
~~~p/~îor;~1~1i,'1 :i vJ:~
Ce lucreul tnal regizorii, ft r.li•fl popalarlsatl la Footlnh&I <Io
cullaele lui Edlrar Wallace ~ v:,c:JTa~el o~f·~efr~~11~ . . . a Maiaua) ,1 alt•••· .
•IunSherloct Holmea. Iau deci cunoacuţn Herbert Veaeley,
alt .val" menit al umple
allllle de cinema deterte de
multll vreme. SI aceste pell·
cule, ca el celelalte, dlatna
repreientallt al noului Um·
baJ cinematografic ( Pli,....
cmilor "'4i luuirl) a realhal
de curlnd u tllm pentna ll1l
«D
atenţia publicului de la rea· 11ndlcat prman care ae tn-
tltuleul lf.i lfi crot.ac ,..
~!!~~i ,r:rm;;ar t:v~~~e~! .U-..m.. t:n lnlr zidar ae ln-
0
1
dloue tntr·un 1en1 profaa· drtroaleft& e o coatnl, ci·
olat. Din oind ln clnd, oa al tn-a ln I tl totul se 1nr.
fim drepţi , se mal atrecoarl teŞte cn li . Pe la mijloc
tl cite un fllm mal bunicel 1lll mic d.l.M: al Iul Kenne-
(cum a foit cel al e11rle1ulul dy, Iar mm I re uşeete nu
'.llerence Fisher) dar tn ce& atl t o propapndl pentru
mal mare parte ele stnt cu 1l11dlcate (ceu ce n-ar fi
tob~Pl 1 atWeat~~~~nr!:ti :r.; ~~r1~ deP~~~rfuf~t:.na :l::
1

romanelor lacrimogene va ţinuti de un tel slndlcallat,

apare. 111 fine, el un fllm cu
o temi. actuall. Unul la
~ii~::!i ft0::fu8;1~1vele ur·
Peter Caraten. actorul din
~~cie' tfti!itfţ,?!:.:ad:,1~l~~:
unealtl a patroD.llor.
De clnd ae afll ln Germa·
~i:ud~~~J~,~! rer'f.~~,,~~
1
forţa primelor nle filme
turnate pentru DEFA: A1<1·
1ini! rlnt printre noi, Rola·

l~cepatarile .•ale ia cinematolJ"afie
H 11taeaal laa1ate de rhboi (a-a ni ...
cat la Calată, la U aasaot UOZ).A
doltutat I• UH ca docam•Dtaral
!\~i~:!f~,!8.!!i~r~,~:bi~~~~c.a:::i!
la Bieaala de la VHetia. D•PI Eli.,._
rare. „
coa~acrl. u1m..J11l ca aderi.
~~·;:!,'i:.'~:~1!~\i. -;h~"n·rv:~:~
lnclainat ltricadierilor •ol•utari ai
primelor faatier• aocialiate. U a mo-
meat importaat la t.iofilmoarafia u t
Duflturarea (1114). cl•1tl cuno1cuta
lucran a lui Maria Pre.ta. Cal•1• ca.
acHt prilej roadele esperieat•i de
clocameatarÎlt la medial lltHc. fil-
mai llU'JWÎDslacl prin realismul 1iu
,1 mai ales pria tobrietatea •tilalui. ur„
meul Pe rl1punderea mea (1151).
Porto franco (1111). Titnic Vaia
(1914).
=>~
-=>
::o
Primul pas ia resia de film l,..a
ficat ca 1ecancl al lui Victor Ilia. la
Moara cu noroc (1151). Cola'horarea
ca. ciaematolJ'afia era Inii mai vechei
cltcorlll'ile la Mitrea Cocor (1152).
la Nepoti i rorni1tului ti Rlsare
soare le (195') . aparitiile actorice,ti
clin mai multe filme. Lacrind par.lei
ia teatra (terilor, acenosraf. actor
la -pHh IO do spedacolo) ti film,
turaeazl Valur il e D ua.l r ii (1151)
aclaclad cinematosrafiai ••a.dr• aa
Mare premia la Fe:sthaha.l ia.tera ...
ţioaal do la Jtarlo>'Y-VU"Y dia ltU,
dupi ce Hmaa„ reria prÎm•hai &ia
film, Eruptia, la 1157. Ia ltU, rimd
lm.pliaea '8 de aai. a iaupat ai.
tmaea.e. lm.preaai. c11 operator.J
O•iclia Colos••• PidUJ'e• spîn au:r „
tilor.
j::=
:z:
< ti să-şi concentreze atenţia asupra
Ld:;:;
>:z:V>
B opett r tinerilor regizori care acum
c:z:Ou...i
o... u :z:
Documeatarale Contemporanul mel.'
(UIZ) ti fapt divert (lHS) 41adicate
- primai, uaei t.ri1bi ele 1traa.1ui,
al •oii„ - eclaipajalui aaui elicopter
•• iat ... ••atie ci•ili. cueeteui
tiuaile •ameailor, 1urprîuizul... i Ja
„...
mom..eate de maacl iatea.ei. A mai
realint P„iune (1111). Dupi zece
oni OU•) ti altele.
