19G5

.......... GHIOaGHll
Al doilea
Festival al
filmului
romanesc

........
.............c.
Pregătiri
pentru
Mamaia a

....... ,...
Mamaia 1 Tn
retrospeotlv6

Liviu Ciulei, Ion Popescu Gopo, Manole Marcus,

Iulian tv1ihu, Doru Segal, Ştefan tv1unteanu, Jean Petrovici

. 1.Jif i·1;11 Ştefan Ciubotăraşu, Kovacs Gyorgy, Lica Gheorghiu, Gheorghe

Dinică, Liliana Tomescu, Constantin Dinulescu, Irina Gărdescu, Cristea
Avram. Ana Szeles. Florin Piersic

OPERATORI:

https://biblioteca-digitala.ro
Ion Olchl•••nu, Interpret al fil-
melor Tvdor, Titanic Vals, Mof·
turl 1900, reell&Hzi rolul prin-
cipe I - Vulpetln tn noul film al
lui Frencl•c Munteenu, Dincolo
de barieră.
Din sumar:
ECATERINA OPROIU - Pream-
bu I la un reportaj despre Festivalul
de la Cann„.
ENRICO ROSSETTI - DiVOTt
total Intre film şi t.letriziU1U ln Ttalia
FRANCOIS MAURIN - Cinema-
tografia fran=4 are neooie lk baloa-
ne de oxigen.
ŞANTIER: Calea Victoriei -
La porţile plmlntulul - Răscoala
CRONICA FILMULUI STRĂIN :
SILVIAN IOSIFESCU - America,
America/
D.I.SUCHIANU - Oliwer Twist
ALICE MĂNOIU - De doi bani
1'iolete
ANA ROMAN - Bine aţi "Omit!
ROMULUS VULPESCU - Fiul
cdpitanului B lood
RADU COSAŞU - Regimul capa-
doperei
EVA SlRBU - Cu Dauid Esrig
despre: Dou4 coordonate ale filmului
MIHAI TOLU - Merii a4lbatici
(cronic4J
S. DAMIAN - Cua ce nu•• poate
Po""8ti
FESTIVALURI - Al lZ-lea Fes-
tival !ugoslao lk scurt metrai
- F„tivalul papaarelor lk la Flo-
renţa
De oorbd cu o actriţd cdreia nu-i P Iace
a4 fie descoperit/!: Angelica Domrose
JERZY PLAZEWSKI - Stagiune
nou4 tn studiourile poloneze
JERZY TOEPLITZ - Cele mai
bune 1Z documentare ale lumii - Ve-
chiul şi Noul
DIALOG CU CITITORII
MERIDIANE, SECVENŢE, INFOR-
MAŢII, RECENZIE

Ztne buni, Harap Alb 11 Sptnul

(actorii Llca Gheorghiu, Florin
Piersic tl Cristea Avram) într-o
scenă •peefaculoasi din fllmul
lui Ion PopHcu-Gopo, Horap
Alb (foto: I. Hananel)

https://biblioteca-digitala.ro
 Al doilea Festival al
filmului românesc
olstiţiul de vară, care mar-
S chează începutul celui de
al doilea Festival naţional
al fi Imului, ne află în plină des-
făşurare a progresului artistic
şitehnictnnumeleşi din impul-
sul căruia ne-am oferit bucuria
primului festival de la Mama-
ia. Această satisfacţie capătă
o nouă dimensiune azi, cînd
regizorii, scriitorii şi opera-
torii de film din ţara noastră
se preocupă de valoarea auten-
tică a diplomelor cu insigna
Pel icanu lui Alb , aceea care dă
ce l ma i nob il sens confrun-
la
Mamaia , în st imularea evo lu-
Mihnea ţie i cinema ografie i noast re
GHEORGHIU, începe de aici , de la prestig iul
pretedintele ei , acum stabilit printre crea-
Consiliului torii noştri ş i în rîndur i le
cinematograf iei publiculu i larg. Vă as igur că
o diplomă cîştigată la Mamaia
înseamnă acum (şi va însemna
mereu mai mu lt) chezăşia
unei calităţi consacrate, atît
pentru' d ifuzarea i nternă cit
şi pentru succesul internaţio-
https://biblioteca-digitala.ro
nai. Un exemplu? Comisia de
selecţie a ales pentru al doilea
Festival al Filmului Românesc
şi fi Imul La 4 paşi de infinit
de Francisc Munteanu care a
cîştigat recent, precum se
ştie, un important premiu
internaţional la Mar del Plata.
Bineînţeles că nimeni nu se
poate îndoi că fi Imu I n-ar
fi intrat în palmaresul diplo-
melor . Totuşi autorul său e
mai ambiţios şi nu se culcă pe
lauri . El crede că poate ven i
la Mamaia cu un fi lm ş i ma i
bun decît ce l premi at la un
Fest ival i nt e rnaţ ional de pri-
ul rang . Ş i i tră în com pet i-
ie cu Di colo de barie ră ,
o I să film , în p rem i eră
o ia l ă . Şi Io n Popescu-
Gopo, b lazat de prem ii le sale
i ernaţ i o n a l e , îm i spunea,
a i d eun ăz i că „pentru Harap
Alb al său preferă sufragiile
publicul ui său din România,
laurilo r eventuali ai altor
fest ivaluri. Dar Mamaia va
deven i, ea însăşi, începînd de
anul viitor, un centru inter-
naţional. Cariera ei este ascen-
dentă, ca şi a cinematografiei
noastre.
Calitat~a şi diversificarea
sîl'lt cele două postulate ale
.producţiei naţionale de filme
în etapa prezentă . Dezbaterea
unor probleme importante de
conţinut, pe care şi-a propus-o
ACIN-ul, include în tematica
filmelor noastre preocuparea
cineaştilor români de creş-
terea conştiinţei socialiste , de
cultivarea patriotismului, de
educaţia cultural-artistică a
milioanelor de spectatori de
film din ţara noastră . .Calitatea
artistică a noi lor noastre filme
apare azi evidentă, oricărui
cinefil. Iar diversitatea de
sti Iuri creatoare în care se
pronunţă talentu I artiştilor
noştri este de asemenea evi-
dentă . E suficient să corn pari
varietatea de tratament apli-
cată unor teme istorice, în
fil me ca Tudor, Neamul Şoimă­
reşt i /or şi Pădurea splnzu-
raţ i/ or , după cum e şi mai
lesne de remarcat cum înţeleg
fi delitatea faţă de Ion Creangă
autorii filmelor : Amintiri din
copilărie şi Harap Alb. Există,
de asemenea, o vie şi sănătoasă
deosebire de optică artistică
în interpretarea unor pagi.ni
din trecutul eroic al mişcării
noastre muncitoreşti, în filme
ca Procesul alb, Cartierul
veseliei sau Duminică la ora 6.
Deocamdată avem prea puţi­
ne filme bune inspirate din
actualitate şi regretăm că
nu ne putem lăuda prea mult
cu corn ed iografi i noştri. Dar
există proiecte promiţătoare
pentru anul viitor şi mai cu
seamă pentru anii viitori .
Ceea ce consider important,
mai presus de orice, şi o
declar în modul cel mai cate-
goric, este că există efortl.lri
de înnoire şi că perspectivele
lor sînt certe.
PREZENTE
LA
FESTIVAL
LIVIU CIULEI:
UN MOMENT DE
MATURIZARE
După multe tmpotrlvlrl şi Intro-
duceri, ln care a vorbit mal ales
despre lnsemnltatea sceo.a rlulul, au-
torul Pddurihplnzuralilor
acceptl să-şi dezvll.lule
punctul de vedere asupra
filmului pe care l-a reali-
zat şi să-şi mărturisească
preferinţele:
- Scena de lncbelere
a rtlmulul este concluzivă
pentru lntreaga lucrare şi
cuprinzătoare - o scenl
~~~~ţ~~1o ~~oţ~e~~~1m1~l
- deci filtrarea foarte multor Im-
plicaţii ale vieţii lntr-o Imagine
artlstlcl de o anumltl simplitate. E
prima datl clod am reuşit sl obţin
un asemenea rezultat . .. E aproape
o scenă clasică - eu lucrez de
obicei pe o diversitate de planuri,
pe un plus de amănunte, pe Inter-
ferenţa lor, uzez de o Interpretare
mal liberă a materlalulul, adică
folosesc de obicei un alt limbaj.
. .. s-ar putea ca tocmai lirismul să
fle partea mea tare - şi ln teatru,
chiar de Ia primul meu spectacol cu
Omul care Mluce ploaia, apoi ln spec-
tacolul Sbalr.espeare, am tlDI adesea
spre o Imagine lirică cuprlozltoare,
cu foarte multe lmpllcaţll, dar .epu-
rau• , adusll la nivelul simbolului.
Un gest atlt de simplu şl puţin Im-
portant , cum este ln P4durea gestul
femeii care aşazl masa to faţa băr­
batului aflat ln temniţă, capătă mo-
numentalitate şi tncărcăturl emo·
https://biblioteca-digitala.ro
EMA..c:oala I Jata 2
ţlonall, prin antiteza pe care o con·
ţine - diurnul şl normalul care 1tnt
opuse morţii... E tragedia, anomalia
traglcll a lntreruperll normalului,
fiindcă bărbatul mlnlncll llnlştlt, ca
şi cum s-ar fi tntoro de la muncă şi
femela l-ar fi lntlno masa„ .
Sărutul„.
- Sărutul Ilonei ou Bologa?
- Da - e puţin decorativ, nu ex-
primă declt o stare po1lbllă , 1tarea
mereu lirici şi nu poartă o lncărcă­
turl anumită, nu se face s l mţltl aici
o altl dlmenolune a vieţii, care să
contrazică aceastl stare. ln scblmb,
prima scenă, pregenericu.I, e şl el
construit pe un contrapunct - con -
trapunctul dintre uniform izare şl In-
divid„ . Tot filmul - Victor lUu
ml-a opus-o şi remarca lui m-a bucu-
rat - tot filmul este de fa pt con-
struit după prlnclplul contrapanctlc
- contrapunctul dintre s uferlnţl t
setea de viaţă, dintre frişcă şl no L.
Filmul reprezintă pentru mine o
moment de maturizare, fllndci al
se pare că am reuşit mal malt
altădată el traduc !delie I la10-
ţllle ln elemente de atm en I
Interpretare, ştiind el
oere al tindem atlt cure
cit şi spre o forml
vrem să creăm o expns e
grafică naţlona ll . Bne „
trem de greu , fllndcl da.ci., si LI ,
Japonezii au avan.ta al expe-
rienţe grafice pe can patut -o
transpune ro film , uu deco-
rativă e departe e ana folografl că
şi preluarea elemftl el oecesltl
un lndelunpt de transfigu-
rare şi lnnolre. Du aal ştim el arta
romll.nea.scl este mia dintre cele mal
frumoase care aua - de o rară con·
centraţle expns:lrt - ve deţi zglrle-
turlle ln - . . , alcelele, fotele, ln
care nu ex1l1l declt raportul clasic
dintre '1 negru, dintre ocru şi
galben, o arU deca ntată şi nobilă.
 ION
POPESCU
GOPO:
CONVORBIRE
IMAGINARĂ
Filmul e gata, alnt singur tn sala
tntunecoasl. li mat văd o datl fi
vot spune gata pentru multiplicare.
tn scaunele goale din Jurul meu etan
spectatori Imaginari, undeva lingă
mine este Creangă.
- Aşa-s poveştile, nu le crezi dar
le asculţi.
- Ştiu eu, dar filmul e altceva,
apectatorul cercetează Imaginea cu
atenţie, li place detaliul.
- Spectatorul ştie că vede o po·
veste.
- Ştie nu numai el vede o poves·
te, ba chiar o cunoaşte pe dinafară I
E lngrozltor al auzi ln sall specta·
torl care povestesc ceea ce urmează.
Şi povestea asta o ttlu fi copili, fi
copili wrb•ac tare.
- Povesteşte-le tn aşa tel Incit
al nu ştie ce urmează.
- Vor spune el e altl poveste I
- Nicidecum, vor apune el e alt
povestitori
.Ml lntorc spre scaunele goale, nu
e nimeni ln sall, dar aud vocile care
Uneori ae adoptă lnal un ton de auto·
vor vorbi despre acest film ...
- Poveştile slnt frumoase citite VLADIMIR mulţumire şi ae consideră el cele clteva
tllme Istorice mal Izbutite pe care le·
cu glas tare. Al observat cu cttl
am făcut şi cele ctteva premii obţinute
~~meE~~~~ ~~~\~~,.:ec~tl1 c:v°~
nou şi tu, ortclt te vei atrldut, vei
POPESCU: la festivaluri - unele de o Importanţă
secundară - slot suficiente pentru a
fi mereu altul. Contemporanii tlt Justifica speranţele pe care spectatorii
~;'aş~ ~~:bf~da~~!rf~u:•~:· v o~e d~~ fi le pun tn tllmul romanesc şi condl·
0 0
tiran. Spune povestea pe legea ta.
REFUZUL ţllle excelente de lucru create cineaş­
tilor, pentru a răspunde exigenţelor
l>ll lnalnte cum ftll tul
- Dar„. AUTO· !nalte ale artei şi culturii noastre noi.
Runda a VI-a, mmul pe care-l pre-
- Nici un dar, am văzut tllmele :ientăm la Festl valul de la Mamaia, este
tale, eşti un povestitori te ascult MULTUMan o lucrare de debut, atlt pentru mine ca
K~~~ 1 lapl~~f.lt, deşi Im placi sau
ŞI tllmulcurge:ctmp, contra-clmp, .Maturizarea tflmulu! românesc este
M"f~~~~·. cg·e~1e~~~~ gra~o~r~~:
travellng, racord. Cineva dintr-un Incontestabilă.Ea ae Ilustrează mu1t1- am solicita lngădulnţă sau daeă am pre-
tinde să fim Judecaţi de-abia la al cin-
sc~llM~~ 1 c~:!;'-J:r!~u:ffeâ'ca tllmul f1\':n~1~r ~~~:i1i~r./! dfm:l~ţ\e a/~ cilea mm. Dimpotrivă, ne-ar ajuta cu
al pia el tuturor. abilitatea cu care e pus tn valoare un adevărat exprimarea directă a opiniilor
- Crezi el povestea mea a pllcut decor, ln Ingeniozitatea decorului ln· şi criticilor, liberă de orice convenienţe.
tuturor clnd am 1crt1-o? ~Y~~tl~ tlreacul unor Interpretări acto- Am urmărit, ln acest mm poliţist, ca
- .Moş Creangă, ml-a plăcut una scenariul să corespundă cit mai bine
bunl din povestea dumitale, lncept .Ml ae pare lnsă roarte necesar să se faptelor istorice şi atmosferei reale dln
aşa: continue cu stăruinţă Căutările artis· perioada ln care ae des!lfoară acţiunea
.Boboc de trandafir din luna lut tlce, al se cerceteze mult mal Intens şi - vara anului t 9H, interpretarea acto-
mal ales mai eficace temele cele mal
:~~rl;t~dea~e~~ ~:fud:~~n:f~ 1io~~!: rlceaseă să redea cu simplitate şi convin-
~~~g~:?o: şljl~~~ti':.ca"ttîfo;xg~~:'J?icr~:
1 gător comportarea eroilor şi a modelelor
Iul, legănat de adierea vtntulul şi lor din viaţă, care n-au rost nlclodatl
neatins de ochii fluturilor „. Sau, tor, genurile fi formele de expresie cele retorici şi 1pectaculari, ci au acţionat
cum s-ar mal zlce/.e la noi ln \lrl· mal diverse pentru a reda cu strălucire adesea anonimi, cu modestie, dar cU
n"'!.:eF~n~~nn:'uF~fa~. ~ocu ut•. ~~~~~uY:.~loJrn l:tt~~eree J~g::ir.i munca un excepţional curaj şi cu toată efica-
citatea.
Lumina tn sală a-a aprins, specta·
~f! n1~ur~Y-~e~~ă~~t'.e d!: g~e:!1
1

am cut aă-1 spun.

MANOLE
- - MARCUS:
O ASPIRAŢIE -
FILMUL DE ANALIZĂ

https://biblioteca-digitala.ro
 _J
$TEFAN MUNTEANU:
<(
Lumea micului
> cetăţean

-I - Multe lntlmplărl la care am asistat, fără

~~i~11t~~~~ie~~1! 0b'd'ftlu ~f,{lP::i ~~l~~et~t~.i~

vlzIU, copllul gazdelor, un băieţaş cam de vroo
4-Ş aul , a făcut o năzbltle . Ca să nu-l barn
şi totodată ca să-i aplice un corectiv drastic
părinţii Iul s-au glndlt să·I Upaească pentru
acea seară de toate cite II aparţineau. I s-au luat
voi e,

Jucărtlle , cărţile cu poze, nu I s-a dat voie să

asculte emisiunea . Noapte bună copil" şi , ca
o tncununare a tuturor acestor mllurJ. a fost
V) î~r:.~~~r d~~ ·~g~J~1\:e~!:::.;=ru J: ~~t:ct:i::
cu toţi I ca băieţelul să se lntrlsteze, să plfngil .
Ne·am lnşelat . Copilul a lnceput să zimbească .
~~t~~g:f~b~~te°. j~ft;'~~ o ~ ov~~fg.! n~~irer~~~
0 1 1

UJ puns el. Este poate lntfmplarea care m·a Im pre·

slonat cel mU mult, lnd emnlndu-mă să rac un
film despre copil adresat nu numai copiilor ci,
ln egală măsură, şi celor care Ie-au dat viaţi!.
LI... ~~a~'::':. J~b;f::itef ă~~ s~~~ta~~l~!i:făre~~\'!!i
copilului m-au făcut să prefer pentru filmul
meu Intitulat Petricd un stil lapidar, caracter!·
zat prin culori puţine şi printr-o stilizare ma·
xlmă ; să renunţ Ia a treia dlmellslune, roloslnd
ca element principal grafica . Am considerat
că numai aşa pot obţine idedtirlcarea optimă

<( a c o nţinutului cu forma plastică mellltă să-l

ex rime .

__.
JEAN PETROVICI:
Cînd cotidianul
oare sărac
1a ~!.:f~~ re!T1~:r:n"f1~::i· gfnf:~iri~c~~~t:~
1 1

ca sl-1 cataloghez cumva - dar un cln6·verlt6

organizat . Spun "organizat", deoarece partea
cea mal lungii. a tllmll.rilor am petrecut-o
teptlnd aclimatizarea micuţilor elevi cu lumina
a.,.
puternică a reflectoarelor. De altfel, clteva
zile, Iecţllle lor s-au desfăşurat lntr-o astrei de
atmosferă. Ajunseseră la un aşa grad de .acll-
matlzare" Incit dacă se lntrerupea curentul ,
lecţia nu mat putea să albă loc!
Din acest moment, a lnceput procesul de fil.
LU mare efectiv.
Dacă ar fi să rezum experienţa pe care am că ·
pltat-o, aş spune că, atunci clnd cotidianul
~' ~~~t~~:~c;; ~~1~~~~f1i~r!:Yi', ~J ?fm"it~c~;
poe\t, Incit să·l evocăm bogăţl lle, să t le sur·
prlnd•m. Căci pentru creator nu trebuie să
u te <Artele şi nici vreun Ioc sărac şi lndtre·
ren ln noul unlven al ţării.

LU
~
a..
Scrlltorul-realzor Francisc Munteanu prnlntl la Festival Dincolo de barier", o
ecrtnlzare llberl dupl „Domnl,oara Nastasla", de G. M. Zamfirescu

t11rcu Drl&an aduce pe ecra-

„
•-narede la Mamaia vasta aa
lnsplratl de roma-
11111 sado.enlan „Neamul Şoi·
mln,tllor"

https://biblioteca-digitala.ro
DORU
SEGAL:

Unfllm des-
pre mine...
Marile tm01ii mici este de fapt
un tllm despre mine; despre
mine ca tatl ! 1ules Renard spu-
nea undeva el un tatl are douil
vleţl : pe a sa şi pe a copilului
său . tn ceea ce mi!. priveşte, Im!
permit s-o mat adaug şi pe cea
a cineastului!
Aşadar, documentarul meu
este un tllm de amator „ . prote-
slonlst ! !n afara purului calam-
bur slnt convins că pentru noi,
regizorii documentarişti, este
toarte bine ca, din clnd ln clnd ,
să tacem şi tllme despre noi .
De pild!, eu pieton ln Capltall,
sau eu locatarul unu I mare
cvartal de blocuri. ..
Vreau să flu bine lnţeles : sti-
lul este omul ; dar şi societatea .
Caracterul stilistic al unul tllm
documentar este expresiv pentru
temperamentul lndlvldulul care
1-a creat, dar şi pentru experien-
ţele, cultura , timpul şi societatea
căreia aceata li aparţine .

Comedia de actualitate Gaudeamus igitur poard semnltura regizorului

Gh1or1h1 Vttanldla

ln Cartierul veseliei, regizorul Manole Marcus continui

CONST. MUSTETEA:
Pledoarie
pentru
zîmbet
Zlmbetul este un bun al nostru, al
tuturor oamenilor, un bun de a
căru i valoare reali nu ne dăm t ot-
deattna prea blne seama. El s-a lm-
pu ca o temi ln preocupările mele
artlltlce dln doul motln: o daU
pentru ca, d"'I en pasonaJ Jimbesc
t oarte pnlln (AD poate tocmai de
aceea), lubeoe foarte mnn chJpurUe
zlmbltoare, tml place l i ml simt
lnconjurat de uemenea chlpurl. A
doua oarA, pentru el am ferma con·
preocupările tematice din Strllzile au amintiri
vlngere el nimeni nu are dreptttl să
ture •lmbetul de pe feţele oamenilor,
sl-1 pretindă numai pentru el, ln
dauna celorlalţi. De dragul acestei
Idei, am decupat din carton atlt
zlmbetul, care este cel al Glocondel,
oit şi duşmanii lui, penonltlcaţl prin
amprenta unei mllnl, cartea de vlzl-
tl a Infractorilor . Am mal folosit
un personaj, o pipă ln semlrellet ;
lntruclt ea este un Sherloclt Holmes
din lumea obiectelor, am sl flu dis-
cret ln ceea ce o pri veşte . Am clu-
tat ca tn Zfmbetul să vorbesc despre
11.mbet cu mijloace cit mal spec ifi ce
teme.I fi llmbajulaJ artei de anl ma-
IJ•- 1n ce mburt am labotlt aau
• • uta rlm!Ae la &pl'tlClerea celor
cinin. le-am lncJWaat filmu I

https://biblioteca-digitala.ro
 e Pădurea sptnzuraţilor: ..ln faţa
unui bloc aşa de masiv eşti cu prins
de respect" (Le monde)
e Pădurea sptnzuraţi/or - „O reve-
laţie a festivalului o constituie incon-
testabil filmul românesc al lui Liviu
Ciulei ( L'Humanlt6)
• Pădurea sptnzuraţilor - „Filmul
rom!nesc face figură de capodoperă„.
(Combat)
• Pădurea sptnzuraţi/or: „Cea mai
frumoasă scenă de dragoste văzută
la festival se desfăşoară în acest film"
( Parls-Press 1' lntranslgeant)
e Pildurea sptnzuraţi/or: ..lnceputul
filmului este o mare demonstraţie
de cinematografie. Bravo Romlnial
(Nlce-Matln)
PREAMBUL LA UN REPORTAJ
DESPRE FESTIVALUL DE LA
p ~~~~~ta~°,,'u~r~~~e~~ă S! ~~~t\\~
care prelungesc parc! rumoarea stră­
moşescului nostru Turn Babei, pentru
g~~::;,r~!~~~ 1 ~~1v~~u1 reid1~~1ar~; 1
zglobiu, extravagant şl vag Intelectual,
un bal care ţine 16 nopţi, un carnaval
ln costume moderne.
Dincolo de croazetă, dincolo de um-
brelele albastre de la Mlramar, dincolo
de piscina de la Carlton, . dincolo"
oraşul lşl urmeazl viaţa Iul de aşe­
zare paşnică şl laborioasă; dincolo stnt
vtnzltoarele de la florării care aleargă pe
motorete cu buchete Imense ln celo-
fan; dincolo slot gospodine care cară
~~1if1fu~g~~ Y~~~fă e~0 ~~~\r~;e Kf~cof~
este piaţa cu vlnzătoare de peşte, cu
ţărănoi care vlnd rructe şi lşl laudă marfa
franţuzeşte Jo rormă şi olteneşte to con-
ţinut. Dar de alei , de pe croazetă, de
sub umbrelele Mlramarulul, de lingă
piscina de mozaic a Carltonulul , de aici,
unde de la ora 7 seara unllorma obllga-
~C:~roo~l l~t~!a~Y~Y1 n:~ -:~ ~\~f'1~~
0 Ia porţile ~IJ ca un !el de armată de
turlle de praz şi nici chiar - picat I
- nici orologiul bătrln din vechea ceta-
te cu ziduri descojite cu străzi Io trepte,
~~tem~n\~g~~t.ţa:~ :1~rn1':';1"': ii.;~:
1 Dupi 16 z.Ue de acUvltate, Juriul care
rare pentru că cetatea e din piatră şi cel
care' o locuiesc duc dorul unei bucăţele
de clorofllă.
Necf„ul 11 ambro•I• rubrlcllor mondene
Pentru cel care priveşte festivalul „din-
:{~~· 0e~g:o~t~ c~afo~;g.~fttria~~i!.itf~':;
flash-uri năvUlnd pe plajă ca să foto-
grafieze - citez - .pe cea mal fru-
moasă femele a lumii" , .pe cea mal
mare seducătoare a tuturor timpurilor",
aV~ :fi:"~~ e°x~st~~~.~: sr~\~p~o{;~~~
1 adică soarta pe care o merită .
AJldNM. Pentru el evenimentele festi-
valului slot sosirea la aeroportul din
-----------------------------------------
Atent ie!
' Buftea, Io Place d'Armes,
se tra9e
primul tur de
manivelă la
SERBĂRILE
GALANTE
Nisa a vedetei nr.I. a Hollywoodului
d-na canon Balir şi tragedllle !estiva-
lului se scriu cu aceste cuvinte: tn
~~~f11 B~'ier~;utmf:i~sa •g~an~is~
se lnt1lneut1 cu Iea.nne Moreau care se .
tntorcea din lllexlc. La escala din Paris
vedeta americani a fost deci cu totul
Î::saco~nţi ~ ~=la~:,i,i:,~~ai~~:
lsa, Hollywoodul an trimis emisari ca
să discute cu Jeanne :Moreau şi să-l
ceară sa ae ecUpoeu pentru ca descinde-
rea pe aeroportul din Nisa a Iul Carroll
Baker d Jl'C)l.ti doblndl toată strălucirea
scontat.I . 111 COlll!eclnţă, J•anne Moreau
a-a asewa tn spatele unor valize, Io
tlmp ce C&!Toll Buer a descins triumfă­
toare I t11candescentă ln fustuliţa sa
preşcolan, cu clmluliţele sale de muşche­
tar şi ca cuchd.a sa de jocheu la curse.
Pr l• lt „ci tre ·
LUlnd la o parte toate aceste coml·
cărll care uu AlU şl piperul cronicilor
mondene, care ridică temperatura atar-
letelor , a 50te de starlete şi de candi-
date la postU1 de starletl care aşteaptă
~.:;~;i J:'\:ill~~cleste ·:~~ă~f:"t~~
tllnltlle clumatogratlce cele mal ze-
loase mal tnlJllce şi mat epuizante.
avea tn trunte pe trumoasa Olivia de
Havllland (da ! stimaţi admiratori de
acum iO de aul al Ollvlel de Havllland,
acesta este cnvtntuJ care se potrlveste
astăzi eroillel din Pe aTipiu vlntului),
juriul spun, ln dectaratllle ultime, măr­
turisea că dupl aooa.sU veselă reuniune
se simte ca I lt dlntr--0 ocnl de sare.
Programul rest valulul a !ort extrem de
:fecă~~a~vn~ ~~ l~el:i !l'e
profesionale care ţ!Jlteau : reglementarea
1
r,;\~m~t 1~~~~aţPo~e ' a1ete ~ltl~g;
1 lina a !ost trecut ln palmares doar la
~~~'if:~~i;:1u'~1 't!a":~fi~~r~P~
7 Iunie. De cite luni oare
Clalr a botărlt că va lncefe
turnara ln această zl? n
această zl şl nu ln alta. n
colll!eclnţl, ln dimineaţa lui
~1 lu~tel~uf a~~!t~~erlîi
1 kellan, vechea noastrt cu-
soldaţii cu trtcornurl, cu
baioneta la puşcă şl sabla
Io teacă, se masează ca Io
ajunul marii bătălii. Se aş­
teaptă ordinul de .atac" al
primului cadru din film.
Acest general ln civil, cu
0
i~v~ ::1u 1~~e ~~d~lră~ eă ads~
cultat cu &flnţenle. E ultima
trecere Io revistă. Concen-
trat şi lncordat, Clalr e
peste tot, aude tot şi vede
tot. Drapelul din fund .nu
face btne•. Sil. !le mutat mal
:!eta~ens~~lle~n Sldr~feelun~~
llluataţa unul oarecare sol-
https://biblioteca-digitala.ro
~AN E~
tămtnă a lumii noastre, pentru
:;r:ţa i1~1m~l/~l· Î~d~~~;~1 ~~a~~clf~
orice piaţă se vindeau şi se cumpărau ,
blnetnţeleslllme. Nu mal vreau să con-
tinui această mărturisire care ne-ar
mln.ca prea mult din puţinele rlndurl
care ne stau la dispoziţie.
Crem• producflel uulu1'6•
Sentimentul final al unul om care a
privit Festivalul de la Cannes nu de pe
croazetă, nu din caleştile aurite cu la-
chei tn catifele care aduceau stelele la
~a:~~~-i;~t~:: ~arP~~~i:;~r~ăN~:
a secolului, bătălia cu tlorl de la Cannes,
sentimentul final al celui care a stat
mal mult ln sala obscură - este că
t~t :f~\~~1f11~:t sÎo~1.!'~~1:~ea ocl~::t;
:n~~~~~li:ă d!n a~~fu1ce1fs~d~c~:t c~:i
Interesant şi mal profund. Uimire!
Palmaresul !estivalului care este de
obicei lntlmplnat cu mari proteste,
flulerilturl şl alte strigăte greu de re-
f;tdufntt~~infr:;;:isuic~~1(~~ul~lc~
~~~fJi > J1~ri;:'ar~t°:>~~~~ ~~~f~~~'.
1
Cum am spune noi - nu lntlmplător
- comedia englez.ii Şpilul se allă
ln fruntea listei de premii . Filmul en-
glez a tăcut o demonstraţie strălucită
anul acesta la Cannes. Toată lumea li
credea dormltlnd şi deodată a Izbucnit
cu o bărbăţie şi o Inteligenţă care ne-au
lăsat descumplinlţi. Cum spuneam:
~:; ~ co:':~te de ~~~eles~~l~=e
1 1 0 la difuzare care au lăsat de atltea ori să
cap, pentru că umorul acestul film cere
o mare participare a spectatorului, un
"t:.'ftfnf:i mare efort de Inteligenţă din partU
~~· 1I~~1~~i &\i\~,iurrr~ d~~ d~
premiul pentru scenariu din conside-
rente extraclnematogra!l ce. Filmul are o
virulenţi criticii. extraordinară . Personal
dat din sutele de soldaţi a-
flaţi
pusă.
pe platou nu e bine
S-au adus gălolle?
Clalr ll .treacă" pe toţi.
Alături de el, tată-I pe An·
noştinţă de la Codin: .cd
mal bun machior din lume•.
~~~~v~~~e. ~fă ~~1a~ şl'.
cu săpunul Io mină , pati-
nează
Thomas.
pălăria şi balna Iul
ŞI şeful suprem veghează
totul: e lingă camera ampla-
sată pe locul !lut dinainte;
10
coboară Io lucarna lncblso-
rll, acolo unde va li aruncat
Thomas, ca să vadl cum va
cădea; discută cu Vltaoldls
~or€'.,:r.e rl0 ~~· tă7o!~P~~
vocea lnceaiî . Ordinele sale
nu alnt snnate cu goarna.
Dar se transmit cu repezi·
clunea tam-tamului şi slnt
-Ft
-••
CIJ
Persoana care ţine una din diplomele
cele mai jinduite de la Cannes, diploma
pentru cea mal bună regie, este , precum
'tlţl , Liviu Ciulei. De-a dreapta regizorulu i
sti Gina Patrlchl (Roza) Ji lingi ea cele-
brul Robert Hosseln . De-a stinga regizo-
rului sti Ana Szeles (Ilona) şi lingi ea
cea mal blondă şi mal explozivă vedetă a
Hollywoodului de azi, Caroll Baker.
că a cred că acest lllm merita soarta cea
mal strălucită, dar clnd este vorb~ de
criterii extraclnematograllce, bineln-
ţeles nu cronicarii de lllm au ultimul
cuvlnt.
La Cannes, aşa dupi cum ştiţi şi dv.,
lllmul nostru P4durea splnzuraţilor a
Intrat pe poarta cea mare a cinemato·
gratiei . Ciulei a primit distincţia cea
mal mare la care poate aspira un regl-
wr. Prestigiul Internaţional al cinema-
tografiei noastre a crescut foarte mult .
Dar creşterea prestigiului aduce după
sine ~terea obligaţlllor. Prestigiul
obligi! Prestigiul ne obligă!
...
Sigur că nu se poate condensa Jn spa ·
ţiul acestui reportilJel nici chiar o ln·
llml parte din info rmaţia pe care o ase-
menea lntllnire tnternaţlonall o furni-
zează . igur că este nedrept să vorbeşti
de cannes fără să spui un cuvlnt despre
cinematografia japoneză care se ln-
dreapti vertiginos spre avangardă; să
nu spui un cuvlnt de copleşitorul film
despre jocurile olimpice, despre frumu-
seţea stranie a !llmulul cu vechi legende
nipone : K"'1idan, despre căldura ome-
oeasd. pe care o exală ultimul !llm al
lnl Clnbral: A (oat o dat4 un mof şi o
babd, despre comedia copilăroasă şi
puri care descrie aventurile unul om
cu aripi : Fi(i la Plum•, despre Yoyo.
d.espre lllmul cu toreadori şl slnge, ul-
timul !llm al lut Rosl: Clipa adeodrului
$1 despre atltea şl atltea altele. Sper
din toată Inima ca prietenii noştri de
treacă multă vreme, foarte multă vreme,
prea multil. vreme - plnă să ne arate
!Urnele premiate la festivalurile Interna-
ţion ale (asta ln cazul ln care le-au ară­
tat plnil la urmă) sper că de data aceasta
Canoes-ul să albă o soartă mal fericită,
-
Ecaterina OPROIU
executate pe loc. Pe platou e
~~~V31n , ~S'lf:~e1 i~~ţ~~·,
~ ~~~e p:l~~ce~~"i'fi!\:t:~
şi
ln
clnd ar electrocuta. Nimeni ,
arară de cal. Scena se reia .
.Sllence. Gata! Clacheta!"
Primul cadru al Serbdrilor
Galanu a !ost tras.
Un
-
Abs oIu t ă I ln prim Figura lncordată a lut sul
plan e un lei de roabă aş­
ternură cu pale Io care e un
Clalr se destinde într-un zlm-
bet larg, tlnil.r. Toată lumea
porc. Alături, Thomas şl
soldaţii care l-au momit Io
respiră uşurată. Sl marele
reglwr, severul şet, temutul
ca
cetate. Thomas (Philippe A· .general" se lndreaptă spre
vron) e un tinerel subţire şi
mărunt, cu ochi albaştri şi o
directorul !llmulul şl o să­
ruU pe amlndol obrajii. 'Sl-
privire naivă, tncrezătoare .
?g~11~acfea~aru;l~vg'it ff~ 1 {~t~~
- .Şi acum, daţi-ml banii
fn~! \J',.':i~~. c:l sţ/~~~~
1
fi~r;Ăs~~~~~ :l 8
1~)d~o~
mia lui Clalr că va avea şi
Io subterana castelului.
Aceasta este scena. Se timp frumos .
repetă o dată . lncă o <ktă. - Vă felici t, domnule
E gata să se tragă . Dar Clalr Clalr. Aţi lnceput sub cele
observă că un cal din plannl mal bune auspicii munca la
Serbdrile galante .
dol a făcut un pas prea ln
- Munca? Nu e muncă. E
!aţă . ln jurul platoului de
!llmare e lntlnsă o alrmă
peste care nimeni nu trece, ca
o plăcere!
M. ALDEA

E ~~~ef~te dvea a~~:~iai~iţ~~f~a c!~~
ganizăriianuale a unei confruntări com-
petitive a filmelor româneşti.
Dincolo de spectacolul ceremonial
şi chiar atunci cînd calitatea filme-
lor vizionate nu ne oferă în fiecare
evenimente de o calitate diferită, le-
gate nu de primii {laşi făcuţi într-un
sector sau altul, c1 de evoluţia de
ansamblu a cinematografiei noastre,
de acumularea unei apreciabile expe-
rienţe organizatorice şi tehnice, de
creşterea numărului anual de filme,
observa că noi n-am reuşit lncă să
creăm un film care să impresioneze
profund pe spectatori, să-1 facă să
pllngă şi să ridă totodată, cucerindu-i
mtegral prin ineditul unor adevăruri
umane complexe, redate cu întreaga
forţă a artei noastre ... „; iar deţină­

::~ ~e~ tiJ!fu\e ~i:!~~~i~~~i~ s~m~~=i

1

exercită asupra noastră o influenţă

stimulatoare.
Esteticienii filmului şi cu atlt
mai mult slujitorii artelor tradiţio-
~:licu1:f~;~ :1!eset~ăi~~~~a ss;~~tă ei~
o săptămînă, o lună, şapte şi - cel
puţin deocamdată - nu pot fi păs­
trate acasă, precum cărţile în biblio-
tecă, nu pot fi frunzărite, înainte şi
Festival urlle înapoi - fiindcă masa de montaj la
domiciliu este o perspectivă şi mai
îndepărtată declt filmotecile perso-
fi lupta nale. Să mai adăugăm la acestea vi-
teza cu care istoria filmului consumă
cu timpul curentele, şcolile naţionale, stilurile,
inovaţiile de tot felul, gradul de
cruzime cu care acţionează aici tim-
fde~Î~~ii~:r:t!r~f~~~!~~\~o~~~~a~~:;
crescînd de regizori, operatori, sce-
narişti, actori, compozitori, decora-
tori şi ale tuturor celor care concură
la realizarea filmelor. Sentimentul
unei etape noi în pionieratul nostru este
ceea ce ne-a insuflat în primul rînd, ln
această ordine de idei, primul Festival
al filmului românesc de anul trecut.
Nu slntem încă în momentul ma-
rilor sinteze şi al decantărilor, cum
afirma la o recentă adunare un vene-
rabil regizor. Filmele noastre, chiar
cele mai izbutite - cu un profil
tema tic şi artistic prea tributar isto-
riei, literaturii şi teatrului clasic,
prea puţin receptive la realitatea vie,
dinamică şi originală a actualităţii -
sînt încă inegale, nu lipsite uneori
torul Premiului special al Juriului,
Mihai Iacob, adău~a cu luciditate,
lntr-un interviu : „Filmele noastre pă­
cătuiesc · atunci cînd o ... concepţie (re-
gizorală - n .n.) proprie lipseşte sau
cînd calitatea (sublinierea autorului
-n.n.) reflectării ei nu este constatată
şi ln sensul acesta poate fi citat şi
Sll'tlinul" .
Cuvîntul „calitate" a lnceput astfel
să fie subliniat în texte şi acest impe-
rativ al timpului, promovat cu attta
stăruinţă şi succes de către partid
ln toate sferele vieţii noastre, a fost
resimţit în întreaga sa semnificaţie
şi cu toate implicaţiile sale. Inspirată
şi călăuzită de acest imperativ, o
severă şi competentă discuţie crea-
toare asupra tematicii de actualitate
şi a rolului ei specific în promovarea

~~~~e~t~l~r ~!J! ~ea i':n~~nfi~~iz~~f~i~

pul, demodtnd azi ceea ce ieri părea de retorism şi deficitare adesea sub 0 1
diplomele raportul construcţiei şi ritmului. Dar
nemaivăzut?
, diploma sîntem lntr-un moment ln care se pro- ca autor al filmului, asupra rigorilor
Imaginea de sinteză a valorilor nu
e , precum poate să nu sufere şi ea tn această duce o confruntare decisă a eforturi- profesionale stringente din toate sec-
egizorului artă încă atlt de perisabilă, fiindcă lor şi opiniilor, o diferenţiere din ·ce toarele de creaţie a avut Joc în acest
i ea cele- dacă tehnica e mai repede aptă a fi în ce mai clară a valorilor, intrarea an ln paginile revistei noastre şi !n
ia regizo- corectată, estetica se modifică mai mai hotărltă în drepturi a criteriilor alte organe de presă, ln secţiile Asocia-
1 lingă ea încet şi filmul va rămîne totdeauna reale ale calităţii ideologice-artistice. ţiei cineaştilor, la Consiliul cinemato.
i vedetă a
laker.

soarta cea
• vo rbi de
e, binetn-
au ultimul

"/l"/ll/l
Uţl şi dv . ,
i::urali lor a
ci.nemato-
tln cţia cea
ra un regl-
ai clnema-
iarte mult .
duce după

I
Prestigiul
I!

tn apa ·
· tar o ln·
ea.re o ase-
ll o rnrnl-
d vorbeşti
•lnt despre
re se tn -
~ dă;
l<>nllrllm
pre fl'umu-
elll legende
să
ÎN RETROSPECTIV A
ldna ome-
m.I film al
• ftlOf şi(')
şi
1 uul om
spre Yo110.
slnge, ul-
CIModrului
tele. Sper arta prin excelenţă realistă a clipei Ceea ce este mai izbutit in filme grafieişi, tn cele din urmă, la Studioul
I n trl de prezente, infrunttnd mai greu declt epice ample, ca Tudor (regia Lucian Bucureşti unde sint în curs şi sînt de
lt.u ori să
oricare alta scurgerea timpului. Bratu) şi Străinul ihai Iacob) - aşteptat înnoiri menite să facă pentru
dtl vreme,
realizări fără precedent prin impo rtan- anii viitori mai fecundă producţia de
fi~e::~v1~;f~ ~: ~~~~~~s~:d~re
l ne arate 1 1
De lnterna- ta tem lor 1 dificultăţile montării, filme.
le·au ară­ să se păstreze ln ac alitaLe, să-şi avind fiecare sec:venj.e ln care destinul ln cronica de film şi-au făcut drum
.a aceasta individual al eroilor capătă viaţă şi mai larg spiritul critic evoluat, me-
aJ rerlcltă, impună şi să li se certifice nloa.rea
iU. pe o scară ctt mai largi., grăbindu-se emotionea.z.ă , pe un fundal istoric sem- toda analizei estetice diferenţiate şi

·---
să ocupe un loc ln clasament.al de care nificativ; - momentele de real ă stră­ obiective a tuturor filmelor, judecăţile
OPROIU să se ţină seama şi mline, clnd ele lucire a unor talente regizorale capa- de valoare care refuză şi uneori reuşesc
vor fi trecute la arhivă. bile să facă filme mari, profund ori- să nu mai plătească tribut convenţio­
ginale ca sens şi factură , cum ne-au nalismului publicistic şi protocolar
vat~l~i~~l~inr:i~~ /:~lfa!i~!: doYedit-o mai multe fragmente din sau improvizaţi e i.
putem să susţinem prin argument~ . Comoara din Vadul Vechi şi Paşi spre Sînt - toate acestea - dovezi sau
:a. Nimeni, ceea ce atunci risca să pară o implă lună , dato ra te lui Victor Iliu şi Ion consecinţe inerente ale faptului că
impresie, şi anume că aceas tă confnm-
~~1~i~teo~~a~~m~?!rr;ăcill~rma~T~!!:
ena se reia . Popescu Gopo; - crîmpeiele nu mai
Clacheta!"
Serbarilor
Un cuvlnt tare competitivă a film elor romb ti puţin promi ţăţ&are dintr-o comedie
IS.
ne-a oferit pentru prima dată pe scară de actualitate ca Un suris tn plintl lărilor de tradiţie ale culturii noastre,
IA a lui
ntr-uu ztm-
subllnlat: naţională, seiu;aţia vie şi integrală a
stadiului în care ne aflăm, ceea ce a
Partl (Geo Saizescu), probînd pe alocuri
un simţ acut al comicului de filia-
!şi racordează în prezent criteriile şi
exigenţele la voltajul înalt al artei
oală lumea dus la o reconsiderare a imaginii alcă­
ŞI marele calitatea .ie autentic- populară, decupat cu o româneşti contemporane, la realitatea
!f, temutul tuite prin adăugirea, lună de lună, rntuiţie cinematografică remarcabilă stimulatoare a desăvîrşirii socialis-
ea ptă spre a impresiilor de la fiecare nouă pre- şi cu sugestia subtextului dramatic; mului, la creaţiile reprezentative ale
I şi o să­ mieră romAnească. Opinia de s int eză - ca şi alte cîştiguri certe din fil- poporului nostru care nu suportă nici
obrajii. Sl-
ni s-a impus cu mai multă forţă şi mele primului Festival de la Mamaia, o comparaţie minoră. Slnt garanţii
~t tfe l~t~~
1
claritate, stimullnd în noi sentimen- că în lupta aspră cu timpul filmele ro-
1 să poatl
11 l-a pro-
tul responsabilităţii şi exigenţa . ~!~ţf~!uf!t e~~e~:~~Îac~~~~~~~::u~~ mâneşti vor avea, nu peste multă
va avea şi Vreme de 15 ani, presa şi specta- cei 15 ani de cinematografie socia- vreme, şansa să depăşească stadiul efe-
torii au avut prilejul să salute reali- listă . Totodată, „însuşindu-ne simţul merului şi al succeselor parţi.~le, în-
domnule zarea primelor filme româneşti ln con- unei maxime responsabilităţi şi exi- scriindu-se tn sfera unor creaţn dura-
t sub cele diţiile unei producţii sistematice, genţe - scria într-un articol, după
munca la bile, ca acelea cu ca_re poporul nostru
primele filme ale unor noi genuri , Festival, însuşi cîştigătorul Marelui întlmpină în aceste zile cel de-al IV-iea
muncă. E primele pelicule care abordau o temă Premiu, regizorul Lucian Bratu, fă­ Congres al Partidului Muncitoresc
sau alta. De un an lncoace, sîntem cînd o observaţie pe care spectatorii Român .
I. ALDEA însă martori şi participanţi la prime şi critica o formulaseră adesea - vom Valerian SAVA

7
https://biblioteca-digitala.ro
 ŞTEFAN CIUBOTĂRAŞU
criem despre Ştefan Ciubotăraşu cu voluptatea cu care am evoca personaje mitice, ori mari personalităţi
S purtătoare ale geniului popular. Ca despre Arbure Hatman. Ca despre Ion Creangă.
E neverosimilă tinereţea şi puterea de muncă a acestui actori Şi în anul acesta el e cap de listă ca
număr de roluri interpretate: boierul Orheianu din Neomu/ Şoimdreştilor, ţăranul Petre din Pddureo splnzuro-
ţl/or şi (pentru că veni vorba) Ion Creangă din Amintiri din copildrie. Şi nu e numai attt: calitativ, jocul său e
la fel de proaspăt, de acelaşi comic savuros care i-a adus atîtea succese şi de acelaşi firesc: e la fel de
inventiv şi disponibil faţă de nou.
ln Şoimdreşti, Ciubotăraşu a compus o figură de neuitat, un boier cu înfăţişare clasică, înfoiat în blănuri,
cu cuşma gata să-i acopere sprîncenele înălţate cu i.ndignare, petrecăreţ şi lacom, de o răutate stranie, aproape
atracţioasă, cu o viclenie subtil colorată de cimilituri şi vorbe de duh.„ Cu o energie de Sfarmăpiatră, visco-
litoare, el se consumă în încercări rapace de a acapara pămln-tul ţăranilor răzeşi şi e bîntuit numai de o
singură, vie, rază de lumină: dragostea pentru Magda, singura-i odraslă. Această dragoste fierbe în el ca._
într-un trunchi veninos şi, umaniztndu-1, teama că o va pierde descoperă tn el strune sensibile. lnvinge
lnsă setea ancestrală pentru avere, ura, urîtul. Spectatorii au remarcat cu cită fantezie zugrăveşte artistul,
în cuprinsul unei singure secvenţe, stările intens contradictori i prin care trece în momentul de după salvarea
fetei ctnd alaiul boieresc se desparte de oamenii lui Şoimaru. Un surîs blajin, priviri mieroase, cenzurate rapid
de căutături viclene, cuvinte rostite cu o umilită clătinare din cap; toate, totul contribuie la definirea tntr-o
traiectorie succintă a unui personaj demn de prototipul sadovenian.
Nu mai amintim rolurile anterioare în care maestrul a strălucit. Fecund, optimist, legat de cele mai btine
trad iţii ale artei romîneşti, Ciubotăraşu-candidul, e un copil uriaş şi un gigant al gingăşiei„ .

GHEORGHE DINICĂ - - - -
pe~:~~1~i~e d~~m!~i: r~:~:~! stneJ~
se produceau studenţii Institutului
de teatru, era o lnctntare să-l vadă
pe Gheorghe Dinică în rolul Ene-
simo Lupus din „Centrul înaintaş
va muri în zori" de Cuzzani. Orbiţi
de spectrul fotogeniei, regizorii de
film aflaţi ln sală în căutare de inter-
preţi îl aplaudau frenetic pe D inică

stivai dar îi invitau pe platou pe mult mai

puţin inspiraţii lui colegi. ln accepţia
unora dintre ei, tînărul acesta cu
înfăţişare de şofer, hamal, pescar
de larg, miner, reprezenta un tip
de actor cam prozaic, nespectaculos,
în ciuda calităţilor şi, în consecinţă,
nu li distribuiau.
N\AMAIA A trebuit să treacă o vreme ptnă
ce (e drept că între timp Din ică
se remarcase ca un foarte bun actor
'de teatru) ochiul experimentat al re-
„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„~ : ....
LICA GHEORGHIU- - - - - - - - - - - -.....
n suita de roluri interpretate de către Lica Gheorghiu sînt cuprinse filmele Erupţia (Liviu Ciulei), Avalanşo
I (Gheorghe Turcu), Soldaţi (dril uniformei (Francisc Munteanu), Lupeni 29 (Mircea Drăgan) şi Tudor (Lucian
Bratu). ln 1965, actriţa a jucat în încă două filme: Harap Alb (Ion Popescu Gopo) şi Procesu/ alb (Iulian Mil'iu)
continulnd o foarte interesantă experienţă, aceea de a lucra de la film la film sub bagheta unui alt regizor,
conformîndu-se unor cerinţe variate, apropiindu-se atît de tipurile de roluri care-i convin cu precădere , dar
şi - chiar cu mai multă îndrăzneală am spune - de cele care reclamă multiple investi gaţii actoriceşti, ,ro.luri
„împotrivindu-se" aparent formaţ iei sale temperamentale. Intre rolul Anei Letean, nevasta de miner din
Lupeni 29 şi cel al Aristiţei Glogoveanu din Tudor e o foarte mare distanţă. Gingăşia şi omenescul trăsături lor
primului personaj, simplitatea mişcărilor sale, au dat contur precis eroinei din textul scenuiului. Ana Letean
trăieşte pentru noi înnlmbată de un aer calm care e coordonata esenţiaU a jocului actriţei. Nu e aici aerul
cedării, nu e liniştea derutei morale, ci semnul unor intense trăiri sufleteşti . Am admirat în fiecare
rol al Licăi Gheorghiu discreţia cu care !şi încarneazl personajele, evitarea oriclror arabescuri inutile de in-
ter pretare.
Pe aceeaşi linie, Aristiţa din Tudor e conceputl complex, cu subtila reliefare a tuturor zbaterilor lăun­
trice. Detaşîndu-se de schema eroinei, aşa cum e ea fixatl în scenariu, Lica Gheorgh iu pare sl-şi 'fi compus
pentru sine, o întreagl biografie a personajului pentru ca, ulterior, în momentele f ilmate, sl joace potrivit
şi cond iţi onat de episoadele care ni se sugereazl el s-au petrecut. Autentică e atlt pasiunea femeii pentru
Tudor, bărbatul neînfricat ridicat împotriva nedreptăţii, în numele unor idei cu care ea nu se împadi şi
- în acelaşi timp - e credibilă şi ruptura care se produce, fatal, nu fărl a o umple de mlhnire. Aristiţa are
de ales între două moduri de a trli, între doul viziuni asupra lumii şi se pierde pentru că n-a lnţeles, pentru
că au învins tn ea resemnarea şi teama.
De la un rol la altul, apariţiile Llcăi Gheorghiu ctştigl ln profunzime şi modernitate şi relnttln irea ·cu
numele său, pe genericele ultimelor creaţ ii ale lui Gopo şi Iulian Mihu, cert ifică o activitate labonioasă, o
nobilă dlruire artei filmului pe care stntem tndreptlţiţi s-o lnconjurăm cu toată încrederea.

8
https://biblioteca-digitala.ro
 m tntllnit numele Lilianei Tomescu pe genericele a şase filme: Pe rdspundereo mea, Ilie tn luna de miere,
A Nu vreau sd mtl-nsor, S-o furat o bombd, Paşi spre /und şi Harap Alb. ln niciunul din aceste filme farmecul
şi neobişnuitul ei talent n-au fost puse în valoare, neşansa-cu perseverenţă repetată - de a rosti texte
plate ori de a evolua tn secvenţe schematice, au împiedicat-o să egaleze pe peliculă succesele obţinute pe scenă .
Sctnteietoare în comedie („Pigmalyon") ori în draml („Luna dezmoşteniţilor"), a fost solicitată, la apariţiile pe
platou, sl joace numai roluri considerate a fi hazoase , muzicale etc. Din capul locului trebuie precizat că Lilianei
Tomescu, actriţl înzestrată cu capacitatea de a-şi domina temperamentul artistic, pentru ca reacţiile ei să con-
veargă firesc spre esenţa personajelor interpretate , îi sînt proprii mijloace de afirmare multiple. În cronicile
consacrate ultimului său rol tn teatru, într-o piesl de O'Neill, am tntllnit, tot mai des amintit , numele Giulettei
Masina. Nu i se poate aduce actriţei un elogiu mai mare declt asemuirea cu aceea care a fost numită pe
drept cuvtnt „o interpretl a speranţei" . Regizorii i-au reţinut pe peliculă, Lilianei Tomescu doar ztmbetul,
rtsul, mişcarea neastîmpărată, gestica trădînd vitalitate şi optimism. Nimic contrafăcut, fericita impresie de
spontaneitate (în ciuda elaborării „cu încetinitorul" a rolurilor) vervă naiv, copilăros colorată, iată ctteva atri-
bute care au adus-o tn filme . Fata gingaşi din Pe rdspunderea mea, devenită stihie (Ochilă) ln Harap Alb, stnt,
deopotrivă, îmbogăţite tn ciuda palidelor desene regizorale cu umorul şi inteligenţa unei actriţe deosebit
de receptive la modernitate, la nou .
Mulţi actori se nasc cu o sumedenie de daruri şi conştienţi de fenomenul cel reprezintă nu fac, pe par-
cursul unei cariere întregi. dectt să se „jefuiască" de propriile calităţi, neadăugtnd nimic farmecelor lor
native. Alţii „se fac" actori, muncesc perseverent, !şi reconsideră mijloacele artisticeşti, nu se aventurează
tn roluri care le stnt străine şi cuceresc cu preţul unor uimitoare strădanii, lncrederea publiculu i.
Şi există şi actori dăruiţ i de la primii paşi flcuţi pe scenă sau pe ecran cu fantezie şi ritm, cu sens ibili -
t ate şi graţie, cu şansa rară de a putea ataca aproape orice rol dar care nu se mulţumesc cu atlt: ei răstoarnă
totul, se modifică pe ei înşişi, o iau necontenit de la capăt, un drum o dată cucerit e abandonat, caută, caută
fără ostenire.
Liliana Tomescu e o asemenea actriţl„.

-
e-
le
ui
lă
gizorului Victor lliu să-l redescopere
şi să-i propună să apară tn Comoaro
din Vadul Vechi . Rolul, deşi de mică
întindere, a relevat cronicarilor de
film un actor cu un viguros tempera-
de prisos, mîinile ori och ii artistu-
lui nu „joacă" independe nt de actor,
o linişte care e semnul robusteţii
lăunt;ice proprie comunistulu i. se
înstăptneşte tn jurul lui, senzaţia
e- ment dramatic, cu capacităţi de inte- de gravitate nu co ntracarează ome-
aş nescul personaj ului.
riorizare evidente. Un rol similar -
Iţi Şi tn viaţa de toate zilele Dinică
activist de partid - 1-a adus în dis-
le rămlne acelaşi tînăr modest şi calm,
tribuţia ecranizării romanului „ Stră­
r-
că
ai
;ia
inul" de Titus Popovici, Intreprinse
de către Mihai Iacob .
Clasicul om tn haină de piele era
constatăm că nu iubeşte prea mult
publicitatea şi îşi urmează drumu I
spre împliniri cu siguranţa şi senină­
Pre
handicapat de marea galerie de tatea învingătorului. În afara rolului
:u
„Maximi" din filmele de început ale din Procesul alb (regia: Iulian Mihu),
ip cinematografiei sovietice. Dinică a realizat pe aceeaşi linie ascendentă,
IS, izbutit, fără a pastişa, să dea viaţă li aşteaptă pe Gheorghe Dinică încă
. ă, unui om de partid de o construcţie multe filme tn care figura lui cunos-
sufletească unică, cu gesturi calme, cută şi îndrăgită (de şofer, ori pescar
iă măsurate, dotat cu o intuire desă­ de larg, ori miner) să capete consa-
că crarea pe ecranele româneşt i.

-
vtrşită a ceea ce am numi exacti-
tatea economică a mişcării. Nimic Şi nu numai pe ele„.

-------------------------- KOVACSGYORGY
are un erou de Camil Petrescu , om care „vede idei", temperament dinamic, de o intensă scăpărare,
P actor cu manifestări plurale, imposibil de fixat într-o s1 gură famili e de personaje.
Căuttndu-şi interpreţi pentru filmul Citadela sfarlmotd pe care 1-a turnat în studiourile noastre, regi-
zorul francez Marc Maurette 1-a distribuit tn rolul principal, după ce l-a văzut juctnd teatru, pe Kovacs
Gyorgy, actor al Teatrului de l imbă maghiară d in Ttrgu Mureş. Alegerea s-a dovedit cu totul inspirată,
succesul în rol al actorului Kovacs înscriindu-se ca o adevărată revelaţie tn peisajul cinematografic de început
al filmului românesc. Kovacs a Incarnat un tip de intelectual ratat, ulcerat de ambiţii nerealizate şi eşuat
într-o atemporalitate criminală, alimentată de obsesii şi false rafinamente. Mulţi actori au încercat să realizeze
tn teatru acest rol , dar prea puţini s-au apropiat de creaţ ia lu i Kovacs. E cu atlt mai îmbucurător cu clt ea a
fost real i tată pe f il m şi era de presupus că regizorii li vor solicita pe actor ş i pentru alte pelicule.
A urmat însă o lungă pauză şi-abia anul trecut, regizorul Vladimir Popescu-Doreanu 1-a solicitat pentru
Runda o VI -a, iar Liviu C iule i i-a încredinţat rolul baronulu i Karg din P6durea sp!nzuroţi/or.
Cu precizie ş i minuţie, Kovacs-Karg a devenit o identitate , actorul a îmbrăcat o dată cu uniforma
ofiţerului habsburg, veştmîntul spiritual al unei clase. Figura parod ic-patriotului comandant de oaste a fost
compusă dintr-un cumul de detalii în aparenţă nesemnificative , ea s-a desenat cu profunzime, nu attt în
scenele „de spectacol", ctt , lucru mai complicat, tn cele „nefilmice" (secvenţa invi tării lui Klapka, la ceai ori
aud ienţa cerută de Bologa). Baronul nu e numai un militar greoi, un cinic conducător ele armată, cu decizii
de o sălbatică brutalitate, infatuat şi l aş ; el nu are voluptatea războiulu i ş i chiar clnd ucide, o face nu cu fre-
nezia bestie i, ci cu o imensă detaşare , cu pl i ctiseală aproape. E un angrenaj al ruginitului mecanism opresiv
feudal , care reacţionează în virtutea unor porn ir i ancestrale, de un dublu anacronism .
Ch iar şi nu mai această idee, co municată cu strălucire de către Kovacs , e doveditoare pentru harul acestu i
mare actor de teatru şi film „.

9
https://biblioteca-digitala.ro
 CONSTANTIN DINUlEScu- - - - - - - - - - -
ncl de la debut, Manole Marcus a dovedit (alături de Iulian Mihu ln miraculoasa peliculă studenţească
I La mere) el ,tie să-şi alcătuiască judicios distribuţiile, că are curajul de a promova noi interpreţi . ln La
mere au jucat debutanţii - pe atunci - Silvia Popovici şi Nicolae Praida, în Nu vreau sll mll-nsor, Maria '
Dumitrache 'i în Strilzile au ominţiri Antoaneta Glodeanu şi Constantin Dinulescu.
Cine e Constantin Dinulescu l
Un actor t!nlr din colectivul Teatrului Naţional ieşean pe care „och iul" lui Marcus l-a descoperit !n
mod cu totul înt!mplător. Chemat să joace rolul unui inspector de poliţie în Strllzile ou amintiri, Dinulescu
s-a mişcat !n faţa aparatului de filmat cu o mare dezinvoltură, şi-a conceput rolul adaptîndu-se rapid logicii
cinematografice. Actorul nu avea mari şanse de a realiza un personaj nou, totul părea spus, zeci şi zeci de
pelicule s-au !ntrecut în a zugrăvi slujitori ai ordinii de stat burg~e:z:e: devenit clasic, rolul funcţionarului
de poliţie era abordat curent printr-o exagerare a trăsăturilor groteşti, iniţial gravă, nota aluneca spre
caricatură.
Dinulescu a compus tipul unui „rafinat", inchizitor „modern", „dezgustat" de sînge, tortur!ndu-şi
cu eleganţă victimele. Cu ochii reci, nu at!t de pasăre de pradă (clişeu la-ndemînă) cit, mai ales ai unui
animal tn derută, inspectorul nu mai are nimic omenesc. Cei din jurul lui, bestii zeloase, pentru el „rudi-
mentare", pot !ncă să asude (omeneşte) să tremure, să încerce o teamă tnaintînd !n ei, implacabil, să apară
!n acţiune ca nişte trupuri goale din care omul a dispărut de mult. Eroul literar jucat de Dinulescu, n-are
contur material, biografie, el n-are patimi şi pofte, e un automat monstruos alcătuit din aforisme periferice
g!ndirii şi dintr-o ură lmpotriva a tot ce e omenesc. El este un „inadaptabil", el nu are idealuri şi nu
poate visa. Este exclus să găsească vreo bucurie personală tortur!nd, trăieşte !nsă frenezia morţii, e de o
îngîmfare teribilă, încearcă să justifice prin moarte un vid total, o existenţă absurdă . Dintr-un „poliţai clasic"
personajul devine, graţie lui Dinulescu, un exponent morbid al „filozofiei" fasciste . Nedezminţit, calităţile
tînărului actor par să se manifeste şi în Cartieru/ veseliei. lntr-adevăr, putem spune, asemenea cronicarului :
„Nasc şi în Moldova oameni"„. pentru film .

lăudat
Francisc Munteanu n-a fost
lndeajuns pentru curajul cu care
promovează în filmele sale, în roluri -
cheie, debutanţi ca Ana Szeles, Bar-
bu Baranga ori Irina Gărdescu. El
îşi alege după probe puţin minu-
ţioase inter preţi i şi nu aparatul de
filmat, fotograful ori inginerul de
sunet dau „verdictul", ci ochiul
experimentat al scriitorului-regizor .

stivai Pe clnd filma la Buftea, La patru

paşi de infinit secvenţe cu Irina Găr­
descu , ne întrebam cu teamă : oare
va înţelege fata aceasta (şcolăriţă
încă) datele şi semnificaţiile dramei?
nu va încerca (mentalitate adoles-
centină) să pară cu orice preţ fru-

N\AMAIA moasă , diminuînd atmoşfera de gra-

vitate a istorisirii l
Succesul a părut pentru mulţi
neaşteptat şi numai astfel s-ar putea
justifica lipsa de generozitate a unor
critici de fi Im care n-au semnalat
'loutatea jocului ei, acel aer gingaş-

u Cr istea Avram se petrece un foarte interesant fenomen de creştere : actor ul de talent începe să se
C revolte îm potr iva junelui prim, frumuseţi lăuntrice !şi cer dreptul la transfigurare, se vor. comunicate ,
ln consens sau, la nevoie, în ciuda farmeculu i fizic .
A debutat ln film cu cel mai ingrat rol din cite sînt cu put i nţă , acela de frumos . Trebuie să fie neplă­
cut , băr bat fiind, sl te vezi tnconjurat de o armată de speciali şt i care te măsoară, te p ipăie, te colorează
ş i Iţ i solic itl surlsuri fascinante. Trebuie să fie greu - uneor i - să f ii frumos . Tn caz ideal, dincolo de etalarea
acestor calităţi se !ntrezăreşte, după o vreme, artistul . E cazul lui George Vraca, care şi-a modificat structural
t ipul de frumuseţe pe care-l repr.ezenta, potrivit temperamentului său artisticesc. ln cazul celor mai mulţi,
d int re actorii frumoşi, o datl farmecele degradate, dispar ş i e i.
Nu e cazul lui Cristea Avram care se matur i zează vizibil, devine de la rol la rol mai profund, mai
cald. Fii ndcl la debut (Darcl~e) juca !ndeajuns de convenţ ional şi de rece . Ufterior, tn Poveste sentimen-
tali!, actorul a părut cucerit de voluptatea de a declama ş i ş i -a redus personajul la o schemă fals-dramatică.
june-prim !n Nu vreau sil mil-nsor, a avut de luptat cu un text cu neputinţă de rostit pentru. ca tn ultimul
său film, Harap-Alb, să debiteze partitura scr i să în colaborare de către Ion Creangă ş i Ion Popescu Gopo,
e·tn rolul său o undă d.e nobil tragism, tipul Spin ului, aşa cum îl ştim din filele basmu lui, e modificat aici,
compl icat cu folos, dotat cu trăsături de caracter care-i fac evoluţia spectaculos i nteresantă. Omul rău care
există i n i ţ i al tn structura intimă a Spinului e dom inat pe parcurs de Omul tngîndurat ş i trist care, presupunem
a fost vict ima unor drame ciudate. Melancolia chipului, descrierea leneşă a gesturilor, mersul lncetinit, vocea
reţinutl, fac din rolul lui Cristea Avram o reuş i tă a filmului (ciudat şi el) regizat de Gopo.
Spuneam el tlnlrul actor trăieşte un proces de creştere, de sporire a mijloacelor de expresie, e o
mai mare aderenţă Intre rol şi interpret şi nu putem dec!t să dorim să- l vedem într-un film ,.care să-i puni
tn valoare întreaga personalitate. Şi -am mai vrea (sperăm că nu cerem prea mu lt ) ca acest film să fie şi actual „.

10

https://biblioteca-digitala.ro
 , ANA SZELES ---~._-------------~~~
F
ilmografie: Vacanţd la mare, La vtrsta dragostei, Pddurea sptnzuraţi/or, Gaudeamus lgltur.
Debutul Anei Szeles s-a produs ln filmul de nu prea veselă amintire Vacanţd la more şi, ignorînd pelicula,
critica n-a „văzut" printre debutanţii !n film o actriţl de mare viitor, de o foarte nouă factură, în persoana
studentei Ana Szeles. Nici apariţia ln singurul film cu o tematică actuală al lui Francisc Munteanu (La vtrsta
dragostei) pare să nu fi convins. Abia cu Pddureo sptnzuraţ/lor, Ana Szeles avea sl cucerească unanim simpatia
şi lncrederea iubitorilor de film . Semnatarul acestor rlnduri care o văzuse pe platou, la lucru, n-a fost
de loc uimit c!nd într-o co~vorbire avută la Braşov, ln timpul filmării, cu Liviu Ciulei acesta i-a declarat:
- Ana Szeles? Nu e doar o promisiune, o apariţie atrăgătoare, ci de pe acum, o · actriţă de mare
talent.
- Ce caracterizează cu pregnanţă jocul ei, cu cine o puteţi asemui.
- Cu Maria Schell. Nu trebuie să ne sfiim s-o spunem: fata asta are toate darurile să devină o Maria
Schell a ecranului romlnesc.
- Sau o„. Ana Szeles.
Un farmec de o rară discreţie, sensibilitate şi precizie gestică, toate aceste atribute potrivite clnd li
judecăm creaţia din ecranizarea romanului rebrenian, devin insuficiente atunci cînd lncercăm să-i descriem
apariţia din Gaudeamus igitur tn care fata din Tirgu-Mureş nu face altceva declt să se plimbe, în două sec-
venţe, cu un geamantan ln mină şi totuşi realizează infinit mai mult, face ortd. Gingăşiei ii adaugă o notl de
umor melancolic, „disperarea" candidatei nereuşite la examen e o fină parodiere a melodramei. Ana Szeles
nu se mişcă niciodată ln chip deosebit, nu concepe savant moduri de interpretare, dar izbuteşte să sugereze,
graţie unui talent nativ dominat de emoţii severe, o senzaţie vitală de autentic, de omenesc.
Finalul P6durii e memorabil. Lucidă, Implacabil superioară ideii de moarte, de sf!rşit, Ilona aşază
prînzul pe un ştergar de acasă, sub privirile bărbatului drag şi ln mişcările ei e o linişte superioară, e năruită,
despicată de durere şi totuşi întreagă. Ca frunzele. Ca Iarba.„

Iudat
care l uci d, de o tandreţe copilăroasă de parcă să-şi modifice contururile.
iluri - la lnceputul peliculei şi de o intensă devenind mai matură, mai aspră ş i,
Bar- vibraţie feminină din final, mobili- ln ciuda morţii iubitului, ai certitudi-
J. El tatea şi modernitatea gesticii . Toate nea că pentru Ana viaţa continuă,
ninu- acestea, adăugate farmecului ei na- pe un drum al candorii ş i al sobrie-
11 de tiv, au condus-o spre reuşi.tă şi mă­ tăţii.
I de sura capacităţii ei a constituit-o Ceea ce se poate remarca la Irina
chiul secvenţa numărătorii cu care se ln- Gărdescu e dezinvoltura jocului.
,izor . cheie filmul. Considerăm, alături Pare atît de fami Ilară cu ecranul
Jatru de O.I. Suchianu, el regizorul şi lnctt nu-şi face probleme inutile
Găr - interpreta au intuit în acel moment clnd e chemată în faţa aparatului,
ăriţă
me i?
frumuseţea dramatică a textului lite-
rar. Deprinsă de către luptătorul
comunist să numere pini la unspre-
!şi interpretează rolul şi pe sine, cu
degajare şi optimism.
stivai
oles- Ce fel de roluri o aşteaptă l Spre
ze~e în clipe de grea lncercare, fata,
fru- ce va evolua l !şi va păstra farmecul
pentru a doua oară în film, r·osteşte
gra- cifrele cu chipul iluminat, cu inter- primei apariţii l Nu putem răspunde .
mitenţă de explozii şi raze de tra-
Rolul din Gaudeamus igitur a fost
nulţ i numai pe jumătate o izblndă, dar
soare, reflectate prin geamuri, !şi
iutea nu e' cazul (deocamdată) să ne lngri-
strigă revolta, lmpotrivirea ln faţa
unor
ialat
absurdului . ln acest scurt moment,
ea nu mai e copil, dar condamnă cu
j orăm.
li aşteptăm cu încredere viitoare-
MAMAIA
igaş -
patos juvenil războiul, faţa lncepe le evoluţi i. „
Portrete realizate de
Gheorghe TOMOZEI

P· fii
ul rol de lnt indere al lu i Florin Piersic a fost ln Aproape de soare - dovedit a fi foarte departe de„ .
, pe t ru ca mai apoi, tlnărului actor să-i fie lncredinţate roluri episodice ln. ~ drogul prinţesei,
S-o furat o bo bd, Paşi spre fund şi Neomul Şolm6reştilor . Prezent în toate filmele lui Gopo, Piersic e
Harap-Alb di fii ul cu acelaşi nume turnat la Buftea şi Străuleşti de către autorul Scurtei istorii. Dacă am
spus despre Cristea Avram că e frumos. despre Piersic nu putem spune altfel decît că este clasicul Făt- Frumos,
tntr-atlt de perfect se confundă imaginea lui cu a personajului folcloric„. Mai puţin „complicată", frumuseţea
lui Piersic e frust l , copilărească, necontrafăcută. Ar face furori ln filme de capă şi spadă, li şi vedem clllrind
cai focoşi, escalad! d cetăţ i, răpind fecioare blonde ori dueltnd cu eleganţi.
li urăm (folosim o imagine din „Orfeul" lui Tennessee Williams, interpretat la Naţional de către Piersic)
ca entuziastului slujitor al Thaliei să-şi schimbe „pielea" de ,arpe ttnăr şi poate să intre lntr-alta, mai sobră,
mai matură. Slntem siguri că poate s-o facl.
Harap Alb nu i-a facilitat prea mult o asemenea creştere, o asemenea schimbare, totuşi unele semne
se tntrevăd . Man iera ln care e tratat Harap Alb, eroul basmului lui Creaneă, e modernă, comportlnd, desigur,
discuţii. Dar un lucru se cere remarcat: Gopo a insuflat echipei sale dorinţa de lnnoire şi lmbogăţire a mijloa-
celor de care se slujesc ' i Piersic nu s-a sustras acestui deziderat. Secvenţele drumului parcurs tn tovărăşia
Spinului, înt!lnirea cu fata de crai (Irina Petrescu) şi finalul filmului slnt cu inspirare interpretate de către
eroul principal al pe li culei .
Se ştie că pr intre marile dispariţii ale ecranului se numără cu precădere şi copiii teribili. „Ingrat",
publicul e generos cu debuturile acestor copii ai artei a şaptea, dar le uită, cu timpul, candorile şi
„drăgllăşenia", cerindu-le acel altceva de care puţini slnt în stare, pentru ca mai apoi să-i uite.
Florin Piersic e la o răscruce a carierei sale. Regizorii ar trebui să-l cheme tn filme contemporane,
tinereşti şi slntem siguri el „frumosul Orfeu" va continua să se realizeze ca un adevărat artist. La debut doar
un frumos a fost ş i Jean Marais„.

11
https://biblioteca-digitala.ro
 COSTUL UNUI FILM MEDIU
DIVORŢ TOTAL
E fi~~ ~:diude[~~~~o c~;~~~~~i~ ~~
caracteristicile celei italiene. Fiimui
mediu, considerat ca produs stan-
ÎNTRE FILM $1 T-V
dard al unei organizări industriale,
de un bun nivel profesional dar fără
prea mari ambiţii, aşa cum arată
cele 80 de procente şi poate chiar
mai mult, din producţia hollywo-
diană, este expresia cea mai tipică a
ÎN ITALIA producţiei italiene, care tinde mai
mult spre filmele de autor, pe de o
parte, şi spre filmele de mîna a treia,
pe de altă parte. Filmele de autor
au, fireşte fiecare, un istoric economic
de sine stătător (Fellini, Antonioni,
Germi, De Sica, Visconti, Zurlini,
Monicelli etc.), adesea legat, cu anti-
cipaţie. de masive intervenţii ale
unor societăţi americane. Pentru
celelalte, pentru filmele de produc-
ţie 8, e cu neputinţă să indicăm
cote-standard. Filmele istorice, mi-
Gianna Maria Canale şi Gordon Scott
în filmul de epoci Leul din San Marco
(regia : Luigi Capuano).
CORESPONDENŢĂ
DIN ROMA
ENRICO
ROSSETTI
Adorarea magllor vlzud de Pier Polo
Pasollnl în Evanghelia după Mate i.
12
https://biblioteca-digitala.ro
tologice (Maciste , Ursus etc.), de
capă şi spadă, de exemplu - după
cîţiva ani de soartă prielnică şi de
splendoare, au coborît astăzi la
preţuri de cost în jurul a I 00-200
milioane lire, acoperite aproape
totodeauna, cel puţin pe jumătate,
prin vînzarea în circuitele cinemato-
grafice şi în reţelele de televiziune
nord-americane (60-80.000 dolari)
şi prin vînzarea pe pieţele africane,
asiatice şi sud-americane. Filmele
comice (interpreţii cei mai populari
astăzi ·sînt Toto şi perechea Franchi-
lngrassia), deseori parodii ale filme-
lor de succes (Toto din Arabia,
Fiii Ghepardului), sînt destinate în
schimb mai ales vieţii interne, iar
costul lor trebuie să se menţină la
cifre care să nu depăşească I00 de
milioane.
lnţelegînd însă prin film mediu
o producţie destinată unei pieţe
europene , costul poate fi calculat
Intre 200 şi 300 de milioane (adică
între 300.000 şi 500.000 de dolari).
Costul unui asemenea film mediu a
suferit o uşoară scădere, t n aceşti
ultimi doi ani de criză. La asemenea
cifre poate fi evaluat, pentru a da
clteva exemple, costul unor filme
ca Viaţo caldă (La calda vita) de Van-
cini, Plictisu/ (La noia) de Damiani,
Vizito (La visita) de Pietrangeli,
Depăşireo (li sorpasso) de Risi .
Analizînd cu mai multă precizie
componentele unui f ilm . costul unui
produs mediu poate fi calculat la
ISO.OOO milioane de lire , plus ono-
rariile regizorului, ale actorilor prin-
d pali, ale scenarişti lor şi eventualele
dreptu ri de reducţie cinematografică
a unei opere literare sau dramatice .
Trebuie precizat că evoluarea a-
cestor preţuri de cost se referă Io
filmul realizat p lnă rn copie-standard.
!NCASĂRILE
Pe piaţa i tali a n ă veniturile unui
film med iu de oarecare succes se
pot calcu la Int r e 400 şi 600 milioane
de lire. Din aceste încasări brute, o
treime slnt absorbite în taxele ce
grevează biletul de intrare, circa
o tre ime revine sălilor de cinemato-
graf, iar zece la sută aparţin socie-
tăţilor de lnch iriere . Astfel producă­
torul ajunge să încaseze circa 20 la
sută d in venitul brut. Fireşte, la
aceste procente se adaugă primele
stab ili te de stat, care după legea
anter i oară erau de I S la sută din
încasăril e brute . (Noua lege se
afl ă, în momentul de faţă, în discuţia
Camere lor).
 Pentru a aprecia mai uşor ·aceste e necesar, un singur film, chiar dacă
cifre, preciz3m că, la schimbul tn
vigoare de mai mulţi ani, I dolar
valorează 625 de lire.