PALMARE
·-o„
·-CCii'
M Nelson Pereira dos Santo• 1-a prezentat la C
„
MARGINALII
Cii Am. fMt mulţi acei can la sfîr-
titul celui de-al 17-lea Fertival de la
-g Cannes Du ne-am sfiit Iii. criticăm
palmaresu.I . - - pentru el
d e spus ceva Î.ll mod
fi aTUt
pre UD film u. altul, catt
pe lista lu i (c.i e p
din Gherbourg al lui Dnsy
un film bun şi nu ar rep
un aspect deosebit şi interesam al
cinematografiei, sau că filmul F~
meia niaipuLui de Hiroshi Tu-
higahara nu inspiră la o fructoa să
me ditaţie asupra raporturilor in-
d ividului cu societatea de care de-
pinde) ... Toate acestea s-ar fi jus-
tificat perfect, ln sine, dacă nu ar fi
·-o„
venit în contradicţie cu spiritul nou
care a marcat acest festival, făclDd
din competiţia de la Cannes '6~ una
din cele mai bune pe care le-am
cunoscut de clţiva ani încoace. 1n
concluzie, ce să reproşezi acestui
palmares decît că s-a plasat împo-
·-Ocu '
M triva tendinţei festivalului - t en-
dinţă datorată criticii franceze care
a organizat lu ultimii trei ani cîte
o săptămînă consacrată tinerilor ci-
neaşti şi aspectelor necunoscute
„ „„...
ale cinematografiei mondiale?
Interesul suscitat de Sllptămlna
criticii - care a cucerit anul acesta
un loc preponderent lu concertul
cannez - a incitat comitetul de
selecţie a filmelor invitate să par-
ticipe la competiţia oficială, să
schimbe p uţin linia sa de conduită
ciţiva ani nici n-ar fi vrut să fie
reţinuţi Îll marea sală a Palatului
festivalului. Exemplele, din acest
punct d e vedere, nu lip eac şi în va-
rietatea lor llcoperă o mue parte
din ma pamond. E de ajuna 1ă no-
tăm printre a ltele, cele douA filme
braziliene .S uela de • 'el on Pereira
dos Santos fi D umnnwl negru fÎ
IN AFA
I NTI RZ ATE LA CANNES 1964
preocupărilor (firesc) foarte dife-
rite, dovedesc o tendinţă comună
de a „dedramatiza" acţiunea in pro-
fitul unei mai mari apropieri de
realitate.
Competiţia oficială de la Cannes
a întilnit prin această selecţie,
foarte direct şi de o manieră obiec-
tivă, orientarea dată de critica
franceză cu ocazia proiecţiilor la
care asistli în prealabil. Se pare,
că, într-adevlir, dacă Festivalul
de la Cannes înţelege să-şi menţină
reputaţia pe plan mondial, trebuie
să se orienteze ln această direcţie
de pe acum şi să nu aleagă compro-
m isurile comerciale de natură să-i
distrugă prestigiul. Şi totuşi juriul
nu şi-a asumat responsabilitatea
de a acorda tineretului locul pre-
p ond er ent ce-i revenea în Palma-
res. E drept, din cele patru men-
ţiun i la cite s-a restrîns anul acesta,
el a acordat trei unor tineri regi-
zori . Dar marele premiu a fost de-
cernat Umbrelelor din Gherbourg
(care nu-i mai simţea de loc nevoia
după ce a beneficiat de premiul
Louis Delluc 1964), iar premiile de
interpretare masculină şi feminină
„ ...
au r ecompensat, după părerea mea,
cele mai mari numere de cabotinaj
Â
.„....ale festivalului. „Nu poţi mulţumi
IÎlllilmlli...
proprm tată spune un prover
popular francez, dar juriul d e la
Cannes n-a mulţumit pe n imeni.
Acestea fiind spuse, trebuie să
revenim la cele două opere impor-
tante care n-au figurat nicăieri
(deşi ar fi meritat) pe lista recom-
f:Îsbel°;J ~t':::::i~:U,":_fu'i ~ 1!i::n":;
Impresionanta peliculi japone-
ză : Femeia nisipului
 film se apropie mult de oine•operl,
gen ln care difer it ele upeote ale
realitAţii llnt limbollsate prin per-
de Frenc;ols MAURIH 1onaje unice , uumlndu· tl prin 1im-
pla lor pre u nţl atitudinea unor
fl~~~~I g)~::!/a J:o~haac9e1~!tAg~~~;
personajele ln !noria ţlrli ule .
De9i Dumneu ul n11ru 'i dio·
YOlul blond conţine 1cene de o ad·
mirabili frumuaeţe, evoclnd une·
ori marile momente ale cinemato-
graf iei sovietice, alteori 1cene de
devlrul iese la iveall 1i bărbatul 1e
decide, la caplltul unei scene vio·
lente cu soţia ea, 1l divorţeze
pentru a·ti reface viaţa, el a uzat
deja toate resursele unei fericiri
po1ibile. Totul ae terminA cu o
draml.