DURATA TU_RNĂRll UNUI FILM

De la opt la zece săptămtni.
CUM SINT FOLOSITE INSTALA-
ŢIILE
Ctnd nu stnt utilizate pentru
turnarea unui film, instalaţiile, apa-
ratele, mijloacele tehnice rămtn,
nu presupune un prea mare efort
financiar, poate obţine plnă la trei
şi patru platouri pentru turnare, tn
cuprinsul aceloraşi studiouri. Ca
indicaţie, poate fi util să se ştie el
CINEMATOGRAFIA
FRANCEZĂ
ultimul film al lui Fellini, G/ulletta
degli spirlti a avut la dispoziţie pla-
toul numărul 5 din Cinecitta timp
de o lună şi jumătate, şi că ia Cinecitta
au fost realizate, tn 1964, 25 de filme .
Coeficientul de folos ire a platou-

fireşte, nefolosite. Între cinemato-
graf şi televiziune (care ar putea să
fie, ca tn alte ţăr i- , activitatea com-
plementară a filmului) subsistă plnă
acum, tn Italia, un divorţ total. Doar
ctteva societăţi minore furnizează
produse televiziunii: anchete, re-
portaje, documentare . Niciodată
tnsă. telefilme (filme pentru televi-
ziune). Alte societăţi Iucrează pen-
ARE NEVOIE
rilor variază de ia stabiliment la
stabiliment. Platourile care lucrează
mai intens slnt ale societăţ ii INCIR
- De Paolis, mai puţin costisitoare,
şi care găzduiesc de obicei ech i pete
filmelor cu pretenţii modeste (is-
torice, mitologice, de capă şi spadă,
comice. Aceste studiouri posedă un
vast repertoriu de decoruri, tn care
- pentru a face economii la construc-
ţii - producători i articulează, leagă DE BALOANE
DE OXIGEN
O Firi legH de ajutorare n-ar mal exista
cinematografie tn Franfa. <> Concurent•
televiziunii. O Conseclnfele accelerirll
ritmu lui de munci. <> Alti cauzi: ln-
tensltatH mereu cresctndi a clrculatlel
prelunge1te ziua de munci. <> Legitura
tntre fllm-llnl1te-oxlgen.

auaţta economică a cinema- (producţie, d lstrlbuţle, exploa-

Una din numerouele super-hiper-ul·
tra producţii Italiene - Incendiul
Romei - (nu-l vedem pe Nero dar
nu ne îndoim el el este de vini).
tru publicitate. Dar printre ele nu
există nici una care să desfăşoare o
normală act ivitate de prod u cţ i e a
unor filme de lung metraj.
NUMĂRUL FILMELOR REALI-
ZATE DE FIECARE STUDIOU
-COEFICIENTUL DE FOLOSIRE
Intre ele scenariile pe care le coman-
dă) . Ex i stă , aici, opt platouri : unul
foarte mare , 40 x 103 m, doul
mari, 25 x 52 şi 25 x 38, unul
mijlociu, 20 x 40, celelalte slnt mici .
Folosirea lor at inge un coeficient
de 80 la sut1.
Coeficientul ijloci de folosire
se ridici ln jur I a 60 las U cea ce
de altfel re prezintl coefi ·en I rt
diourilor de la C1necitt.&.
S tografiei franceze este gravă.
De mulţt ani, la Intervale regu-
late, ae repun pe tapet aceleaşi
probleme referitoare la renta-
bilitate, pe care alte fenomene
complexe au venit al le agra-
veze ln curaul ultimei perioade.
De fapt, dacă am tace un
atudtu aprofundat al motlvlrllor
de tot aolul a clror acumulare
rlacl al duel tntr-un viitor apro-
piat clnem&tOlf&rta franceztl. tn-
tr-o atare de criză acutl, ar tre·
bui al ţinem seama nu numai de
factorii economiei (ctnematogra-
rta tttnd o tndu.atrleJ, dar 1n e-
p ll mlaurl ,1 de anumite ele-
mente ale evoluţiei aoclologlce
(cinematografia fiind Io a celaşi
tlmp artl). Toate organluţflle
p feslonale toate 1Jndlcatele
blteresate ln diferitele oectoare
ale Industriei clnematolrallce
tare, tehnicieni, realtzatorl,
muncitori) 1-au aplecat fiecare
ln parte aau lmpreunl, aau ·
pra ansamblului acestor pro-
bleme. Rezultatul : rapoarte vo-
lumlnoa.se adeseori cu concluzii
diferite, desigur, conform Intere-
selor particulare ale fiecărei cate-
gorii , avtnd t.otu•I un numitor
comun care rezidi ln greutăţile
ln permanentă creştere lntllnlte
la rtece pas pentru asigurarea
aupravleţulrll cinematografiei
franceze. Aceas tă supravieţuire
nu poate fi concepută tArl pune-
rea Io practi că a unor mlsurl
radtcale referttoare la lnaăşt 1true-
turaaceatet Industrii. Este nevoie
de o retorml fiscală care al o
sc utească de taxele ce o lovesc,
not metode de f i nanţare a rumeior
u tgurlnd cele mal bune ,a111e de
rentabilitate.

ţia
Producătorii italieni - cu excep-
filmelor tn costume de epocă -
- preferă să folosească, la turnare,
interioare naturale, iar nu să recon-
stituie decoruri ln studio; ln acest
sens, ei obţin adesea derogări de la
legea care stabileşte că - pentru a
obţine contribuţiile guvernamentale
- interioarele unui film trebuie să
fie turnate ln proporţie de cel puţin
70 la sută ln studiouri. Numărul
studiourilor ln Italia e de circa cinci-
zeci, tmplrţ i te tn aproximativ zece
stabilimente, dintre care cele mai
importante stnt Cinecitta, De Lau-
renti is, Titanus, De Paolis, SAFA-
Palatino . Dintre aceste studiouri,
4 stnt foarte mari, cu peste I500 m. p.,
10 mari , Intre 900 şi 1500 m. p„
15 mijloci i, Intre 700 şi 900 m.p•
AVANTAJELE COPR.OD Cî'-
ILOR.
lată declaraţ i a lui Alfredo Ri 1,
CORESPONDENŢĂ
producătorul filme lor li beli Ant.
La viaccla, Accatone, Mamo Ro o,
li Vongelo secondo Matteo :
o,
DIN PARIS
„Avantajul pe care-l oferl o
coproducţie e Tnainte de toate
acela de a repartiza Intre doul sau
FRANc;OIS
mai multe ţăr i obligaţiile financi are
şi riscurile unui film . Aceasta per- MAURIN
mite, printre altele, producltoru lui
care acţioneazl pe o piaţi Insuf i-
cient de vastă şi de bogatl cum slnt
aproape toate pieţele ţlrilor euro-
pene luate ln parte, sl poatl su-
porta costul unui film de o anumitl
amploare. Tn acelaşi timp, contri-
bu ind la mişcarea obligaţiilor, co-

E foarte greu, ba chiar imposibil,
sl răspundem la întrebarea: cite
filme realizeazl pe an fiecare studio.
Cu vreo doul excepţ ii , studiourile
nu slnt proprietatea Caselor produ-
cltoare, ci acestea le lnchiriază pe
rlnd, atunci clnd au nevoie. Iar dacă
~
Jean Paul Belmondo într-o aecvenţi
producţia asigură de la bun tnceput din Omul din Rio realizat de Phllllpe
- prin intermediul anumitor ele- de Broca.
mente de reclamă - difuzarea pro-
dusulu i pe pieţele ţlri lor asociate,
lărgind astfel, Inel pe hlrtie, lnslşi
arta de exploatare a filmulul,„

13
https://biblioteca-digitala.ro
 Privite 1ub aceat unJhl, putem
lnţelete uşor el dl!lcultlţlle de
care H l•b8'te clnematQl'l'afla
trancezl cer aoluţll care deptşesc
cu mult cadrul preroaatlvelor
oraanlzaţlllor el profesionale al
al 1lndlcatelor el . Remedllle
tn t 9U, adică exact acum t 7 ani
clnd acordurile Blum·Byrnea
lnchelate tn cadrul planului
llarlhall, au tn1ldult truaturllor
clnematQl'l'atlel americane llbe·
ra deafacere a fllmelor lor ln
Franţa. Aceutl 1ltuaţle a auacl·
de ajutor• acordat cinematogra-
fiei franceze, concretlzatl printr-o
taxl apllcatl pe veniturile aduae
de toate fllmele proiectate tn
Franţa. Banii aatrel adunaţi erau
destinaţi al alimenteze rondul de
ajutor al cinematografiei franceze
a perm ls Industriei c lnematogra·
!lce fran ceze să depj\şe ască !ărl
prea mari gre utăţi , ulttmit ani,
pini!. tn clipa tn care a luat
!llnţ ă Pi aţa Comunii. .
O dată cu aceasta, perspectivele
Mlchtle Mercler ln rolul tl·
tular al fllmulul lui Bernard
Borderle : Angelique, march i·
za lngeri lor

~:b:!e ;fific~i: ~~~~~1~tr,1o~
:~: 1nmm:tme:r:a;~;mt !::~
1
eului.
Orltlnile crizei
o aaemenea1ltuaţlenu dateazl
de Ieri . Orlstnlle el ae 1ltueazl
tat atunci un mare 1candal •I a ,1 trebuiau al fle ln mod obliga-
declan,at o opoziţie foarte puter· toriu reinvestiţi ln Industria ci·
nlcă din partea .tuturor organl· nematogra!lcl aub forml de pro-
iaţlllor pro!ealonale clrora li l•a ducţie de noi filme, cu titlu de
aliat o parte tmportantl a publl· modernizare a mJJloaceJor de
eului. Rezultatul aceatel bltllll, producţie (atudlourl, alll de
care a durat aproape 8 ani, a !oit proiecţie etc.„). Acest .balon de
punerea la punct a primei . legi oxigen•, relnnolt la fiecare 4 ani,
princip al al comediei Eu ş1
. . . . . Cuplul
bl r baţ i i
de '40 de an i: Oany Saval JI
Paul Meurlsse (rez la : jack Plnotuu).
$cenl din fil mul lndrlgost i ţ i i de pe
....,.. vasul „ France", rnllut de Pierre Grim·
T blat fi Fran~o l s Re lchenbach .
-
clneroatogra!lel franceze (care
niciodată nu se lurnlnaaerl pe
deplin) s-au tntunecat din nou .
Actualul cancelar Erbard - pe
atunci ministrul afacerilor econo·
mlcc al guvernului de la Bonn şi
care lntr·un trecut mal lndepărtat
a dus la bun sft11lt , chiar sub
nasul autorltllţilor aliate, recon·
strucţla trustului UFA, desroem·
brat tn t 945 - sub pretext el
egallzeazl p oslbilltllţile cinema-
tografiilor franceză şi germanii., a
cerut suprimarea legii de ajuto·
rare de care beneficia filmu I fran-
cez. Reacţllle au rost v lolente
din partea franceză , Iliră ca totuşi
să tntruneascl unanimitatea pro-
duciltorllor şi dlstrlbultorllor,
pentru simplul motiv el existau
antagonisme de Interese ln lnte·
rlorul acutor bralllje pro!ealonale,
cele mal puterni ce dintre ele (care
se pot numlra i>e degetele unei
singure mllnl !aţă de cele 700
existente) sconttnd sll tragi!. profit
din situaţia cr e ată pentru a acce·
Jera procesul de concentrare.
Evenim entele ar fl putut evolua
toarte rll.u dacii. situ a ţi a cinema·
togtafl el germane nu s-ar li
agravat brusc la puţină vreme
dupll. aceea . Falimentul truatulul
UFA (care -ş i lncepuse al abooarbl
clţlva dl •t rlbultorl francezi rolei
,1 m lj locii) a pua capllt proiectu· Jurlmlle Parlaulul. Iar dintre ele,
lui de suprimare totală a legii de unele nu exlată (Boulogne de
ajutorare a clnem.atoll"a!lel Iran· plldl) declt graţie turnării unor
ceze, call celarul E rhard c re lndu·şl !llme americane, casele amerl·
o lege proprie ln folosul cinema- cane de distribuţie Investind pe
togrartel .germane . Legea de aju· loc beneficiile provenite din ex-
to arare· a c Inematogrnflel fran- ploatarea rumeior lor ln Franţa .
ceze, m o difi c ată ş l amputată , a
fost deci m enţinută pe o duratA
nelimitată .
Incot ro?
Principalele caaze ale Singura salvare rămtne t1Jt.
declinului legea de •jutorare. Dacă ea ar li
auprlmaU , e lesne de lnţeles de ce
ar deveni deodată Imposibilă
Cu toate acestea, situaţia eco- producţia clnematogra!lcă ln
nomică a cinematografiei Iran· Franţa .
ceze s-a tnrll.utăţlt considerabil O 1ltuaţle economlc!l attt de
din mal multe motive, din care
cataatrofală este !lreac si!. alb ă
am să lncerc să pomeneao doar repercusiuni asupra structurii
puţine, şi anume pe cele mal
tnsll.şl şl a conţinutului producţiei
Importante : clnematogra!lce. Fiecare producă·
t - Mal lntll, diminuarea , ln tor care angajează realizarea unul
proporţii conslderab lle, a frec- !llm are grlJl!. ln primul rlnd să-şi
venţei publicului , tn sUlle de asigure maximum de garanţii ln
cinematograf. Cauzele acestei scl· ceea ce priveşte rentabilitatea.
derl slnt multiple dar pe primul El are două posibilităţi: sau
Joc oe altueazl concurenţa televl· scade pre ţ ul de cost al filmului
zlunll . (prin utilizarea m aximă a deco·
2 - Apoi accelerarea r itmului rurllor naturale şi participarea
de muncl, care a dus la o oboseall unor tehnicieni şi actori nu prea
cresclndl a oamen ilor muncii, cunoacull şi deci cu pretenţii
, 1 deci la lncapaclta tea lor de a materiale mici) sau, dimpotrivă,
mal acorda doul ceaaurl pe zi pune la bătaie mijloace tehnice
unul tllro. Fărl a mal vorbi de puternice, vedete răaunătoare pe
dlflcultăţlle de ttanaport ln orele
afiş, aceatea dln urmă atrăglad
de aglomeraţie care duc la o pre· clientela . De notat că ambele
lungire realii. a zllel de munci. cazuri - cu rare excepţii - se
Altfel Incit, la lftl1ltul săptl · caracterizează printr-<> abse nţii
mlnll, alngurul moment ctnd un evul totală de originalitate ln
muncitor t l·ar put~a permite dii· clutarea temelor ,1 tn trata·
tracţla unul spectacol, el preferă
rea lor.
1l tl·I petrucl tn afara or14ulul.
Un lnceput de soluţionare a
s - Concurenţa hlev lzlunll a crizei (ln ararl de coproducţii)
fn!lue.nţat chlar ,1 volumul ,1
ar putea li găalt tn micşorarea
ttpartJ ~am U l oacelor deproduc -
aubotanţlall!. a Impozitelor lndl·
ţle , rtplnd clnematogra!ulul un
recte care lovesc reţetele brute
uumlt numlr de atudlourl părl· (21,37 % din preţul biletelor) .
alte de aceasta din urml ln lavo&· Adlugat legii de ajutorare, aceat

.„
rea decorurilor naturale . La
t:nceput, ta baza acestei dezertări
nat teorllle atlt de drail
rullntorllor ,noului val", dar
mat Uniu ea s·a produ• din grija
producltorllor-dlctatl de sreu·
Utile economice - de a mlc,ora
la mulmum preţul de coot al
tllmelcr lor . Un decor natural
corta mal le!tln .. . Devenlteneren·
~n e, aceste studiouri au fost
cumplrate şi dlrlmate de socle·
tlţlle lmoblllare care au conatrult
clldlrl ou alte tntrebulnţlrl, cu
excepţia studiourilor de la 1oln·
vllle , 1 P•tb6, rezervate ln exclu-
•lvltatetelevlzlun!I. Practlo,clne-
matografla nu mal dispune azi
declt de 4 studiouri cu mal multe
platouri fiecare, altuate tn tmpre·
balon de oxigen ar permite unei
lnduotrll care nu mal ţine dectt
de un tir, 1ă respire Imediat .
N·am vorbit · plnl aici declt
de mot ivele economice şi aoclolo·
ctce ale crizei cinematografiei
fran ceze al de aoluţllle cerute de
acestea. Nu putem termina
acest rapid tur de orizont !ărl a
atrage atenţia asupra c ondiţiilor
politice care lnconJoară creaţia
clnematogra!lcl tn Franţa, asu·
pra c alltlţll aceatel producţii a
clrel s c leroză joacl un rol Impor-
tant ln lndepărtarea unei plrţl
dln public de cinematograf . In
acest domeniu , evident, ar li
nevoie al ae Iacă apel la altfel de
aoluţll .. .•

https://biblioteca-digitala.ro ,„
tl-
rd

S4NillD
li-

Un nou film românesc:

CALEA VICTORIEI
(după romanul lui Cezar Petrescu)
Aln faţa palatului Poştei, la goana birjelor şi maştntlor , acţiunea se deafuoarl ln 4
picioarele treptelor largi Jocul actorllor. Priveşte tll.· ani. !n filmul meu, din con11-
pe care 80 sprijină un ştr de cut, lmpastbtl . lncercăm să- l derente care tln de virata eroi·
1
s:
~~ ~r:v~m:~i:· c:le~~l1~r poate citim pe taţi mulţumirea sau
nemulţumirea, dar chi-
pul calm al lui Marius Teo·
net, de plauzibil, evenimen-
tele vor avea loc lntr-un
::i~\~ J:'1!it~e~Y~~~,t1~ p~~~'l; dorescu nu te lasă să-1 citeşti singur an. .
ln -~111;;! ~~n:!~ ~~~~":trie
1
viaţă pentru durata etemeră glndul.

:1~~·J1~ M:.i'~fcţ~:'1e1? c~~:

1
!.,:; fu7"~11~n~~:c~•? 1Îi partlcularit4ţl a le drama!ur-
al•I acestul ml!or film romd·
tea lui Cezar Petrescu. Pe lntrebăm noi. n••c1
- Ecranizarea fidelii. este
!~~~u~: ~1~i~Îl :8~e~~ln~~
1 - Dramaturgia este con·
o lmpoalbtlltate arttstlcl.
rochii lungi şt coaturl anti· Cinematografia trebuie să pre- ~f~gtteă r'1~~a°r~ăJl~'!\eb~~~~~1d
deluvtene, bărbaţi scorţoşi ia din literatură numai acele un titlu din opera lui Cezar
cu pAlărll tari şi bastoane .la momente st motive care pot Petrescu. Prima, numltl Alo
modl" . !n aunete f.uterntce fi exprimate ln limbaj cine·
matograftc, renunţlnd la
1
~n~~ ~ir J:.~:nrş~r~n'!11!~ ln versiunea ~ atoaraficl a Căii
Spartacu1, ~a
cum aratl ln interpre-
~= ~~~~!lt'f~ c~~fal~e"d~ ~a'i\: Victoriei, Sa~ Ozun (Nicolae tarea lui Mircea Constantln••cu lmpre-
1 1
reat. Conalder orice d.ero1tareaici asupra detalrulul aemnt-
tea gonesc alături de automo· de la aceat principiu o cădere rtcatlv, conturlndu-ml erotl; Dlnlcl) vor fi eroii unei povefti de uni cu Ştefan (Coatea) ln·
btlele demodate. Vlnzăto· ln lluatrattvtsm; pentru că se pregătesc de1nodlmtntul. draaoste. tr-o scenl care ni-l teftt pe Hamlet.
rll de ziare aleargă guralivi pierde astfel caracterul de Partea a II-a lntltulatl Citola
le, ca nişte vrll.bll lmpărţlnd operl de artă de sine stătl· msurllor e&te mal aourtl,
trecătortlor ediţii speciale. toare pe care trebuie să-l alb!\
mal strln1l. Tensiunea crette.
de Armata electrlclentlor dtrl· un tllm Indiferent de sursa Ritmul se prectpltl ln crea-
or Jează sumedenie de retlec· literară care l-a determinat. cendo către desnodlmlnt.
rt- toare, asttel Incit ele să re· tn acest caz, ftlmul se trana- - ln ce con1td p11rliculll·
pe verse, asupra strilztl, lumina forml lntr-o Ilustraţie lungă ritatea 1'iilunH r•alzoral• 1
O< · cerută de operator. La rln·
pltctlcoaal, lnutllă. - ln lnsuşl aplrltul ecra·
lfl, dul lut, operatorul G. Crls· - ln ooiul d• fald, ce nlzlrll. Am eliminat din
tea cu ochiul lipit de ocular
tăclnd corp comun cu apa· pdrul Inutil?
!f
1:Jf'3:.~~I ~~;~~:.f ~~f~';'~ romanului,
mm tenta 1emăniltort1tl a
nota de regret
după oraşele patriarhale de
ratul , caut! perseverent, me- - Am pbtrat eroii prin-
todic, mişcări st cadraje adec· cipali, dar din necesitatea rir:~~~~i;m~~~=t~~r~~E!:
vate ettuaţlet, atmosteret ge- de a comprima, mulţi dintre tru care atrage şi perverteşte
nerale . ln taţa obtecttvulut, erolt secundari au rost omişi. şi ml-am concentrat atenţia
pe fundalul acesta amplu, tn linii mari, acţiunea rn-
mulul nu va fi dlferltl de cea finf1~ra' ~~~~~a~i~1~at c~~~
1
complicat, Luminiţa Iaco-
:e beecu (Sabina), Iurte Darie din roman. Am renunţat ra
JI (Alcaz) şi Nlcotae Dtnlcă ttnalul cărţii ln care Sabina caracterlzeazl
capltalt&tl.
o metropolă
(Ozun) repetă o secvenţl din se 1lnuclde, lntruclt li con- - Se poate filma, a anun-
tllm . sider melodramatic şi am ţat regizorul secund.
Regizorul secund Mihai lntrodua ln film o poveste de Marius Teodoreacu 1-a a-
le Bucur, împreună cu asistentul dragoste Intre Sabina şi Ozun. propiat de aparat . Peate alte
li - O concesie f4cut4 dtsti· clteva clipe clacheta a troanlt
li frîf?1~ g:i~~!;afian~eu;ăJ:fn°d nu~lN~'.°~ci~~c~!1{!~'!'~~~~~ sec. Maşinile, trhurlle, figu-
!i sll. armonizeze toate aceste matlcl. Am dorit &ă leg mal ranţii 1-au pus din nou ln
1- elemente d lsparate ln cadrul mult destinul lui Ozun de ~\~~~r;u1:;1afna,:~~i~~! 1I~~\
unul tot unitar, armonic,
rtreec . ~~~~! r~~~/1~ L~!:'nat1ccTt! luneclnd atent pe tlnele
l.
u
..
11
Lingă aparatul de tllmat,
regizorul Martue Teodorescu
studiază forfota figuraţi e i ,
reclamat o modificare a tlm· travellngulut.
pulul din tllm rată de cel
din carte. La Cezar Petreacu MlrcH HULUBAŞ Un nou
după film
Rebreanu RA- SCQALA
.
a Din nou despre ... „La porfile pămîntului"
lui Ktrcea K~an 1-a 11a-
Echlpa - Cum ~edeţl formulll, 111lul filmuluH
Printre filmele artistice de lung me-
traj din anul aceata care abordeazl tabulaţie oblµult.l, netllnd vorba de blllt la Clocloettl, lingi Buftea.
Seenogral'UI a rea> thutt aici cu minu-
- Doresc un realiam vtguroa, dena, al
atmoarerel, al tipurilor, al detaliilor.
teme de actualitate şi care au Intrat nu ~o!~"d,'ffi .,;iaslă~f':~ ţieun!Ternl evenimentelor din roman
de mult ln producţie 1e numilrl fi La.
porţile pdmlntu!ui (după un 1cenarlu de
acea poalbllltate u bi flul Jl tt1I ese
1lngur uupra d .iul eroii •
- Amara . Casele tl-aa uewia lntlţ l·
fUU de utlzl aul> acoperi uri lărtcl· ~lriti:'\~~uY:o~1f:a~~iu8f\:~~~·~e~1~
Dumitru Radu Popescu) . , pe llţde din centru au rlllrtt chipurile tl geaturlle lor adevărate, de
lntreA IJ~;! r:1muu. D~ i;:i:~
AJ~.~~~e u~~e a v~e t~efn1:'~x{~r1~a'!-~f!~ ele, o clrcluml aordldl, un poat de ţlranl. Doreac o naraţie 1olldl, din care
(G. Constantin) J Dioela (!linu To~ Jandarmi . Am foat martorul, lntr-o 1en1urtle al transpari cu cea mat mare
regitorul Geo Salzeacu lmpreunl cu -pte de munci tncordatl, al 1pecta-
echipa s-au atablllt pentru clteva 11le
ln clădirea unei şcoli bucureştene .
roveanu) primul , prin I termodl 1 tl
minuscule lupe, obaerrl iD plllllerea ptt· :1:~mv'ttl~0fu'~i!~~~1dJ~ r~fr:a:: l~i:mrl~T· ,~nP~J~~~~~n~\:~r~~r1~
B!ra tl pentru uac:uea cenwll de pe cum am mal 1pu1. Tonurile cenu,11 ale
d.1trm ftr~! ~e ~~~a~i~~~t'4ri:1 ~1~~~~\ foaia unu l caiet, acllplrlle meullee ale ~em·,~ru~u r~r:i::aâ~. !f:~r:i: fotografiei, apăsătoare, aurde, rltmu-
~!':!ia~~~~n~T~~1
-t~~~~t:~'ft~u~~~:~~
flerului că u tat atlta vreme .,. o prne-
~.!if~':'e:M:::ei~a~lli'ifJu~ oy~: ~~:,;t10t~~%t~le t,er·~~~?:a1:~'~110icr::
pletat de zgomotul de ararl al grupului 111f; ~~r
/'acest
vereJlil chinu itoare. - Fiai A "fe-
rlltlm ' operatonl coace fi tncolo, fo1 potrlve•te ţncl o lma111nea dramatici a realltlţtlor din
electrogen care, prin cablurtle sale elec• George Cornea a . pllmbatl' aparatul rlrl datl lumina.
~~~a~~I e}~~t~~1:.T;a~iC:~I U.~~~ntft~
}{!~~;,~;:
densil .
1
n J'~f~~e Înur~~~e~\~aţf~
1
1A·I la&e al . rlsulle" nici o clipi. IA·
tulnd lotrebarea a lnceput ll ne explice:
tnu-un moment liber, am at&t de
„or1>1 cu Klrcea Muretan .
- Cu Rda<:o<llll nu Intenţionez o
euri de unghiulaţie.
- Cu cin• colllbor11ţ!I
·
lntr-una din clue, cuplul Dem. - Vom cluta lntotdeauna ca aparat.I rreect, qa cum 1-ar putea blnul. Ecra· - Semnatarul Imaginii e Nicu- Stan,
Rldulescu Cin rolul Clobanulull '' Se· 1A fle ln continui mi.care, deoarece aliindu-l pe Rebreanu, vom euoca ro- laureatul de anul trecut al Mamaiei,
baatlan Papalanl (ln al tlnlrulu
Romi) erau la machiaj, ln alta
geolog
IUnca ~gt~~W~r ~fb~i'~ ~1;~1~1~~Pf~f leWri\! manul, lncerctnd 11 nu ciuntim nimic
din ascuţimea tl 1emnlflcaţllle lui pro·
muzica va fi 1crla1 de Tiberiu Olab,
1
~~~1°:iv~n~,d~ 1tat~e~~epr~~~rf:~~~ cele mal semnificative ale trăir i! lor
1ut1eteştl. Numai aşa vom putea valori·
tunde. Ideea el nu se pot tace filme bune ~~~~o~~t~~l~t1'f ':1/~gl~~/e Ma~~I L'g;
cetiltoa.re ale regizorului. flca toate nuanţele de expresivitate, dupl cărţi bune, e o prejudecat!. Im- Gheorghiu, Ilarlon Ciobanu, Ion Be·
- Vorbiţi-ne despNJ ... ,1 lnceputul ln· vom putea dezvllul caracterele ttecăru l portantă rlmtne ftdelttatea faţl de &pi- solu, Emil Botta, George Aurelian,
trebărll adresate lui Geo Salzescu lntr-o peraonaJ ln parte, ceea ce vor ll ~~~~}~~~! :1~!:frf::~ P,~::g~rf:1~~r·~ Matei Alexandru •l alţii. Un debut:
acurtl pautl de .odihnă• a foit comple· apund eroii. Nicolae Secăreanu, de la Teatrul de
aenţel. Scenariul lui Sllcudeanu con·
ta:_ c~:ihmnl la care am lnceput l l - Problematica tllmulul obligă , a
adăugat Geo Salzeacu. Exist! ln viaţa denaeazl fabulaţia ,1 dialogurile, re·
Qperl . Cred cil. n-am greşit alegerea :
:;~~~ b~le:~1~1t d:~rmn; c~ ~r f:::
1 0 1
lucrez? ,1 !ărl altl Introducere a conti- eroilor noştri şi lumini\ şi umbrl. Amln- nunţi la unele personaje, 1pore,te pon·
nuat : redl un crlmpet din viaţa geolo· douil trebuie descoperite. Vom cluta derea altora, opereul mod ltlcărl de tura omului cu plmlntul, Inel vie. Am-
gllor noştr i, a unor tineri care trlleac
pasionant tntr-o varl dintr-un an, al reallzilm acest lucru cu ajutorul ecra-
nului lat care ne va da posibilitatea al·I ::tY!!·m1n,•~r;:.;: r~!le~ur~~ {u\1:iea:~~:
0 biţia iilturor c9laboratortlor e leane de
experienţe multiple. tn munca de zi cu
dealuştm cu mal multl torţii. emoţionali tlcoul. Ecranizarea platreazl ca motiv ~h~f~t fr~U~~::. ~!~11.Jt'i ~T ~t~~r~f!i
~~e~r~~~!~.'~~!P 1~1 c~~ec~~ri~~~: ,1 cu fineţe. · central problema plmlntulul la care 1e
raportea.zl direct, permanent, exlatenţa ln aria fiecărui compartiment, a vldu-
mal bine, al se tntrunte, al ae lnţeleagl
poate. „ Un film ln care oamenii alnt datl ~ ;r~~e~~~~u l~e fa~ig!~~~af..Îut'ă! · Uaalcl a aatulul 11 lntereaele boierilor nll regizorale.
Am plecat ln zori. Febrlll, cum o
supuşi unbr examene severe ln ceea ce rumat Dem. Rlduleacu şi Sebastian luga. E coloana vertebrali a tllmulul. cuno1cu1em de cu 1earl, echipa lncepuae
priveşte atitudinea lor ln relaţlUe prle· Papalanl - ln următoarele zile, ln alte Am clutat al tacem aenalblll p&lholoala
teneştl .,1 1ent1mentale.
i~i~ t10~1':ia ~t~caeţo~;~vlctt:O~~
1 complexl a colectlvltlţll, diferenţierile :l~e~0 ~af~iuallc:OdMt:f:~lr~~~~elt~a':efe:
= ~~,Â~~~~~arl pe doul planuri :
proreslonal şi Intim . Filmul nu are o
naru şt alţii.
Ştefan GEORGESCU
el acumularea progresivi a nemulţu-
fo~~o~uc~~;r:r'u~~nrl:~orfa~ntaneltatea, G. L.

15
https://biblioteca-digitala.ro
 SECVENŢE

do~~Jf~~d~~~'::11~~. ~f~î~·J ~':u1 ~~~,1~ ~~f~i

4 1

de moravuri dubioase (Claudlne Auger) e pe cale 14

~:t:: uJT.~1 ~:f :~:;ri'::rin~efi:,c:iut<~n~fl6TZ::~ff~l:
1 1

Scandalul trebuind eyltat cu orice preţ, domnul am·

buador (Paul Hub1cbmldt) cumplrl cu bani tlcerea
micii Intrigante. Aparenţele au roit aalyate, cariera
Importantului penonaJ nu are nimic de suferit, ,1
;~!\~ 1:t~~~~~ n!.lr~ ~!~.t~ ~f~ll"ln~~fe~rsoir,::
1

Albiu ,1 Peter Bemel11,nt realizatorii peliculei L4d11 .

Satouo Yamamoto, unul din veteranii clnemato·

grafiei Japoneze, toarte puţin cunoscut peste hotarele
EN~~! •;l:1e~e'~1:.~~~ ~1~ ~R~~\~1„~p~~e~u(v~~~
Carii.,. fdrd soare) , a realint de curlnd Vn binef4c4tor
public . Caracterul de 1atlrl vlrulentA porne,te chiar
~·a1ab~~~~A~~r~i::n~ 0~in d~~~r~.~:!d~W;:~~~:~
~~~~~~~iai:c ~~n~::'iudht'!;'~~lr~~!iuf 1 vfe'Wl"/l~1~~
1Au (lndrAgootlt Je ea) ,1 oe de1cotoro1eşte de flii 1ăl

SECVENŢE
Un mm pentru cel miel ca •L pentru cel mari, care· nelegitimi (care lncepuoerA •A-l deranjeze ln afaceri) .
nu se ruşlneazl al recunoascl faţl de el ln•ltl el, de
fapt, le tace plăcere 1A se retnttlneucl cu un basm de i~a~T.:1cceo~~1rt1~1 ro~'!~~!~~~~~· o"~~cfe\~~d~~;;.~
Fraţii Grimm: Regele Cioc de Stun:. Basmul a foit
onoreazll - suprem omagiu - cu celo mal !nalte
ecranizat la Deta, tn regla lui Walter Beci. Inter· medal ii . (to fotografie: Ayal<o Wakao ,1 So Yama·
preţl : Manfred Krug ,1 Karlo Ugow•il.
mura).

16

https://biblioteca-digitala.ro
 SECVENŢE INFORMATll

8!111aţje ditperal4 dar nu Hl"ioaa4, reallsat la

JlQnchen de regizorul american de origini ger-

=
mani OotUrled Relnhardt, flul lui llu Reln-
hardt, pare a fi un mm lntereeant. Subiectul:
f,:' fn~:M'fo~"':v1~t~~f .!1.:!:1~4:l 0
::
tncercat al le salveze cu paratuta dintr-un
... 100 dobortt de nu1,u. Dupl ce 1e lmprl-
n~e cu el, aamarlteanal ooatru nu 1e decide
al 1e dMParti ,1 le ucunde celor dol ntatort
Lui Zblgnlew KuzmlnskJ nu-l plac ..subiectele
uşoare". Ultimul 1llu lllm, Banda, atacă lntr-adevAr
~M::b:~~'. 'cito ar,',m~Jt.r: 11:„::ic::IT· 1!ul/!
tema dlrtclll a tinerilor delincvenţi. Eroul său, pen -
sionar al unei ,coli de corecţie , este un . caz• pentru ~!~~:d.~·v~:t1'i!i\':i'M~uU~u~':'?~\~U '.1n~
educatorll Iul. Se propune ca el, ş i alţll ca el , al !le efectiv, Iar Germania continui 11 fle luclatl.
~~lam~~i'n~~~a_'~~~~fie?aalunfr:bu;;e~a~t~=~· :eu :eg~~~
rlmtne de1chlsl - publicul e acela care trebuie sl-şi
:E::.~~1~u=~~~~~iu~B~~~fi1!~msÎ~~i~s{r z. Kuz -
• Realizatorul aovletlc Mlhall Romm lucreazl
ln prezent la filmul Faaclmlul ln acfndloata l"i
lum!n4 .• to cel de al treilea decenh1 de ca-
rter& regizorali m-am apucat li Îun Io 1cenl
~~ r~ c:r
J~n~i: "f:~!m1:!:~~l. de 1p~~u!:
explic de ce. Turntnd ultimul meu 711m 1 ziu
dintr-un cm, am meditat lndelung uupra pro-
blemelor pe care •I le puneau penona-
~le prlnctţ.ale, ln~lnerll atoml•U Gueev •I
'dl~~~~„ in~r~b~ln~es ~~ f:i~~~~i1 1 ,1°:/lf:r'::1 ~
1 0

menirii, despre mar~e cuceriri ale ttlJnţel,

deepre oine tl despre rlu. Din picate !nai,
doar o parte Infimi din aceete dlaeuţll a
aplrut pe ecrane. Reetul exl1tl sub forml de
note •• o cantitate de 1cene nerealizate.
Recitindu-ml notele, am lnceput al ml gin·
deec la trecutul recent al Europei. Am vizionat
~~1 ~~t~':P~f°d~.1fi:'ri~~~m~~1~a~1nA~mfo::
zguduit, ml-au revenit Iar Io memorie lucruri
aproape uitate. M-am totrebat de ce mmele
artistice tşl pierd de obicei cu vremea din vi-
goare, ln timp ce documentul cinematografic
ml ct,tlgl to timp o noul rorţl de expreele, devine
;tn
va ~~u~r:v~gf:t~~ii1f~ti°i~m' d.~~!1 d~!,;.~i:,u~'.
de drac un !llm-medltaţle, un documentar deepre
Io• aecolul XX, secolul celor mal matl cuceriri ale
10· •tllnţel, veacul ln care omenirea a IAcut progre1e
nemaiauzite dar Io acele"! timp a atins ,1
culmea barbariei. Fiimui no1tru nu va li un
eeeu Istoric, ci o anallzl a cauzelor care au
duo la Instaurarea fucl1mulul. Fiimul ooatrn
va li un avertisment. Germenii ruelomulul
mal perolatA. ,1 trebuie otlrplţl din vreme• .

• • La revedere, Gary Cooper• este titlul roma-

~~~u1~f~~~~~:~ell~~~a~~ro~~~ c~e~\:~r~~:;
de Idealuri. Cartea a aplrut •I tn Anglia ,1 Ame-
rica, aceuta din urmi achl•ltlontnd tl dreptul
de ada~tare clnemator.;&flci Actriţa a eua pen·
~ fr ~~m~~\S'.l emlnln este Jean Seberg,
.Pentru mine, a spus odata faimoasa stea a c111ema -
togra!ulul grec, Mellna Mercourl, sl Joc este un "flei&, 1 1
o pasiune, o necesitate . Cred el dacă n-&$ li !Olt actri·
rocită".
sau , tn orice caz, aş li !ost foarte neno-
ţii. aş fi murit,

Mellna Mercourl Joacă tnsl mereu . In ultlmul mm

pe care l-a Interpretat, Topkap!, actri ţa deţlne rolei
• Rl.apunzlnd unul gazetar, poetesa Klnou Drou-
~ărl:'o v~t~r~f.jJr 0r!.7u~°a\:1~fu~.':i~~'{ :!~~~
unei hoaţe Internaţionale de bijuterii care pune la la Parii: .Oarbo race parte dintr-un
actriţei,
cale mari lovituri de colecţii preţioase . Alţi membrii unlven perimat. Parei ar li Venus din Miio.
celebri al bandei pe care o organizează ş l o conduce: Ea nu e altceva declt con1acrarea unul via,
Maximilian Scbell , Peter Uotlnov, Atlm Tamlrotf.
~~ d ~c:î?i°:1:î~~~e ~~'1!:~~1::.~nr,Nd~~~~!i
1
. Regizorul furtului de la muzeul Toptapl din Istan-
bul : Julea DaS1ln . un muzeu:•
Care din cele doul e oare mal bltrlnl?

' • Marfa Callu va Juca lntr-un remake dupl

1 0
~':~iii1°~~ ·a~f.:f~~~~adc~~rc:; î~~ ~of:i
balerinei creat acum mulţi ani de Greta Garbo.
Numai el din motive ... obiective, danaatoarea
va 11 Io noua venlune clntlreaţi de operA .

• Premllle Academiei de cinema din Franţa:

Stelanla Sandrelll (~entru Seduodfi abandona14)
t::nt~ak~:f! 3:a..:~~ .:=:J :.'~'.,;amv~:
10

actrl\l francezi; Karele Premlu (Steaua de

Crlatal) atoat decernat filmului Doctorul SIY'an-
gelove •

• Klchel Bolll'Ond va reveni la comedia muzJcall

1
::1.'!.'z :~'tJ~1!'::,. fa'lnf.=~rii ~!n ·~t1e~!~~i
o pellcull lntltulatl lproTtsorlu) tnNm!re 14
Sainl-Tropei.Sceoarlu de Richard Balduccl eete
construit Io Jurul a patru ctntece de Charlee
O• Azoa„our •• evoci aventurile a patru 1urorl tl
le a unul ... fotograf.
rA
zi
or

r~I" Oenevl&ve Orad este una din noile otarlete ale cine-
11 matografului francez . to Jandarmul din Sa!nt-Tro·
1t pu ea deţine rolul fiicei unul Jandarm care vrea BA

SECVENŢE
). rad cu orice chip carleri şi care-l produce tatllul
ia cele mal neaşteptate tncurcAturt. lncurcăturl de loc
·I tragice, pini la urmă , de vreme ce rolul Jandarmului
le este Jucat de Louis de Fun&• ,1 regla fllmulul este
l· semnatl de cunoscutul autor de comedii cinematogra-
fice, Jean Glrault .

17

https://biblioteca-digitala.ro
 O ~!~!~1 ~~~~~:no epe~=~~~it~f~
Pasiunea de un ne obişnuit farmec, un tem-
perament prin excelenţă artistic,
un om pentru care totul în viaţă
cu ad e vărat unice. De obicei, de
la meşterul care-şi ţine cu străşni­
cie secretele, calfele „fură" totul.
De la cel care nu-şi ascunde ar-
mele, tainele, e mai greu să iei
tria lui Gologan: nori ireali, de
pămlnt şi cenuşă învăluie
de
coloana
ostaşi care merge spre nu se
ştie unde, capetele nu se disting
prin pîclă, apar nori, se trag în

mefterului a fost, este, va fi, filmul.

Inainte de a-i descifra imaginile
lnscrise pe peliculă, lui Gologan tre-
buie să-i vezi ochii. Sînt limpezi,
totul. Nimeni n-a luat îndeajuns
de la Gologan. Sau, orictt s-a luat,
a rămas aut de mult Incit cel je-
ceaţă, asemenea obsedanţilor flu-
turi repetaţi succesiv din P.înzele
lui Ţuculescu. Uvertura filmu lui
fuit e la fel de bogat şi el e mereu

~
naivi şi va~ nedumeriţi, ca ai
pr.imilor comici ai ecranului, de
o căldură cuceritoare, adolescen-
tini şi buni.
Acest om pe care insurecţia ar-
mată din august'44 1-a găsit cu
un aparat de filmat tn mîini, cel
care a fost printre lntemeietorii
noii noastre cinematografii şi a
cărui meserie au „furat-o" zeci de
tineri operatori, e de o calitate ome-
nească şi de o dăruire profesional ă
gata de drumuri noi, de severe
confruntări cu o artă ln necon-
tenită reîmprospătare.
Şi ce urmează acestui drum?
Urmează P/UJ.urea splnzuraţilor.
ln filmul în care e mult Rebreanu
Îi foarte mult Ciulei e cel puţin
a~e!~~i d~il~~l td~o ~~f~~ăl:~~inr~~
zonanţe plastice, e rodul unui efort
de creaţi e de mari proporţii. lncepu-
tul filmului prob e ază , singur, mă1es-
e asigurată astfel cu precizie şi
dramatism . Zeci de secvenţe slnt,
de asemenea, de mare frumuseţe:
distrugerea reflectoarelor, drumul
~;!n 1~tdB~~o~1a,1 u!r~~/~C:1'utinde-
li urăm lui Gologan încă multe
alte P/UJ.uri şi nădăjduim că - po-
trivit unei vechi dorin~i - i se
va încredinţa curind imaginea,
cit şi regia unui film care să SP.
p e treacă azi . . .

urel Samson e, credem, ln capacitate a aparatului de luat operatorul a evocat pe peliculă

Un virtuos A primul rind un raporter. E ln vederi (expresie ajunsă. la anacro-
modul său de a privi ş1 de a trans- nism) de a crea ambianţe poetice
figura o not! de precizie şi sobrie- · - lucru confundat ad esea cu poe-
uriaşa desfâşurare de forţe care a
fost greva minerilor şi ~rava evo-
care !n tonalităţi simbolice de alb,
• • •• tate duclnd firas e la remarca po- zia - Sam3on nu e fascinat de negru şi ce nuşiu, e, de cele mai
al 1mag1n11.„ trivit cil.reia acest lnzestrat ope- virtuţiile pur mecanice ale instru-
rator cinematografic e mai mult mente lor sale de creaţie, ci e pre-
multe ori , emoţionantă. In Lu-
peni 29, Aurel Samson a filmat
:t~~~Î~i~~'::â~~~Hr~~ ;~c::::l:ţiÎ~~
un virtuos al aparatului de fil- ocupat de redarea în primul rlnd a
mat şi un tehnician de mare rafi- senzaţiei de ~iaţd . El nu se com-
nament declt un poet al imaginii. plică uztnd de „clasice" fabule asupra muncitorilor şi ale înmor-
Ac easta nu înse amnă c ă la Aurel op 3ratoriceşti (cînd eroii se sărută mlntării victimelor, confirmau mă­
Samson poezia nu se face simţită. 11 filmezi sub vişini in floare etc.), estria operatoricească anunţată ln
El lşi cenzureaz ă însă cu atlta abi- ci înregistrează cu ochi numai în
litate pornirile lirice, tentaţiile aparenţă reci, realitatea peisa- f:t)aine~~~,~~ t (~earip;~~1t1~i~i
descriptiviste, Incit poezia - rea- jelor, mişcările omeneşti , mira- al Lupenilor, Samson a realizat
li!., autentică - transpare în fil- culoasele spectacole cotidiene. ali!.turi de regizorul (se pare prefe-
mele sale cu subtilitate, în urma Maxima ilu5trare a posibilită­ rat) Mircea Drăgan, imagini dra-
unui proces de decantare, de fi- ţilor lui Aurel Samson a fost fil- matice, încârcate cu un farmec as-
xare a emoţiilor. „Speriat" ca toţi mul Lupeni 29 pentru care a pri- pru, cu o densă atmosferă folclo-
bunii operatori, de neverosimila mit Premiul de Stat, film în care rică .

eş i „dificil" ( îşi îngă duie să
D
Poezie in aib ă. opinii care dep ăşesc a tri-
buţiil e directorului de imagine, se
amestecă peste to t , schimbi!., pro-
testează , dărlm ă et c.), Gore Io-
ta cu profunzime şi rapiditate me-
diului şi peisajelor a căror cerce-
~![: ~ol~fs~fceă H:u~~ ~~~~i~oFSt
1
de pelicula alb-negru) şi ritmici -
anticiplnd vigoarea epică a nara-
iunii, siluetele ciudate ale sonde-
1declt
or. Imaginea era acolo mai mult
o fidelărecompunere a a t-
mosferei; funcţional, ea tşi am-

alb-negru nescu e foar te căutat la Buftea.

Regizorii şi-l disput ă, asigurtndu-se
din capul locului de o imagine de
calitate, iar actorii , deşi „to rtu-
raţi" de acest om veşni c nemulţu­
mit, sftrşesc prin a-1 prefera 'i ei
operatorilor comozi ş1 ne inspir a ţ i
care, de la primul tur de mamve l ă ,
sttrnesc cu anticipare căscatul spec-
tatorilor.
Fiindcă Gore Ionescu e tipul crea-
torului dotat cu multiple calităţi,
identificat cu Piaţa filmului pe
care-l face, confundat cu actorii
şi maşiniştii. Dar şi cu semnata-
rul regiei. El e tipul de operator-
regizor. Să. vedem ce caracterizează
arta acestui foarte personal ope·
rator de film. Putinţa de a se adap·
t atea o rgani că a imaginilor -
to ate acestea l- au cu ndus la reu·
ş i tă pe Gore Ionescu ln pr imele
filme ale lui Ciulei (Erupţia şi
Valurik Dumirii) ş i Io două sem-
nate de Francisc Munteana (Ce-
ru l n-are gratii ş i La <>inta dra-
go&teî). Despre Furtuna ou prea
avem multe de spus .• "ici el o-a
avut, astfel Incit ne vom opri asu-
pra filmulu i cu care a debutat
auto'.111 PIUJ.urii spl.n.surafilor: E -
rupţia.
Vă amintip atmosfera micului
oră.şei petrolifer? Vă amintiţi pă ­
mlntul din jurul sondelor? Lut
galben lmb ibat cn ţiţei şi cu apă,
despicat de roţi fantaste , plesnit,
sflrtecat ca un crater lunar şi,
plifica sensurile , servind logicii
d esfi!.şur ă rii ep isoadelor, păstrlnd
o un itate de ritm şi ton ln ciuda
scenariului modest, dovedindu-se
lot t impul re alistă.
Atras de spectaculos, Gore Io-
nescu i zbuteşte însă mai ales ln
secve nţe cu doar clteva personaje,
cu decor simplu şi cu lumină pu-
ţ in ă {Cerul n-are gratii).
Lucrător pasionat al platoului,
lui Gore Ionescu nu i-a fost greu
să. se ală.ture lui Gopo, să-i tmpăr­
lllşească dorinţa de a realiza ...
bombe şi „nebunii" ln Harap Alb.
Este clipa să vedem ce-a rezul-
tat din această colaborare ...
Portrete de: G heorghe TO MOZ EI

THEODOR GRIGORIU PREZENŢE LA I

n ansamblu, muzicile realizate de Theodor Gri1oriu pentru film (amintim Erupţia, Codin, Lupeni 29, Pildurea sptnzuroiilor,
Î Neamul Şolmilreştilor) poartl puternic amprenta sensibilitlţii compozitorului, predispoziţia sa rmn ifestl pentru caracterul epic
amplu - echivalentul (filmic) ca funcţie cu planurile 1enerale largi. Posesor al unei temeinice tehnici de sim fon ist, Grigoriu reallzeazl
cu acea minuţie a probitlţii secvenţl de secvenţl sonori, ln construcţii muzicale temeinic elaborate. Muzica sa e mai puţin filmici
fn sensul contrapunctlrii ilustrative a ima1 ini i, ea este tnsl de o mare funcţionalitate dramnurg icl, conceputl fn lntregul unitlţii
peliculei. De aceea, chiar lipsita de aportul ima1 inii şi al textului, ea lşi plstreazl pe de-a-ntregu l fru m useţea sonori şi pre1nanţa
constrl~::ra~: ef~ifi~~bf:nn~inţ~~~1~f.ali!~!iunea sonor-muzicali dobtndeşte,de fapt, virtuţile
une i reale dimensiuni emoţionale.
Bun pslholo1, bun componist, Gri,oriu nu urmlreşte cu str i cteţe rigidl un paralelism al vizualu lui cu auditivul. Atunci clnd crede
de cuviinţl, el deaaJeazl culminaţiile muzicale de cele strict filmice, contribuind lntr-un fel la permanenta vehiculare a puncte-
lor paroxistice, ceea ce conferi - deopotrivi ima1in ii ş i sonorului - un dinamism accelerat. Realizat orul f ilmului Codin, cineastul
:~~c:z .~~~·!.câ~~i .~x~:e~p~:t~.(n::~:~c~~~~:~~~~:ţf ~o~udi~h~~~~rri ~ri~:;i~.a~~b~~~~~ ;~~·-,~~.'. ~t~~:~~a~li;;st~~o~~em raz~~·~:~~
muzical". Ne amintim desi1ur şi acum cu lnfiorare ş i emoţ i e secvenţele furgoanelor clrlnd cadavre le holericilor, forţa tulburltoare ,
intens-dramatici, ritmul complex, contradictoriu sau obst inat al acelor pagini muzicale int ru t otul remarcabile.

18

https://biblioteca-digitala.ro
-, de
oana
u se
;ting
g în
PREGĂTIRI PENTRU

"Jl"Jll/l 1
flu-
1zele
tului
e şi
stnt,
;eţe:
imul Interviu cu
:nde- Eugen
iuite - Care srnt principalele direcţii de preocup<Jri ale Stu-
dioului Bucureşti la oro octuald 7
lui, aţi putea vorbi deja de c1teva nume de scriitori sau t itluri
de scenarii pentru viitorul apropiat?
MANDRIC,
. po-
i se - Slnt trei. Prima este ridicarea stachetei pentru cali- - Contăm pe sprijinul unor scriitori ca Zaharia Stancu, directo r
tatea scenariilor ln general. Vrem ca şi cea mai lipsită de Titus Popovici, Eugen Barbu, Aurel Baranga, Paul Everac,
nea,
pretenţii comedioară muzical-coregrafică să se situeze la Dan Deşliu; contăm 11e o colaborare pe care am dori-o general al
ă S<l

-
imediată cu Marin Preda. Nu dăm aici numele acelor scriitori
un nivel intelectual şi de cultură deasupra mediei producţiei
noastre din 1964. care lucrează efectiv în studioul nostru, dar o parte i mpor-
Studio ul ul
- Ce mljlooce vizaţi pentru un asemenea obiectiv 7 tantă a nădejdilor noastre se sprijină pe ei; de asemenea pe
generaţ i a tlnără de prozatori, reprezentatl din punctul
Bucura•tl
- Chiar dacă ar suna paradoxal, ce i care vor trebui să
fie autorii morali ai unei asemenea ridicări de stachetă slnt nostru de vedere mai ales de Fănuş Neagu, Constantin
Ţoiu, Nicolae Velea şi alţii . Probabil că sprijin dinafară -
regizorii. Ne propunem ca regizorii să-ş i caute scriitorii,
şi numai în măsura în care noi înşine ne vom lmbunătăţi
1lă să-i stlrnească pe cei mai importanţi dintre ei şi să provoace
scrierea de scenarii de bună calitate. ln privinţa autorilor metodele de muncă - vom reuşi să obţinem . Slnt de lnvins
şi anumite rezistenţe şi inerţii chiar ln rlndurile noastre .
70· cu care vrem să lucrăm şi pe care li recomandăm regizorilor,
este de spus următorul lucru: sîntem pentru creşterea Nu toţi realizatorii de filme se despart cu zlmbetul pe buze
lb,
viitoarelor talente scriitoriceşti care s-au născut sau se vor de perioadele anterioare cuceririi Daciei Minor de către
1ai romani.
,u- naşte în viitorul apropiat , dar totodată şi mai ales pentru
colaborarea cu seri itori i care oferă cele mai certe garanţii. - Care or fi o treia direcţie de preocupdrl 7
at - A treia d irecţ i e de preocupări Tn r idicarea nivelului
1Ie Vrem „să atacăm " floarea Academiei R. P. R. şi floarea Uniunii
Scriitorilor. de profesional itate pe platouri le noastre ş i obţinerea unor
or
~;~e :~~~i~i:ins\~~ ~!~~~~~~~~i~e~i t~~~~i,:d~jâan~;col~oc~~~~i~~!I ·
1 1
tr- - S-or putea sd opord riscul unei literaturizdri o scena- ·
ă­ riilor 7 ţie al cărei regizor e ste Rene Cla ir ; îl vom avea curlnd ln
ln - Sînt de părere că chiar dacă o să „literaturizăm" ţară pe Christian Jaque ; împreună cu o societate italiană,
'li· puţin scenariile, în faza actuală n-o să avem ce pierde, pen- sîntem pe cale să punem la punct turnarea filmului Baltagul,
.el tru că literatura înseamnă cultură şi preferăm să facem în reg ia lu i Liviu Ciulei ş i cu participare artistică - la sce-
at cultură , chiar dacă „literaturizăm", declt să plutim undeva nariu şi interpretare - i taliană ; vom real iza o coproducţ i e
'e- sub nivelul dorit . româno-s ovi et ică, în regia lu i Francisc Munteanu. Facem
a- - Vd glndiţi ln primul rtnd la ecranizarea unor lucrdri eforturi să găsim no i posibil ităţi de coproducţ i e . Din acest
tS· literare deja publicate sau la scrierea unor scenarii originale, punct de vedere, aş vrea să închei cu aceea că dintre toate