Llslnd la o parte orice altl con·
1ideraţie, Pielea califela14 se 1i· ;:5 ~
tueazl pe linia filmelor care, oa ti
lntreaga operA a lui Antonioni, ~~
dau dreptate femeilor, tn mod o· ::d~
biectiv, printr-un studiu cvasi·

un 1uprareali1m aproape bunue•
lian, acest film - cel mai impor-
tant, firi lndoialA, al fe1tivalului
- a trecut pe deasupra unul pu·
blic prea puţin avertizat de1pre
chirurgical a trei comportAri per·
fect reale, disecate cu o griji
pentru detaliu dual ptnA la extrem.
ln aceaatA perspectivă, Pielea ca-
lifelal4 1e ridici deasupra unei
1imple narlri a celui mai banal
„
Dolnatoul ln 1957 c11 Dincolo de
br u i. a chui re1i• o Hmneazi Im•
proaal C1l Mllaai Iacob. ln an•I 110
••te recboral film11lui Setea, •CJ'••Î·
sate a rom•••lul cu acelati titl• al
lui Tihu Popo•icl. Cu acHt fi.Im, Mir•
CD cH Drl••n cacu•tl-• Medalia da arilat
la FHthaJuJ Εtuaaţioaal ele la Mo ...
cova dia Ull . 1n ltU roalisoui

realitatea brazllianA 9i a fost boi·
cotat, din alte pricini , de elitre
critici. Nu putem deolt 111 regrt•
tll.m profund fl amar acut lucru,
· · atl ln·
Roc ha
'°-·o„
din toate faptele diverse pentru a Lupeni 29 obtiniad o a cloua M•clalle
tla arslat la col tlo al llt.loa FHthal
atinge (ca ti Julea fÎ Jim, într-un iatuaaţlonal al filmului de la MolCO•
alt aena, lnsA), nivelul unei ade· •a - Ull . ID presen.t turaeall
Neamul Şoim l r ettil o r
virate me ditaţii morale despre un
conflict sentimental născut din
dezechilibrul dintre nitte concepţii
N
ap arţinlnd t recutului şi cele pe

-·I
care, de pe acum, le impune pre·
u ntul.
Sl nu ne tn1elllm lnsA asupra
unui lucru: dacă Truffaut, ex·
primtndu-1e ln Franţa, ln condi-
ţiile morale ti economice proprii
ţ.bjj tale, 1i-a situat personajele
lntJo-ull mediu 1ocial tn care difi·
ţile materiale alnt inexistente, A aphut la cinemato r rafie î n anul

~
numa.i pentru a construi un
care sl vorbeucll numai ti
• de sentimente. Este ade·
1125, cu o comadi• de acutt-metraj,
Milionar pentru o ai, ht care detiaH
i rol11l principal. lntro 1121 ti ltH
rac:raazl la 1tu.tliou.tila parisiaaa .
laton ID tul , taaliuaal ia 1142

Ul O noapte furt u noul. euaaiaua a

cunoscutei piH• a h1i I.L . Cuaciala.
Filmul H retine ca un moment remu>„
cabil al istoriei. ciatmatol"tafial aoa••
tra. Re1h:oruJ tlHcoptrl ia auit fal

D.
o 1ur1I d• ia1piratia la eara va rtHali
1ehit•l• Vizita, Lanţul 1llbiciunilor,
Arendatul rom tn (1155), Moment
Carariale(1914).0taatatid ha come•

1964 CD dia de actualitate , Director u l nos tru

(1155).

„
foarte dife-
linţă comună CD
-·o„
ţiun e a în pro-
apropieri de Q
de la Cannes
stă selecţie,
an i eră obiec-
de critica
N
roi ecţiilorla

-·
ii. Se pare A. stucliat resia de film ia ud.rYl
i Festivalui laatitat.la i ele U'tl teatrali 1i cin••
ă- şi menţină Jar.mii Jires: Pri· m.at osraficl . J.L. Caraslal•u. l11trhul
fiai, trebuie ia at • d i oal ciaei:Datosrafic ,.Buc•Htd""
raali zeul film.ele D i ncolo de br n i
tată direcţie ( 1157, ia colaborare cu Mircea Dr l-
agă compro-
natură să- i
totu ş i juriul
nsabilitatea
i locul pre·
în Palma-
Rocha ti Pielda catifelata a lui Ftan·
~oii Truffaut .
fie
ţum tnoadreae I
I c aa), Darclie (lt&G) ti Celebrul 70 2
(111 %). Pilm'al i a doul 1erii StrlÎ Dul
(1114), ha:raat dupl un 1cenariu da
Titw.1 Popo• ici, a foit di1tia1 la pri•
aal Fttti„l al filmului romloeac
• • l a Mamaia cu Premiul special al
j.rialai.
patru men- Glauber Rocha are doar 25 de eJCAcţi mai mult• feluri
anul acesta, ani ; Dumnaseul nasru e cel de-al dini p1iho · tl moral
t ineri regi- doilea film al 1Au. Primul, Barra• citl la o mai ad
u a fost de- 11ento, a foit prezentat acum doi ani pra lndfi calitlţii anu
Cherbourg la Karlovy-Vary. A cţ iun ea din • e r ta·
1 loc nevoia
porturi untlmutta.l• ln e
Dumm.uul TUf"U ca ti cea din S•· trA . Peuonajul p.rinoipa pta al
:le premiul ceta a compatriotului &lu Neleon
premiile de Pereira doi Santo1, ee 1ituead ln 1oriitor, director al un
pe care TruI·
fi feminină literare de rltu.riet. El e
lrerea mea, !~!d~:·~~::i"e~fo~ia:!i :::fa~ tatl al unei feti~ adorab - •
penonajele
pa.re mie, ln CD
e cabotinaj la care eet e 1upull papulaţia prad!

„
~ aputam•nt foart e analllead con·
fi mulţumi dia erlrii i minicumului tn clu·
TOinţa de a le
E1te datinltorul Premiului pentr"
tn prover pove1te1te istoria vlcaLrului llanutl , ca reflex a l unei cel mai bun Hpottal, obţîaut cu fiL-
riu l de la tnim. A.numite ade· m11l Tlblclri i la primul FHtlnl al
•e nimeni.
trebuie să
ti a 1oţiei eale, Rou, nevoiţi
plrbeaa~l coliba lor pentru a 1
eate tnsuni • a
alnt UfOP de spui, ae
· fhl tndoiall că cel din fii·
ft) \!!:::::ideroaml::~~i •:a ~:cJ'!d'::~i;

-·
alltura „Dumnezeului negru" catt sor de film• clocumtnlar•. • lucrat ca
ere impor-
at n ic ă ieri
anunţi o ploaie de aur c.hutl diD
cer; iar, dupA o călltorie grea, ln·
prilejul
ne9te o ttnltl
Truifaut face parte, pentru
' ţi crit ici, din categoria celor
Q :1iari1t ti redactor la ..Sciauia tia••
retul11i" ln anii 1145 - 1151. Din colo
41 da filme docameatar• realizat• plai
a recom- ttlnirea lor cu „diavolul blond" vine amanta care n 18 apun, atlta vreme cit la preuat retineau Viacolu l (Premial
-u fi dia110- peatru cel mai hun 1eurt • metraj)
lÎ Glauber care predicA un nou rhboi al afin·
ln aecun1 la Pan.. latl· d el an-
gtenat ln Iţele miD imill, ,...
ei re1usl 1l·l admitA, aub pretextul,
cel mai firav din toate, cA „1-a N la ltarlovy•Var1 . 115C), ln„mnlri
din Deltl (1157). Bicu, Cou 563

o
tului Gheorghe tmpotriva mheriei
ctnd 1l·tl potoleaa ~ 1oţia blnul- (1961), 20 de. minute î n lumu plpu-

„
ti ': nedr~ptAţii co~creti;zate 1n ti· mai 1pus".
t oare, Incapabil 11 dtt. pe faţl 1~0~.~1:•::• F~!:t:i„i„1a:::!~;;:!:I

ran1a marilor propr1etar1.
Mottenind tn con1trucţie vechile
romanceroa populare, cu recitativ•
japone-
clntate de un trubadur orb, aceat
d raro1tea pe care o nutre9t e pen•
tru iubita lui, preferlnd 11 fie lat
ou amlndoul. Clnd, ln lflr9it, a-
-·
Acut lucru nu lmpiedicl tn1l
oa Pieua califela14 1l merite
re1pectul care 18 cuvine cinatei
tl talentului l
4• la Vancouver - Canada, ia Uit,
Tre i ttrialt• pe Bistrh• (1H2), Rld&-
cinj (UIS), Ritmuri potri•ite, Dru.-
muri (1914),

29
 ai=:
o
I-=>
~::!
RtaUda• Moara cu noroe. Vhter
lllu fl•a larat numai• da uau I 41a
Jaloanele pHte care na. H va 'fVitH
tr1u ln l1torla clnematorrafl1l ao11tr1.
A lncep•t cu l&D. documentar, SerJ•
1oaru. lu i Ion Marin cltre Scfntela
(1HO), oporl ln •rall m&aurl pu~U.
elotlel fi elnamatorraficl, h1fltlfl11•
adoratH aaul tiran la drumul 10111„
•1rlal colactln. (laalnta da allboraro,
Victor lllu „a remarcat ln PUII
prorruloll ca •• polamlot 1ubtll fi
afleaca.) CorcalarH medialul rural
(„a ol1eut la Sibiu, ln ltU) li
r~~~~~~~ c~· ••~':aatb~~:;c„r·r!·~~~
la noi (1151), film dlatln• cu Premiul
r:·~:,i:~::v'.!-:·,;c•cr:,u~~:~t!.i0'Z!
Stat . Mitru Cocor (llSS) li aduea
Premial luptei ptntra prorrH Hcl1l
la FutlYalul da la JCarlo•r•Vatr fi
al doilea Premiu da Stat. Dupl a
•oerlta'I lntreprlnd în compaaia
l•l Slei A.l„aadrHcu - O tcriuart
:.'::=:~~al!!. ~l~. !t 1111iui:r.~:;:t~
1

prlu ln Moara cu noroc (1111), la

UJ'ma untl latrtru.peri datorata l>olll,
~u:=~~~~- ~~~ v·:;~•thV!!h'i' tir:\>:
1

clrula l l i d1cera1ad Premial ptntr'll

rorla la Futlnlul filmului romluou
da la Mamela.

aa 1A::r.ut~·!."!~ra~,c5) ',i 1 ~,~~,~~

!:!!!.\1!!~;, ~~ 1:1!:r!:i~tÎr~1tt~t/t):
:r:,~"',i ~::~~·:.:u:1~:!ui:::::;~1f:11
ln porloda rllboiulul (tcanarl11l,
\~~~-o ~~~r:::~~><ut.,,";:lm~1a:!=:
metraj color P• c.ln1ma1cop tl com14.1a
Nu •reau 11 m&.onaor(JUO). Tura1ul
fUmal Cartierul veuliei. du.PI Ull
IHDariu •• Ioan Cri1orHcu .