-
o- special pentru film 7 artele , cinematograf ia este cea mai internaţională şi dezvol-
- Mă gîndesc mai ales la scrierea unor scenarii anume tarea unei şcol i naţionale de film nu poate fi concepută !n
pentru ecran; dar aceasta nu exclude ecran izarea unor valo- condiţi i de izolare; izolarea nu duce la şcoa lă naţională, ci
roase lucrări literare de actualitate - şi cu aceasta ne-am la provincia lism .
apropiat de al doilea ob iectiv principal al nostru : promovarea - Chior docd aceasta n-or intra tn atribuţille studlavlui,
preponderentă a tematicii de actualitate . ce credeţ i cd ar trebui fdcut pentru sporirea numd rvlu i ş i
- Nu slnteţi, se pare, printre cei care cred cd cinemato- ridicarea colificdrii regizorilor noştri de film 7
a- grafia trebuie sll aştepte co literaturo sd devind foarte bogotll :-- Avem nevoie, dată fiind producţ i a sporiU ş i exigen-
e- ln tematica de actualitate şi abia dup<i aceea„ . ţele noi, ca activul de regizori să fie lntărit cu oameni care
lt - Cinematografia, care este o artă colectivă, n-are nici vin din teatru . Dacă vrem să bată un vlnt de cultură mai
t- un motiv să aştepte succesele I iteraturi i sau ale altor arte, intens Tn cinematograf ia noastră, trebuie să ne adresăm
n- ca să promoveze valori artistice legate de actualitate. Stu- neapărat regizorilor de teatru, mai ales celor di n generaţia
:ii dioul poate coordona ideea unui scriitor cu intuiţiile unui tlnără, care au demonstrat că sînt ln stăplnirea unu i talent
td reg izor , trecute prin pana unui foarte bun dialoghist „. Nu şi a unei pregătiri cultural-profesionale adecvate; să le
la e Tn asta nici o inadvertenţă, n ici o ingerinţă faţă de natura asigurăm, prin mijloace diverse, condiţ ii de calificare !n
;e arte i. ln literatură, dacă sîn t trei care lucrează la o carte e ceea ce ţine de specificul cinematografic. lncă Tn anul acesta,
prea mult ; ln cinematografi e , cînd lucrează şase oameni ca vor începe să lucreze în stud ioul nostru, mai lntli !nvăţlnd
O· să transfor me o idee lntr-un scenariu de film, este foarte şi apoi realizînd filme, Valeriu Moisescu de la Teatrul Nottara
ln bine, aşa cum o arau practica succesel or mondiale. şi Davi d Esrig de la Teatrul de Comedie. \I invitlm şi pe
e, - Studiou / lşl asumll ln modul acesta un dublu risc : ln această cale pe Lucian Giurchescu să poftească Intre noi.
U· loc sd porneascd de la lucrdri deja publicate, so/icitd scrierea - Şi pentru viitor?
unor lucrdri special pentru ecran - şi anume nu orice fel - Salutăm cu entuziasm e xistenţa unui inst itut de lnvă-
li, de lucrdrl, ci unele strlns egate e oct olitote. Se pare cd ero ţăm!ntsuperior cu o facultate de cinematograf ie. Există
apo i la noi ln studio un număr de tineri absolvenţ i care au
~~~t ';,~~i~~m~0du c~:t~~l~ll. .edeec~~ izs~~~~~1 li~~:;
lU
r- C e s!a făcut . st~diil~ t n regie şi care au experienţa fii ! rilor. Ei
dublu risc - şi lncd ln cond · e crcş:er : prod q:e; de filme 7 vor f 1 .a 1u taţ1 să se dezvo lte , la început pri ncr ed inţarea
b. unor filme de scurt metraj . Vom încerca sl realizăm, mai
- ln legătură cu riscul acesu. C- • · , e ~ 1că de I p să nu
1)- ales cu tineretul, filme de televiz" e. Şi I fel I acesta,
intre în pădure şi ln nic i u caz· - rector ge e .
prod c!n~ ~ai mul_t.şi mai divers, o ob 1 e o sporire a
- Deşi o trecut foarte p ăr lui ş1 o cal1f1care s perioară a rearzatorilor noştri.
gentd o sarcinilor spo rite ole nJ
El pentru o orientare justll ş1 ope~ Val . S.

FESTIVAL DUMITRU CAPOIANU

olaborarea c.-poZ" or lw1 c cea ce a sa~.ea ar. I sa~ a zecea muză) este i nseparabilă de personalitatea artistici a ree izorulu i
C Ion Popesc. Go:>0 , prec um ş de efort ul (s ;it>Sta-~ } al g•nerul ui de sunet Dan Ionescu : Scurtd Istorie, 7 arte, Homo sapiens.
Alo, oia I P~ s~·e L nd - slnt dovez • d tre ce e :na e oe e te .
Pe cî t ce -oderat se arată Capo1an ~ crea· a sas ~fon i că, pe atlt de efervescent se dovedeşte Tn muzica de film.
lmag ea c ematograf1cl i-a perm ·s co poz. tor lui să pract ice . sub toate aspectele, experimentul sonor: valor ifidndu-1 ,
cel mai adesea, la ~ax um - Capoianu a reuş it astfel să realizeze acea pelicull sonori care sl intereseze, sl captiveze Intens spect•-
tor ul prin stri crea extremi a exprimări i, stră i ni de orice urmă de eclectism. De aceea muzica sa Cite poate (compartndu-se cu a

~!fr~~~~ ~~m~ ~rde~~~m~~i!~~~c~~ c~~~7~ue~?p~~~mf~~~:~;~ţ!'::~~~~l.~~:~!iz~blf~c~~~l:~~~~c~ ·~:1:~~r'~o-;;o:!, :,!!~~~

litat ea maximi n fu cţ i e de situaţ i ile scenariulu i ş i i mag inii.
ln pl us, caracterul foarte contemporan al mqloacelor ut ilizate (de la tehnica pointilistl ptnl la brultlsmul cu efecte cvaslcon-
crete - reali nte cu 1 strumentele de pe rc uţie - ln mani era~ui Edear Varltse şi sonorizarea amplu reverberatl a vocii omenefti)
valor if i că real fr u useţea - si mpli - a simbolurilor metaforice cu care opereazl filmele lui Gopo.
lată suficiente arg u mente, cred, pent ru ca evo l uţi a recentulu i Harap Alb tn cadrul Festivalului de la Mamaia şi, implicit ,
audierea muzici seme ce D . m itr u Capoianu s l fie a~teptatl cu leeitim interes

Costin MIEREANU

https://biblioteca-digitala.ro
 • vas - dă tot timpul impresia de
cronica FORMAREA
I
filmului URUI MIT
STRĂIN
AMERICA, AMERICA I...
America , America! ... e un film
conr~:i;ie~ci:feţ\ a°:~~~~J~· ~:;:t~
nu slnt ale autorului. „Mă numesc
Elia Kazan. Slnt grec prin slnge,
turc prin naştere şi american pentru
că unchiul meu a făcut o călătorie"
AMERICA spune textul introductiv. Dar Elia
Kazan s-a născut ln 1909 şi lntlm-
AMERICA! plările filmului slnt situate la
lncrucişarea celor două secole. Fap-
tele nu-i aparţin lui Kazan ln a-
ceastă primă naraţiune - se vor-
beşte de o trilogie - dar tonul e
de confesiune, cu subtext adesea
liric. Poate că, aşa cum presupune
un critic francez, povestea unui
personaJ oscillnd Intre comf'romis
şi demnitate se referă implicit şi la
b~i~f:M'.l~~l~~ ~;!a~n ~~:afu:
o operă şi o existenţă brăzdată de
contradicţii. Actor şi i:egizor de
teatru, s-a făcut cunoscut tn ci-
nematograf după ultimul ră zboi cu
Un arbore creşte tn Brooklin, ecra-
nizarea unui roman cunoscut. L-au
OLIVER scos apoi tn relief prin lndrăzneala
mesajului cu accente dure de cri-
TWIST tică socială şi politică - şi prin
energia stilului care refUza cali-
grafia şi dulcegăriile . Alte ctteva
filme: Boomerang, Panicii pe stradă,
Un tramPai numit dorinţlf şi Baby
Doll - cele două din urmă după
scenarii de Tennesseee Williams,
Viva Zapata şi La Ml de paradis
(după Steinbeck) , ln port şi O falii
ln mulţime. Intre timp, bio~afia
lui Kazan a cunoscut tn timpul
mac-carthysmului şi episodul la-
DE DOI mentabil al renegării . De aici
şi un anumit ton de amărăciune, de
BANI dezabuzare care străbate tn filmele
mai recente.
VIOLETE Caracterul personal, de mărturi­
sire - făcută prin intermediul unui
alt personaj de care se simte aproa-
pe - e subliniat şi de faptul că
regizorul care a lucrat anterior mai
mult ecranizări, e autor.ul scena-
riului realizat după un roman pro-
priu .
BINE Amenta, Americal... e filmul for-
mării unui mit. Energia eroului
ATI - Stavros - se concentrează spre
un sin~ ţel. S-ar putea face ana-
VENIT! logii literare cu diverse personaje
de ambiţioşi şi arivişti, dar ast-
fel de analogii ar fi forţate, s-ar
referi la o categorie prea largă .
Stavros nu e un ambiţios oarecare,
ci un om care, ln căutarea demnită­
ţii, tn apărarea condiţiei lui uma-
ne ameninţate se agaţă de un mit,
visează la un iluzoriu „pămlnt al
!~~~~~!11lr:~~1 Ni~u}~r~ee ~[ri~i~;~~
„Thalassa, thalassa" - cu care „cei
zece mii" tnfăţişaţi de Xenofon
s-au apropiat de mare. Verificarea
mitului nu apare ln acest film care
FIUL se tncheie cu operaţiile de$tul de
brutale ale autorităţilor de emi-
CĂPITANULUI grare şi cu „americanizarea" ra-
pidă a numelui eroului de către
BLOOD ofiterul controlor. FilmUI cuprinde
tnsl zbaterea lui Stavros spre
ţintă - recăderile şi concesiile.
La tnceput e năzuinţa spre dem-
nitate. Stavros lti trăieşte adoles-
cent tn ultimele decenii ale impe-
riului turc de~agregat anacronic,
dar continutnd a se baza pe teroare
şi pe bunul plac. Se tmprletene,te
cu armenii persecutaţi , asistă la
AVAMCllOHICA ' măcelărirea acestora. tn civtarea
demnităţii, refuză pseudosoluţia
ZIDUL ÎNALT tatălui său care !şi justifică umi-
20
https://biblioteca-digitala.ro
linţa - temenelele făcute stăplni ­
lor - afirmlnd că a reuşit să-şi
păstreze intactă onoarea lăuntrică.
Stavros trăieşte tncordat, cu din-
ţii strlnşi. Plnă la urmă , sfatul fa-
miliei socoteşte mai prudent să-l
trimită la Constantinopol pentru
a tncerca să ajungă de acolo ln Ame-
rica.
Sensul amar al filmului se de~­
r.rinde din contrastul Intre lndlr-
Jirea adolescentului cu spinarea
dreaptă şi concesiile di.n ,c~ ln ce
mai grave pe care va f1 s1ht să le
facă , ca un Gil Blas mai dramatic,
~~l~u~e m;~euc~~~el~~tl~n l~::!oni~Î
aduce tn cale li jefuieşte ~e tot ceea
ce li dăruie familia la plecare. E
jefuit apoi de o prostituată, ne-
dreptăţit de judecător . ln toată
această parte, filmul are volubi-
litatea, culorile şi tonul unei po-
vestiri orientale .
Lecţiile acestea sporesc îndir-
jirea cu care Stav~os, _acum. fără
mijloace, caută să-ş1 atingă Jmta.
S-a adăugat la vechea reven icare
a demnităţii şi sentimentul răs­
punderii faţă de ai lui. De aceea
episodul ln care Stavros se amestecă
lntr-o revoltă şi e pe cale să fie
ucis tn represiune, e fără urmări.
Stavros nu are structură de răz­
vrătit autentic. Mitul de care se
cramponează f resupune salvare
doar pentru e şi_ ai . lui. Vif!-ţa li
propune comprom1sur1 progresive pe
care le acceptA. cu ezitări tot mai
scurte. E gata să se căsătorească cu
o fată urltll. şi bogată căreia li
ascunde o vreme planurile lui de
călătorie şi li dă iluzia că va deveni
şi el un bogat şi gras negustor de
covoare, că tşi va face siesta tn
mijlocul familiei pline de respect.
Cinismul lui nu e lncă destul de
rodat. Bunătatea d ezar mantă a
logonicii tJ sileşte să mărturisească
adevărul. Mai tlrziu tnsă, pe vas,
va deveni tntreţinutul unei ameri-
cane bogate . Iar ultimul pas li
face cu sacrificiul unui prieten,
care a nutrit acelaşi vis, !şi dă
seama că tuberculoza li face impo-
sibilă tnlăptuirea, se sinucide ş1 li
lasă moştenire lui Stavros actele
lui.
Filmul acesta, care plăsmuieşte
un caracter memorabil şi relnvie
o lume este artistic foarte convin-
gător . Reuşita principal1i !m i pare
a fi felul tn care naraţiunea cine-
matografică se păstrează tot tim-
pul la o temperatură !naltă, trece
de la patetism la violenţă ori la
sarcasm - şi minus ctteva rare
clipe, cum slnt unele scene de pe
Naufragiaţi al soarte i leglndu-se de ultimul pal : Ameri ca.
densitate şi de autentic. Contri-
buie probabil la această autentici-
tate şi faptul că filmările s-au fă­
cut efectiv ln regiunile tn care e
h\~a:: :!ic~;:~:·a~~~u,~imş/~a~~~
producţiilor , asemenea filmări la
faţa locului slnt cele mai uşor de
realizat şi că ele n-au putut lmpie-
dica multe pelicule de mina a treia
să pară false. ln asemenea cazuri,
lipsa adevărului uman transformă
cadrul real ln carton. 1n filmul lui
Kazan culorile aprinse, tnttmplă­
rile care au analogii cu cele ale
basmului - băiatul plecat de a-
casă cu toată averea familiei să-şi
tncerce norocul - evită orienta-
lismul artificial. E o calitate care
aminteşte de proza lui Panait Is-
!~~~kÎi i!W!t~~!a~r~~t~i ~:r:~l
indicat să ecranizeze cărţilemare­
lui nostru povestitor.
Cronica lui Fr.ancois Weyergans
(Cahiers du Cinema, nr. 158/
196~) e mai mult declt elogioasă
- ca, de altfel, majoritatea co-
mentariilor critice - dar vorbeşte
de „latura cam solemnă a filmului.
despre „ceea ce li dă o înfăţişare
cam bătrlnicioasă (un air vieillot").
Ceva mai departe, Weyergans afir-
f:~o c!p[ief~~o~~ ·:P:~~ea!~toS!t~:
„Dei:nodat" ln raport cu ce? Dacă
printr-o dogmatizare răsturnată,
bll8 i~T~;C:tt;:ft~t~~ic~~:!t\v~ si~
0
multor filme din „noul val" şi
drept unicul ton suportabil bla-
zarea sau măcar relatarea neutră,
America, America! ... poate apă­
rea desuet. Demn de remarcat este
tocmai că filmul lui Kazan a refu-
zat emfaza, dar nu s-a ferit de
monumentalitate, că e atent la
detaliul de cadru şi la detaliul de
mimică. De aceea atltea scene
citabile, 1n special cele de masă;
populaţia armeană asediată ln
biserica tn flăcări , represiunea răs­
coalei şi aruncarea tn mare a ca-
davrelor celor executaţi. De aici
şi reuşita satirică pe care o repre-
zintă toate scenele din familia
logodnicei de la Constantinopol.
Ar mai fi de subliniat ceea ce
obţine Kazan de la actori. Nu ştiu
dacll. Stathis Giallelis care 1-a
creat pe Stavros, e un tlnăr actor
sau un non-profesionist de felul
celor lansaţi pe ecran de neo-
realişti uneori pentru un singur
film. Dar lipsa oricărei disonanţe
tn întruchiparea unui personaj com-
plex, ca şi adevărul expresiv al
figuraţiei stnt, tn primul rlnd,
realizări ale regiei.
America, America! ... nu inovează
artistic , o un produs al maturităţii
şi experienţei. Meşteşugul neobiş­
nuit pe care li presupune se face
uitat şi eşti tndemnat să-l discuţi
tn termeni simpli ai mărturisirilor
şi ai că ldurii omeneşti. E poate
meritul principal al filmului.
Sllvlan IOSIFESCU

„ Un copil pt!11rlu , cu o foarte strimtă clrcumferinţi a pieptului dar avind în acel
piept o Inimi foarte dîrzi".
I OLIVER
TWIST
R ~tte~f~1 ~~ ~ 0r'!1ffe~~:r t~~~~
istorie sufletească a ţăr ii sale.
Dickens este toată Englitera, cu
ce britanicul arată , cu ce brita-
nicul ascunde.
lir~~ntit~~!~~ia s~~!r~o!~:1~~=
ririi normande este de un lirism
exploziv. Cei şaizeci de mii de
cuceritori normanzi au făcut , mo-
mentan, să tacă ln sufletul celor
clteva zeci de milioane de saxoni
cîntecele strămoşeşti. Invadator ii
au venit cu o literatură latinizant ă,
străină inimilor băştinaşe . Dar
sufletul vechi german nu murea .
După cincisute de ani el renaşte,
~z~;~~!:~e~Ef ~:~!c:~ev~rit~kÎ
să se simtă din nou britanici, să
se scalde din nou ln lirismul lor
germanic ancestral.
A doua resurecţie a scumpelor
atavisme a fost Dickens.
Poezia din timpul thanilor scan-
dinavi apăsa mai ales pe curaj,
lealitate, fidelitate, respectul fe-
meii, egală cu bărbatul, recepta-
col nu de pasiune frenetică , c1 de
tandreţe durabilă. Dickens apasă
mai ales pe bunll.tatea trezită ln
noi de suferinţele unui copil. „Este
nimica să trăieşti; este puţin
lucru să fii puternic, învăţat, ilUs-
tru ; şi nu este deajuns să fii folo-
sitor. Numai acela poate zice că
a trăit, că este om, care a pltns
Ia amintirea unei fapte bune, a
unei binefaceri săvtrşite sau pri-
mite . Feriţi-vă să jigniţi sufletele
delicate care Infloresc în toate stra-
turile omeneşti , sub toate hainele,
la toate vtrstele" . Acesta este fon-
dul gtndir ii lui Dickens. Să nu ne
mire deci că scriitorul englez care
pune degetul pe sensibilităţil e O·
fensate sau lngropate sub o educaţie
formală şi sub instituţii naţio­
nale de faţadă ; scriitorul englez
care scormoneşte ln fundurile in-
time ale sufletului britanic, acela
- zice un critic francez - devine
pe Ioc, stăptn peste toate inimile.
Ca Dickens .
Dintre toate romanele sale, „Oli-
ver Twisl" e acela care Lrezeşte
fn citit-0r bunătatea nu zic cu cea
mai matt tărie, ci, oarecum, cu
eicl ·ivitate. In alte romane gă­
siJn mulţime de alte lucruri: o
satiră feroce a aristocraţiei, sau
un aspru rechititoriu cont ra spiri-
tului toresc, sau contra făţă r­
niciei puritane, sau cont ra !n-
ării scrobite. In multe romane
· o exaltare a v ir tuţiilor o-
mului din popor. In to ate romanele
lui Dikens găsim o sumedenie de
personaje comice, care !şi exprimă
cu o · oasă solemnitate ră-
ceala elească şi ferocitatea mo-
rală . Asemenea elemente tipic dic-
kensi li ln ~Oliver Twist" ,
dacă nu cu ..-trşin, tn tot cazul
mai mul din oricare alt ro-
man. C a ee. poate, este un avan-
taj pentru au orii de ecranizări.
Realiza oni.I filmului englez Oli-
Per Twt cţi e rCineguild")
este David Lean, un veteran al
cinemat af lui di ensian. El a
făcu t icolas. ·îdldy şi M arile
Speranţe (care au ni.lat şi la noi ,
după cum au mai ni.la .,.i alte admi-
rab ile opere de ale lui: Scurtd
lntLlnire, Spirital, la S011Îciul cui
stntem) . El nu ai cil. n-a am-
plificat „Oliver - • elemente
dickensiene luate d . aJ e romane,
dar ş i din roman a · · to mul-
ţ ime de lucruri i b . a fli.cut), o
seri e de coincid ţe melodrama-
tice la modA pe acea ..-reme. In-
suş i Dikens, la capi oluJ St scria,
mul ţumit: ~ a , o ră , o
m amă, c · 1p şi pi u i tn a-
ceeaşi unică clip1. David Lean a
atenuat mul filmul sll.u, aceste
!f=
demodate h ·pocus-uri ale soar-
tei. Aşa , de pildă , in film nu se
~ci~~.tlln1~f~fi~:.a~=~~
sonaj foarte important tn roman.
In schimb, regizorul a păstrat (şi
iarăşi bine a făcut) caracterul
de roman poliţist. Acest gen lite-
rar tocmai atunci se năşte a , avtnd
ca părinţi iluştri pe De Foe, Fiel-
ding, Byron, Whitehead (curent ul
se numeşte „The _ ewgate School of
Fiction"). Un critic chiar num eşte
https://biblioteca-digitala.ro
povestea lui Oliver Twist: „a
good murderous melodrama", adică
nez~Îtr!f.ă :îe:~~t;~ri „~~~~l§~ş~
„drojdiei societăţii", „the under-
grounds", „le milieu", „Ies bas-
fonds", este ceva foarte fotogenic,
atlt din punct de vedere portre-
tistic, cit şi scenografic. Aici Lean
a avut un colaborator de mare
talent pentru desenele şi machetele
decorurilor : pe John Bryan. De
aceea strlizile Londrei, interioarele
vizuinelor de delicvenţi, taver-
nele de apaşi, toate acestea slnt
de o frumuseţe plastică netnchipuită
şi mutrele patibulare, contorsio-
nate ln grimase strlmbe, sint ex-
trem de picturale.
Apoi , alături de Oliver, care este
o fiinţă angelică, ni se arafă şi
~~{~;~~!~ 1f~:':rpe:e\e: ttt~~~
Newby), adolescent hoţ de buzu-
nare, denunţătorul care provoacă
asasinarea frumoasei Nancy, pros-
tituata în care răbufneşte un nobil
~~r~:~r d~~r~f~!~e c~e~tr1?m~]Ji~
vieţii ei, vrea să-l scape (inter-
preta este fermecătoarea Kay Wal·
sh, soţia lui David Lean , actriţă
lnc ă de la vlrsta de 10 ani) .
Aproape un an s-a căutat un co-
pil potrivit pentru rolul lui Oliver:
„un copil pirpiriu şi cu foarte
strtmtă circumfe rinţă a pieptului,
dar avtnd ln acel pi ept o inim ă
foarte dlrză" - cum îl descrie Dic-
kens. Protagonistul a fost găs i t
din tnttmp lare. Unul din directo-
DE DOI BANI
I
VIOLETE
A c~Y!~c1~dtra~~~~i~c1~~~i~i:::
ca ln cazul acestor „violete" mi-
nuscule, dar nu lipsite de o anu-
me graţie şi parfum .
Detaşată de motivele poetice care
străbat opera marelui dramaturg,
această peliculă firavă, discretă,
uşor desuetă, tratată cinematogra-
fic lntr-un stil liric neorealist de
coloratură galică amintind An-
toine şi Antoinette, rezistă cu greu
analizei. Dar nu trebuie uitat -
strălucitorul autor lucid şi amar
: \~i "!:1~:f t'ii~/!~~\T~~~~~i~1
1 ajunge s-o părăsească el lntli, pen-
părinte spiritual al bravei Therese
(„Sălbatica") şi al nefericitei Euri-
dice, al Isabellei inocente avtnd ca
suprem ideal să lmbătrlnească ală­
turi de cel drag ori al Jeanettel
romanţioase oficiind naiv pe al-
tarul amorului. Un fel de Cocteau
mai terestru cu fantezii strunite
- ori mai precis stlrnite - de
lntlmplări banale, cotidiene. As-
piraţiile tinereţii spre puritate,
dragoste fără compromisuri, viaţa
în tot ce are ea frust , armonios, ln-
ţelept, ln Impii.care cu vtrsta, în
decenţa ei - teme clasice la care
revine dramaturgul modern - se
regăsesc şi ln această măruntă po-
veste eroică. Eroică prin compor-
tamentul curajos şi integru al
micii florărese ce-şi consumă demn
şi decent prima dezamăgire tn
dragoste fără să se lamenteze ca la
operetă ori să- şi şantajeze iubitul
laş cu aruncarea tn Sena. Fata e
clnd timidă , ctnd tndră zneaţă ptnă
~~sc~~ţienţă~P~ii~~:f:; or~nt!~~~:i
ei atrăgător compensează banali-
tăţile intrigii dramatice, sordidita-
tea peisajului uman înconjurător.
Voit sordid ca să contrasteze cu
generozitatea, energia morală a
firavei parizjene (care înghite zil-
rii de distribuţie actoricească a
companiei producătoare (Rank) se
afla la Hampstead in vizită la un
prieten, critic de filme. Seara, co·
piii gazdei li s,Pun noapte bună.
Printre ei, micul John Howard
~:~i!~a~t ~!rt~~b~~t~~t~ 211v:~
Twist.
ln acest film lnclntător reln-
tllnim pe un veteran al ecranului,
Henry Stephenson, P.e care l-am
văzut tn zeci de filme ( Re"olta
de pe Bounty, Femeia cu 'ptlrul
;j{:le)~lisabeth ,i Essex ~i multe
Urmăririle noaptea, cu torţe, slnt
de o frumuseţe plastică nelnchi-
puită . Si ln genere, toată decoraţia
răspunde perfect unei trăsături
caracteristice a lui Dikens. La el,
spun criticii, obiectele seamănă cu
personajele, cu starea sufletească
a acestora ln momentul clnd acele
obiecte le tmprejmuiesc. Dickens
descrie qbiectele nu cu conştiincio ­
zitate11- minuţioasă şi instructivă
de baedeker turistic, sau de manual
de geografie. Şi nici ca un ,Poet
îmbătat de fr11.museţe a naturÎI vii
şi moarte. Ci ca un simplu om care
vede ln fiecare lucru ceva care sea-
mănă cu o mişcare omenească. A-
ceastă căsătorie obiect-viaţă, lu-
cru-eveniment sufletesc e ceva foar-
te original. Şi , lntlmplător ceva
extrem de cinematografic. Pe care
echipa Lean-Bryan l-a folosit cu o
mare iscusinţă .
O. I. SUCHIAHU
nic o gură de oţet ca să-şi prelun-
gească convalescenţa tn provincie,
Ia o rudă tnstărită, care are un
vecin, un băiat de care ... etc, etc).
Peripeţiile slnt naive, concluziile
slnt naive, dar nepretenţioase ,
moralizatoare, ceea ce Ie dă un aer
decent şi natural, convingător.
O binevoitoare ironie salvează ades
dramoleta de dezastru. Anouilh
repune ln drepturi sentimentele
nobile alterate de „melo" . Julieta
modernă !şi va dispreţui seducă·
torul, „fils-a-papa" care nu va
tru că li părăseşte ea, lucidă, clnd
lşi dă seama ce ridicol şi irespon-
sabil e domnişorul cu studh de
violoncel. Fata nu devine deş­
teaptă şi femeie, declt acum, duP,ă
ce „nu se mai teme de bărbaţi".
Pentru că i-a cunoscut, i-a lncon-
jurat de ridicol. In trei situaţii
subtil creionate, trei bărbaţi se
compromit lamentabil : tentativa
de viol a bătrlnului libidinos,
sancţionat printr-o sincopă car-
diacă; bllbliala explicaţiei lui Ro-
~:;t~i~~-~ale~e o"E:fa~~ ~~::~ă~t
ln timp ce fata lncearcă să-i spună
că va deveni curlnd el însuşi tată;
revolta de sub plapuma cu volane
a fratelui florăresei, proaspăt tntre-
}~~~~ctn~ să~~~z~~~~~ee:S~ăm~~ci 1:~
0
suşi şi surioarei ce „demnă" viaţă
tihnită duce tn pijamaua de mă­
tase.
Anouilh admiră curajul coti-
dian al femeii: pe stradă, acostată
de moşnegi onctuoşi, acasă, zbă­
tlndu-se singură Intre notele de
plată a l{azului şi utima pereche
de ciorapi deşiraţi, la slujbă, şan­
tajată de patroni pofticioşi, ori
rezistlnd - şi mai dificil - pro-
priilor slăbiciuni.
21
 I
Dany Robin, pe atunci {ln 1951
clnd s-a realizat filmul) o adoles-
centă fragilă dar cu nerv, contu-

rează personajul din semitonuri.
O schiţează pe eroină discret, cu
~~\l~ă~i ~t~ic lot~~~~r· d:r:~:J
şi nelndurătoare, copil tn care se
trezeşte treptat, dureros dar
elibera-
tor de complexe - femeia. Are
umor , uneori incisiv, picant şi
infantil ca Zazie (ln metro). Alte-
ori e o ingenuă uşor perversă care
lşi arată danteluţele pantalonaşi­
lor bătrtnului florar ce-o şanta­
jează, cu o maliţiozitate aproape
provocătoare. Ştie să se apere cu
inteligenţă, ctnd e atacată brutal
şi să capituleze, prosteşte, ctnd
se crede la adăpostul iubirii. Al
jurămintelor naive de căsătorie.
O romanţioasă modernă, fermecă­
toare, iată personajul - singurul
din păcate - pe care se sprijină
clteva notaţii psihologice delicate,
~~~~t:e1nt~!n ~~?!j°~~~~!if~.
Allc• MĂNOIU
Un bun prieten al tatilul fetei 'i
o privire onctuoasl care trldeazl
Intenţiile (De doi bani violete)
BINE AŢI
VENIT!
1
pr~!n:ru r:r nJ nl~gll~~ .l-1~~~n:i~~~~
şi al-I aalutAm cu tot entuzlumul: latl
o veritabili comedie aatlrlcl I O comedie
ln care oatira nu ae tncurcl ln foile de
vlţl ale precauţiei. O comedie care nu
ae mulţumeşte să brodeze arabescuri
pe teme cunoscute, ci exploreazl aril
noi pe harta realltlţllor umane. Ceea ce
:::~~t~ -;.r:~ap~ii'i' cf~~t~fli1m ~~p~~~
zenţa unei opere de debut. Sl reţinem
aradar numele unor talentaţi abaolvenţl
\1~~1Ki~~ z.r;:1i:i~~~tliJ1~~;~r J-1~~
1
fillmov şi operatorul Anatoll Kuzne-
ţov, semnatarii comediei Bine aţi
ne- 1'tnitl
Titlul reproduce Inscripţia de pe arcul
ce atrlJuleşte Intrarea lntr-o tablrll de
vacanţă pentru pionieri. Amabila lnvl-
~~~leJ~rr~~fa" \~~~~~~t~lM:1l!i~ ,a.tr~~
:~~~~ltr a~~~~~m~~ aJ;:,~~t,;;.'irub~nl~~
,,Exemplar" organizator şi gospodar acest
tovarlş Dlnln: totul la el funcţloneazl
dupl ceuornlc; totul e prevăzut pen-
tru a da minimum de bltale de cap educa-
torilor şi personalului administrativ.
~e ~1aît~tfl~rm~u:t1 ~~~~~lr~r~!
0
te faci dacll la aclldat ae lneacă vreu-
nul sau daci, venind ln contact cu copili
din aat, ae mal alege careva cu o boală
molipsitoare? I. .. De aceea, atunci clnd
nesupusul koatea Inoclkln - sătul de
:1~fuf'a~~~slad~e:c':.!~1 c;,f.N'cau dl~da~!
,J
paradlstaoul ostrov lşl lngădule treacă
~~~căfg~Ji• ~n~~"/~;~~~t.° M apel:
Nu atlt de dorul ralului Iul Dlnln,
cit din teama de a nu-şi speria bunica
printr-o lntoarcere preclpltatl, bUatul
ae descurc! ln&I!. pentru a rămlne ln
tabără . Prezenţa .subterană" a pozna-
şului Inoclltln devine curlnd firicelul
~MJ!~1cn":~t:ii :~;i;im~ ~t~~~~~~
Sandramaua lncepe sl ae clatine din
fncheleturl, pinii. clnd ...
Dar nu e cazul să poveatlm aici - o
rac cu mal mult haz autorii tllmulul
- cum a loat măturat Dlnln cu lntregul
s1u .sistem•. Mal curlnd ar merita al
atlrulm asupra originalului portret sati-
ric creionat de scenarişti cu ajutorul regi-
zorului şi al Interpretului, actorul E.
Evstlgneev. Tipul birocratului nu apare
e~:um1i1; 'l1n'i1!1..~l s~~ ~ i1:!~;e sl~~ .~~;e
1 1 1 1
ln !llmele Volga-Volga de Grlgorl Ale-
xandrov sl Noaptea do carnaval de Eldar
Cunoscutul actor sovietic E. Evstlcneev adaucl succeselor sale o noul realizare:
rolul lui Dlnln din Bine aţi venit!
~~~~~~ nfn~~l ia~d1°f~~I~ ti:::~~iuJ~
Io piua - lntell~enţa . El nu se mal pre-
zintă aaemenea predecesorilor al! ca o
lntruchlpare a cretlnlamulul agrealv .
Dlntn e cu atlt mal prlmeJdloa cu cit·
almbollzeazl tipul •xocutantului Inven-
tiv pinii. la Ingeniozitate. lotru lmpll-
nlrea diapotiţ!unilor, el deaflşoară un
veritabil talent. Nu oricui l-ar 11 putut
!~co~!!.~ ~~~:e 1~:r'~~~:t'e 1 ~~iifird~::
cit palma a pionierilor, graficu! demn
de un ~ootebnlclan cu care urmăreşte
creşterea .greutăţii vil" pe detaşamente,
sau mucacu carejongleazl ln !aţa obiec-
tivu lui aparatului de proiecţie clnema-
togra!lcl, pentru a cenzura scenele de
tllm ce ar putea altera .nevinovăţia•
micilor spectatori.
Grava Infirmitate a Iul Dlnln rezidă
ln !aptul el tot zelul alu e strlln de orice
chemare - cu atlt mal puţin de aceea
de educator . Zelul slu e numai oroare
g:r~ătfn'1d~d:ieeo~g e~~!~~~~ţ~ed: ~~~al~
1
Jur, aă tundl tot ce refuzi sl se alinieze
Io llmltele regulamentelor, emană din
acest ,,suflet de funcţionar•. Pentru Dl-
ntn, ldealnl ar li al albi de-a Iace nu-
mai cu pionieri de Ipsos, aaemenea
hldoaaelor statul ce străjuiesc aleea de
onoare a taberei; ca toţi subordonaţii
alt al se preracl ln obiecte fărl glas,
~~~rg: :;m:az~ln_ og:,nff[e~~e~~~i~e~::
menlnţlltoare
- fiece geat al copiilor
~HfY. MĂN1NC, S1NT SURD ŞI
La umbra constrlngerll nu e de mirare
el proll!ereazl-lnslnuantă şi ventnoasll
pecingine - delaţiunea. Păşind tip-
til ln cipicii albicioşi, picioarele plrt-
torulul- neaşteptată şi corosivă me-
taforă pentru conceptul de .ochii şi ure·
chile conducerii I" - lncurcl veşnic dru-
mul cu naveta lor Intre diversele un-
ghere ale taberei şi biroul directorului.
Satira e cu atlt mal virulentă cu cit
~1~~':~':1a~i!~at,':,1:~1 ~~ :d~~:a~IJtco~fl:
lor, Dlnln nurldlcl glasul. Morala lncepe
dulceag şi sentimental cu evocarea:
.Eram şi eu ctndva un bileţel, ca voi,
dar ... • Pe tlnlra Instructoare care ln-
~~~~~~ol~~ziacua~~mfta~~~gi~~n~1 d~~~
la punct cu m I ero aul Indemn de a se
.mal glndl puţin".
Hiperbola nu lipseşte lnsl dintre culo-
rile cu care operează autorii filmului.
Visul lui Inoclltln cu lnmormlntarea
bunicii lşl extrage elementele grandgul-
gnoleştl d Io d !scursurile morallzatoare
ale directorului. Din groaza ce o Inspiră
Dlnln aubordonaţllor aăl !şi capătă am-
ploarea de catastrofl şi panica doctori-
ţei ln !aţa semnelor de epidemie. tn
prezenţa trupurilor cu pielea spuzltă,
doctoriţa deschide o gură urlaşi din care
Ies sunetele unei.. .sirene de alarmă.Fina­
lul Izbucneşte ca o eliberare, cu hiper-
bolicul salt peste rlu al lntregll tabere,
ln frunte cu lnsuşl unchiul Mltrofanov.
Zborul acesta către ostrovul de paradia
ne dllatl şi nouă plămlnll cu ozonul ade-
vărului, al copilăriei reclştlgate .
Sl vedem şi să revedem aşadar come-
dia satirică Bin• aţi •onit! şi al le mul-
ţumim autorilor pentru vehemenţa,
pentru talentul lor.
An• ROMAN

flră lntlexll umane obişnuite;

Contra-
cinemateca devine un sanctuar,
un palat atranlu pe dalele ci.rula
trebuie clicat Io vlrtul picioarelor;
orice părere .mal personali" spe-
rie ca un pas greşit lngrozttor,
ameninţă ca o gafă teribil!, de
scena următoare, of.scuti şi ea
Io timpul lecturii unor cronici:
Inventariat! bijuterie cu bijuterie
lnsl sc9aal din orice context
uman, ferltl ca de dracu de rllsu-
tlărlle noastre pasionate, urml-
rltll. protocolar de ochiul lngheţat

cronica rezonanţl mondială ln toate

cinematecile lumii. Intellgenţa
critică devine ţeaplnl, valet ln
flreturl. Efortul el maxim e al
aluJeucl MaJestlţll Sale, aă-1
reţlnl titlurile de glorie: .mm
premiat la" ... , ~ ... şi la ... •, .şi
la ... " (aşa cum reţii bijuteriile
fascinante) şi, ln cele din urml,
sub monoclul cult, Capodopera ae
tranaflglireazl lntr-un schelet,
ca lntr-o viziune baudelalrlanl a
urltulul lacat din plictis, din
Ideea comodă şi rectilinie, din
locul comun. Fiecare bijuterie
marcheazl de fapt o coaatl.
Cronica are o !oglcl demnl de
articulaţiile coloanei vertebrale,

REGIMUL aă expllce muritorilor de rlnd,

cititorilor, de ce le-a obţinut .
Explicaţiile conatl lrr contabili-
zarea a zeci fi zeci de calităţi,
Inventariate şi bifate de iutele
de critici al lumii, care de care
nu mal mult . Clacăm citind -
şi ne dll.m seama el Perfecţiunea
n-are muşchi, n-are chip, n-are
expresie, n-are culoare, alnge şi
O foarte bună acriţi de ara-
ml, Elzbleta Czyzewaka (în
Zbor tntrerupt) pe care noi
mal alea clldurl, căldura uman! o cunoscusem într-o comedie

CAPODOPEREI
Aţi·- observat cum - lncet-lncet
critica noastrl clnema-
togratlcl a conferit Capodoperei
un regim 1pec1a1? Regimul lmu-
nltlţlldlp!omatlce. Nu slot multe
şi nu ln fiece zi trec ele, capodo-
perele, ecranele noutre - dar
atunci clnd apar, clnd şi clnd ,
11 se Iace o primire aolemnl,
atlt de gravl şi .aerloaal", Incit
nu-l de mirare el pe cblpul
Majestăţii Sale - ca ln cazu I
atltor seniori blazaţi de prea
mare aupuşenle a supuşilor -
apar semnele unei pllctlaell, ale
unul cllscat greu reţinut care,
nu ştiu cum, ae tran1mtteşlcront­
cllor şi mal alea lectorilor lor.
Tare pllcttcoaae slot uneori croni-
cile noastre la capodoperele ecra·
nulul I Criticul lmbraol mlnuşl
glasate, ca la marile recepţii;
stilu! devine gluat şi el, riguros
ca un frac, flrl ramlllarltlţl,
mal clare şi mal drepte, căci aşa
cum .telegraful d-aia e telegraf,
ca al batl •, tot aşa capodopera
de ala e capodoperl ca să fle
limpede, acceatblll şi uşor expli-
cabilii, flrl mistere, flrl nedume-
riri, flrl sl !aae vreodatl spaima
netnţelegerll ln autletul nostru. E
ciudat cltl cltrltate laal ln urma
el şi-n cronicile noastre, Capodo-
pera. Nici o tren! prlnclarl
bătut! Io safire n-ar Ilsa atlta
lumlnl, aluneclnd pe dalele pala-
tulul. tn orlcecaz,!lecarecronlcar
e mal clarltlcat dectt Felllnl
lnsuşl, clei d-aia e cronicar ca al
lnţeleagl perfect şi al nu discute
Perfecţiunea. Dar mal ciudată e
familiar! . Cle moartl. Deplrtln-
du-se de noi, pe mlaură ce ne
apropiem de final constatăm el
din palatul de recepţie, capodo-
pera se lndreaptă spre sarcofag,
printre alte mumii .
O, nu·! vorbaal găsim .llpsurl",
al tranaformlm meschin cronica
tn referate plat lmpărţlte Io
.11p1urt• şi .calităţi" - nu-l
vorba nici al descoperim pete ln
soare, soarele nu ne aparţine,
dovada cea mal elocventă este
el-I Indiscutabil. Capodopera nu
are acest regim, e a noastră,
umand ln fiecare fibră ca atare
veşnic dlacutablll. Iar croni-
carul - egal deplrtat de diplo-
maţi, valeţi şi astronomi - e
cam s.arbldl Soţie pentru
un australian.
un om care pune capodopera ln
discuţie, demlatltlclnd lnclipă­
ţlnat prejudecata lndtacutabl-
lulul.
că nu
*
Ah , filmolo proaste! „. Noroc
trlllm numai printre
capodopere. Viaţa cronicaru-
lui ar fi mal monot onă !lecit
cea a lui Ipollt lpoliticl , rertec-
ţllle Iul - nu lncape !neloiali!. -
ar concura orictnd cu celebra
propoziţiu n e despre Volga care se
varsă ln Casplca. Mal există
lllmele proaste . Melodramele,
coproducţiile cu bltll multe şi

22

https://biblioteca-digitala.ro
 FLIBUSTA
- FIUL CĂPITANULUI BLOOD -
azlnul Mării Carlbilor, arhipelagul
B antllez, producător de carea, ca-
cao, rom, trestie de zablr, acaju,
tutun, bumbac, tornade, rlacoale, epl·
demit de friguri galbene etc ., a fost Inel
de la lnceputul aecolulul al XVI-iea
teatrul unor evenimente senzaţionale
dellll.şurate pe uscat şi pe api!., allmentlnd
arhivele micii şi ale marii Istorii eu ma-
terie primii pentru flcţlunllle artistice
de mal tlnlu .
tn H86, amiralul-pirat, englezul Dra-
l<e, devasteazll. colonia spanioli!. din Haiti
şi lnlţlazl .gloriosul" şir de aventuri
care avea al contribuie la celebritatea
acestei zone geografice blntultl de cu-
tremure şi de erupţii vulcanice.
La nord-vest de Haiti, pe la sflrşltul
secolului a) XVI-iea, aub nasul apanto-
lllor a-au Instalat bucanlerll, aventu-
rieri francezi vlnltorl de bol allbatecl ,
a clror piele o tll.blceau ca s-o vlndll. ln
::o~:· 1:u~~~~I v<:t~~eJ~ ~~~j! vei;;
care uscau şi afumau carnea vitelor),
~::~1::itea\;..~~rT~1 d~r!>'1!~l~\.\~r tU:
bustlerll (fn englezeşte frH boot.,., din
olandezul orijbutl.,. - Jefuitor liber",
pirat) şi-au organizat Isprăvile, şi-au
coordonat atacurile lmpotrlva colonilor
Iberici, au lnţeaat porturile eu hangii·
spioni, eu prostituate-Informatoare, cu
negustori-gazde etc ., aslwlndu-şl fide-
litatea acestei vaste şi eterogene reţele
umane printr-un ceremonial ocult pece-
tluit cu jurăminte, ritualuri de clrcum-
atanţl şi chefuri monstre . Fllbusta achita
~~~ep;~i;c;u co~~-f~: r:im:i~~ l1~r şi-şi
1 şi Interesul pur omenesc pentru ttnlrul
ln 1745 , coloniştii francezi au pus
piatra de tuoda\I• oraşului Port-au·
Prlnce , situat ln golful Gonalva, orq
care a devenit capitala statului. La
numai 25 de anJ de la lntemelere, ln
1770 , unul dintre cutremurele carac-
~e~~:~~~ or~~~~:n t~!;f~~al~r ;:~~~~~~~
dare a solului , provocatl de seism, a
ttrlt toatl partea de Jos, portul , sub
valurile mlrll.
Distrugerea portului citat este bucata
de rezistenţii şi corolarul unei pelicule
colorate de aventuri mal mult !ărl declt
cu pirat!, Fiul C4pitanului Blood . Co-
producţie !talo-americani!. (cu tot con-
fortul de rigoare: cinemascop, stereofo-
nie, eastmancolor, vedetl, etc .), pelicula
eate un !luco trist ,1 cenu•l u, o prostie
clnematocratlcl nici măcar de anver-
gurl . Bucanlerll, fllbuata, conarll, co-
:fe0r~~~~u;~~~:J:Je~;~'f:~~Wi:. ":1;1~
rile - Istoriile cu piraţi altfel spus -
;~oJ~~~!rf e;t ~~:f.1e1 ~i11\~r g:m~~~~l
de pellcull muti sau sonorii. a-au alea
destule filme oneate cu lnsuşlrl artls·
~Ar, ~~ ~~llt~~~ttai~rt~~ e~i:; /~~
:;~~it~nl"a'1'.{~~u~::ilf~I. tg;•~\.unul
Pentru Sean Flynu (numele eate Irlan-
dez, cum Irlandez era ,1 plrlntele llu
Errol) a-a compus un scenariu rlrl nici
Idei puţine, reviatele muzlcaJ11
cu Intrigi lnexlstentl Ol melodii
pregnante etc. - ,1 clnd scrin:
ele, nu mint. Doamne, ce orele de
inteligenţii. se dezlll.nţule atunci
printre cronicarii noştri! D lso-
claţll peate dlsoclaţll (Ralea : . a
disocia e marca Inteligenţei"),
tronu Izbutite, atll · suplu şi
personal, adevlrurl aubtlle : regi-
zorilor prea aerlo•I cu apadaalnll
Invincibili li se cere al demistifice
tnvoclndu-11-ae desigur Planchon
şi Fanfan la Tulipe; eroilor din
comedllle muzicale - complexi-
tate, fireşte; melodramelor -
aciditate, luciditate. ŞI peate
toate aceste lmputlrl terminate
acri ţi de ara-
Czyuwaka (în
tn apreciatul auflx: .tate• (care
dl nu numai profunzime ci ,1
pe care noi
tr-o comedie
So ie pentru
ln
~
ea po d opera
ic!nd lncl!.pl-
lndlscutabl ·
te!.„ Noroc
ttum at printre
a:ţa cronlcaru-
monotonl declt
Jpolltlci, retlec-
ape lndolalâ -
, cu celebra
pre \olga care se Femei ce încearcă, zadarnic,
Mal exi stă sl-'l refaci vlaţL Legea şi
elodramele, forţa.
li multe şi
1 li LIGHEAN
AVANCRONICA
un sens, cu un erou - flu !lctlv iau real
al cll.pltanulul Blood, allu Errol Flynn
!:;o c~
8
~lg~K!*~;~~~ll.B~~~~~~I~~~~~~~
;ţ\~it• 1r~,;~~~\ ş"tfo':i~~ ;;coYfîta:1e bl~
ZIDUL ÎNALT
~~~~ulJ~ca!~~d a1~r~fPd~taV.11~~-~~m:~
aduşi al consolideze, fle şi ca prezenţă,
o construcţie cinematografică şubredă,
~e~':Jie g~1~0,~~~~oiY\~1s1r.t•!,°~u ft~i ineaştii cehi ne-au obişnuit de la o tll folosesc cu succes o altă lumină decit
C vreme cu o tematici!. - sl-1 zicem ln restul filmului. Se reallzeazl!. o am-
~~~~:fi\:'. rnu':1~: a~~t;d~: ~'ii~ :1e~::it
1 1
delicat! - abordlnd problemele dra· bianţă aproape Irealii, de poveste.
jenţele tehnice, Im! lscll. teribila blnulall roatei. De la dorinţi nelămurite (vă amin· Fetiţa Interpretă este o revelaţi e. E
1 0 nimeni n-a văzut plnâ acum
1~~d~~";J: ~1 ~gn:at!t:~m1l'~ ~a\~
că el, reglsorul (Tullo de Mlcbelll), adevărat ,
lgnorl pini ,1
existenţa clasicilor fll-
ernltatea, divorţul etc ., latl!.-ne acum la
pe ecrane copil sub 12 ani cabotin . Dar
Radka Dullk:ova (notaţi-vă numele
buatel : flamandul Oliver Oexmelln, au·
tor al unei Ialorii a anmturitrilor
a-ar remarcat tn Indii(le occidentale),
=• o poveste gingaşii. a cărei eroină este o ...
fetiţă de 12 ani. Filmul are ceva din
acesta, peste clţlva ani a-ar putea să
fle de rezonanţa unei - al zicem -
cu mata, cu moranurile şi cu obiceiurile lumea micului prinţ a Iul Saint Exupery . lanna Bre{chova) este cu adevărat un
bucanitrilor (Paris 1686), timp de 5 Este o ldllll. cludatl , aemnatl de un regi· talent, rea lzlnd pur ,1 simplu un reci·
tal cinematografic. Muzica lui Beetbo·
:ric~~ 1 1bu:i:fene~1 1J1:~~i 1I~W;~pş~ ~~~
0 zor necunoscut noul . Karel Kachyna,
care este şi coator al scenariului ală­ ven folosită abundent de cineaşti spo·
sacul lohann·Wllhelm von Archenholz, turi de lean Prochazta. O Idilă la 12 reşte fiorul liric al unul film pentru care
Iatoria flibu.atierilor (180~). Filmul e
plin de anacronisme - de costum, de
ani t-E o performanţii. nu numai de pre-
cocitate, ci şi de creaţie cinematogra- ~i°fl~~'!.'t~·~ncnn~V~~~\iuc~ ~~t~~~~~
arme, de arhitectonică, de conatrucţle ficii pentru ci!. ln asemenea caz primej- tlţa revine la lumea copilăriei. Idila
navali - dovedind o Informare pri· diile limonadei sau ale vulgarului slot aceasta cludatl a rost totuşi un accl-
~:~irt0af.'~~f1':..'~~e 1~f:0~~;~ !:1~u J>:~:
pitii şi neaerloasl. Ca sll. nu mal vorbim absolut reale pentru creator . 1
de balivernele Istorice şi de erorile socio· O fetiţii. ce pare a descinde din lumea
logice - traficul de negri, plantatorii lncepuae . Fetiţa regăseşte pisoiul neas·
i~~~e~!c~~!~~!u~fo'A~t ~~~~f~fâ ~~in: cultltor şi se retntoarce la Jucăriile vlr·
~~a~\n~-~u~~~l e~~~r~~S:~!nte~~a~a11~ ment nepedagogic la virata de t 2 ani. atei. Pinii la dragoste, cum a·ar spune,
tlţll creştine, guvernatorul rasist lmpe· Urmărind o pisicii., fetiţa ajunge ln mal e drum lung.
m~~l ~~~\ ~~~frf~:tit ~~f~ re";,şW~
nltent şi vulgar Incendiator, foştii pl- faţa unul zid !nalt. Dincolo de zid e 1
~~ţ~eg!.~r.1 pdr~:eid~1i:'~~:1 v~~t;rg~zl/:i~
1 curtea unul sanatoriu. In curtea sana-
toriului un tlnăr Infirm . Compasiunea aceatel Idile Insolite.
rile mărului etc. Evident, confuza ln- Fll.rl să fie nostalgic, este un film
:'7r~1;~f ~ tri;1~~d~tJ!lcg~1rt'1~~;~~~
Jghebare este condlmentatl cu o po- Infirm se transformi ln ceya nede!lnlt 1
veste blondă de amor victorios după care e totuşi o ldlll. Modul ln care este
tribulaţii maritime şi terestre . Exlstll. redatl cinematografic lumea de dincolo vlntelor.
dueluri, lncllerărl prudente şi căderi de zidul lnalt merltll. toatll. lauda. Clneaş- Atenesle TOMA
apectaculoaae ln valuri, chefuri cu da~
f!nr 1~~~~:1 ~~'lt,e~~~to:f.a~!~~~z1~f~:
lent! şi laşi , un bandit su!letlst, Jertrln·
du-ae pentru flu ln amintirea tatălui,
liturghii lnecate de valurile oceanu-
lui, cutremure reduse la acarii. pe machete
de butaforie etc„ etc.
Toatll. aceastl!. acumulare de gafe artla-
tlte pregll.te,te momentul culminant:
catastrofa naturalii. - zbuciumul mii.rit
conjugat cu zvlrcollrlle tectonice .
ŞI orqul se scurundll. permlţlnd ln
fine, protogonl$tl!Or acl!.paţl cu viaţă
111. ae adune la o nuntii. cu veselă de por-
telan, cristaluri, arglntlrle şi olandll.
Radka Dullkova,
~ln~u l~~~~~~th?.P~-:~iie'.troplt cu vin fetlţa- lnterpretl,
lotre Fiul C4pilanului Blood şi epo-
sul eroic al fllbuatel e tot atlta legii.tură
o revelaţie, rea-
llztnd ln Zidul
cltl exlatl Intre Indllle occidentale poe-
tic evocate de Matei Caragiale ln rafi-
natul almanah al seniorilor autohtoni
înalt un adevlrat
recital clnema-
.cartea Crailor" ( .N•
tnlumam apoi
apr• tropice, tr4iam cu scldllorii viaul gaU,
tocraflc.
al Florid<i şi-al oatrouuelo>' Antile .. .",
mii.rile de aur unde blntula piratul
Kldd) ,1 machet a unul Port-au-Prince
tnghlţltl de valurile dintr-un lighean.
Romului VULPESCU
rlt.l eu ma:re atenţie de orice este o colecţie de ticuri ale şcolii
critic serlol. Jtlmele el produc- poloneze - şi peate aata nu se
i apanrte pe ec.ranele noutre an
filme medii : ~a fi forţa g~:: i:f1~~la~rl~ll~~':ba1.'~!~~rl~
fi z bllnnlpt .lil perimetrul alnt attngace, de un automatism
ed! • - nu attt de tnguat pe enervant, .telefonate", departe de
cursivitatea plinii. de semnificaţii
cit a-ar c:ttde - o mare distanţii. a lui Hu din Dragoste n•lmplini-
le desplrţea. ugea fi !orta e un 14. Eroul din rezistenţii. devenit al-
fllm medln1 1!nn, fărl al atlngll. coolic şi diriginte de po,tl aubme-
cota Ganosurilor fi fil4ntropilor
dlocru azi (probleml de aaemenea
al acelorql dol regizori. E o a .,colii") ratează Interesul nostru
adllmbare de tonalitate ln vizi· prin almpllflcll.rl melodramatice
nnea lor afectlnd cite ceva din arhicunoscute din arsenalul .băr­
acnltatea observaţiei, memora- batulut-eelos" . Eroul principal -
- ..-ech.lle a bili ln filmul precedent ; tempe- omul care 1'1 aducea aminte - nu
e ( carul ca:re ae ramentu! aatlrlc tncearcl al se are nici o lumlnl tn Interpre-
adapteze unul patetism cam
Q areqacen) aert.&bnnl t~~~· ~fi::.~\~ -- ~cri:~U c'i{e m_::
&ltl
pft ecu.l: mmn· ~ln ~n"Ju1~ ~~3gc~~~~. ~~':i',t~~ lntr-un sat polonez cade tn stu-
I~ nall· mal de muJţ de cineaştii polonezi, piditate prin lntreblrlle Indecent
ea tJ esu t nntJ TWnnl oricum Interesant ca vibraţie de neinformate puse de comeaen I
~J:"m=~·e~~;~ umanlşl problematici. Adaptarea
aceasta are momente dificile,
unul ofiţer. Finalul e cu totul
ln afara celor cu oare ne oblşnu lee
sp t. De mnJte ari, aceutl cu attt mal mult cu cit o anume .şcoala"şl atlngeabllarul : eroul,
ThJIDle proprie nn e arbitrari, atracţie spre aventură, spre aven- pilot, ae abate de pe lntlneraru1
tura solitari 1,1 tntlndea - cu bu- stabilit şi trece cu avionul
~~ ;: ,:a1~l=ena~ ne erecte-tentaculele. Eva Slrbu deasupra reelunll ln care locu-
(tn .Contemporanul") a acrii tot
ci.reia fllmnl mediu U aparţine, cu
capodoperele acestea, etern pre· binele care ae putea acrle despre !,.~~tati:-'~~~ r~lt~ntu~re
film, cu acele accente Urice depăşind feminitatea - ruee
atlc:loue. Valoarea lntrlnsecl -
proprll lntellgenţll el critice. din casii. prin erldlnl 111.-1 faci
chiar ln llmltele medJel-dlapare. Dar Zborul tnlrtl'UJ>I e cu totul
~f ~e1:~4:.il:~ ~~n~?ţ~r~tf:1~:
1
Farmecul - attta cit e - e altceva - este un fllm mediu
,tera, bunlTolnţa lucreazll. din la care atlt de mult
plin, aşa cnm ta lamUll, atrllu· nel~~~tl~KlJrl~lruş{~~f·K1~~ teţea ţinea
~'in~~ H:":rtf~t?:.· sY-f~f~:i
1
cite, cu proeenJturl irentale apar re:!iwicz oa supervizor artl1tlc
nu dl dreptul la conceall. filmul nu cere distrugerea -
şi copil ceva mal normali, demni
de aten ţie ln mlaura ln care alnt Filmul are tristeţea lui, de dupl cum nu cere conceala.
&î~~dma"r~~'ă1,u~a ~~ 'zt~e:~~a~
1
~:r~rr: ~~~dWi!l• ;e1~'fu~i~.~~c3:~
1
rude cu genllle. Altll. peraonalltate
declt cea tranmilal ereditar nu totu•I un fllm trist nu e automat Sl!.recunoaştemcl filmul mediu
pot avea. Alte probleme declt un film acceptabil. Toate calltl· - mal mult declt capodopera -
cele discutate ln familie nu ţlle, toate clutlrlle cunoacute la poate naşte blnecuvlntata con·
qlatll. . .Kadr" ln domeniul 1cenarlulul troveral.
~ a;~ ~~i~~ flJ~t~r ~:::;
Aici se cer, ce-l drept, exemple: 1 0 1
1l !ulm ,coala polonezl, urml· Redu COSAŞU
23
https://biblioteca-digitala.ro