Iar! Î:t~~.=~ 1!:::.:4: ~1~\~:1: ~:

mau 0115), raallntl lmpraunl ••
MaDol1 Marcu1. S-a bucurat, ca fl
~l!l.~~~· ·~· „:l 1~~.i!~c.i.~:.:;~;
1 11
tluclentH•cl incoajuratl da attatl•
tl tprliin, latearatl ia planul •huilo'*"
lui .B ucura,ti", flolutl artl1tlc fi
tthnfc ln 1tucllouril1 ci• la Buftea 'tl
oaoratl ca dUu1.u1a în î11trH1a tar&.
!:i.UZ:~~~rf!i,t.!:~af':.':„~· 1.•.:J!:::
al ţie, lntr1priad1 lmpreuni. cu Manele
I MARTURA
~hr::r: L'!r~~· ::t~~~y·:::bfi.1::;~
rbbolaica ala lui Aloaautlru hhla
cui primeac la cele dia vml tlthal
Viaia nu iar&l UHI). Ponata unt!-
menlall (lHt, realizat iad1pead.eat
4upl UD tcenaria •e Horia L0Yin.e111il)
manlfHll an •Iii luci oadifarantlal,
pe pla t
ln car• lirlemal co„i1tl n tantatill•
HprHloniste ti c11 o acaitate critJci
aparte. LucrH.zl la filmai Soua••
Nordului, dupl canoscatal romu al
s
lui Earaa Barbu.
„ Toţi regizorii ar trebui 1A albA 1ingluul can ttie cum al se hnbine tmelei o va purta ln eoena cere.
o experienţA directA ca actori" lmi pieaele acestui mosaic al 1Au," moniei nupţiale pe care Filumena
u=> apune Sophia Loren atteptlnd tn Actriţa l.ncearcl acum doull. pll.lA· a reutit ln cele din urmi •l o
V') :z cabina 1a mobilii. aemnalul pentru rloare no1time, una din atlaa de impunA foitului ei 1J11ant, don Mimi
-~
U i-
filmare. „De Sica, 1pre exemplu,
clnd explici!. o acenll. o interpreteazA
culoarea tmturelei, ou un 1moo de Soriano.
:Z :z: egrete care ţine loc de oalotll. ti 18 Dar Filumena oare tnoearcl
<:::> el l.n11qi, exprimi!. fiecare nuanţA a proieoteazA lnainte, pe1te frunte, p.oeste pll.111.rii ute ou douhtcl dt
~~ replicii , fiecare detaliu al acţiunii, cealaltA alb cu negru, cu buline, ani mai ttnlrll deott oealaltl: poartl
lmprum U de fiecare datll. felul ou o voaletll. dreaptll.. Pll.!Ariile le pe cap o podoabA abundentl de ph
A.Hmlaarea tematici ti stilittlu
latre PI'•••
•uvelelor ti romaaelor de a fi al peraonajelor care va purta ln una din ultimele acene rotcat ou ondulaţii 1trlnse, o jachetl
10l1 tl filmai• pa caro l••a raallut participi la acţiune. Doar altfel ale filmului, otnd Filumena u- albaatrll. foarte oolantA care tl
Ht• ••identl fa toate cel1 trtl pr„
ductllt Soldaţi firi uniformi (ltlO). reutette actonl al l.nţele agA pe turano, personajul pe ca.re-I i.nter- marchead puternic buitul, o fuatl
Cerul .,..„
1ratii (1112), Lo vinu deplin HllJul 1ecvenţei. Reri1orul preteazl acum celebra actri~ ita· cenutle oare t! cambreul toldurile,
:~·~1;~~ ~!!~~~'~ .!:!:;u\':•,~t:.·~
1
e 1ingurul care unnhefte an1am• Hanii., a ajun1 la pattu.uci de ani doull. inele vulgare de am tn urechi,
trlmul flla.t ,1
lor VaJurila Dunlrii ti Furtun.a, l~
rorlaor „ .....
al
hl11 Ciulei. A tarmiuat •• ourlad
1111 blul, pll.ltreul o unitate de vui·
unea momentelor dllparatfilmate,
tl la o respectabilitate de micii.
burghezii.. Pillria de culoarea tur·
o brlţarl frapantl, pantofi negri
cu baretl ou tocmi foarte !nalte tl
al patrulaa film tlapl propriul olu
~==r~~~.:;~ r:t9u .::rA.~·,!:~:.~~
MuntaaDD a lmpllult O •• anJ.
 e fardatil violent. E tipul unei fete
din popor, tndrbneaţl fi provoca•
toare, obitnuitl til·ti nerooleze fru•
muaeţea ti til nu caute prea multi
tubtilitate ln raporturile ou birbaţii.
!naltl, aupll, vulcaniol ti irno·
rlnd ou totul ditoreţla 9! rafina•
mentul dictate de marii coafori
la modl, de inttitutele de frumu·
aeţe 9i de taloanele de modl pari·
zlene, ea aminte9te de Sophia pri·
milor pafl, oind purta !noii. numele
~~ro~~f~~a oo~~~~~~he 'Âe ~~~~~
1
aeţe, ltl lmprumuta chipul pentru
romanele iluttrate ti 1e pierdea ln
mata firuranţilor de la CineoittA.