Cu David Esrig despre
Donă
coor~onate
ale fiJmnJni
DACĂ VREM D avid Esrlg : patru ani de regie
la Televiziune, patru ani
SĂ FIM EFICIENŢI, la Teatrul de Comedie unde a
pus ln ecenl patru spectacole
(.llll se pare romantic", .Procesul
TREBUIE SĂ ÎN·
domnului Caragiale" , .Umbra•
,1regizor
recent, • Troilu1 '' Creslda")
CETĂM A OFERI secund la rumul lui Iulian
:Mlhu, Proaaul alb , preocupat de
cinema şi de problemele Iul
PUBLICULUI CU-
VINTE ÎNCRUCI-
(.Chiar şi unele experienţe tea-
trale m-au făcut 1A mă glodesc la
ŞATE GATA RE-
cinematografie, la rezolvări cine-
matografice ... "), Eorlg posedă
una din acele personalltAţt lucide
şi ln!lerblntate to egalii muură
ZOLVATE. o personalitate vie, traversată de
Idei, lnţelegerl şi senalbllltăll
multiple, lntr-o permanentă miş­
I· care interioară electrizantă pentru
Interlocutor. - .Nu ştiu cum
111-ţl spun „.• lncbele Esrig 0
Idee exprimată cum nu se putea
mal limpede . - . Nu ştiu cum
să-ţi spun• şi urmează o argumen-
taţie clari, solidă şi Judicioasă
- Nu ştiu cum al-ţi spun ·
este clar cil nişte Ultime evenÎ:
mente pregătesc cinematografia
noutrl pentru o etapl cert cali -
tativ noul„. Anii de căutări de
- GREŞELILEDE dibuiri, au creat premizele reale
ale unul nou moment . Cred el
DISTRIBUŢIE SÎNT acum e foarte Important a1 deose-
bim tentaţiile reale de cele false
eronate „. pentru el ar li păcat ai
DE FAPT GREŞELI ~~'~::' frc:,".:!'~~~~M\tdeja coapte,
DE CONSTRUCŢIE
A FILMELOR.
ee.;uP~~nl:ţ111\0~11 r::11~e~~-~llcaţl
- Da„ . Zonele de tentaţie ale
fanteziei creatorilor noştri de
lllm 1lnt Inel cele llterare şi asta
dupl mine, nu e bine . Ierarhlă
Intimă de valori a multor cine-
aşti plueazl pe primul plan
valoarea lilerard a imaginilor
1Ub1tanţa lilorord a Imaginilor'.
El tncearcl a1 literaturizeze fli.
mul„ . Dar filmul Iace parte
dintr-un mare gen al artei apec·
tacolului şi tot ce lnseamnl
progres şi clştlg, nu se poate
realiza declt Intrinsec acestei
DACĂ CEVA
sfere . Aşa cum teatrul n-ar putea
li salvat de, al zicem, muzicieni
:T~af1d~ 1 î:t!:i'r~k.n~rrn°astc"r 1 f!
MERITĂ DISCU-
~~/it~;c~~ ~~n1~ţJ:e~~tin :c~~
TAT, ATUNCI A- film, 1l se trezeascll un clneasf„ .
Cred el ceea ce poate deveni
CEL CEVA E SUB- lnlereaant ln momentul Asta eate
tocmai tntrebulnţarea cu maturi·
STANŢA UNUI ~·~f1 r~rc~,~~ip~tiIT~~,m~~l~~:
FILM. Filmele lui Chaplin ca valoare
literară? Mal el nu există . Dar
24
https://biblioteca-digitala.ro
elnt filme. Ml glndesc la toi! acel
comici mulţi care s-au adaptat
foarte greu condiţiilor sonorului
- sau nu 1-au putut adapta -
care vedeau tn sonor un mare perl·
col, poate tocmai pericolul llte-
raturlzlrll. .. Dincolo de naivita-
tea acelor proteste, nu putem s!i
nu recunoaştem acum, după
36-37 de' ani că au avut dreptate.
~eo;;:~~ g: flf::~1 ~~n~~v~u ~~Z
ridicat Inel la nivelul ci"8mal<>-
grafic al marllor lllme mute .
Chiar şi cele mal bune , cele mal
Interesante rtlme care se rac azi
ln lume, slnt mal puţin bogate,
mal slmpluţe, au mal puţin
farmec, mal puţină artl „ . Ceva
~~'yf~;~1~f 1~a}t1~, P~!~~n~';,,';.~~
0
cred, ar trebui reglUllt .
- s-a pierdut necesitatea, obli-
gaţia de a spune totul numai cu
ajutorul Imaginii „.
- Dar pierderea asta alrăceşte,
slmpllflcl şi despoaie !llmul de
poslbllitlţUe Iul lnlţtale. SI mal
mult Inel : lnclrcarea cu dialog,
=~~~1t::r~a ldM~r/"'i:1 1~':i~~~:
toate astea lenevesc capacitatea
de percepţie a apectatorulul , acţlo­
nează ca o surdină pe aenalblll-
tatea Iul , pe vitalitatea lui.. . Ml
1-a lntlmplat cil ani ln urmă să
asist tntr-o sall de cinematograf
la un fenomen cu totul absurd.
Spectatorii nu erau ln stare să
urmărească un rtlm mal vechi al
lui Chaplin. Erau sesizate doar
gagurile groase, directe, ee reac-
ţiona doar la poantele evidente ,
dar 'tot lanţul de aubtllltlţl care
ducea pinii la o poantă, trecea
neobservat . Pur şi simplu, publi-
cul nu parvenea eă-1 perceapă .
Puterea lui de percepţie, aensl-
bllltatea Iul cinematograficii. e-a
lenevit, s-a Ileul comodl, tocmai
d ln cauza lllmelor care apun tot ,
rar şi pe lndelete,tlrhl ccmunlce ,
de fapt, nimic - ca Idee clnema-
tograllcl . Eu cred că cinemato-
grafia de azi şi de mllne trebuie el
fle densă, violentă ln Imagin i,
a1 fle un lucru viu , puternic şi
viguros „. Nu ştiu cum eă-1 1
~{~&~~::~~or~~~~:\~:~! srpur~
vitalitate, el ~ta-I rolul el tn
lumea de azi.. . Peter Brooi. -
care e un Interesant regizor de
teatru, - 1pune că arta de azi
nu trebu le numai al consoleze, ·
numai a1 educe, ci ln primul rlnd
el provoace.„
- Ml lntreb daci tocirea sensl-
bllltălll clnematogratlce aspecta-
torului, a yuterll lui de perceyere
~I~~~~~ ~n::~\lir:a~"i~~~i::~uded:
nu fi ln\eles, nu lnmoale nişte
bune Intenţii plnl la ada "murl!.-n
gură" .
- Tot ce se poate. Dar dacă ae
va continua aşa, nu vom putea
vorbi despre .paşi lnalnte" .„
fl~t:~oJl~~i~ţft~~t;~ n~ ~~'ii"t i
0 1
am fost lntrebatil dacă e .clar•
dacă .ae lnţelege•, atunci clnd
era vorba de o peliculă care lncer-
ca alee exprime prin ea lnsăşl. ..
- SI dacă nu se va lnţelege o
dată, de două ori, a treia sau a
zecea oară se va lnţelege . Pentru
el aşa cum s-a tocit , puterea de
percepereclnematograflcăapubll·
eului ee va ascuţi tn contact cu
filmul.După plrerea mea, trebuie
deschis drumul unor experimente.
Dacă vrem să fim eficienţi , tre-
buie să lncetăm de a mai oieri
publicului cuvinte lncruclşate
gata rezolvate„. ŞI dacă vorbim
despre lllm ln calitatea Iul de
~:-!~u1~ ~t:~~n;~til'.... :l~~~~e:~
0
r,roblemele pe care viaţa abia
r~~~f:a "tn ~1~i~~~~-e t!um~etui1~
1
zează acum o generaţie care s-a
format ln anii noştri ş i pentru
care multe din problemele care
~~~~~:a~ş N::or:ar~. t~~: n~~~~
1 1
teresante. Au apărut ln schimb
cu totul alte zone de Interes pe
care nu le refl ectăm ln nici un tel.
Problemele morale, sentimentele
cetăţen eş ti ale acestei noi gene-
raţii, sini căutate ş i d0$coperlte
cu multil. timiditate . De rapt,
ceea ce dăun e ază ln momentu I de
faţă cinematografiei noastre este
· tocmai această tim iditate, ccncre-
tlzatl lntr-o atitudine artistică
de linie de mijloc . Nici nu reuşim
1ă pătrundem ln destinul uman
plnălnflbra lui , plnăln substanţa
Iul Intimă, nici nu reuşim să
atacăm macrocosmosul din Jurul
nostru . Ne pilstrăm o linie de
mlJloc, confortabilă, comod ă şi
mediocră . Am văzut nu ş tiu cite
filme pe care le-am uitat mal
~uu!~~a1~ ~~1iu~~~:.~'!:e~~~~
dial4. Din punct de vedere drama-
turgie, avea o mie de defecte &I
;~~l~t~~~1:;.~iwr.::~r':i;~:ăr'r:~i
al lnţel eg mal bine ce lnseamnă
un om fugind. Poate pentru clam
vl zut, la modul cinematografic,
cum moare un ochi , am văzut
i~1 n!J~~i;;~nd~ifl:~1· 1 ~~~;ţt":r"e
~e~~~r::·,~~\~~ -~ ~ ~1::':e~g~:!~
cil t eoria şocului emoţional, pe
care a de-.voltat-oElsensteln, este
mal actuală astăzi ca orlclnd „ .
Ml se pa re că ln cinematografia
m on d ia lă lncep sl se limpezească
d ouă coordonate ale cinematogra-
fiei. Se rac pe de o parte experi-
enţe de c ln ă -vtr ltă , de obiectivi-
zare a film ului, dar pe de a ltă
parteEtalJ< '' Tatl reiau contactul
ou turnu.I mut, cu mlJloacele şi
puterea Iul de expresie cinema-
togr afică . Slot de rapt cele două
coordonate de bui ale ru mului :
valoarea adevlrulul pe cllle con-
v enţ i ei artlatlce,l 10ndarea adevl-
~i ~'f:?~t~l~uEm o1ep~~~~h1;
dia lectică care exista ş i pe vremea
--------
filmului mut, clnd Grlfllth,
Chaplin şi El.Jenetein practicau
o artl extrem de convenţională,
dar extrem de adevlrată ; Iar
MERII
Cronica
SĂLBATICI
E "''tl o veche tradiţie ln Stu-
dioul . Bucureşti " de a repeta
la Intervale scurte aceleaşi teme
cinematografice, cu regretul ne·
mărturi s it că din doul-trel filme
ar fi putut leşl 1 poate, unul
si ngur, bun. Meni ac11batect nu
~~i::::it:1g:.i~ ~~~a.:&~e~~~,nr:~lr\!
satul nou, socialist, l-au mal fost
ccnsacrate, decurlnd, douălllme :
Draooste lungd de-o aoard şi Sd-
rutu!, am lndouil pe scenarii de
Al. Ivan Ghllla. Spunlnd de la
bun lnceput el cel mal Izbutit
ni s-a părut Dragoste lungcl de-<>
Dzlga Vertov sonda realitatea
Imediat! cu Kino-glaz-zul lui.
- Ce credeţi, ace1te două coor-
tlonate al se fi regăsit numai
pentru ele, numai ln chip de
veşnică pereche dialecticii, sau ar
putea funcţiona şi ln chip de
principiu la baza lllmulul mo-
dern?
- Nu ştiu .„ nu cunosc nici
un lllm care să li lncercat 1ă le
lmpleteaecă, al le lmblne, aau
nu-ml amintesc acum, poate el
:!i~;\e'.1'.:a\>!ifedlo ma1ia~P~~'ă' ~~
artist genial care al le pună
Jaolată, nu , nu ştiu cum să-ţi
apun „. Dacii a ş fi teoretician „.
Punctajul discuţiei pe care
l-am pierdut undeva pe drum
făril urmă şi regret, apare nu ştiu
de unde şi cum . Abordez prob lema
actorului de film. Ml ae răspunde
~~g~ri:i:l:!.rb1em1 şi ml se
- Actorul de film va apare
exact atunci clnd se va coace un
lllm Interesant. Actori există .
Greşellle de distribuţie alnt de
fapt greşeli de construcţie a 111-
mulul. ŞI pentru că tot am ajuna
:~:;ts:~~l!e!~~~!e::l,%~:~~~~~~
maturgicll a scenariului. Dar
aceaatl abilitate ln arhitectura
unui scenariu 1e clştlgă de rapt
ln momentul ln care există un
miez Incandescent, autentic, pasi-
onat „. Dacă Liviu CluJel a
Izbutit să rezolve problemele
cinematografice ale filmului său,
e pentru cil l-a Interesat „Pădurea
aplnzuraţllor•, l-au pasionat pro-
blemele pe care le ridica.„ Şi-a
găsit Interpreţii potriviţi pentru
că el a ~dZul filmul de zeci de
ori lnalnte sl-1Iacă şi a ştiut ce-l
trebuie, deci ce el caute. r,r:11 de
dezbateri despre telul ln care
trebuie căutat actorul de film,
n-ar li avut nici o utilitate dacă
Ciulei n-ar fi ştiut el ce vrea şi
ce-l trebuie. Problemele unul
lllm ae rezolvă din miezul lui ,
dinăuntru ln arară, nu Invers . De
asta ml se pare că dacă ceva tre-
buie discutat , atunci acel ceva e
eubatan\a unui lllm , miezul acela
Incandescent. Restul decurge .
Blnelnţeles, dacii avem de-a Iace
cu un artist copt, apt să producă
artă clnematogratlcă . Dar dacă
nu avem de·afacecu un asemenea
:irt Ist, atunci abia 1tnt Inutile
nl ~ le discuţii despre cum ar
tr<'IJUI eA Iacă sau să nu facă . ŞI
arele probleme Importante, de
substanţă a filmului, ar merita
:t.t~-.~~~·m. Înc:er:ir:;:,1.e1~e~~~~~~
pretutindeni. M-ar Interesa de
exemplu opiniile unor oameni de
specialitate - regizori, scenarişti,
operatori - asupra unul tllm
sau altul, publicate ln pre&ă . o
părere personală care al comunice
ce 1-a Impresionat, ce l-a mişcat ,
ce l-a loteresat, lnacel tllm . Ml se
par foarte valoroue asemenea
1
~~?r~~ t'e r:~:r: ..c! l~~e J':r~
n-a ajuns plnl la mine . Dacă am
face aata tn mod permanent , ne-am
o bişnui să ne ccncentrăm atenţia
supra lucrurilor cu adevărat Jm·
::,o;{~;rt.:'rPJ~t'.11 arta noutră cine-
Ml-aduc aminte de „retina care
moare• şi de sentl meniu I lnţele­
gerl I a ceea ce lnaearnnă .un om
fugind", şi mă glndeac că, poate,
şirul comunicărilor .care pun ln
circulaţie o Idee „ „• a lnceput,
fără al vrea şi tlrl să ştie că
lncepe.
Eva SÎRBU
 La ordinea zilei: DOCUMENTARUL
ln numarul trecut am promis lnltl•r•a unor discuţii
cu documentarlttll nottrl, P• mar9lnea actualei 1ltuatll
în acest 9en clnemato9raflc. Începem azi ancheta noa·
1tra, 1tind de vorbă cu Alexandru Bolan9lu, rqlzorul
apreclatulul scurt-metrai Casa noastril ca o floare.
Trebuie sa precizăm că această anchetă itl propune
înainte de toate o confruntare creatoare a unor puncte
de vedere personale, lă1înd obll9aţla unor concluzll
final• într-adevăr pentru final sau, tl mal fericit, pen·
tru ecran.
Alexandru Boiangiu lncepe,
Intempestiv discuţia noastră de
lucru - şi va păstra , de al trei,
acest ton pasionat de-a lungul el,
tot timpul:
- De anul trecut, de la Ma-
~~~~o:."t.0!~~1~1~fi~1~~';:\~"f:d
.şcoala documentarului romt-
neac• - putea spune el a-an
n-aş
~i:awm~a1m~~rr~1.~.mportante,
- ln artl progresele nu ae
rac totdeauna ln 1alturl memo-
rabile.
- No, e altceva, după plrerea
mea. Pentru unii aprecierea a
fost atlt de tlatantll., Incit l-a
adormit, aşa cum adormi surl-
zltor şi bine lntlns, dupl ce aJ
primit o ve1te bunl. 51 daca
eomnul lor nu produce monştri -
lucrări mediocre lntocmlte con-
form unor concluzii bine stabilite
tl prestablllte tot produce. Pen-
tru mine, ,coala - mal alea o
şcoală artlltlcl, e un loc unde nu
se concluzloneatA, ci se ln•aţl .
A lnvlţa lnseamnl al găseşti
mlsura. Raporturile Intre ceea ce
raci bine tl ce nu raci bine. Tre·
bule să al un aomn prea adlnc
1~r~~· r:;r!'J~~aa:1g:1!'.:CT!
tr-o pernl.„
- SA nu fim polemici prea
devreme. Al sreus cuvlntul .ml·
;~~~iuqe ~~:t~~JI prin . mlsurl",
= a
Exl1tl cuvinte 1curte, cu o
auri de almplltate fi proruMJme
ln Jurul lor, care pot fasci na la
re 1mdb<;,_Pere1c. ulcoes c anţ'ell•~u.v1 11 teeclle,
b0 ~t 10 1 ~1 4
prin mleurl?
ca;; ;„nn~fnl~ {~l:~i ~ ~a.,m~
candelabru, nu un opaiţ. Inţeleg
al filmez un om, - un om, un
~,:~~~ gec:~~~~ta~n!~l;fmi
nlun regizor ,1nu11 devlnl nn
preot budl1t care-'I dl roc, din
Dorebmlre1n1p1t1rmlteulaelln.0 }_ntrţeeleglnt'răebJ?.~-1
•• - ~ ;.. .;.
Toma, l-au ucun1 Solomtel ade-
vărul . Explicaţia tardivi nu
Justltlcl!. ten1lunea artlrtclall a
dramaturgiei, eroina suferind cam
pueril plnl ln final, clnd se de-
cide 1ă-•I părAseascl BQţul ,1 al
;M•~Jo~r~~!rfe~~~ţ~u~'!'r~~~:
Bazat pe · retrospecţii,
~~!~~~ ~:z1Y~~f~.n4h-~m1!1::
~f!~; !\edee~gf:!t:e~~::J~~;~~;
1 beşte ln caaă anapoda, rhtlt.
de stlrl 1urleteştl propice, prin
aaoclaţll de Idei, ci pur şi simplu
motivate printr-un comentariu, a
cirul ambiţie se rezuml lacomu·
nlcarea con,tllncloul a Intim·
pllrllor din viaţa So lom lei.
::.Y! ~~~,t~~l~~,~~~~fr~~.'~f3!:
1
suetl, după ci ţi va ani de la declan-
şarea dramei) se consumă rapid,
~:~~~~fr\~~~1nţ1fg,trşr :i~f1~
clndu·l blrbatulul, calmă şi
\~~e~f:1c~1~ca~l~'::.~I ~1~te~~!"1~
~ e ~ubr~~~~ţ~n;~ rÎ~uf!"fn~ă ~~l
1 1
calculată, mat prudentă.
Al~xan~ru
Bo1ang1u:
PLEDOARIE
PENTRU NORMAL
/io~e ~no~rl~~nlră~g~':,'s':::I
normale.
- Deocamdată, şi al să vezi de
ce apun .deocamd ată", ml lntere-
ae&U raţl de ce fenomene .anor-
male" te dellmltezl astrei.
- Viaţa noastrl e largă, bogată
lD eTenlmente, dar de alei -
artlatlc vorbind - nu decurge
aut.ornat, cel puţin pentru mine,
o reflectare extensivă, pe orbon-
~: :~1~~Pr~~~~!i:e u~~1sW~~n~
iierimetrulul; e o problemă de
optici - problema rocarulul.
Soarele arde mult mal puternic
~~:n:I~~~- ~~;fge:\:'!~~~c~
anormal pentru regizorul de docu-
mentar - ca re!lectlnd viaţa
tnteleetnall a UDUI sat, al alerge
dapl 1 oamen i, Bă-I expedieze ln
1 K<:Yenţe, cu Iluzia el aşa
.:l'rl&~eeeU:,i/a•':ftiu ~:~î~:r,~:
lD artl, d~I Inel domină ln
ltudJou ml ae pare anormală,
:fu~~ ~~:!r:1t!n~\~1 ~~ns:~
•I coment&rlllor, de pildă,
IJl tratarea eroilor, ln apropierea
de el. Se pierde omenia,
flraclll, ae dezvoltl artlflclall·
talea fi graba. N-aş putea apune
el. lucrlnd acum la un mm despre
~u1.:nn-uaeep~1ar1tl"eauc1~e,panDc";itt.1re1Pbu;t.
~
. :f~~~ţa ~iu~r:'1:irP~i'~e~a;ro:l
=~co~~ţJ!.'~ ~~la1 ~~~ea~
c.tmpulul de Investigaţie . Slot
ecmştJent de uta şi aş vrea Bă
restrtng cit mal mult cercetarea,
Ol!rllldu-ml cit mal mult la lndl-
-.ld, laom, - evltlndcuprlnderea
~ ~~~~·ar~:rr~~~~'.
~J ae •a resimţi rlrl lndolală
de aee.aatl!. .Juptl
de gmuJ:.Unde-l lntelectualul?",
Uade-1 Directorul de Gostat?"
ioatecu Uten mul. Exlstl parei
Interioară".
~i:.r~,:':!_ ~ec~:z~°1n~~;:1r'll~:
.;.;~1;.;;le ~za;.. =· ;.;el.;;.~
plrţlJ1d11-.e de Toma, ea preterl
i!.=i1n: 'F a1~:î 1~~r1i\o~~
dnuD de vi~ . Banalitatea fapte-
1 1lnt reclamate de necesitatea Im·
lor relatate nu juatlflcl drama
p p 41 nici nu permite relie-
farea 1111el Idei artistice gene-
roaae.
Merit Penoaajele llnt crelonate 11-
l:,~iailor
=~~~e'i~~
1
au
f:%\~n~Î~
lulburltor de complex!.
~cr=~tepf~~';~~ s1:i~er~~~Î
ptnl ln final. Amintirile el, pro·
•ocate de bltala zdravAnl prl-
mltl de la blrbat ,1 socru, slnt
~r~1.n1.o~:~ T~;~ir,~f
pede, neexprlmfnd ln Imagine
.r:::
fluxul memoriei, ci mat degrabă
datele unei povestiri coerente, rl·
guros elaborate. Eroina. se adre-
seazl mai lntll unei prietene,
la rlntlnl evoclnd discuţia cu
lnte-
~~:!~1!.îalt~foam~;~rl~ea\~~
,oarl prlma retrospecţie). apoi
!şi aduce amJntc cu nostalgie de
tinereţea el ofllltl. Dupl cum
Des· ae vede, retrospecţi ile slnt lntro-
https://biblioteca-digitala.ro
documentar, mal alea) statistica.
~t!l~~~~t~u 1rnÎindăe ·:~~ad-;r!
statistică, dar nu Intrlnd ln
concurenţă cu ea.
- Elogiul pe care-l aduci
.normalului" ln artl!., nu e rlrl
prlhanl, din punct de vedere
estetic. Slnt foarte mulţi lDţelepţI
care susţin el arta nu se ocupă cu
.normalul• şi nu ţlnţeşte la con·
efuzii normale, declt cu rt1cul de
a nu ;:iat ~e~scfl~~eşi/~l\cele ţi
M~ av~;. foarte multen uc~i
normale de descoperit .
- După aceea, nu ţi-e teaml
fcud: s1:a!~~':ie n;::-~al:i'eg~~~id!
materialului poate al duel fa 0
pierdere a pato1ulul Intrinsec
concepţlllor noaatre?
- Nu, 011 mi-e teamă .
- Oricum, nu te !Merii ln
~fr:n!u:m~'i.~1 ~~ri~u~b'11eiffii~
ultima vreme.
lmpă~f T:ig~:f~luun~~r c~ft1~
lmpotrlva .poetlzArll", tratată
excesiv de 1ever tl dogmatic.
Slnt unii regizori .11r1c1•, .gin-
gaşl", .delicaţi", din cauzl
nu au ce spune sau spun .pron•
el
ce au ln cap. Altl categorie
.lirică• - din comoditate, din
şi floricele cu care lumea a-a
~~~~r~t D-;;: tr~~ul-; :;- .r~:clo
1
viaţă u'oarA, dar criticile la
adresalore1tupld 1Acadl aanpra.
celor care slnt lirici prin tempe-
rament, care 1e zbat sl gAaeaacl
dramul de poezie reall a lucru-
~ll~~ ~~~la~~lli'e': 11~~l~~~e {~u;
Intreprinderea cea mal rlscantl.
Mal rlscantll. declt satira. Pe
ac1,'!ladllllnfel~,llapArl1i1'1n~;r
~~[ u':. ·~1 8f aec, c~~e;t cc:
temperamentul lut .
- to aflrşlt, climatul acesta
duse forţat !n acţiune, ele nu
perloasă a eroinei de a rememora
faptele trecute, mal mult sau
mal puţin Importante (botlrltoa-
re lnsA pentru luarea unei decizii
finale). Primele lncerc.'!.rl ale fe-
meii de a se smulge do sub tl·
ranla lui Toma ,1 a aocrulul slnt
naive. Ea slmuleazl ca s-a ţicnit
ln urma bltl!.11 1ulerlte şi vor-
Simţind lipsa de orizont a unei
aaemenea comPortltl, Solomla
~:J~~~ ~::ll~C:A~:. ~trc::.,~p:e~
ferind stilul aluziv excesiv ln locul
lnrruntărll reale, directe dintre
personaje. Solomla se lnturle pe
Toma şi badea Dumitru, &fiind
~.1~ :~tt~~~-~~~W;t~~rti:i~:~
0
poarta casei ousmoalll.. Cam puţin
pentru ca răbdarea femeii sl ae
spulbere, cam sumară motivarea
;n~~ţ~t:f1 as:1":~%l"~!i ~~i.n:
t!~\t~mJ.' ~! t~:!'~i!°'lu1~t :ri'fJi
1
nlclodatl!.. Singurul moment emo•
~afi~c~~e~i~1~. ·~~:,!:~~ ~i~
zici... exl1tl ,1 r11cul unul cll·
cat, nu?
I
I
- Cred el esenţial este şocul.
Dorinţa de a fi normal nu e o
~r~t~r1~a
1
d~c':i~ae~~ :i:r~~~:
legile acestea atnt foarte perfide.
Cel mal mulţi l•l lnchtpule c!lre-
zolvarea problemelor 1e face prin
~~~Î=e~n~Ja~~ed~~~~!t~on!i~l 1·
combat, !ml permit tnsă să nu-l
urmez . Personal, nu agreez lovi-
turile de teatru transplantate ln
1
~~~· Jr~~f~!-: 1~e. g:~e;.i:1 r'~~î=
tura•. ln general, ele apar din
I
~~EW~cl~~l ~~ere!~nz:lton:~~l~!
şocurile normalului, sl provoc p~
căi normale şocul. Metoda prefe-
ratl ar rl anchetele cinematogra-
fice pe probleme de Interes uman
I
I
acut. Din clipa clnd spectatorul
simte el discuţi despre lucruri
care-l ard, din clipa clnd el
vede că pe ecran apar oameni
~~!~!ţi1~a:leift.d:p!;!~~t'~tÎ~:
Iod pe acele chipuri plnă Ia mo-
nolog, din acea clipă şocul normal
e creat şi putem lucra liniştiţi.
Totu-1 să descoperim problemele
I
care pasionează. Am tras conclu-
I
ziile acestea din vizionarea ln
ială a Ca••! noastre r.a o (Ioan.
~fa,nogrfm~1~~s!1 nf!1~~1;i' ;~~
cil.scat, deal am făcut sacrilegiul
I
sl!. las oamenii să vorbească
i~i; 1 gm:~1~'fua:~c:i·,~~i! ~u~j"V:~ .
ln ldet. · c n u-
_ De ce nu al continuat
I
linia aceasta de creaţie?
_ Din diverse motive, unele
savant Justificate, altele de ctr-
cumatanţl, toate dovedind 0
nelncredere ln metodl. Dar vreau
tă-ml continui anchetele. Hat
lntll, unele acoperind zone de
Interes general - cum ar rt
transporturile locale, adlcl tntre-
barea al fle: cum mergeţi? Dru-
I
~':!te':iJi C:o~~0ne,1 ea~:~~~~ă s:
I
fli de lemn 1ă nu 1lmţ1 ce lnseam-
ni!. pentru oameni ca o cursă
IRTA al nu plece la ora fixau
I
pentru el şoterul a luat .prima•
cu o ori lnalntea plecării. .. Pen-
1
~uc~~Wsp~':i'~i~~~m ~J~~.;:li
cnblrbla-nplept lntr-un autobuz,
dupl ce a avut de rurcA cu lmpe-
rrl~I ~1emern'~ $u':: 1 :ttf~Î~rf°~l
plalrl montate ostentativ. E
drept el ar trebui Bă ne perrec-
ţlonAm uneltele de lucru, al
avem pentru aceste anchete ln
I
I
direct .Instrumentele necesare:
camere tlcute, magnetoroane as·
~~~~a:1~·a.e ~~ :~e;:im~:f°~
llcbldAm flreuca Inhibiţie a
omului ln raţa aparatului de
I
film. Ne trebuie deci tl o tehnicii.
a normalului.
- Teoretic, cred el ...
- Propun al llalm teoriile
I
ne trebuie documentar~ nu teorii
~=c~:.1:1~0~!1'!~:'pute~~n~I~~
la un coniac tă racem teorii,
multe ,1 rrumoue, dar pe margl-
nea multor documentare tru-
moue. Va fi foarte frumos, slnt
convins„„ J
- - ~ C.
ţlonant al tllmulu I ni a-a părut Din pAcate, ele nu pot şterge
dintre Coama ,1
a. fi prima parte a explicaţiei
Solomla.
Strldanla autorilor de a pă­
Impresia de banal şi uscăciune,
provocatll. de Inconsistenţa dezba-
terii, ca şi de tragllltatea viziunii
trunde ln universul sufletesc al artistice de ansamblu a regizo-
rului.
;~~'::'tuY~~nlo~~yr::~!r;0a':l:~:~ Dintre actori, alll.turl de Dana
lneUclentl . Fărl!. aA vrea, regizo-
rul cade uneori ln naturallsm,
Comnea, trebuie si-I • menţlonAm
pe Ştefan ClubotAraşu fi Silviu
după cum, ln alte momente, StAnculeacu . Clubotăraşu, ln ciu-
devine un adept stlngact al expre-
slonlamulul (vezi amintirile eroi-
da llmltelor evidente ale rolu-
lui, ne dezvUule cu umor sull-
nei de la nunta cu Toma, descrie-
rea şocului et nervos la apariţia ~1f~l~r~0~~~~~ \~g~~~ţu\~!tî~!~:
nea•teptatl a Iul Cosma etc.). ţlel cu feciorul ,1 nora, lnglndu-
Ceea ce merltl totu,1 relevat ln
munca regizorului (ln ciuda llp- ~~1a.'11;::1 rrn':!l.n s11 1~% ih:~~~
1
sel unltll.ţll stlllatlce a rumului)
este efortul său spre veridicitate,
vigoarea şi robusteţea ln construi·
1
~cf.~1:vl~~nf~':.~.r~~tc~s~f3t:JI:
fn raţa tatllul stlngăclit tl ne-
rea unor 1cene dramatice. Mo- ajutorarea lui. Lipsite de consls·
mentul peţirii Solomlel, clteva
ţ~~t~::i1a:~~~ ~:~~~ntgg:~t:ri~î
Z:r,~~nlrn~~~p~~f!îf !~u11::n~~
0
Toma Dlmltrlu (pre,eJlntele gos-
tl umor de Cltl!.llna Pintilie şi ·. podlrlel) . E adevlrat, aceste per-
JorJ Volou), prima pnrte a expll·
caţlel dintre eroină şi Cosma sau ~~~~~:1'nic:~~~m;~1;.a~0~r:f~~fi
scena zbuciumului Iul Toma din ai le lmbogt.ţească, 1ă le dea pe
cit posibil relief.
~~~Jo~!J1':iS~pf.~~f1~~~1~o:~f~i
Iul pentru arta clnematograttcl. Mihai TOLU
25
 Discuţii
Realism 20
Intre toate speciile epice, cea mal adecvată eoranlză­
D rll r!mlne proza de acpune. Nimic n-a solicitat mal
mult rantezla cineaştil o r dectt romanul aventurilor ex-
traordinare sau cel al urm!rlrllor poliţiste . Filmul a
creat cblar rorme noi, 1peclrlce, de prezentare a dina-
micii vieţii , rorme bazate pe o continuă mi ş care şi sur·
prlzl a faptelor . Westernul se dezvolt! cu totul dis-
tinct de llteratură,ca un produs al Imaginaţi e i cl n e aş·
tllor care au construit un tărlm de epopee, ln care caval·
cadele , lncălerărlle , salvările miraculoase se des!Aşoarll
ln Janţ. Chiar rnmul de groază, de vreme ce p orneşte
de la transpunerea vizuală a monştrilor n oro ş i ş i a fiin-
ţelor plăplnde ln lupta cu Oribilul, se supune cerinţelor
proprl I peliculei. Poate că ln aceste producţll , definite
ca gen, Intriga nici nu mal are o tnaemnltate decisiv!,
spectatorii slnt gata să accepte repetarea la nesrtrşlt
· a aceloraşi succe•lunl, convinşi el aslstl la un ritual.
O confesiune
DacUacem abstracţie de rnmele care mlzeazll cu de-
osebire pe acţiunea puri!., constatăm cil cinematografia
trece la ora actuală printr-o lungă metamorfoză ln ce
pri veşte comtrucţla narativă . Ca şi ln roman , ecranul
cunoaşte o compoziţie de tip clasic : o acţiune gradată
1prljlnltl pe caractere precis conturate, pe momente
de cristalizare, pe un desnodămlnt, prevăzut ca un sflr-
şlt logic al lntlmplărllor . ln ultimele decenii , o dată
cu schlmbărlle survenite ln mentalitatea spectatorilor,
cu rllsturnările de viziune artistică, se lnreglstrează din
ce tn ce mal accentuat şi o derogare de la normele tra-
diţionale de compoziţie.
AUTENTICITATEA ÎN FILM
Epoca modern! a cucerit o noul lnţelegere asupra
autenticităţii . Autorii rnmulul năzuiesc şi el să creeze
senzaţia v eroslmllltllţll depline. Secvenţ e le se desrAşoarll
ca nişte rapte trăite , observate direct de un martor ocu-
Ceea ce nu
lar . Astrei dispare pluralitatea unghi urilor de relatare,
precum şi obiectivizarea detaşată ln reconstituire.
Perspectiva este cea a privitorului, Int egrat ln acţiune ,
care comunică febril ceea ce vede, se conreseuă . Mal
există oare un subiect, tn sensul tradiţ i onal , adică un
şir de situaţii, tn relaţ i e directă, care converg spre o
dealegare finală?
Neoreallsmul Italian a zdruncinat conceptul vechi al
dramaturgiei cinematograrice. Ororile lasclsmulul ,
protestul lmpotrlva silniciei şi a mizeriei, apelul la
se poate
demnitate - solicită alte mijloace de exprimare . Hoţii
do bicicleto (Vlttorlo de Slca) se constituie ca un docu-
mentar despre condiţiile de viaţă ale unui om simplu.
tmprejurărlle descrise par răsleţe , fragmentare , perso-
najele au un caracter episodic, nu se aliniază ln vreun
fel spre rinal. Filmul nu mal poate !I povestit m i gălos ,
ca ln trecut. ln formarea stilului d irect , sobru , antl-
sentlmental şi antlpatetlJ:, dedramatlzat, clnematogra-
rul a Influenţat literatura ş i apoi a sulerlt lnrlurlrea el.
povesti
Există o coerenfă?
ln lncercarea de a sugera autenticitatea vi eţii , filmul
polonez despre război urmăreşte şi el să comunice o
senzaţie de dezordine şi de lipsă de premeditare d in punct
de vedere artistic . Unele figuri se desenează rantomatlc
şi nu capll.tl, pinii. la sflrşlt, un contur precis (rllnd că
nici tn viaţă nu poţi clarifica toate lmpresllle şi nici
ierarhiza toate lntlmplărlle) . Se ellminl ln acest re!
orice ordine a faptelor? Nu , căci o unitate se păstrează ,
dar ea nu mal este cea de tip clasic, realizată printr-o
selecţie geometrică . Ei iubeau viata (A . WaJda) trans-
mite o viziune aaupra războiului şi asupra nazismului,
dar nu prin Intermediul unul subiect conturat .
Extrema supunere la obiect, estomparea regizorului
tn raţa realităţii Imediate, caracterlzeazll clnemato-
grarul-dlrect . Slnt culese Imagini pe viu, ln mod fla-
grant rării. triere şi organizare prealabilă . Abdică defi-
nitiv regizorul de la atribuţiile sale de coordonare? Ne-
liniştile multor creatori contemporani pornesc de la In-
terpretarea raportului dintre autenticitate şi conven-
ţie . ln aceaatl ordine de Idei, tentativele unor regizori
din . noul-val" francez nu constituie numai o replică la
adresa unul spirit lnchlstat, stereotip, mercenar, ape-
cltlc producţiilor tn care formele tradiţionale au ajuna
la o rutină comercială, dar şi o abandonare a principi-
ilor ogllndlrll nemlj Joclte. lncă o dată , mArerer aici doar
la tipul de naraţiune filmică . ŞI pentru 1ean-Luc
Godard, recurgerea la stilul documentar reprezintă o ne-
cesitate . ln filmul A-li tr4i 11iata, evenimentele care ror-
meazl traiul de fiece zi alunel prostituate stnt zugrăvite
ca lntr-un reportaj de exactitate. Pinii. şi momente care
pot fi socotite refractare opttcll clnematograrulul -
discuţia prelungită a prostituatei cu un fllozor, compu-
nerea unei scrisori, recitarea unul poem din Edgar Poe
- alnt Introduse cu o autenticitate aproape ostentativ A.
26
A-ţi trăi vi aţa (Godard) sau traiul
de fiecare zi al unei prostituate.
Multe lucruri pot aplrea udzl desu-
ete ln filmul Iul De Slca. Dar privi ea
intrebltoare a acestui copil ,1 tragica
Imposibilitate a tatllui de-a da un rls-
puns ne urmlresc mult dupl ce istoria
propriu-zid a fost uitatl.
https://biblioteca-digitala.ro
•
Noua convenfie
Pe un alt plan tnall , 1ean-Luc Godard acordă şi con-
venţie i o runcţle precis! . Acţiunea este repartizată tn ~~·.
nu.m
mod brechtlan : există mal multe tablouri , riecare cu un
D1
titlu separat şi rării. o continuitate vizibil! Intre ele . frUJI
Tot timpul spectatorul păstrează o distanţă lucidă ln glii
raţa lnttmplllrllor văzute, ştie că asistă la un spectacol.
~ li
Această dialectică Intre autenticitate şi convenţie, Intre
premeditare şi Improvizaţie, e lnfăţlşatl de regizorul al Ui
r ou
francez cu bună ştiinţă. Aparatul de rnmat se mută va a
cu o sttngăcle voltă, oamenii slnt urmăriţi din E
Co
spate, numeroase referinţe literare Intersectează Ima-
ginile. Jean-Luc Godard vrea să dea Impresia că por-
Te
neşte de la zero, că reinventează t otul, chiar cu atingă- ·
%Oro.
clile copilului care Intră ln contact pentru lntlla oară cent
cu universul. Deşi un Instinct sigur l-a convins 1JJ
de necesitatea Imperioasă a primenirilor, regizorul Lull
francez renunţă uneori la o seriozitate elementară, tn pan
!avoarea pozei şi a amuzamentului de paradă . Din relu- m.Jn1
te lei
rltele sale declaraţii reiese lnsll. că şi ele de acord că vi- CU I
ziunile aalmetrlce, fragmentare, revendică totuşi o co- pri
ere nţă , rte ea mal subtilă şi mal Implicată . dlnl
a P•
pini
~u
Memoria robotului
O amendare a neorealismului poate fi considerată
"'
ş i reacţ i a Iul Antonlonl care caută ln exclusivitate au-
t enticitat ea psihologi că ln mm. Zeci de minute ln şir, pe
o Insulă pustie, eroii din A11entura rătăcesc, srorţlndu­
se s ă reglaească o tată dlsp!rutll.. Episodul nu poate
fi povestit , n-are subiect. ln Noaptea, eroina (Jeanne
Moreau) se plimbă pe străzile oraşului şi aparatul mar-
che ază mersul agale, chipurile trecătorilor , liniile case-
lor, zidurile albe dreptunghiulare. Nimic nu mal amin ·
te şt e de Intriga tradiţională . Metoda de narare nu e lnaă
arbitrară . Ea se b a z e ază pe o tehnică de acumulare
astlrllor lăuntrice , sugerate Indirect prin lenta derulare
a peisajului. Stnt rnmate privelişti neutre, rll.ră contin-
genţă cu Ideea obsedantă, dar apte de a Insinua prin re-
fracţie stările complexe : plictiseala femeii şi setea el
de viat.A, spaima de bll.trlneţe, remuşcările şi hotărlrea
de a-i destăinui cu cruzime bărbatului el nu-l mal Iu-
beşte . Pe Antonlonl li preocupă deci un timp psihologic.
care determină o anumită accepţie a autenticităţii.
El povesteşte cuin a fost atras lntr-un bar de silueta
unei temei. Spre a o !llma, spune el, adepţii .clncmato-
grarulul-dlrect" ar !I Irosit pelicula tn lungi promenade
sau conversaţii de carenea. Singura şi absurda extra-
vaganţă , care epuiza tot rarmecul remell, era numele
(De111tta) ,11mobllltatea melancolică cu care-l rostea.
Acest unic detaliu era surlclent pentru caracterizarea
el filmică . Zadarnic se amestecă regizorii clnt-vtrlU-
ulul cu aparatul printre oameni. .Asta nu schimbă ni-
mic" declară ln .Cinema nuovo" Antonlonl . • Dacă
cineaştii nu slnt călăuziţi de o Idee, o atitudine, apara-
tul lor rll.mlne Inert ca un robot Inert tn ciuda memoriei
oale supraumane•. După cum vedem, Anton Ioni ple-
d ează pentru men ţi n erea cri t eriului selectiv tn rerlec·
tarea realităţii.
Multiple tendinţe tn comtru cţ l a narativă dellneac
utllzl dezvoltarea cinematografiei mondiale . Ar trebui
discutat pe larg despre exper ienţe l e lu i Alain Resnals,
pentru care acţ iunea este un circuit al rememorărilor,
dispuse conform cu capriciile are ctlvltă ţll; despre duri-
tatea dezvllutrtlor tn „Free·clnema•, curent care seru· p~
ma
t eazll tabloul vieţii sociale , 1 ara tă prin explozive con- Ho
traste determinarea psihologiei de cătr e condiţiile de cut
car
vlaţll; despre noii continuatori al lui Rosaelllnl sau Vls-
(
contl (Olm!, Francesco R osl , De Seta), care apelează lui
la reporta) şi pamflet - ln proiecţii plastice uimitoare I
- pentru reconstituirea mizeriei populare şi a abuzu- car
rilor claaelor avute. lin
Ar fi o eroare să se creadl că subiectul, tn tiparele Iul
tradiţionale nu mal permite elaborarea unul rum con-
....,I
!
temporan . Există creator i strli uclţl, adepţi rldell a dea
formelor clasice, adaptate epocii. Pretutindeni lnsl ati- re!
tudinea !aţă de Intriga tr ad i ţionali e determinată de I
lnt
relaţia pe care o stab ileşte clneaatul , Intre autenticitate C&J
şi convenţie. Numai Ideile nobile ale demnităţii şi so- I
lidarităţii umane pot genera clutllrl fertile. Contro-
Ho
lui
versele ln care slnt an gaj aţi cineaşti de prestigiu do- Ari
vedesc preocuparea, generalizată tn lntreaga lume , pen-
tru per!ecţlonarea artei narative a rnmulnl tn !uncţle de
exigenţele vrem ii.
S. DAMIAN
 FILME DESPRE CARE VOM MAI AUZI

Jean-Luc Godard ,
t re cel mal
unul din-
activi -
T~tl~tui11~uÎ:f1enl:a1~~tri J:.~t~!~ggl~a ?fa~p8~ş~1iju~ dacă nu cel mal activ ci-
cărui pro tagonist ă este frum oasa ac tr i ţ ă de origină neast francez, a terminat de
germană , Elke Sommer. ln episodul despre euge- curlnd un nou lllm (deşi lncă
nie, rolul el se ase a mănă mult cu cel a l Sophlel Lo· nu s-a stins Impresia lăsat ă
ren din I eri, azi , mtine, adică mamă a unei familii de nu mal puţin recentul
numeroase . Femeia cd8dtorit4).
De taft , Elke 1ncepe prin a li o tln ără ş i toarte .u n lllm a cărui acţiune
se desfă ş oară ln două zile , ex-
n ~ă~Y'~~s soi ~~":r~e~~~ec~~~·:~ed~~l~mifi"~~~~ ::;g~ pli c ă Godard, ln localitatea
Alpbavllle , unde toţi locui -
I.
·e ~~tepe~~ec~~a D.\'fn~~.'ir~~!~ dii~~it~~1n';ie J'.~t11; tor ii slnt supuşi cu deslvlr·
altfel , Iar U la (Elke) se va lndrăg o sti de un şo f e r , şire unul creier electron le. "
11 r oarte oarecare ln aparenţ ă ş i de loc perfect, cu care - Un strigăt de revoltă
ă lmpotrlva modernizării?
i'pvi~~ct ufef~~t~~uc1°.& ~~~i::sr!~:a'll.~~tb.\'~t'~ Îgl lllil' _ _ _ _ ___,,,.,,___
0 1
va
Comenclnt. ___. - .Dacă vreţi. Dar nu mal
p uţin un !llm poliţist cu sua-
pense - evident şi neapărat
cu suspenae . Lemmy Cauţlon
Tot ln L• Bambol• găsim scheciu! semnat de regi- - acest aventurier modem
zorul D Ino Ros! , Convorbir ea felefonic4, a cărui figură
centrală este actriţa Vlrna Llsl.
lntr-o duminică lnclnsă de Iulie, Glorglo şi
:t .!vbe;tg:.ma\'i î~~.~~t:r:;
de un ceâs ş i Jumătate . •
Luisa, de curlnd căsătoriţi , stau de vorbă . Totul Lemmy , Interpretat de Ed·
pare sil ne convingă că cel dol tineri se lnţeleg de die Constantine, se lndrăgos­
teşte - cum era şi firesc,
fe\~fo1:i~1. ~~~dL~~~:!!ăa~~~y;:zel11°;iir~a~~~~r8~1~! dar mal a les necesar pentru
cu mondena sa mamă, ln care se trec ln revistă bappy·end - de Nataşa , alias
prietenele, caracterul ursuz al lui Glorglo, atltu- Anna K arina şi sflrşeşte prin
a lnvlnge nefastul creier e-
~l~~~~;;;fnJf~guţ~: ~~i·P~::!u~~t'e~~~ 1 a~1 :;fpe1~\~~ lectronic care d omină Al ·
plnl şi a celui mal răbdător soţ . Ce a urmat nu e pbav llle.
- De ce l-aţ i a les pe Eddie
~':i ~lu i°J~iesGlorglo,
1
Nino Manfred!. lll' Constantine pentru acest
rol?
- . P entru Că e singurul
actor din lume care să albă
un C&l> de ... m arţi an !"

D ~a~fgn~nt~~~ r~:n~6~~~~f~nt
1

colorat ln Eastman şi desfăşurat

pe ecran lat . Num ele realizato-
rului tn să ne previne şi nu ne
lasă - pln ă la proba contrarie -
să ne av lnt ăm ln critici pre-con -
cepute. Acest nume este Chrlstlan-
J aque, rumul poartă titlul de
Gent leman ul din Cocod11, Iar
Interpreţi stnt Jean Marals, Llse-
lotte Pulver ş i cl ntăreaţa de cu-
loare Nancy Holloway .
B ănuim că ş i Christian Jaque
a vrut să-şi a lbă Omul adu din
Rio sau m ă car un F antom as.
Genul ales de el de astă dată -
aventura ln mediul exoti c - este
plăcut Iar autorul !ş i cunoaşte
bine meseri a .
Pe Coasta de Fildeş , profesorul
Dumont, mare v ln ător de flutur i,
este găs i t asasinat . Se pare că ar
fi rost victima unei secte misteri-
oase denumite Flii Panterei. O
co l egă a savantului soseşte la
AbldJancas!l tnceapil cercetilrlle ..
ş i din ac e astă clipă ne afundăm tn
Jungla peripeţiilor (atrlcane) .
Christian Jaque este corect ca
primăvara anului 1945. Undeva, ln Testul Germaniei, linia trontulul se mutA mereu, lntotdeauna: nu lncearcă să ne
zi de zi . Subofiţerul nazist Gilbert Wolzow Inspectează una din poziţiile armatei ger- lnşel e asupra milrlll pe care o

~~ft~ bnb::i11 c1~[ei{;~er;oJftPr~fi:~f1e" 1~el!n1~~~1ţ~rc:t 1hi~~::li~i pa:1': ~~:Vi'~ vinde şi utlllzează. la maximum
atuurile „naturale". Frumosul
cut, dar mal ales se poate citi pe raia lui o putern i că trămlntare surleteucă , lntreblrl decor al AbldJanulul şi lmpreJurl·
ca~"u':ri1~~~ufj~~!WJ~~:'llo~r~~~i!i~ud~::L~ ~~l~t:.anl să intre voluntar 1n arm ata mllor este Ingenios folosit ca
fundal al unelpoveştl tradiţionale
Iul Hitler, şi mal ales de ce? Prin ce a trecut şi pentru ce este azi atlt de frămlntat?
Regizorul şi scenaristul 1oacblm Kunert ne răa punde : .1'fol am ales o perioa dă de gangster I ş i de diamante turate,
care azi ţine de Istorie. Oamenii care au supravieţuit acestei perioade slntem noi. Noi ln care doar p o liţiştii slnt de
- autorii acestul film, noi - spectatorii şi allturl de noi- cel foarte tineri, care Io culoare ln chlsă . Drama .Gentle-
ti~f:i~~'.!'o i~~·ţt, "c"a~~uP~~~mcl~~~b"tl· d=~~f1~~~!1!~'."P~ri1tr~ i:1o~c~o8ţ{ăa:cea
0 manului din Cocody, este mal
vreme lnseamnă fascism, Hitler, al doilea rubol mondial . degrabil descusută, dar li prileju-
Deci, din nou un rum despre răzb oi ? Nu l Un film tmpotrlva răz b oiului. Un film i eşte lui Jean Marals ln rolul unul
despre destinele multor oameni. Un mm despre aducere aminte. Un film din care să diplomat elegant şi monden ,
relasă adevilrul acestor amintiri. ocazia de a silvlrşl clteva din
Noi cerem spectatorilor să rezolve singuri p:roblemele rid leate ln film , singuri şi cu obişnuit e le sale năzdrăvănii .
lntreaga lor rll.spundere. Nol nu tragem conchull, denllol m doar argumentele . ln orice Sperăm să ne bucurăm de un
caz acest lucru ne· am propus ... "
Este vorba de fllmul Die Abenteuer du w.,.,,.,.
Boli (Prin ce-a trecui Werner
Hoit), o toarte recentă producţie DEFA, reallu.t de 1oacblm Kunert după romanul
lllm - chiar şi de aventuri - cu
marca Iul Christian 1aque.
Iul Dleter Noll. Prot agonişti: Klaus-Peter Tblele (debut remarcabil), Manfred Karge ,
Arno Wyznlewskl, Angellca Domrose şi lncă mulţi alţii . R. L.

f.._J~= ,;.'C~~CT"f" ,~" .,,.. ~--.- - ·.....- -„, "I:' • ~ ~.,., • ' \ tfJ:ll'•'3f.- - ;r. • • ~ ~l"""""..,.,,.?.,ir"".'" - „,_... : • • •' ~„~~1 T~ •

~ :i~~.>~-;"-~. -' -'.' _'_- . .

https://biblioteca-digitala.ro

[lllllll Sln1urul premiu necontestat de nlm1nl: Am
~ CORESPONDENTĂ al 12-lea
flll'•Jfestival iugoslav de scurt
,. metraje
T atribuite ele acest restivai.
•
radlţlonalul festival bel-
lui fuă~:f:v ~~a 'i~'fk~:tr~i:'b
aemnuf unei atrtnse concurenţe:
Veljko BulaJlc! cu al său Skoplje
111111
63 (laureat al mal multor con-
cursuri Internaţionale) lmpotrlva
celorlalţi participanţi şi toţi tm-
=
preunl lmpotrlva Juriului care
a dat dovadl de ezitare chiar
dlncllpaselecţlonlrllrtlmelor(tn
aşa tel tnctt anumite opere toarte
Interesante nici n-au Intrat tn
competiţie) .
Filmul care a plăcut cel mal
mult publicului a foat cel al
do9umentarlatulul Sveta PLVlo·
vie, realizat tn stilul documen-
tarului claalc şi pe baza unor
fotografii autentice dattnd dln
primul război mondial. Acest film
s-a bucurat de aplauzele entuzlu-
te şi prelungite ale partlclpan-
ţ!lor, dar a obţinut unul din
1I 11111~I
cele mal modeste premii. ŞI ne
tntrebăm, de ce oare?
Ţlnlnd seama el premiul tnttl
Mo•tB~fi?1'2.t f,',;fi,w;r1 ~~cu1_1~
rămas declt sll.·•I aleagă un film
pe gustul slu pentru premiul
dol. ŞI acest film a fost Primul
ooi - omul al lui Knta Skanata
~ef'l: :~rr~~am Wt'~~l1~e~eă
1 „1 Mare al lui William Klein,
copili viitorul (.ce vrei al te
raci clnd al al fli mare?") se
transformă lntr-o acuzare a
anomaliilor oare lntovlriişeac
. . . vlr.}a minerilor dintr-o mfnll.
iii~~~uf: ~~vf1~f1~: J~n o~~:
Ii II ~?\act~1~~~ ~rd~pÎ~~:~~~
bausen, dar critica de speciali-
tate nu a acceptat nici acest
1
111111I
multora, acest film nu a rost
1
[
cel mal Interesant din cele pre-
zentate la festival.
Singurul premiu necontestat de
nimeni a rost cel decernat pentru
regie Iul Klatlto Buret, pentru
desenul său animat .Am 1>4%ul
orliontul c•io. care deschide căi
noi ln dezvoltarea desenului ani·
mat Iugoslav . Desenele sale au
1tlrnlt admiraţie prin originali-
tatea şi dinamismul lor, puse
lllllll
ln valoare de un excelent montaj .
Totuşi, pentru critici, cel mal
bun rum al restlvalulul, căruia
nu l·a rost atribuit nici un pre-
miu oficial, a rima• Pt drumul
ldturalntc al tlnlrulul autor slo·
ven 1oze Po~cnUr. Trebuie men·
1111111 t~i~ti~~pd• i~t!r:r :~t"J~~l:
1
RaJlci, Prote1ul lui Drago•lav Ra·
Jlc tl Procea·~trbal al Iul Alet-
văzut orizontul
DIN BELGRAD
aandar Petrovlc. De rapt, aceste
rnme - şi clteva altele - stnt
ra~ur11~ :3~~ lra~~r~':~r~;ff~~=
0 documentarişti foarte cunoscuţi.
nematogrartce. E1te cazul tn pri·
mul rlnd al filmelor cu tematică
contemporani, ln care tinerii au-
tori nu •e mlrglnesc la descrie·
rea pur şi simplu a unor fenomene
determinate ci lncearcă al pă­
trundl, alntetlzlnd Impresiile lor
1ublectlve, tn esenţa realltAţll
noastre.
Or, aceaat! căutare a adevl-
ratel exprimări cinematografice
Aspect din holul mari al Palatulul Featlvalulul : aripa rezer·
vatl zlarlftllor.
https://biblioteca-digitala.ro
ceţos.
a dezvăluit şi numeroase Impa-
suri ln care au Intrat şi clţlva
Este vorba de fllmele-anchetil
care se Istovesc ln general lntr-o
gazetărie vizuală sub Influenţa
"storles"·urllor de la televiziune,
destul de populare la noi. Efectul
dorit nu a rost atins, Iar publicul,
ca şi critica, au ştiut al protesteie
tmpotrlva folosirii prea nerunc-
ţlonale a mlcroronulul şi a con-
teslunllor personale şi Intime.
Peter VOLK
Festivalul
popoarelor de la
C ~~P~:re~!r S-~~';. F~~~~~a1~l
Internaţional al filmului etno·
gratie şi sociologic a-a desfăşurat
la Florenţa tn cursul Junii februa-
rie. ln principiu, oricine poate
r:r:iilft!t~~ ~c~.:~1~~~ ~~~~T~1
Inevitabil arbitrară n-a reţinut
tn acest an dectt 22 filme ln
competiţie şi 16 pelicule de ln·
formare din 220 lnscrtse. Pentru
ca cititorul sl-şl poată face o
Imagine cit mal concretă a acea·
::~amc~'/'J'dWţ~i c~rt;.ranla~'i0r!:!~fi
ar fi al aleg clteva filme care
ml s-au părut mal Interesante şi
care au rost reprezentative pentru
ţara care le-a lntăţlşat.
Integrare rasiali
este un fllm-anclletl semnat de
Paulo Cezar Sazacenl, despre ln·
tegrarea rasială ln Brazllla. Au
rost lntrebate persoane din fie-
care culoare şi din fiecare claal
aoclală, aatrel Incit pe ecran se
~1erWir~uii~~f!'.e :~~~ :i1ngf1\:~~~
care lncearcll să vorbeascl fiecare
despre problemele Iul personale
~eg~~~tf~~~iZ::im ~~~t.l'N1t~
generos de a fi prost structurat
şi lipsit total de montaj .
Hutterlfll
a Intrat ln competiţie sub cu·
lorlle canadiene, Iar autorul
său, Colin Low a obţinut
unul din cele trei mari premll
De mal bine de 4 secole, hut·
terlţll rug dintr-un loc lntr·altul,
mereu tn căutarea unei regiuni
unde al poată trăi conform cu
credinţa lor. Aşa au ajuns ln
Canada, Iar acest film a rost
turnat tntr-una din coloniile hut·
terlte, la Alberta.
Prietenoşi şi ospitalieri , hut·
~:~lţ~\:~~~1foe:c:ii~go~;u'~: 1 f~
d=
toate lntreblrlle. El duc o viaţă
d:u":t"t!r ~!'..:'e~\~1 ~:l
fungi pe spate . lncearcl să trl·
luci departe de lumea clvlllzată
ale clrtl atracţii el le conslderA
false valori şi slnt profund ataşaţi
creiulul Impus de lntemeletorul
lor , 1akob Hutter, un non-con·
form iat, credincios plnă Ja eroism
religiei sale, ars de viu ln urma
unor torturi Inimaginabile la care
a rost supus ln 1536, ln timpul
cunoscutelor persecuţii religioase
din secolul XVI.
a~/~gl!e~~t~~c~l~:.~~ 1a~l~'.
rul lui, Colin Low, e unul din
cel mal buni realizatori canadieni,
filmele sale fiind deţinătoarele
mal multor premii Internaţionale.
1Franţa a prezentat filmul Ca1&iua
despre care cititorii români au
aflat cu prilejul reauvalulul de Ia
Toura-1964, unde a obţinut Ma·
rele Premiu.
Ultimul pahar
al doilea film francez Interesant
~~re'~1a\~ :0~~ ~1~':ifg.1 ~~:
1 1
~1ă.i\'t 1:5?~~~~:ni~rJ0:,\~t;~ă
Eduard a rost deJa tngr!Jlt tntr-o
clinică de dezintoxicare, dar o
da~~ r~i~~r~!~foră~!!a~f"1~~
~care trllse şi lnalnte, el lşl reia
vechea meserie pentru a-şi
!~gc'\i1E/1g;o~i ~~l~e1.a~~ f~tr:iJ:
la attrşltul filmului tmpreună
~~l~ ~~:l°J!' J:z1~~o'iY~~~e(~
cazul lui Eduard, de pildă) dacă
ea nu este urmată de o relnte·
grare a Individului tn viaţa 10-
f!:~tt~ţtlf!l~u:U~~~rulul dat de
Filmul este generos, ae simte
ci Ru1poll li Iubeşte pe Eduard ,
el lncearcă sll-1 tnţeleagl decă­
derea fără să-l Judece.
Germania federală a prezentat
~~'n~~1!-f1~ 0 ~e ~iemi:1~.T~ ~,
FLO RENTA
Mannhelm şi deci cunoscut deja
cititorilor români.
Ro Jo
a fost filmul Japonezu Iul Nanlakl
Tsuchlmoto care a obţinut pr~
mlul Juriului. Tema: problema
circulaţiei ln marile oraşe, creş­ l i
terea el continuă el victimele dl
accidentelor de automobil. Ima- m
glnlle filmului alnt frumoase şi Ol
ne arată un aapect dramatic al pt
vieţii moderne, dar din păcate It
se accentuează mal mult pe asa- d•
sinu I-automobil declt pevlctlma-
om.
dl
ţJJ
Iugoslavia a prezentat mal mul- gr
te filme ln competiţie, dar cel
mal Interesant a fost
Zadu1nlce
real !zare a Iul Dragoslav Laz Ic ca·
~~c!ro~f." ~:ar~~~1 PJ~n rfi~~lu~
1
lnreglstrat laatlrşltul anului 1962
tn clteva sate din Iugoslavia,
obiceiurile care lnsoţesc Ingropa·
rea morţilor. Este o mărturie
excelentă despre vechile tradiţii
~'::'~\~ .l't~I c:/ep~eÎlg~~parlţle .
Jurnalul unul asasin
este titlul documentarului polo·
nez realizat de Jerzy Zlarnllt.
care llustreazl activitatea unu I
"cinstit" funcţionar al Gestapou-
lui. Filmul se bazează ln exclu-
sivitate pe o aer le de 380 de foto·
gram (din care cineastul a păs·
trat 125) lăcute de un anume
Schmidt ln Polonia ocupată şl
avlnd ca temă asasinatele şi tor·
turlle de tot telul la care erau
supuşi polonezii de către nazişti.
Nu exlstl!. nici un lei de comen·
tarlu la aceastll suită de Imagini ,
singuri vocea crainicului citeşte
alb şi sec Inscripţiile meticulos
f1~~~:it~o~~;frllcaj~~ael~f~~~~
aaatin este un document uman
rllscolltor şi nu o operă de artl!..
Autorul a tnţeles că nu trebuie
al adauge nlmlo personal, că. au·
tentlcltatea rotograrlllor este de·
~'!f~'i Polonia a prezentat şi Re·
qitiem pentru c•i 600.000, peliculă
~g~! ~~\~e~!'ărY'~ ;~~~1~:/eih~:Îo~
1 1
ului din Varşovia. Şi ln acest
film ca şi ln celălalt, autorii -
Jerzy Borsak şi Waclaw Kazmle- G
tak s-au bazat pe documente, h
conştienţi el trebuie doar aă arate
firă al demonstreze. Filmul a
obţinut un premiu binemeritat.
Statele Unite au Intrat ln com-
petiţie cu 3 filme, Moştenireo
(care a primit unul din cele trei
mari J>remll), Legenda Marilynei
Monroe şi .Alegerto Preşedinl61ui.
Mo1fenlrea, o
realizat de Harold Mayer, Incepe
cu alluxul de emigranţi care
sosesc la New York la lnceputul
anului 1900, pentru a arăta apoi
aspecte aproape necunoscute gc-
neraţlllor de astlzl: oribilele
ateliere din Lower Eaat Slde,
minele de carbon, uzinele pline
de băieţaşi de 9 şi 10 ani, clmpu-
rlle de luptl ale primului război
mondial , epoca primelor automo-
bile, luptele sociale din anll 1930,
crizele economice. Iată moşteni·
r~~i ~1:~~~-~ri:~\1~ ~~.~·r~a~rzc1i
1
pentru cea de a 50-a aniversare
a Sindicatului ln S.U.A.
elf· Legenda Mullynel Monroe
este o biografie a vieţii şi a sinu-
ciderii cunoscutei vedete. Filmul
cu
nu se rldlcll cu nimic deasupra
banalului ,1 nu depăşeşte deelt
ln platitudine sutele şi miile de
articole Inspirate de viaţa zbu-
ciumată ,1 moartea vlolcntll a
Marllynel Monroe.
Elveţia a Intrat ln competiţie
cu filmul Iul A.I. Seller, Ilalie·
nii, dedicat problemei Italienilor
;:i~~~1af~ 4i 1~Nf :e~t.tc~l
1
clştlga plinea cea le toate zilele.
Aceştia stnt ln număr de 500.000
şi reprezintă o opUme din ln·
treaga populaţie a ţlrll gazda .
 DE VORBĂ CU O ACTRIŢĂ
la CĂREIA NU-I PLACE SĂ
FIE DESCOPERITĂ. :
ITA
Angelica DomrOse
tnOICUt deja Scenl din Bagnola: în vinerea mare, la Barul popular, lumea
se aduni la un miting progresist, ln ciuda megafoanelor care
Ro Jo cheaml tredlncl°'ll la biserici.
•Iu l Nanlat.l
1bţlnut pr~
1: problema Filmul tncearcl 1A·I privească pe punctele mal Importante şi am
1°r:Îgil~:r~ ~~,!~~a'.:u":1,i::nf:rf ~n° e~~~~ pomenit tllmele care meritau să
tle amintite. Dorim viaţă lungă - Spectatorii romlnl ml cunosc oare su-
nobil . Ima· mia elveţiană ci ca pe nişte tllnţ e acestul restivai unic tn felul său ,
frumoase ş i omeneşti care trăiesc departe de dar urli.rile noaat.re concrete pen· ficient? Ml-au văzut tllmele? li lntereaează
l ramatl c al patrie ln condiţii n eo bl şnnlte . tru anul i966 ar fi: viaţa mea, rolurile mele?
din păcate ItalU..ii a fost toarte bine primit - O selectare mal largă şi mal - O parte din tllmele dumneavoutrl
puţin arbitrară a tllmelor, tlcutll slnt cunoscute ln RomAnla (de pildă, R414-
l:!~fc~1~!: de publcul Italian, Impresionat
direct de problemele compatrio- de speclallllştl nu numai ltallenl ; cirile dragostei, Dragostea fi pilotul ucund,
ţilor obllgaţl de mizerie sA emi- • - o mal bogatl reprezentare Dacd Iii la min e, Doaarul furat etc., Iar
!atmalmul-
ţ te , dar cel
greze.
Nu vom mal lungi acest 1lnop-
~!af1~l.:'\~Wr1~e :o"c~~W:i°e:arelor cel mal important, Cronica unei crime, ru~
lt leul ln prezent pe ecranele noastre. Este
1ls reatlvaller, sperlnd el am atins J•quellne VEUVE cel mal lnsemnat - şi ca lntlndere - şi cel
Z•dusnlce mal Interesant rol pe care l-aţi Interpretat
av Lazlc ca- plnl acum, nu-l aşa? Un personaj greu de
redat, aceutl Ruth Bodenhelm . O temele
.~n rfr~~lu~ care a 1c1pat de moartea pri n gazare, dar
anului 1962 care ln rest a tmplrt~lt soarta sutelor de
I ugoalavla, tete ,1 temei evreice din Germania nazi stă .
:se lngropa-
o mărtur ie
- Rolul Iul Rutb este examenul cel mal
greu - •I mal pasionant tn acelaşi timp -
llJr.~~m~~ pe care l·am dat plnl acum ca actrlţl de
!os. tllm . Un examen pe care noi actor ii ll
dor , dapl care aneorl tlnjlm o viaţi
nul uuln treap ! Slnt (erfcltl ci am avut prlleJul . Nu cred ci l-am atras atenţia regr•·
rulul polo· li da: ttel1 examen •l - d.-1 trec - Inel tatulu i Dudow doar prin nasul 111eu poate
Y Zlarn lk . de la .-tnta arta.. Iertaţi-mi li psa de modes- ceva mal mic decit al altora sau prin
tatea unul tle, dar t toarte mlndrt de acest tllm,
Gestapou- ochii me i vag alungiţi spre tlmple" ..•
e care au vorbele cu 1tlngbereall ...
l ln exclu· :aJ para1n ptnI la R alb a rost presă ­
180 de toto· rat cn tar! slabe tn rnme mediocre ... Nu
•tul ap ă! ­ ş i eu un J o cşor . Personajul pe care-l Jucam
a r adeTant: N-avea nici 17 an i (şi azi
un anume nu mal avea nimic comun cu fetiţa de
oc upată şi
,tele ~ l tor - el lri puţini peste 20) clnd a auzit odlnloaril. Dintr-o dată devenisem o temele
care erau ci regiumll Slatan Dudow c aută o ttnll.rll capabilă el susţlnl\ un rol care să nu se
tre nazi şti. care al Interpreteze rolul prlnclpal ID fli. bueze doar pe mutrişoare noatlme şi rtz-
de comeri- al Bdl4ciriu drQ11011ri . Angellca, pe atunci gliate. Mulţi spectatori nici n-au recunoe-
le Imagi ni, <Udllogratl, •·a prezentat ş i a rost fericita cut-o pe Angellca Domrose, actriţa de la
tiu i cit eşte &leul dilltre sute de candidate . Du· televiziune ca fllnd una şi aceeaşi cu Ange-
meti culos a descoperit-o şi l-a lndreptat paşli lica Domrose, fetişcana cu un bagaj de
pe apatele prea multe tllme slabe ln spinare.
17'alul unui pe d.nunnl an.evolos al celei de 7-a arte. Aşa
1ent uman a cept - pe n~t ept ate - carlerea aces- Imediat dupl terminarea Institutului, am
lă de artll. UJ datate actriţe de tllm care azi. .. avut şansa rari de a tl remarcau de Helene
nu trebuie - N ·ml placesAtlu .descoperită• şi Inel Welgl şi angajată la Berllner Ensemble.
nai, că au· aepusl mul şi nu consider el m-am O vreme am uitat de mm şi nu m-am ocupat
or este de- declt de teatru, de fapt visul meu dlntot·
tlttlt·fC:..ca~n~.!:'a1fo-:r~l~.pe platourile stu- deauna. Repertoriul de la Berllner Ensem·
~~~cf/c~)ă Inunenţla p ro mptă şi categorică a An-
,Uldl Do~ ml-a stăv lnt pornirea de a
r~eSC~~l SÎ1~'!.~?~~t!nr':e ':fi/ ~~~l,p~=
celei de a avut prilejul al dau patru premiere ln
tel ghetto - o prueata ca pe Ce nuşă reasa din poveste. patru ani, o performanţi pentru o tncepl-
! ln acest - tlo ci mal toţi reporterii germani s-au
autorii - compacut ln a-m l atropl biografia cu sirop
toare angajata la teatrul lui Bertholt Brecht .
liKaimle- Germania federali a prezentat filmul Sagnolo Ml-aduc aminte cu cltll spalmll am tnceput
ele trandUlrl. Totuşi nu cred cA l-am atras al repet tn .Zllele Comunei", rolul Babettel.
~~~1r:~!fe la festivalurile de la Leipzig ,1 Mannhelm . atenţia regretatului Dudow doar prin nasul Ideea a rost a Helenei Welgl şi prima care
Filmul a cu poate ceva mal mic declt al altora nu a avut lncredere ln această alegere am
nemeritat. :J'~~ 1oc~~ ma~~,il~~ alungiţi spre Umple. rost eu . llabette este prototipul remell e-
at ln com- nergice, pline de viaţă, zgomotoasă şi tur-
Y'o ş t en;rea B drept el Angellca Domroae are un tl- bulentă , puţin vulgari chiar, care a luptat
1 cele t rei &clc pllcut ş i mal alea leşit din comun . cot la cot cu bărbaţii tn timpul Comunei
Mariltm<i lllcn\l, subţire , un nod de temele ln veşnic din Paris . Nu ml-aş tl lnchlpult nlclodatil
şediul elui.
neastlmpll.r, destul de dlterltl de Imaginea el voi reuşi cu aspectul meu destul de
1tenlr·H , Din picate trebuie sl repro,lm filmului Integrare ras i ală o cu care ne-a obişnuit ecranul : o tată cu 0 tlrav, să dau vlaţl unul asemenea
staturi sport ivă şi adeseori cu o cilutlturl penonaJ . li mulţumesc azi Helenei
er, tncepe proasti structurare ,1 lipsa unul montaj Inteligent. Welgl el m-a aJutat 11 ml detaşez de
anţl care up_rt: .. tnalnte de a debuta tn rumul Iul fllnţa eterică hrănită doar cu nectar şi
lnceputul ambrozie, pe care eram oblşnultl 1-0
!ră ta apoi
scute gc- ~od".; ":i~~;~~u~':,';\~~;:,ne~h~~llsÎo~Î pllmh prin toate personajele . ln general,
orlbllele tac remarcată prin telul ln care declamam alnt pusl ln teatru să Joe roluri care apa-
-renuri. Nu e mal puţin adevilrat lnsă că
ff~~-·~t! ;:P1n s~~aJ'1 f~1 a:fe~~u!1ni'O:
u t Sld e, 1
iele pline la examenul pe care l-am dat la Institut
l,clmpu- am cllzut ... De necaz, m-am prezentat all· dupll Ofelia ... ln prezent Joc rolul Polly tn
lu l rh bo l tur! de Vl'eo 2000 de candidate pentru pro- .opera de trei parale" şi !ml place.
r automo- bele cerute de Dudow: el ciluta o tetlşcanl Poate o sl vi se parll eludat, dar ori de
anll 1930, tru muşlcA , vioaie şi destul de naivii (adică cite ori stnt pe acenl mii ro101eac de expe-
m oş t e ni ­
penonaJul Slggl din R414cirilo dro11<>atei) rienţa clştlgatl tn raţa camerei de tllmat,
de munci- lncerc sll flu cit mal tlreascl şi de fiecare
t realliat pe care s-o opunl tipului de temele-act!·
.nlversare -rlst cunoscut pinii atunci ln cinematografia datl clnd ml anu pe un platou clnemato·
I .A . germani . Filmul a fost turnat acum 7 ani gratie nu uit el slnt şi actrlţl de teatru,
•I multă vreme duplaceea am trao ponoaeele . de teatru modern.
Monroe Da, ponoasele . Pentru el .lansarea• mea Proiecte? 81 Joc teatru, Jar dac1 mal tac
i i a slnu- a lntlpărlt ln minţile tuturor spectatorilor vreun film IA am un rol care sl-ml placă,
e. Fllmul - ş i mal alea a gazetarilor - chipul unei care lll ml pună la lncercare. Pentru mo-
deasupra fet i ţe drăguţe dar cam prostuţe . Ani de ment ml preglteac lmpreunll cu colectivul
;te declt UJe a t rebuit al lupt ca al &cap de acest .gen~ de la .Berllner Enaemble" sl plec lntr-un
lntre timp am reuşit la examenul de
l ~~n;b~~ admitere la Institutul de teatru şi clnema-
turneu . Voi Juca, 1e pare, ln .Opera cie
trei parale" şi pe scenele teatrelor din Praga
olentl a togratle şi m-am pus serios pe treabil . Al!I Budapesta şi Londra. ŞI ca al ml laud
~~~~~\~~ ~~~~d ~':.~1:~ ::„!:.'":%1~~r:r:~et1;"~a: pini la caplt, trebuie 1ll vl apun el Sir
Laurence Olivier, cu prilejul vizitei ln ţara
actrl ţl de tllm . M-am deaprlns greu de fe-
1allenllor tiţa naivi de pini atunci, reglzorll lnclpl- noastrl, a roit toarte mulţumit de mine
~irt ~1
0 ln rolul lui Polly şi a ţinut chiar 111 ml-o
ţl n lndu·1esl nu mi utilizeze timp de patru
t e zilele. ani tn alte roluri. Am avut noroc el tele- spunl. Exlstl oare 1atl1tacţle mal mare?
' 500.000 viziunea a turnat 3 tllme dlatractlve cu o
din !n- d istribuţie rlsunlitoare ln care ml-am glslt Rodiu LIPATTI
i gazdl .