Denoltarea penonajului Filu·
mena Marturano interpretat de
Sophia Loren ln filmul reJizat de
Vittorio de Sica nte diler1t conoe-
~d~a:d!4 d~e Fi~ip;!~ l~~~<!!:d\~!
oei doi protaroni,ti, Filumena 9i
Domenico („Mimi") Soriano ne api•
reau tn plini maturitate, ln mo·
mentul lnoheierii aocotelilor. Filu·
mena era de doulzoci de ani amanta
lui Domenico Soriano ti 9tiind oi
bor atul t i rafinatul don Mimi te
prer ltea tl te oblltoreaaoi cu o
fatl din lumea lui, reutette prin
viole9ururi ti prin 9antaj tentimen·
tal 1A·i dejoace proiectul ti tl·l
determine al te olhlltoreatoll. ou ea.
tn film u urmllre10 toat e etapele
acestei povestiri, de la lntllnirea ln
oua de toleranţii, relnnodarea Ieri!.·
turii un an mai tlrziu, prin rerlllirea
fnttmplltoare, lerAtura lor eohivool
9i tn 1flr9it deznodomlntul dramei
prin o411ltorie, Na r aţiunea te d ea·
fll toarl pe fondul evenimentelor
ti aituaţiilor iatoriei recente a
I taliei: Napoli din anul t , popu·
lat de a oldaţi aliaţi, cu · de
febra comerţului clu
mele alereri politic libe~,
dramaticul referendum oare avea
ctte.
„ ena
Uni
o
111 deoidl iJ:gonirea monarhicei oaae
de Savoia t i na9terea Republicii.
„Doamnl Loren, alntem gata"!
Secretara de platou a aplrut tn Ufa
cabinei; ae reia lucrul. Scena care
1e turneul a.tbi te petrece pe
CD De Sica, So,>Ua LorH, u-
troiaADI pt plato I tl• filmare.
rile,
·® Moment• din filmul lui De
ica,
Cil hnbltrinitl de machiaj Sop·
,1 Ilia Lona rlmlat totufa fru·
moatl.
hipodromul de la Agnaoo, Intre
Napoli 9i Pozznoli. Filumena are
acum doulzeoi ti doi de ani. Legi·
tura ei ou Domenioo Soriano dureul
de oftva timp ti tn tflrtit, dupl
multe rrimue ti multi inthtenţl,
fata a reutit 1A·i tnfrlnrA re1i1tenţa
9i 11·1 oonvinrll. 11!. iaal ou ea tn
lume. Exultl : „MII ia cu el la
curte, Intre prietenii lui, Intre
oamenii Importanţi ti 9io", anunţil
ea lntrerul cartier. Dar hipodromul
e rol, aatllzi nu e zi de oune, pe
nisipul piatei de trap ae antrenead
doar clţiva cai. Lui don Mimi li e
ru9lne tll fie vllzut ou o fatll. atlt de
bitlltoare la oohl. E un viveur
ufinat, care are ambiţia tll copieze
manierele enrlezetti 9i eleganţa lor
dlacretll.. Filumena e aatitf11cut11 ol
a pll.truna u tfel ln lumea mirificii
a oelor boraţi, dar lti va da curlnd
aeama ci i •·a adua o noul jignire
9i cil evenimentul nu a con\ribult
ou nimic la aooaterea din clandet·
t iniltate a Jerll.turii ei cu omul pe
oare li iubette. ln cadrele pe care
De ica te preptette ali le Iilmeze,
fericirea ei erte Inel deplinii., neal·
t erat.i de blnuiall.
Enormul aparat :Yitchell pent ru
film.are ln tehnicolor a foit inata•
lat , ln re bl..ncile albutre ale
trib ei d la hipodrom 9i lmprejur,
I
printn Jinille aubţiri ale marilor
rell doare cu arc, lntr-un labirin\
o
de ca.b ri, Roberto Gerard!, direc- ~
torul I afiei, dl ultimele diar o· z~
iiţii ru lumini, verifici mi9ca• ~tu
rea apara1ului. De, ica ~ pregltit -a..
cad aj oruJ dublur1lor. Acum S• afli•• sece ani ia dutarea u.nor
el.Dltal obitnuiti pria aparente, dat
ex.Pl ' • iile aale Sophiei fi 11tt ltt din comun prin aata.ra aparte
lw llo artroianni. E puţin a JflOCQlrilor lor. Primai du ciocu"'
• vui pe aceat bllrbat ln •••tar, Pu i de 1o i m (1114),eradodlcat
11a11i tlalr vceaic la aviaţii, lat
pirul alb, cu pillll'ia Pretut inden i mu neuc oameni , dl~
pe care vlntul amen i nţl tl•• la 1114 cu Premiul 1poclal al
N. i·o zboare de pe cap , ~~'.~'t~~\,ld:1i: M::!i.:n::.:~.,!:
arttlnd pat ii de furA, mll.r unţl tl la acthltlţilo lor cotidloao, trol oamoal
neairuri, ai une i tine re bucuroate
tl !neurcate tn echilibru inttabil
:::. i'=~=~·::.i~i::::i;. ;;i::;:!::i
tl sneteorolosul unul
ele pe crHtta mun-
pe tocuri !nalte fi ascuţite . Dar te. Â ,„unt Îll total n •• film•
docum1atar1. ln UH a preuntat
mifcllrile fi r eaturile alnt de o clocumentarul Rldlc i nile aratului, d ...
precizie ab1olutll., aoena eate aohi· tlioat muacitorilor car• h1crea1l la
tu~teran1J1 Bucurettiului.
ţatll ln ' lntregime.
Marcello Maatroianni e don Mimi
Soriano, un rol pe care, firi Indo·
iall , daci. ar fi fo t numai cu cl ţ i va
ani mai t1 , De -ica l·ar fi dorit
pent el i. O izbucnire de
vin fa n lui. lutroiann l
· rele fabe care li
• ,..-Un vrut al lu
ile", ne apune
recuri la unele
e alnt recal·
ci mamei li
ţi. o
I ::z:
:::::>
u
~o
a.. a..
e d·i amintuc S2~g
fd A aYut un debut lip1it de 1trllu·
l:" clt1 - deHnul animat pentru copil
Rl1o i u\ neucullltor (1941). Voaoa
•la pretl 1 colahoraH cu caricaturi 11
. Romlala liberi". la 1917, la 14 do
aal, trimite la Canau UD fllmulol
1ttla terminat ti necunoecut, cl11pre
care ulterior ••a aflat el H numea
Scurt& i1torie . Ştiru obSinerU Mart•
lui Premiu - Palmo d 'or pentru
8
o 11rl1 de scurt •metraje rominittl
1
·=rtn:~tr:~~u-;- n e:tt~ !i:::iiti:~':i
-;,~i!;'i'::tÎtar~, ,:i•:.! ::c~:.,~til~J:
1
najul, apune ea, fa alte futivalurl, Do·abia dupl
vorbeao ca napoli· et flhnul a fost prenatal apectatorilor
el ,1„a creat sloria, conatatlaclu-11 el
ta.Dl - cttd el iluatreazll un aapect pttmlul .ra meritat cu pri101inţl tl
p ţin c u\ dar foarte obifnuit
:!c1~'111u~•:.t•i::!T:'::iid c:':!~:\' o:f:1~
1 1
a.I caracterului feme ilor din oratul
me : femei care 1e abandoneazll
1a1l•• o 1cinuiere de umor romlnHo
:::::.~i i:~i~!:il~Îţiea::J io~~~\:
1 10
mani.feali.rii zgomotoate a emoţii·
lor, dar l9i plhtread dramele
moderne tl univenale.
7 arte (ltll),
Homo 1apien1 (1161), Alo, Hatlol
!nebite tn ele, filrl o lacrimii. (IU4) continui ciclul, obţlnlnd colo
mal mari pumii la Toun, Katlovr•
fntr-un fel, oa t i mama mea". Vary, San-Franchco otc. la filmul
Filmul , te va intit ula probabil, tlt luai metraj cu actori, Copo c:autl
Cifl/ltorie a l ' italiafl(1,de 9i De Sioa leol o formull1 S·a furat o bombl
(ltlO). Pali spre lunl (1114, Premiul
1u1ţine ol el nu r epreienta de loo fi":~:e::r. o la Mamaia), Harap Alb
ide ia piesei.Raţiuni pur comerciale.
31
 ·-o„
Nlacat la raionul Alba, resiunea
Ra.aedeara, la UH, a obtia11t mai
·-„cu
N
O'
latll llc„ta I• drept, dapi caro a
:t::,w:.\~ ~=~!4~"!,":.::~~:::.!ct:.
recisor de teatral „ atlau1l. dia uu
lacoace, doal fiha• realh:at• la 1ta-
4.ioul "Baou.rtttl"i Omul de ltnrl
tin. (ltU) 1i Dtar„te lunrl de.-o
uatl (UU). Cola•orU'ea •• ca cia„
aatosrafia Ht• Hma.ificati•I lacleo- Deti luptele n claa
H•l pria faptal ci mlrtviu,te te ... acum la Munţii
1 1
!:!~·ni.::1 P:~~e::l.'i .~:.c;~~c:! .~~ Tatra, poporul ro-
lor de artl dia alte Hctoare - aa.a mîa au-fi precu·
din •arHI• Ylltootei lml>orillrl tl peţefte &forturile
hapliairl a filmalal romînHc. pentru aclrobirea
fa1ciamului.

·-o„
(..)
~ Studiind colecţia unei arhive de filme, cerce-
Ot:::! amlntefti de zilele ln care armata romlnă şi
tătorul găsefte allituri de pelicule cunoscute, formaţiunile de luptli patriotice luptau cu arma
~~ clasice sau moderne, ti unele documente cine· ln mină, lmpotriva trupelor germane ln Bucu-
Iii te•ea.dicl apartea.eafa sa, pria matografice nemenţionate ln lucrări de istorie refti, la Blineasa şi Otopeni.

·-„cuO'
aa1tere, la o aaam.itl re1iau a tlril, sau teoria filmului. lţi aminteşti de raidurile barbare ale aviaţiei
••lla.d aproue 01toatath· ti ta uclu-
•hhate la ceea ce a tlenait aatioaal
f!c:i~i·~~~ ':.C:.:t~· cf.::.:s:!:i~~
N Despre tilmul lntl11tin fJl lllla Dacia. (1 Mal
1911) nu s·a scris Inel.
fasciste asupra Capitalei, dar şi de primirea
triumfalii flicutli ln 27 august, trupelor romtne
ltU). Fălmal do dlplomi, Doi •«Îni Puţinii cercetlitori care au vizionat aceută care so lntorceau victorioase.
(101) oro ec....u..toa aaei ••bilo a
1111 Ar1.hezi . Un 1utl1 la plini vari
peliculli, considerată primul document cinema· Imensele coloane de prizonieri germani cap·
(1.tfl) aoto mol>llat adeooa ca preia• tografic despre mişcarea muncitorească din ţara
crirl dupi coloana iaflniti a hal noastrli, au rlimas surprinfi de patosul pe care
Brlaca1i. iar aetlaaoa. iaspiratl do
prosa aaui •criitor al1eat de a1emea1a tl degajă.
la Oltenia, Damitra Ra4a Pop11cu,
H tlesfi1oarl latr•aa 1at oltenHc. Cei 30 de metri ai tilmulul montaţi ln trei
La Mamaia, ha 1114, a latrat la secvenţe: Ieşirea muncitoriwr din •ala Dacia.,
poHlia premialul rnistei ..CINE.MA"
pentru col ....i 1"m dol>at la filmul do Dema1&1traJia pe Caka Victoriei, Pe1r11cer11 ctmpe·
ltaa1 metra). ~ al • Wice 1•a- l.t Bord4i, reuşesc sli transmitli emoţia
==(Î>~1~~~~ti neua1
acelei zile de 1 Mai , ctnd muncitorii din Capi-
tală purt lozincile „Vrem 'fO nivenar',
„ Vrem e p · totală" au / ta.
faldurile s "lor rotii.
al llli film l't!aliH
rămas necun
li) faptu l că a 1 d consemneze c
avlntul mişcăr ii muncitoretti d '

N atunci.
Cu acelaşi interes ae vizioneu.o.
ment cinematografic, aplirut lnd
aH docu·
de ani mai
Coloanl de prizonieri irermani,
ia lgpte ele armata romînl.
capturaţi

tlrziu. Este vorba de EdiJia • l4 O .C„

I primul jurnal cinematografic edit&! dupl 23 A turaţi de soldaţii noştri dau 8.Jllploarea victoriei,
iar entuziasmul primelor manifestaţii muncito·

·-o„
gust 1944.
A 4l•••nit prota1oai1tul unei 1ult- reşti Iţiaduc ln minte atmosfera slirbătorească
ap1cli a filmalai 41• aaimaţ.le - car„ Urmăreşti cu e moţie subiect aubi
toaa•I• dectaMt•· A Halisat pîal ia a acelor zile ln care ţara s-a eliberat de sub
preunt 11 filme, clia care cele mai fascism.
cuaoscate •lat Made ln Africa (1111),
Voinic.Iul (dhtia1 ca o Dir.loml la
la tinlpal repa Produse tn 1911 sau ln 1944, aceste documente

l:naa film
1
~:~~~i:~~ tP..!!.1!;•;!~a,..! '::of '~!I
„cutoaae ••cw:pato,
eului, ilraai
mini oieri
,„ cinematografice poartli peste timp patosul zilelor
clnd au fost realllate, transmiţlnd noilor gene·
Mamaia, 1114).
ţilor fracte .

·-„cu
raţii mesajul pe care realizato~ii l-au imprimat

N ~
pe peliculă.

O'

Factura documontareJor lui Sa•el

Stiqul - Bucuretti. orat Inflor i t
(1118), Cu fata apro public (Ştefaa
0
r~:r.„rii.::i~''i.~~>' ~··~:~!~~=
tliroc1la ciDtirilor do mal tî,..ia
ale rt1isorulul la liJmal ca actori -
DD llriem iaclrcat cu ••IHtÎÎ li'•••·
care lacoucl 11 •• cl1eprăD41l tlo „ ...
tim•atali1m ti Ua.trati•iam, •1-ti
la altorul •PI'•soaelo pooslei aate...
t1„, -co-W.nntftdodtU.f-
mki miluri1 Aproop• do aoaro (Uit),
Anotimpuri (1114),
 • laptele M dea
în Mantii
ra, poporal ro-
Dll-fÎ prec:a.
e eforturile
Id robirea
alai.

Yictoriei,
· muncito·
torească
"at de sub
ocumente
I zilelor
or gene.
imprimat

STRĂINUL - fil m distins cu P e i I spec·a a l · riului la Festivalul filmului romînesc de la

Mamaia -1964, o producfie a studio ului „ Bucureş i". Se a · I: i Popovici; Regia: Mihai Iacob; Imaginea: Octa-
vian Basti şi Gh. Viorel Todan; Muzica : Mircea H . ls e ; Dis · fia : Ştefan Iordache, Irina Petrescu, Şerban Canta-
cuzino, Ştefan Ciubotăraşu , George Calborea u, Fo e le, Geo ge Mărufă.

• CINEMA, reviată lunară de cultură clnemat09raflcă editată de Comitet.I de Stat pentru Cultură tl Artă. • Redactar.tef: Eu9en Mandrlc • Macheta
Vlad Mutate1cu • Prezentarea tehnică : I. fă9ărăJC1nu • Redactla 11 admlni.tratla: lucur•ttl, Bulevardul 6 Martie nr. 65 • Abonametele 1e fac la toate
oflcllle paftale din toră, la factorii po1toll tl difuzorii voluntari din între prinderi tl lnatltutll. • Tiparu! executat la Comblnotul poll9raflc .Caao
Sctntell• - lucurettl • Exemplarul 5 lei,
I 41.011