https://biblioteca-digitala.ro

oe astl d ată alnt dator raţl
1 1
ftlm~ă d~~m~!i~~! :~Y ~c,;'J~l.al~el~0:1~
~fn ~03"\~T~e1':f!~f:ţt1ed:~1:~ct~~ur10:i\~
valului Internaţional de la Mannhelm -
Walter Talmon Gros. Alegerea nu era
1
~rE~~~ eom~e~rJ! i~d~~elt l~c'if..~~:
metodologică . Problema de bază, chela
care permitea adoptarea unei decizii ln-
C ELE
de cititor şi Lotte Etsner, Denis Marlon, Calllato totul altfel a-ar !l apucat de aceastl
î~ţ:~!'. ~;;.";:ţr,, uun~S~T1~·':~iâtrc ':.t;.;
Coaullch sau Jerzy Plazewskl, nu accept 1
Includerea filmelor ca V•ehiul şi noul,
exclude sprijinirea pe materia! autentic
Roma oraş <Uschla sau Los Olvidados pe
lista rilmelor documentare . Deoarece lnsă şi de aici rezultă Importanţa pe care
Eisenstein şi echipa lui o acordau docu-
~~ ~letle~Î~~ţ~ ~:nt~e c~~„~~:~a\l-<c~}~~
şi noul s-a găsit printre cele .doudspnzece
tllme documentare mal bune ale lumii"
pe locul nouă, m-am decis - a contre
mentaţiei. Timp de mal multe lăptă-

~l0~u""ft'!tf~ ~~&~~~~t ş~" .~~~~~n'.

răcind Investigaţii , Unind conferinţe cu
M A I
coeur - să mă ocup de tllmul Iul Ser-
~!Z~~m~':.11~1~t~~~~r~~mW~t~uJ~'~~rW3:
tr-un sens sau altul: call!lcarea sau res-

un documentar sau nu. Tr ebuia deci

1
El~ff~ţ!1e~11~~\~\ţl~ .r:gi ~:r:Jf· e:~!
stabllltl o dertntţte a genului. Organiza-
torul anchetei , Walter Talmon Gros.a
!lisat participanţilor el cea mal deplină
libertate. El considera ca nepotrivit sll.
le Impună o concepţie atabllltă a priori.
ghel Eisenstein ln cleiul meu de articole.
Acesta cu siguranţă nu este un !fim
documentar, dar - cine ştie - poate
totuşi este Just să figureze pe lista .celor
mal bune 12 tllme documentare ale
Materialul adunat era Imens şt trebuia
ales numai ceea ce era cu adevlirat Im -
portant şi potrivit pentru a rt arătat
pe ecran .
BUNE
12FILME
epocii ". tn ziua de 7 Iulie 1926 scenariul a rost
* ~~~~~ţ~o~a: s!~;;t ~~pct;~~:~~ c~t~~~~~~
steln pentru realizarea Liniei Qmerale .
11.i~ule~~~~'I' };?1~~~~&r.;~!~ ~r::~:t f~fmi
1

~~e1~~~r~ ~:~J :ct!t~ed~~~I~~l•'~1f. ~!!
1 0
1 0
r~·!r,g3 ~1;.:!!cv~n~~ ~uen~r~ ·~a~Rl~~!~
muncii o dată cu acrl•oarea
experţllor,
direcţieiFestivalului a rost trtmlsl şt
lista de filme documentare, lntocmltă
de Paul Rotha . Acesta nu era un docu-
ft:~~ ~~h;';'J ~I s~ ~~c~n o" '!\~~e::: d~::f:~
0 1
mtl sau zeclle de roti de mme documen-
tare realizate. Dar lista aceasta ln care
0
la realizarea unul tllm despre luptele
~~v~i~\~.:'ţ~f ~~ac~~Ct,n~~fr~'~lu ~~\~~
0
ln cursul elaborării proiectului. Nici
vorbă nu mat putea fi despre trimiterea
!~e~~':.! ~11.~~:i ~c~\f: ?te~~nt~~'~tff ~:
combativă, actuală şi revoluţionară.
Ideea de a se crea un !fim despre trana-
~~~n:i~r~~1~t1v~~i~e. i1s~% '.'i'::~~n~~
oo·cu-
Filmările trebuiau să dureze Intre I oc-
tombrleşl I februarie 1927 . Echipa, după
cum se lntlmpl!l aproape lntotdeauna
ln producţia clnematogratlcli, a pornit
la treabă cu o oarecare tntlrzlere - adică
abia prin noiembrie. Filmul urma să se
realizeze ln regiunea Baku, dar pe drum
MENTA-
a poposit lingi!. Rostov pe Don. Ano-
timpul era tnalntat şt lipsa soarelui
lmpledlca mult tllmArlle. Echipa lnalnta
::1eer~~ ~~!~tif 1B!J~a~t~p,:i1_e ~:~fn1~1~J

erau lnscrlae printre altele şi mme ca
Vtchiyl fi Noul, Crucifdtorul Potemkin
de Elaeosteln , Los Oh>idados de Bunuel
şi Roma oraş <Uschla de Rosaelllnt, a
AA~~~ulndo~~.':ie~~~~'."~~~t.:! :.:'r:1~:1r!i~~
al Partidului a considerat acţiunea de
cooperatlvlzar0>a satelor ca linie gene-
rali a Partidului ln politica rurală .
Astrei s-a nhcut titlul viitorului tllm
Linia aenerald .
RE ALE
se apropia de s!lrşlt . La 16 Ianuarie l 927
Eisenstein se lnap o lază la Moscova, unde
I se recomandă lntreruperea !llmărllor
pentru Linia oenerald şi lnceperea, ln
mare grabă, a tllraulul Jubiliar pentru
aniversarea a 10 ani de la Revoluţia

LU M 11
Eisenstein şi dol dintre cel mal apro-
~~zp~~t~,:r~r :ov~~t1·;~e~:a i:.~g~~ e8gt~~
colaboratori at lui : Grlgorl Alexan- 1 1
l~lgc.:'iW~T~ ~~ţfJ~'!'a dg~u.'fiT::::"~~~~~
piaţi

~~0li~~~~n~r~~:~e~şla~~d1~~t°ft~~
rn~~~tea~eefr~~\;;,r!.:' ri~p':i~~~~~ha'~~~ brie .
1
•
chetl şi de numll.rarea voturilor, s-a
urma să fle primul din Istoria clnemato-
fA~~~ ~i~'iiWc~· ~:;;tsf°~t!er;:!cl!:
dtfdt ~~, 1~~ fa :1~~o~ii~ad~le~~f;l:i'1~
1

s-au reluat !llmllrlle la Linia oenorald .

!~1~~.:i d~,:~~1~grr~~ ~s:i„:1~~~e~~!i~,~
1

acestei furtuni Ie putem ghl ln broşura
editată de . Internatlonale Fllmwoche
Mannhelm" cu ocazia manifestaţiei din
anul 19H .
Eu fac parte din grupul de opoziţio­
nişti care a-au pronunţat lmpotrlva
torllor cit de Importante şi Interesante
şi chiar fascinante stnt problemele ţără-
' neştl, numai ln aparenţă terne şi banale.
, Linia oen.,.ald trebuia. să lămurească
colectiv itatea, şi mal ales pe citadinii
obişnuiţi cu alt repertoriu, ce Imensă
Importanţii. politică pentru lntreaga ţarii.
~l:1~~a:,!ei"}\~~~l~1n~le~~~I~~~ fi['%~
VECHIUL
bruarte 1929. După plirerea lui Jay
Leyd, care a colaborat cu Eisenstein ca
asistent ln cea de a doua perioadă de
filmări - nu exista nici o diferenţă
fundamentali!. tn concepţia !llmulul, cu

extlndertl Inutile a noţluntl de .mm
documentar"! Pentru mine ca şi acum
zece aau cincisprezece ani , şi azi tllmul'
documentar se bazeazll. nu pe un scena-
~11~/i°r~~~!~~;~ft~ ~~1:~:f:~ rfi'~~i1~~c':::
mentar exclude : primo - ficţiuneali-
terarii., secundo - actorii, terţto
~~~~~o..1r~ s~h::?1tai~l"~~e~f,t~rWt%~f
~m.ea ~:c~~·~t ;~~~~:it~.:\~~:.n.ree~Ji~!
oamenFi corespunzători (participanţii la
o au transformările efectuate ln satul
sovietic . Filmul trebuia ai\ fle saturat
::01~~~sr~~n~I~ \?ri~1f~r .săD~:;e~~
scria Eisenstein lntr-unul din articolele
lui : .ln co lhozuri, ca lntr-o plcăturl de
api!., se reflectă orizontul nemll.surat al
- atu-
~~~ ~~~~Ygi1~:" Ş1A~s1~itc:ua[~s;,f[oe~~i
opere a crea.torului Crucifd!orului Po·
temltin.
to mal l 926, Eisenstein şt Alexandrov
ŞI · NOUL
toatl lntreruperea de aproape 2 ant.
Eisenstein a vrut sll. arate - dupl cum
se exprimi!. plastic autorul articolului
din revista de tineret .Pionierul" -
.transformarea vechiului sat lntr-o ra-
brlcll. modernă de pllne• . ŞI dacii. e vorba
~:a~~b~t;:in8:. ~~~'r~J r~~~ort~~~i\~r:!
(YI)
cea mat lmportantll. consta tn prezentarea
mecanlzll.rll satului aovle-
tehnicizării şi
tlc. Avlnd ln vedere f,erloada tn care a
~~:L r~~iz~~d~~i~i, !l.!':it~icac"Jz~~~~l~
Je r z y

eveniment) şi ln locuri corespunzătoare,
a acţiunii care nu a putut fi surprinsă,
ln timpul desfăşurării, de camera de
ttlmat . Pleclnd de la aceste premise, ca
-
se apucă de scenariul literar al Lini•i
osneralt . tn Iunie pregătesc scenariul genţă", ln penpectlva unul vil tor mal
regizoral. tnseşl aceste acţiuni dovedesc
că ln concepţia lor tllmul Linia gmerald
a fost proiectat ca un film artistic . Cu
~~i~~~~1e~~~f~J'A1~'f~ 11~·er%~ij~~
ln stepa mugană, nu exist.au Inel modele
Toeplitz

CORESPONDENTA DIN VARŞOVIA pr~!::i1.~r~~~e·~e:!u'/'·~::;

mari reallmirl lltorlce, de care
scriitorului polonez Ştefan Zerom-
skl. Regizorul ca.util ln textul
scriitorului analogii Intre soarta
•• ocupi trei dintre cel mal llunl polonezilor din anul 1809 şi a
regizori polonul . celor din an ii t939 - 19,5.
JERZY PLAZEV\ISKI Aee1t<1 Uime trebuie 1l tle lllll nu
numaln1şteopec~oleeo torate U1 ·
tractlve dupl. cum ae lntlmp!A
ln oeeldent. Bante pe opere <le Ta-

STAGIUNE NOUĂ ÎN
l.oare '1n 11\eratura polonul., ele
prll•Jllieae uori&ru unor prollle·
me !oarle actu le privitoare la
n:t.orJW., moralltaM!, n llgle, ca-
nden.J naţio nal , doar ci atnt
ln coltume de epoci.
STUDIOURILE A ael.&ut numirul filmelor ou
nllleete lruplrate din tleouml a-
WoJclech Haa s-a Interesat de
cartea, care poate fi conslderatl
ln concepţia modernl ca primul
roman polonez - .Manuacrtsnl
găsit la Saragossa• de Jan Potockl
din 1805. Ea cuprinde, lntr-un
sistem de .cutiuţe• (dintr-o po-
vestire reiese alta) un roman de

."
preplat. Attt filmul deapre Lenin aventuri scria pentru aboltrea cre-
ln Polonia, ett ,1 rtlmele despre dinţei ln spirite şi ln lumea de .d

PO ONEZE
eforturile poporului. tn timpul riz- dincolo de mormlnt. T

::~=~::~. ar'! ~X!nf:':1t..~~fif~!

revoluţionare
nei.
ale poporului polo-
O mare parte din produeţla
noutrl. elnematognflei ie releri
la 1ubleete de M!tualltate. Proble·
mele reneraţ lel tinere 1e bueuri
4e un !nterea deo1ebtt, aeeetea
fiind ••Hori nu atlt filme deapre
tineret elt filmele tineretului de1 -
pre el lnsufl, semnate •e cel
mal tineri ereatorl, ab1olvenţl al
Şcolll Clnematorrafloe do la Lou.
o
Filmul F&l"aonulreallzat de Jer-
zy Kawalerowlc1, duptl.cunoacutul
roman din 1895, al scriitorului
polonez Bolealaw Pru1, retnv le ln
r.~ ~~f~~~es~"!~.::r~1u,}1~ ~~r:~~i
1 1
antic, pentru a ne arlta con!llctul
de autoritate dintre casta preo-
ţilor '' tlnlrul faraon, pătruns
de 1ptrlt reformator.

o
Cunoscutul Interpret sovietic
al rolurilor lui Lenin, Maxim
Strauch, va lntruchlpa lncl!.odată
peraonl.julconducătorulul revolu·
ţie! ln filmul aovleto-polonez
Lenin ln Polonit1,pe care-l reali-
~~~~~ ~rrft:,~l ~it~~l;~e~ae~!~t
1 nalul generalului M. Moczar, co-
tn locurile ln care Lenin a
tn 1913-H .
Anc.f:z~1°-&Y~J J'..~~~l':cai~ur:~:11;â
sa ln Bulgaria, pentru a filma
acolo plrţlle spaniole ale epopeii
napoleoniene Cenllfa după opera
"do~~~".".,l~ ~:::~·1~il ~~~l~~~:
1
rltlcare fictivă a vlteJ lei patrlo-
ţllor polonei! din timpul ocu-
p aţ i ei h itleriste, ci o epopee des-
pre luptele detaşamentelor comu-
nlate de partizani, bazatl pe Jur -
mandantul acestor detaşamente.
trăit
m
1anuaz Morgenstern a realizat
o dramli 10-clalll. Viaţa lncd o
dal4, după un scenariu de Roman
Bratmy . tn acest mm 11.estlnele
~~ ! lez~~1Wiiia i~~Î~u~~r:m
1 0

https://biblioteca-digitala.ro
 sov ietice tn acţiunea de la sate. l n conse-
cinţă &-a hotlrlt ca tllmul să rte comple-

::~;t':.j'::r°\~1 a~~M! s~r,~er~c:1 'Wii

E echipa lui Eisenstein a plecat din nou
pe teren pentru reallzarea . completlrllor"
Creatorul comentează astrei acest lucru
tntr-o scrisoare adresată prietenului său
francez Lton Mousalnac, la ~ Iunie t 929 :

I .Am tnchelat tocmai o splendidă călă-

0
l°~~fi~~ c~a~~~fr:U~r c~ !~t:~~~t:~~:
ţla socialismului". Nu există nimic mai
patetic şi mal eroic I Economia marilor

E aovhozurl (lntllnţate ln acest an). Ma-

~~el~;!f.iJf1 c/:îsc~~;o:~!~c~:i ~~I t~~
era declt un şes lntlns şi pustiu Iar acum
ae vid fabrici mari pe jumltate termi-

IE nate. Nu au lncă acoperiş dar au şi

luceput să runcţloneze . Este aproape
lml:f~l~~~l',;cf~sui;1ma sa ediţie a
,_ ~y·t r~~h~'!~~~ :r!:'~~?. i1~ 1 ~o~f 1fl~~t~~
1uf' liric, care parodia puţin stlrşltul
Parizianei Iul Chaplin - lntllnlrea unei
colectiv late care a devenit tractorlstl ,
cu un ţlran din aatul el - s-a Introdus un
final ca o chemare patetlc!l lasolldarltate
şi colaborare Intre ţlranl şi muncitori.

~­ Pe ecran apar legiuni de tractoare . Majo-

ritatea tllmlrllor au fost tăcute la noul
sovhoz-glgant llngl Rostov pe Don.
La 7 noiembrie, tn cinstea aniversării

E ~~1°!u~~~!u~ rtiri:t al 01~1°s~~=~11e~1:::

steln . Filmul nu s-a bucurat de o pri-
mire prea cillduroaa!I nici di n partea
publi cului ~ I ni ci din partea presei.

I sovietice de tractoare, batoze şi com-

~1::it d~r~~f~leşf ui1is;J.c:Er ~~e~~ 1
cane . Sute de m8'1nl au pornit la atacul
stepelor . Filmul , dupl cum dorea crea-
W.f:. b~~~fit a~~enct'1~ftiţ1rt~~ h~f~
g"""ral4 se aprop le de concepţiaunul
1n vara anu lui 1928 - Io afara pro-
cesiunii tilmate Io regiunea Len lngra-
dulul, echipa a lucrat mai ales ln
tn Vechi ul şi noul &·au observat mai
multe defecte dectt calităţi. Concepţiile
cinematografului Intelectual au inrluen-
ţat stilul rnmulul. Acesta era o poveste
mm documentar . Lapklna Juca propriul
llu rol şi cblar taurul, simbolul prollrt-
Inima Uniunii, tn apropiere de Penza, t::r.r~~gtf~1~tÎ~u~~fo~1:tf 1gJ~r~ ~~~:~:
~l~~~~eeju mW:f:~\l~.~~l~'.°~~~i!~l!;
unde tnapolerea agriculturii era toarte 0

L
torul lui, trebuia să fle un experiment pe
l~leJ:'~~h'?i.~~f ~~rag~c:PŢ~t~ 0~~v ~~
telor mecanizarea agriculturii - acesta
~~o~f iffi~~~~:,~~nJr 1~ li~~~~ :re?r;
1
micul cinematograf ambulant de la fron-
cltlţll , clruia Elsenateln 1-a consacrat
atltea secvenţe poetice, li era bine cu-
noscut . 11 crescuse de clnd era lncă un
x:~el K~nn°s\ean~:lno~tf.°~~~~iter:i'~~~!
~~FN ~rco~:rd~~~~ ~-.;iu~1\~~~1~ac~~~~:
11
mare. Aici nu tuseserl date uitării
~~tef.~ .m~'!,!.~va~~~~ti>~rut~Wnl
lncerclrlle de generallzlrl abstracte, di-
gresiunile, formau pentru spectatori o
ploă ln an ul 1914, nu era de loc un
E!~~e~d~~~~IP~~P~~"-.1~\a P~i~e~H!;
fenomen rar a lei tn 1928. Aici soarele
simpli de la sate. Aceasta era greşeala
lumina un plmtnt tragic pentru stl- princi pală care t se reproşa lui Eisen-

L
tiera cu Iranul.
pu~~111:& U:Oa:!~~~ie t~.~ ;m~~~gfer~~
cu mal multe secole a satului rus , nici
fondul de superstiţie, obscurantism şi
url şi nici problema cea mal Importantă
- soarta omului ln perioada marilor
prefaceri. Linia generall trebuia să
fle o operl despre un personaj concret
- o ţlrancl care devine plonlera
:i':~~a;r~~g~~:i~~J&':°le~!~Wod:eS~~:
a .ecranului de argint". Dacl ln alegerea
~~ ~~!e~~f~frir; ~b~~~~~~atP~~~~:J>~~~
01
de neuitat, culme a pluticii şi montaju-
lui din tllm, este un adevărat triumf
al punerii tn scenă. Ţăranii care iau
parte la procesiune slnt locatarii azlielor
de noapte din Lenlngrad , reprezentanţii
0
~~nm:~~ J1!fa~~r~~IT~~:rri: a~~fe" :at
1 de Eilenakln, au pro•ocat nelinişte lu
plu irea clrula familii de ţărani dnceau
de ani de ille o luptl atngerout, marcată
cu mormintele celor ucişi şi CeDD.$& gos-
podlrlilor Incendiate. Plmlutul Penzei
llsat ln umbra supentlţlllor striga după
soarele culturii şi &J progreanlul.
Clud tn februarie 1929 a-a acceptat
primul montaj &J Lmiri - a u , lmagl -
n lle 1umbre &le satului rus, prezentate
stein.
Astă il , după treliecl ol şase de ani,
~~l~:i J'eui~~J~~~i~f~ r.~~~~~ţ~ia ~~~~:
ticl, prin ritm şi montaj. Din perspec-
tiva t impului, devine mal puţin Impor-
tant autenticitatea anumitor amlnunte
Io schimb se consolldeaiă şi se cristal!'.
zează adevărul Istoric general. Adevărul
~~y;1 .,an~~ ~el afl i~~~f!~l•&l~g",.~ul~/

' Partidului . Be aceea Vechiul şi noul

noii economii şi fondatoarea unul col-
~~!iic~0i~le~n~agar! l~~tfr!~~~~ c~~.~
%
cele mai lnalte cercuri ale partldu-
caracteristice au rost alese de Elaenateln
cu ajutorul excelentului actor Straucb. ~n~r ~~r~ :1~· ni!fr~~~t re~l':l~i !Ară a fi un film documentar, este un
document cinematografic al epocii.

f.opular, slnt tnscrlse in procese-

e latorlce care au avut loc
atunci.
~ ro-

• tul
arta
li a
fJ
Marea speranţ a . a clnematogra-
flei polone - autorul de scenarii
şi regizorul Jerzy SltollmoWBkl,
a terminat La •oalltate, ln care
tot el lnterpreteazl şi rolul prin-
: de clpal. Acest mm .de autor• vor-
ratl beşte despre un boxer, iau mal

~!:ft d~e•y:;tt ::reJ~·1 °A11~11:irei

mul 1
1so1 ŞI de ce?
lCkl
:-un
I
po-
de
m
Un acandal la un Jlceu Ina-
ere- buşit tn mod oportunist de con-
' de ducerea şcolll, eate cauza r~l:-
vrltlrll eroinei lmpotrlva lpocrl-
zlel şi a talaltăţll din viaţa de
toate zilele. Beata este u'.n mm
reallzat de o temele - Anna So-
Jer- ~~1oc~~~;b~~„':i~~ag1e g~~om1AU
itul ~ i~~=r~~fu.deşl ·toarte tlnll.rl
i lul
• ln
rln-
1tul
m
otul Numărul debuturilor a sclzut
reo- tn ultima vreme (pinii de curlnd
ee ridica la cifra cu slguranţl
exagerată de 38 %) ceea ce per-

fi!~wr:r:~~~e ~tlre ~!lc\\;u~

1

care laneeaz!I pe regizorul rea-

pectlv. Debutantul Januaz Way-
1en- chert reallieazl un mm despre
flo- mineri Intit ulat P• llng4 a<UW,
rlo- lu care rolul principal li Inter-
c u- preteail Elzbleta Cznewaka.
!ea-
nu-
ur-
co -
rm
O comedie aeu aţ1onall pentru
ate. tineret - aceasta este formula
fllmulul Imul4 r4vf4cdtorilor, re-
glior Stanlalaw 1eclryka. Eroul
aceatul mm este un tlnll.r lucrător
ut
l o
~t:~ie~~~~~n~~·ţfef~oî:C:
tlllor acumulate tnalnte de rlz-
ian ol de un colecţionar bogat.
lele
lve
t at

https://biblioteca-digitala.ro

CARTEA
DE FILM
D I
DE LA
SUBIECT
LA CU CITITORII
•,
FILM
n c ăutarea une i modalităţ i cît mai atract ive de a a-
Î propia problemele filmulu i de înţelegerea cinefililor
editura i taliană Cappell i (Bologna) a lansat cu an i în
urmă o nouă colecţie : „De la subiect la film ". Bucu-
rîndu-se prin apariţ i ile sale periodice de un important
succes de public (o serie de volume au şi fost traduse,
ideea colecţiei fiind astfel preluată şi de un editor
francez) colecţia s-a îmbogăţit de-a lungul anilor cu
titluri interesante. Fiecare număr este consacrat unui
singur film . Dintre t itlurile apărute cităm fi lmele lui
Ioan din Sibiu lşt mani·
Viscont i- Senso, Nopţile albe, Rocco şi (raţii sdi, Ghe- S ercaş
restă nedumerirea ln legătură
pardul , filmele lu i Fellini - Nopţi/e Cabirlei, La do/ce cu crtterllle care stau la baza
vita, Opt şi Jumcltote; Acoperişul de De Sica, Strigdtul, acbiztţtonărll de rnme :
Aventuro, Eclipsa de Antonioni etc. etc. Majoritatea .Nu lnţeleg - scrie cttltprul
nostru - de ce Direcţ i a DifuzArll
volumelor prezintă filme italiene, dar colecţia include Filmelor nu dlatribu te ln reţea
şi unele înch inate unor filme de King Vidor, Rene filme cunoscute care au o bţinut
premii la diferite resttvaluri In-
Clement, Jules Dass in.
ternaţion a l e , pun Indu -ne ln attua-
Urmărind cu precizie ideea enunţată în titlul colec-
ţla să arlllm despre ele doar prin
ţiei ce apare sub supravegherea lui Renzo Renzi, intermed iul in!ormaţlllo r publl·
volumele, îngrij ite fiecare de cite un specialist averi - cate ln reviata dvs „ . tn nr. 2 al
zat . Ponderea cea mai mare a volumelor reprezintă revistei .CINEMA", criticul Ov.
totdeauna scenariul publicat integral şi în asemenea S. Crohmălniceanu scrie lntr-un
studiu intitulat Alain R„nail:
condiţii tnctt capătă valoare de document şi oglindeşte • Toat4 lumea recunoaşte că !tl-
totodată întreg filmul prin descrierea detailată a mele lui Alain Resnaia se dfsţtng
cadrelor. Un comentariu li completează. Volumul printr-o lndrăzneaţll violentare a
;~~~ic~ 1c}r:g~, ~?:~~;me1~~0~~
despre Eclipsa mai cuprinde fn afara unor captivante 1 1
mărturii ale Monicăi Vitti şi ale lu i Alain Delon, un nite ln articol. Nici mii.car Hiro-
interesant studiu semnat de Tomasso Chiarett i, şima, dragoatta mea care a fost
precum şi filmografia real izatorulu i ur mat ă de lista realizat Io 1959, deciacum6 ani! "
completă a genericulu i fi lmulu i. ln acest fe l vo lumul
ogl i ndeşte într-adevăr în ce le 150 de pag ini ale sale ,
Hedull\erlrl
bogat ilustrate dealtm inter i (80 de fot og raf ii), drumul
creator al f ilmu lui. Nu s ln teţ i singuru l nedumerit
Urmări nd o s chemă asemăn ătoar e, volu mu l desp re Io această probleml .
Tovardşii se adapte ază c erinţelor specif ice ale fil mu- Fdrcdu Gabrid a dln Pl o i eşt i
lntreabă de ce nu s-au vllzut
lui prezentat. De aceea ed itorii au socot it ut i lă pre- l ocă !ilmele
regizorulu i Michel·
zenţa în această cart e a unu i studiu inteligent despre angelo Antontoni Noaptea şi
„ problema povestirii cinematogr.afice populare", şi Eclipsa.
Lucian Mdrdacu din Buc ureşti
fiind vorba despre un f ilm istoric, reproducerea unui
fragment dintr-o lucrare de specialitate, referitor
vrea să ştie clnd va putea viziona
Proce•ul, ecranizarea lui Orson
la situaţia istorică în care se petrece acţiunea filmului. Welles după romanul lui Franz
Scenariul ş i notele la acest scenariu sfnt urmate de o Ka!ka.
relatare de certă valoare documentară , a campaniei
de presă ce s-a dus ln jurul f ilmului şi de variante ale
do~~tr~~ .i:rf: 1 i~~id d~~ e;;:,~:
pe ecranele noastre ultimul rtlm
scenariului . Volumul cuprinde de asemenea, ca şi al Iul Antonionl, D e şertul roşu.
celelalte din colecţie, convorbiri ad-hoc cu autorii „Dumneavoastră - scrie Aurel
filmulu i. Va.oile din Bucureşti - ne vor·
biţi tn paginile rev istei . CINE·
Spaţiul nu ne îngădu i e să i ntrăm ln amănunte ; MA" despre Felllni ş i Alain Res·
ceea ce am dorit este doar semnalarea unei formule nals ; am citit de curlnd to .Con-
editoriale de cel mai mare interes ln domen iul cărţii temporam1l" un articol dedicat
de film . Semnalarea noastră se adresează şi editurii regizorului Iosepb Losey , am ci·
„Meridiane" care, eventual într-un volum antolog ic, t1 t mat de mult despre regizoarea
1
ar putea reuni cîteva d in aceste cărţi , oferind cinefil i- rrancezll Agn ~ s Varda - Cldo de
la 6 la 1„. Ştim tot ce se poate
lor din ţara noastră un material ut il şi desigur de şti despre Monica Vittl ş t despre
succes. Pentru c ă „De la subiect la film" se adresează Ieanne Moreau, ştim despre Louis
rat~ 1e 3ln ~t~~i~~.c ş~ 01ni~·t?~::'.
tn egală măs u ră specialistului ş i spectatorului de film . 1 1
Şî tocmai în aceasta constă meritul colecţiei.
Direcţia Diruzării Filmelor ne
ln studiul său , Lane anal i zează filmul prin prisma binecuvintează cu . Cartagtne tn
declaraţiei lui Antonioni : „Eclipsa nu e povestea unor flăcări", . Pardaillant• şt .Regine
personaje. Este povestea unu i sent iment . Sau a unui ale clntecelor". N-am nimic lm-
non-sentiment". lnvodnd f ilmul lui Antonion i, con- potrtva mmelor de . destindere•
dar mă lntreb şi eu, ca omul, cele-
frunttndu -1 cu mărtur i i ale real izatorului şi cu opera lalte filme nu slot făcute tot
sa anterioară, Lane scoate ln ev i denţă caracterist ici pentru spectatori? Sau poate
ale opere i antonion iene, cu un preambu l la lectura D.R.C.D.F . nesoco t eşte prea Ina·
potaţl ca sl!. le lnţelegem „ . Dum·
scenariului. O anal i ză concretă , la obiect - ş i fă ră
neavoastră slnteţt o reviată de
a f i apologetică - plasează opera reg izorul ui pe tra- cultură ctne matogralică . Ce pă­
iectoria atlt a investigaţii l or ps iholog ice asupra omulu i rere aveţi? Filme ca Şeherezada ,
contemporan, c!t şi a critici i lum ii în care tră i eşte . Mo n(/Olii , Elena din Troia , Ulti·
mul meu tan(IO , sau recentul Re-
*
Studiul despre „ problema povest irii cinematogra-
gina clntecelor, slot menite al
contribuie la ridicarea nivelului
ft°Jt.{'.u de cultură ctnematogra-
f ice populare" depăşeşte sfera fi lmului căruia i se
dedică acest volum . Autorul lncearcă o analiză dife- lntructt nu reviata ,CINEMA"
renţiată a rolului pe care filmul li are în educaţia achlzlţionează !tlmele care ur-
mează să fie difuzate pe ecranele
culturală , stabilind diferitele direcţii în care s-a dez-
noastre, nu vl putem răspunde
voltat În ultimii ani cinematografia italiană cu tema din păcate , nici de ce n-aţi vl-
socială. ln acest fel Tovardşii este integrat în filia- zut plnl acum rtlmele mal sus
ţiunile une i cinematografii realiste, stabilindu-i-se amintite , nici clnd le veţi vedea .
totodată la lntreaga oper ă a lui Mario Monicelli.
Sperlm lmpreunl cu dvs . cil. a -
ceasta se va lntlmpla foarte cu-
rlnd . ln ceea ce priveşte filmele
Ion BARHA de genul Elena din Troiaetc, etc„
32
https://biblioteca-digitala.ro
•
a I og
nu socotim că ar contribui ln
vreun fel la ridicarea nivelului
dvs . de cultură cin e m atografică .
Dlmpotrivil., cons i derăm că lm-
pr!ştllnd cu dllrnlcle asemenea
pelicule ln cite 6 a!li deodată,
Direcţia Dtruzărl1 Filmelor con·
tribule la atabilirea unor false
valori privind tnmul şi arta ci·
nematogrartcă.
Ce concluzie poate să tragă
spectatorul tlnăr, de exemplu,
care n-a văzut-o nici pe Greta
Garbo , nici pe Marlene Dietrich ,
a văzut un singur mm cu Bette
Davis, tn schimb se află la al
treilea film cu Sara Mantiei.
Ce concluzl1 poate aă tragă ln
general un spectator care nu a
văzut-o niclodatl!. pe Ieanne Mo·
reau, tar pe Emanuelle Riva
doar ln treacăt? Scrisoarea de
mal Jos a-ar cuveni trimisă
D.R .C.D.F .·ulu l.
Sara Mantiei
contra
Sophia Loren
Un grup de cititori din Med iaş
ne scr ie : ,Stntem i n trigaţi de
raptu l că actor i cu renume apar
prea puţ i n sau de loc ln revista
dumneavoastră . Artista noastră
prereratl este Sara Mantiei.. . Dar
ln 26 de numere ea a apărut nu-
mai de două ori ! ln cuprinsul
ace leaş i reviste, Sophia Loren
sau Brlgttte Bardot au apăru t
de cite 3-4 ori i
Cu r iscul de a ne atrage s upă­
rarea du mnea v oastră , trebuie să
vi!. spunem el renumele Sarei
Mantiei şi valoarea ei ca actriţă
pe plan mondial nu eg a lea ză ma·
rea simpatie pe care i-o purtaţi
dumneavoastră . Sara Montiel este
o bună interp retă de muzică spa-
n ioli , o femele deosebit de rru-
moasl , dar cum revista noastră
nu se ocupă nici cu popularizarea
rrum uaeţllo r şi nici cu a clntll.-
reţllor de muzi că u şoară, ne per-
mitem să publicăm mai des roto-
gratllle actriţe l or ş i mat rar foto·
grarllle cln tăr eţtl o r de muzică
uşoarl care apar ln rtlme . Cu
titlul de cur iozitate, vă informăm
că Sopbla Loren pe care, alături
de Brlgltte Bardot, o plasaţi ca
valoare, sub prererata dumnea-
voastrl, este deţinăt oarea Premiu-
miulul Oscar pentru cea mal bună
Interpretare remininl pe anul
1964 . t n ceea ce priveşte lntre-
barea dumneavoatril. : . De ce nu
se resp ing asemenea filme (gen
Regina clntecelor - s.n.) la fn·
trarea tn ţarl daci nu slot bune•.
v ă rlspundem cil. nu socotim că
asemenea filme n-ar trebui sl
ruleze pe ecranele noastre. Cre·
dem numai ci!. dvs. n-ar trebui
aă confundaţi valorile şi că DI·
recţta Dtruzlrl1 Filmelor ar tre-
bui al le diatribule cu mal puţin
tam·tam şi al acorde cel pu ţin
aceeaşi atenţie di1tribuirl1 fil me-
lor de valoare mondialii..
T'
nici
De ce
măcar
din 15
ln 15 anii
Cititorul nostru Benohe Nic .
din Clmpulung-Muscel ne ln-
treabă : . ce s-ar putea !ace pentru
readucerea pe ecran a unora din·
tre filmele care au rulat cu clţiva
ani ln urmă? " : Richard al 111-lea,
Ul11•••· Moara cu noroc etc. A·
ceeaşt problemă ne-o ridică şt
Nicolau Const . din Iaşi, Liviu
Moraru şi Tudora Comtantin din
Bucureşti, ln legl!.tură cu filmul
:~"~~~e~~~1nvi~;:fSt~'Cfr~1::~
ar dori să revadă Mlndatirea din
Parma, Toma Vasile din Bucu-
reşti şi Radu Boroş din Cluj ar
dori să revadă Marele rclzboi etc .
. Eu rac parte din generaţia
anului 1944, ne scrie Nicolau
Com t. din Iaşi - din tnrormaţl1
am aflat că filmul lu i Eisenstein
Crucişdtorul Potemltin a rulat pe
ecranele noastre ln Jurul anului
1950„ . Cred că a trecut destul
timp pentru ca o reluare să fle
J us tlli cată . •
O rel uare este Justt!icată chiar
~~:~v'1.l~t~t ~ea;~!~:~~~~~
~J\'.~t~~~F. ~~~fan1t1a~~i<f~:lg~
raşul dvs . aă lnrtlnţeze un cine·
matogral de reluări. Dacă asta
v ă co nsolează, trebuie al ştiţi că
nici ln Bucureşti problema n-a
rost Inel rezolvau. Cinematogra-
ful clasic oreră un paleativ de
rezolvare cu cele 3 spectacole pe
zi pentru public, organizate re·
cent. TotuŞ I , unde este cinema-
t ograful acela la care spectatorul
să se poată duce de dimineaţl
plnă seara, - ca la orice cine·
matograr, - să cumpere un bi-
let - ca la orice cinematogal -
să se aşeze pe scaun şi să vadl
sau al revadă Mtndatirea din
Parma sau Intoleranl4, Drumul
apre stelo sau Crucifdloru! Po ·
teml<in, Scurtd intllnire, Casa
mult viaatd, Strada Mare şi de
ce nu, celebrul Şapt• pdco.te?
Autocritică
Unu i n numil.r de cititort , şi
mal ales cititoare : Nu v ă supă­
raţi , dar biroul Stărl1 clvlle nu
run cţ l o n eaz l la aceeaşi adresă cu
noi, deci nu vă putem rlspunde
cu cine e <:asătoritGuard Barray,
f~i~ coJ>e\~:u .~~urice Ronet, A-
Stanciu Anifoara, Bucureşti :
ro~~J\~ ~~1m~~.e ~!~~ ~210~~
1
nici alb-negru, nici măcar con·
tracoat, pentru el nu ne ocupăm
cu vlnzarea de rotograrti. Va tre-
bui - dumneav o aatră şi toţi cei-
lalţi cititori care ne soltcltă lu
aceeaş i problemă - all vă mul-
ţumiţi cu ceea ce se găs eşte ln
comerţ .
Tuturor acelora care ne ln ·
treab ă ce trebuie sl f a că ca să
devi nă actriţe şi actori , le reco·
mandlm al vizioneze rnmul regi ·
zorului Mihai Iacob, P• drumul
Thali•i.
O. R. LASCU
>• ce
năcar
lln 15
I anii
s Nic .
1e ln-
pentru
·a dln-
clţlva
II-lea,
te. A ·
lcă şl
Liviu
in din
filmul
11 Po-
ralova
•a din
Bucu·
.luJ ar
oi etc.
,e raţla
1
icolau
rm aţll
nsteln
lat pe
mulul
destul
s ă !le

. chlar
o rlnţa
ll n ln-
onalel
lne o-
cine-
! asta
~~ţin".!
togra-
Jv de
ole pe
.te re-
nema-
atorul
I neaţă
clne-
m bl·
gat -
v adă
• din
rumul
1 Po·
Caaa
şi de
1'7

rltlcă

)~~p~~
lle
esl cu
pun de
array,
DU
STUDIOURILE BUCURE TI
et, A·
ireş tl ;
30 de
color,
r con-
:u pă m
ra tre·
li cel-
1~ ID
I mul-
e ln
• CINEMA, reviată 1.aară de cult„ă cla-atOOJraflcă editată de Comitet.I de Stat pentru Cultură ,1 Artă. • Redactor-fef: Ecaterina Oprolu
1e !n- • Redacto artistic: Vlad Mu,ateacu • Pru:-tarea tehnică: Ion Fă9ărătanu • Redoc!la JI adialalatratlo: lucur„tt, Bulevardul 6 Martie nr. 65 •Abona•••·
ea Să tele •• fac la toate oficiile paftale din toră, Io factarll poftall ,1 difuzorii voluatarl din Intreprinderi ,1 laatltutll. • Tlporul executat Io Comblaatul
' reco· poll9raflc .Casa Sctatell• - 8UC9'eftl • Exemplarul 5 lei.
l regl -
nunul I 41.011 I
ISCU

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro