n.

\J
ACADEMIA ROMANA
A-PDF Scan Optimizer Demo. Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark

Institutul de Lingvisticd ,,Iorgu Iordan - AL Rosetti"

Minis terul E duc aliei, C erc etdr ii S i Tineretului
Consiliul Nalional al Audiovizualului

si dace
vorbesti ,

corect

-* : UMVERS
ENCICLoPEDIC
t-.,G
 rnstimur 0. r,"$,',11'fli[Ti3ffi* - Ar. Rosetti,,
Ministerul Educaliei, Cercetdrii gi Tineretului
Consiliul Na{ional al Audiovizualului

te asiguri c5

ESti COOL Si docd

vorbegti co?ect
Blanca Croitor, Andreea DinicS, Adina Dragomirescu,
Carmen Mirzea Vasile, Isabela Nedelcu, Alexandru Nicolae,
Irina Nicula, Marina Rddulescu Sala qi Rodica Za"fiu
i{i atrag atenlia

Nu tot ceauzi lo ffi

gi ce vezilo f estecorect!
Univers Enciclopedic Gold
Bucuregti,2014
 Ce gds,egti ?n oceastd c6rticicd?

Cuvdntul Ministrului Educof iei, Cercetdrii gi

Tineretu1ui................. .............5
Cuvdntul Pregedintelui Consiliului Notionol ol
Audiovizuolului........ ..............:... ...............6

Prefcf6... ...............7
Pronunfore, despre sunete gi occent. .................9
Grofie, unde gdsegti cdte cevo despre,,i" gi crotime......19
Punctuofie, co sd ofli unde sd pui gi unde sd nu pui
virguld..... ...................29
Morfologie, core incepe cu f rumoasele
,,substont ivuri "........
Sintoxd sou cum se ?nldnfuie cuvinte \e...............................51
Lexic 5i semonticd sou de ce sunt importonte sensul gi
formo cuvintelor
Stilisticd, odicd oventurile b6iefilor de cartier care
vorbesc lo televizor............ .......101
Cum rezolvi unele exercifii? - co sd nu-fi bofi singur
copu1........ ....................113
Bibliogrofie orientotivd, de unde sd ofli gi moi multe..119

ISBN 978-6 06-8162-17 -l

 ADDENDA Cuvdntul Ministrului
Educofiei, Cercetdrii gi Tineretului

Rezultotele monitorizdrii posturilor de rodio gi de Consumatori frecven{i ai mass-mediei, suntem bombardali

televiziune ?n perioodo 15 octombrie - 25 noiernbrie zi de zi,la televizor sau la radio, cu tot felul de informafii. Sociale,
2007 ........ ...................122 politice, economice sau de divertisment, acestea sunt formulate,
Rezultotele monitorizdrii posturilor de nodio gi de uneori, intr-o limbd romdn[ nu tocmai corectd: gregeli gramaticale
televiziunein perioada 26 noiembrie - 7l decembrie sau cuvinte inventate. Din nefericire, gi jurnaligtii gregesc, aqa
incAt nu tot ceea ce auzim la radio sau la televizor trebuie
2007 .......................... ..."...............t26
considerat liter[ de lege. Mass-media reprezintd,, asthzi, un
Rezultotele monitorizdrii posturilor de nodio gi de veritabil formator de opinie, of,erind tinerilor modele pe care
rlA
- 21 mortie ?0O8.............132
televiziuneTn perioodo 1 aceqtia le urmeaz[ negreqit. in acest context, este de datoria
Rezultotele monitorizdrii posturilor de rodio gi de noastrS, a celor care ne ocupdm de educafia lor, sd le asigurdm
televiziune ?n perioodo 1-3 1 moi 2008......................135 cele mai bune metode de invd{are a limbii romdne.
Acesta este gi rnotivul pentru care, impreund cu
Tobel sinoptic... .............;.....................139
reprezentanfii Consiliului NaJional al Audiovizualului, am
considerat oportund editarea unei gramatici informale. Realizatd
de tineri lingviqti, specialiqti ai Academiei Romdne 9i ai
Universitdlii din Bucuregti, aceasta se doregte un ,,aga nu" al
limbii folosite de jurnaliqti.
Nu ne-am propus s[ ardtim cu degetul. Nu ne dorim sd
blamdm jurnaligtii" Vrem doar sd vd oferim voudn tinerilor, o noul
metodb pentru a vd construi un discurs coerent gi corect.
Unii dintre voi vefi imbrdliga cariera jurnalisticd. Sau poate
cd nu. Chiar gi aqa, cu tofii aveli nevoie de cunogtinfe cdt mai
solide, pe care le acumulafi in timpul gcolii.

Dragi elevi,
Yd urez tuturor mult succes, iar profesorilor vogtri le
doresc sd fie mdndri devoi atunci cdnd veli vorbi ireprogabil
limba romdn6!

octombrie,2008 Anton Anton

t
Cuvdntul Pregedintelui
Consiliului Nofionol ol Audiovizuolului
De cdte ori nu s-a int6mplat e&, din fotoliul
telespectator, sd facem haz de necaz la auzul unei ,perle" sau al
unei grave gregeli de exprimare, pentru care cu tolii am pl6ti
scump la un examen, la o tezd de romini sau, pur gi simplu, la un
interviu?
Cred cd vd e clar ci nu tot ce auzili la radio gi vedeli la
televizor e corect sau are valoare de model.
Depinde de voi sd nu inghifili tot ce vi se oferd, sd
judeca{i cu capul vostru, sd selectafi mesajele, sd v5 folosili
discerndmAntul gi spiritul critic.
D.e voi depinde sd puneli pre! pe felul cum vorbifi, cum
v[ exprimafi. Asta se in'i'afd la qcoald qi fine toatdviala.Maitdrziu
poate fi prea tdrziu. Pentru c6, la uffna unnei, vorbim cum
gAndim. Unii dintre voi vor deveni ziariqti. in presa scris[ sau
audiovizuald. Vor lucra cu cuvintele. Agadar, vor avea nevoie de o
relafie corectS, clar6, civllizatd, prietenoasd cu limba rom6nd.
De aceea vd oferim aceastd carte. Ea este realizatd de
tineri cercetdtori de la Academie ;i de la Universitate. Din
greqelile ziariqtilor care vorbesc la radio gi la televizor ei au
construit exercilii de gramatic[. De ce nu e corect, cum e corect -
vef,i afla din aceastd carte. Ea vi invitd sd fifi activi in fafa micului
ecran qi vd asigur[ cd,rpo{i si fii cool qi dac[ vorbeqti corect".
septembrie,2008 Rdsvan Popescu
PARTEA I
PREFATi
de
Cdte minute sau ore pe zi vd uitali la emisiuni de
televiziune sau ascultafi posturi de radio? Printre muzicd qi filme,
agteptdnd emisiunile de gtiri sau urmdrind o dezbatere pe teme de
actualitate, ascultali, desigur, zeci de oameni care vorbesc in
limba romdn6" Se spune uneori cI mass-media audiovizuald are
cel pufin tot atdta influenfd cdt are gcoala in formarea unor
deprinderi de comunicare, a unui mod de a vorbi. Poate c[ nu e
chiar aqa, dar uneori mass-media ne vorbeqte mai mult decdt
familia sau prietenli, iar ceea ce ascult[m zllnic ne devine, pe
nesimfite, familiar. Televiziunea gi radioul contribuie la
rdspdndirea limbii literare - a limbii standard, unitare; dar tot ele
pot rdspdndi, la fel de ugor, gregelile sau inovafiile neinspirate
(inutile qi inestetice). Mulfi oameni cultivali se pldng astdzi cd
limba romdnd se vorbegte prost, cd mass-media, din dorinla de a
se apropia de public, folosegte un limbaj nu doar spontan, ci
neingrijit, nu doar familiar, ci de-a dreptul vulgar. Familiaritatea
glumeafd qi spontaneitatea sunt un merit; dar ele se confundd
uneori cu nepdsarea fa[d, de modul de a vorbi, cu incultura afiqatd
cu senindtate. Pofi fi simplu, spontan, corect, frrd a deveni
neap[rat doct, rigid, pretenfios? Cu siguranld, dar nu e un lucru
u$or. Mass-media actuald" ar trebui sd ne ofere dovada cd
performanfa e la indemdna noastrd qi sd devinb un model de
comunicare fireascd gi elegantd.
Paginile care urrneazd se datoreazd deciziei Consiliului
Nafional al Audiovizualului de a urmdri calitatea limbii folosite la
radio qi la televiziune, ca qi interesului unor specialigti - unii
foarte tineri - de la Institutul de Lingvisticd ,,Iorgu Iordan - Al.
Rosetti" din Bucuregti pentru schimbdrile din limba de azi, pentru
7
t
dinamica limbii gi pentru fixarea normelor. Monitorizarea se
desfbgoar[ cam a$a: mai mulli lingviqti urmdresc cu atenfie o serie Pronunfore
de emisiuni qi hecare igi noteazb orice gregeald pe care o aude.
Gregelile sunt adunate, comentate, comparate. In patru etape de
monitorizare - pe parcursul anilor 2007-2008 - s-au adunat multe '-u$"
pagini de tabele gi sinteze confinAnd gregeli ftcute de redactorii de
radio gi de televiziune. Or, multe dintre acestea se repet6: calea
cea mai bun6 (dar nu foarte rapid[) de a le elimina ar putea f,r IJn realizator a spus la televizor:
exersarea lor in qcoal6. In gcoald se fac multe ore de comunicare,
inclusiv consacrate mass-mediei: nu neapdrat pentru ca toli elevii Llite o brose, o insignd!
sd'devind ziaristi, redactori, prezentatori, ci pentru cd orice
telespectator sau ascultdtor trebuie s[ fie competent qi vigilent, sd De ce nu e corect?
infeleagd qi sE judece mesajele de care este asaltat. Substantivul broqd se termind in ,d", nu in ,,e" . Se spune
Stimafi profesori, sperdm ca exemplele qi exerciliile cd forma cu ,,e" final nu se int0lneqte in toatS fara, ri este mai
reunite aici sd constituie un material viu, autentic, pentru lecliile frecventd in Muntenia, mai exact in zona Bucureqtiului.
de limbi gi comunicare.
Dfagi elevi, aceste pagini incearcd sd vd atragd atenfia Ar fi trebuit s5 s
asupra celor mai rdspdndite greqeli, ivite acolo unde vd aqteptafi
mai.pufin sd le gbsifi. Exerciliile sunt o invitafie la colaborare: de
acum inainte, in fa[a televizorului sau l0ngi aparatul de radio, Nu numai cuvdntul broqd este pronunfat cu ,,e" final. Am
privili, ascultali ... dar mai ales monitorizali! auzitlaradio gi la televizor gi altele:
6h
septembrie,2008 \=/ la ultima cdmase sau la ultima pereche de ciorapi
a ridicat-o din cenuse
C[rticica pe care o avefi in fa[d reprezint[ varianta afost dat afard Pe aSe
revinritd, a edifiei apdrute in 2008. sunt pdstrate cu griie
mai trage din ligare
februarie' 2009
Rodica zafiu
W- zona de unde egti tu,ai auzitastfel de pronun{ii? Dacd
da, fro listl de substantive afectate de aceastd greqeald.
 . ,,vereghetd" Litera.r se pronuntd fie ,,cs", fie ,,g2". Dacd ,,x" este prima
__r sau ultima literd din cuvAnt ori dacd este urmat de o consoana, se
pronunfd ,,cs", de exemplu: Xenia, fix, extraterestru. Dacb ,,x"
f IJn realizator urcat po un bloc din Bucuregti vorbea are in dreapta qi in stanga sa vocale, fiecare cuvant are norma lui
despre: de pronunfare, pe care o afli din DOOM.

Ar fi trebuit sd

ln interiorul cuv6ntului teniqi, vorbitorul l-a inlocuit pe ,,i,,
cu ,,e", probabil pentru cd i s-a p6rut cd sun[ mai bine.
Ar fi trebuit sd
Am auzit gi alte cuvinte in care ,,i,, este inlocuit cu,,e,':
dh
\3/
Si rctuSi vereghetele de pe deget vd lipsesc
sd-Si ia un bidon de-dla de plastec
W^- auzit,tot la terevizor sau la radio, urm[toarele perechi
de cuvinte: ieftenire/ieftinire, petec/petic, purece/purice,
sdlbatec/sdlbatic, seringd/siringd, trimete/trimite. Numai una
dintre variante este corectd,. Care?
De foarte multe ori, oamenii care vorbesc la televizor sau
la radio pronunfd greqit litera ,,x", rostind ,,cs", in loc de ,,92" (In
enun{urile de mai jos, am notat pronun+area, nu scrierea):
6}l
\J Sa schimbe metodologia de lecsaminarel.
Sd scurteze termenul de [ecsecufie].
Vd propunem qcum zn [ecserci[iu] de stil.
El ne spune [ecsact] de ce s-a intdmplat acest lucru.
Wrr"oileqte dacd, in urmdtoarele cuvin te,,,x?'se pronunf[
,,cs" sau ,,g2": exaltat, exemplu, exerciliu, existd, exil, exotism,
expresiv, externa, extinde, extrofin, extrage, extras, extrem, pix,
xenofobie, xerox. Prezentatorii de la postul tdu preferat cum
pronun{6 aceste cuvinte?

. El esfe 7n IeuroPa
. ,,gcsoct" V
I un prezent ator aspus la televizor:
i un prezentator de qtiri a spus:
ia este lpron : este] o artd.

De ce nu e corect?
De ce nu e corect? Formele verbului a fi
(e, este, eram, erai, erali, erau) se
pronunld cu ,,ie" inilial, dar se scriu cu ,,e", deqi poate sd par[
10 11
ciudat sau incorect, pentru c6, de obicei, cuvintele din limba
romdnd se citesc cum se scriu. Acest tip de pronun{are este numit
,,preiotare", Aceeagi reguli funcfioneazd gi in cazul pronumelor Uitd-te la televizor timp de o ord gi noteazb-li cuvintele
personale el, ea, ei, ele, care trebuie pronunlate care incep cu ,,e" pe care le auzi in acest timp. Sunt pronun{ate
[iel], [ia], [iei],
Iiele]. corect? Argumente az6,-[i rispunsul !

Ar fi trebuit sl
. ,,soptisqrezece"

Am auzit de foarte multe ori acest tip de greqeald, cauzatd

de dorinta oamenilor de a vorbi mai frumos:
/6-)
@ Un comentator sportiv a spus la radio:

fn minutul
rememororea ei leil
e le] important
De ce nu e corect?
a;a cum esle [este]
Numeralele cardinale 17 gi 18 au structvra: Sapte/opt *
de fiecare datd povestea era fera] alta
spre * zece.
Am auzit insd
Ar fi trebuit s[

Prezentatorul nu gtia cd, in cazul imprumuturilor din limbi

strdine (neologismelor) - elan, erd, estival, euro etc. Pentru c[ le este greu s6 pronun{e cinci consoane
-, inclusiv al consecutive, foarte mulfi dintre cei care vorbesc la radio sau la
numelor proprii precum Etiopia, Europa,la inceputul cuvdntului,
litera,,e" se pronunfd [e], nu [ie]. televizor spun gregit optisprezece sau optdsprezece. Gregitd este qi
forma qaptisprezece,in loc de qaptesprezece.

fg
6)
\C/ optisprezece grddini zoologice
Cdnd pron unldm fata aceea sat* bdielii aceia,putem s6
nu simfim nicio diferenfE, pentru cd aceste adjective Saptisprezece mii noud sute de tichete
demonstrative se rostesc aproape la fel, chiar dacd primul este la
feminin singular, iar al doilea, la masculin plural. Fii atent c6nd le
scrii, pentru cd nu se scriu la fel!
w Alege varianta corecti a numeralului: paisprezece/
patrusprezece, Saisprezece/S as esprezece. Ce diferenfe observi faf6
de situa{iile de mai sus?

I2 l3
.,,5tOt" Se pot duce la serviciu cu bicicleta.

Auzim foarte des in mass-media forma greqitd:

d vocea reporterului:
Restul de opt ore le doarme la servici.
Undeva, in centru, tot se va Strangula traficul. N-are servici de curdlenie.
A avut o locuinld de servici.
De ce nu e corect?
,,S" inilial din verbul a strangula a fost pronunlat [q].
Wa*d te uili la televizor , noteazd-ri de cdte ori auzi, timp
de o sdptbmdnb, forma corectd serviciu qi forma greqitd servici.
Ar fi trebuit sd Care dintre aceste forme este mai frecventd?

Acelagi tip de greqeald apare qi in:

.,,bufelie"

fdrd sd-l treci pe gtatul de platd

I Un prezentator de stiri a spus:

W,. Ai mai auzit qi alte cuvinte in care ,,s" inifial este Exista o prevgdere in regulament.
pronunlat [9]?
2. Tu cum pronunfi cuvdntul care se scrie spray? Verificd De ce nu e corect?
dacd este corect! Accentul nu este pus in cuvint la locul lui. CAnd stabilim
unde punem accentul, trebuie sd fim atenfi la cuvintele
asemdndtoare (in acest caz, vedgre) qi la provenienfa cuvdntului
.,,servici" (de exemplu, degi se aseamdnd formal cu pdldrle, cuvdntul butglie
se accentueazd" diferit, pentru c[ este un substantiv neologic Ai
pdstreazd accentul din limba de origine - in francezd,, boutgille).
d vocea redactorutui:
Ar fi trebuit sd
Se pot duce la servici cu bicicleta.

De ce nu e corect? Am auzit multe alte cuvinte accentuate gregit:

Forma substantivului este serviciu, cu ,,u" final.
un idgl na{ional - corect: ldol
Ar fi trebuit s[ spund: o lard unde maJia are o cifrd - corect: m6a
I4 15
 tn casd se afla Si o batelle - corect: butglie formate in limba romdnd de la substantive comune, ci sunt de
are un allbi - corect: alib! origine greceascd (multe provenind de la prenume: Atanase,
odatd lansat acest program, edltorii [de carte] se pot Vasile) qi pdstreazd accentul din limba de origine.
tnscrie - corect: editgrii
in acest moment sunt in legitlmd apdrare corect: Am auzit alte nume proprii cu accentul deplasat:
legltima. 6-}
\-/ corul pregdtit de maestrul Stelian Oluria
aici, la noi, pe strada Horia Mdcelurlu
W^- constatat cd unii dintre cei care lucreazd,in Eugen CoSerlu
mass-media nu gtiu sd pun[ corect accentul in cuvinte ca: Rdzvan Ciubotariu, tdndrul care a murit anul trecut
diaspora, furie, pricind, tutore. Pune-l tu! la telefon este domnul Octavian Morarlu
qi Alex Ferurlu vd prezintd Stiri

" Nume romdnegti W, care sunt substantivele comune, nume de meserii, de la

Un redactor de la televiziune a prezentat-o pe colega lui
colega mea, Ileana Pescarlu
care provin numele proprii de mai sus? Aceste substantive se mai
folosesc astdzi? Care dintre ele?
2. Ai colegi ale cdror nume de familie provin de la
substantive comune, nume de meserii? Cum iqi pronunld ei
numele? Acum, c[ qtii care e regula, le-o pofi spune qi lor.

De ce nu e corect?
Numele propriu Pescariu provine de la substantivul comun . Nume strdine
pescar, care, regional, in nordul !6rii (mai ales in Moldova), se
pronun{6 ,,pescgriu". De la forma din Muntenia a substantiwlui,
pescar, avem numele propriu Pescqru. Este recomandabil ca f ,r-entatorul unei emisiuni culturale a spus:
numele propriu sd pdstreze accentuarea substantivului comun.
Familii intregi iqi pronunld numele ftrE sd lin6 cont de aceastd Denis Diderot [denis didro
reguld de accentuare.
De ce nu e corect?
Ar fi trebuit sd In limba francezd, in general, ,,s" final nu se pronunfd.
Cdnd rostim nume strdine, trebuie sd linem seama de regulile de
pronunfare din limba respectiv[.

Existd qi nume proprii de familie care se accentueazd pe Ar fi trebuit sd

penultima silabl: Atanaslu, Catarglu, Vasiliu. Acestea nu sunt
t6
 Am auzit gi alte nume strdine pronunfate gregit: Grsfie
6l
\C/ depe Champs-Elysdes fqampelize] - corect: [qflzelize]
Le }e] Figaro - corect: [e] (aproximativ ,,eo", intr-o cafl ,,i"?
singur[ silabd)
ambilia lui Emir Kusturica fkusturica] - corect:
Ikusturifa]
.,,hostrii"

Tot din cauza necunoaqterii regulilor de pronunfare din Latelevizor, am vdzut scris:
limba de origine apar qi accentudri greqite ale numelor proprii.
Redactorul care a rostit enuntul de mai jos nu qtia cd in limba Unde-s banii noStrii?

dacd md uit numai la Olympiqze [olgmpic] Marseille - De ce nu e corect?

Tu ce limbd strdind studiezi la gcoal[? Urmdregte la
televizor dacd redactorii pronunld corect, conform regulilor din
aceastd limbd strbin[, numele proprii.
Adjectivul posesiv de persoana I plural are forma de
singular nostru. Pentru a obline forma de plural, addugdm
desinenfa ,,-7" (noqtri). Adjectivul noqtri nu se scrie niciodatd cu
mai mult de un ,,i", pentru c[ al doilea ,,r" ar fi articolul, care nu se
poate ataga adjectivelor pronominale. Cel care a scris noStrii nu
s-a gAndit la structura cuvdntului gi, din teama de a nu gregi, a
scris cu doi ,,io'.

Ai fi trebuit sd scrie:
Unde-s banii

Am vizut aceastd greqeald scrisd pe ecran de mai multe

ori, in cazul adjectivului posesiv noqtri, voStri:
6}l
afost un $oc pentru angajalii noStrii
verii vostrii vin mdine in vizitd

18 I9
. ,,mdndrii" Ar fi trebuit sd se scrie:
Suntem membri ai acestui grup de state europene.
sau Suntem membrii acestui grup de state eu
Pe crawl (banda de jos de pe ecranul televizorului) am
vdzut qi: In
exemplele de mai sus, gregeala este provocatd gi de
faptul cb formele cu un ,,i" gi cu doi ,,i" se pronunfd la fel. in alte
Am fost foarte mfrndrii cd... txle de pe crawl, amvdzut scris greqit substantivul qoferi:
/r r\
De ce nu e corect? \=/ Aproape 26.000 de soferii au rdmas fdrd permis.
Forma de singular a adjectivului din exemplul nostru este i, ,ona Bdneasa, peste 100 de Soferii au circulat pe
mdndru. Pentru a obline forma de plural, inlocuim desinenfa ,,-u" contrasens lntr-o singurd ord.
cu desinenfa u-i" (mdndri). O situalie in care adjectivul mdndrii se
scrie cu doi ,,i" este cea in care adjectivul precedd un substantiv,
preludnd de la acesta articolul: Mdndrii zei stdpdneau Olimpul. in . ,,ii" / ,,iii"
aeest caz, primul ,,i" este desinenla de plural, iar al doilea,
articolul hot[rdt.
*onu greqeald pe care am vdzut-o pe crawl:
Ar fi trebuit sd scrie:
Am fost mdndri cd... copu sqt

De ce nu e corect?
t Forma de singular a substantivului din exemplul nostru
,ri" /.ii" este copil. Deci primul,,i" face parte din riddcina cuvdntului. Prin
addugarea celui de-al doilea ,,f", oblinem forma de plural,
dr. crawl am vdzut scris: nearticulatd, a substantivului. Al treilea ,,7" reprezintb articolul
hotdrdt, care ar fi trebuit sd fie prezent gi in structura
Suntem membrii ai acestui srun de state eu substantivului din exemplul de mai sus.

Ar fi trebuit s[ scrie:
De ce nu e corect?
Forma de singular a substantilului din exemplul nostru w sat
este membru. Oblinem forma de plural adiugdnd desinenta -i
(membri). Dacd avem nevoie de forma de plural articulatl, trebuie
sd addugim inc[ un -i (Suntem membrii acestui grup).In exemplul
lS Unii redactori fac qi greqeala inversd (scriu cu trei ,,i", in
nostru, grafia corectd ar fi fost membri, pentru cd substantivul este loc de doi
nearticulat.

20

Problema scrierii cu un ,,i" sau cu doi ,,i" apare qi la
infinitivul unor verbe de conjugarea a IV-a (sau la alte moduri gi
timpuri care il confin). Explicd gregelile din urmdtoarele enunfuri:
Aceste companii ar putea oferii salarii mari.
Nu pot citii atdtea cdrli.
Vei Stii sd scrii.
M-aS intfrlnii cu tine-
plural (ldsali), este confundat cu o secven{d alcdtuitd din verb
1tasa1+ pronume Qi). in cel de-al treilea exemplu, redactorul a
scris cu cratimd adjectivul nehotdrdt vreo fre pentru cd a avut in
minte forma tntr-o, fie pentru c5 a recunoscut articolul o in
structura adjectivului nehotlrdt qi a considerat, prin urmare, cd
trebuie separat prin cratim6.
Ldsa-li, domnule, sd vadd cum e aici!
Ldsu-li gura!
vre-o sectd

Unde punem crotimd? - ,,vice-primor"

.,,mo lovit"
dr. crawlul de la televi zor am,,rdzut scris:

l:=-:- -- -:-- r:: ide

doud meciuri intro zi De ce nu e corect?

De ce nu e corect?
Secvenla marcatd in exemplu nu reprezintd un cuv6nt, ci
dou6: prepozifia intr(u) gi articolul nehotdrAt feminin o. Cele dou[
cuvinte trebuie legate prin cratim6, semn care marcheazd totodatd
gi cdderea vocalei finale a prepoziliei. La fel, in eiemplul ma
lovit, cratima ar fi trebuit sd lege doud cuvinte: pronumele
personal in acuzativ, formd neaccentuatl, md qi verbul auxlliar a,
indic6nd gi cdderea vocalei finale a pronumelui (m-a lovit).
De cele mai multe ori, prefixele qi prefixoidele (care sunt
nigte prefixe mai bogate ca sens gi mai ,,lungi") - a-, dez-, maxi-,
mini-, ne-, non-, post-, pre-, pseudo-, super-, supra-, ultra- etc. -
nu se despart prin cratimd de cuvdntul-bazl. Trebuie sd fim aten{i
la scrierea cuvintelor care-l confin pe ex- (ex-ministru,
preSedinte), care constituie o exceplie, scriindu-se cu cratim6. "i-
Ar fi trebuit sd scrie:
de

Ar fi trebuit sd scrie: In textele de pe crawl am int0lnit qi alte cuvinte scrise cu

doud meciuri intr-o zi cratimd, degi e de preferat s5 se scrie legat:

media multi-anuald
]ig in alte situafii, unii redactori, de teamd sd nu gregeasc5, altru-performunt
au pus cratimd acolo unde nu ar fi trebuit. in primele dou[ condusd de un regim post-comunist
exemple din lista de mai jos, verbul la imperativ, persoana a II-a costume de super-eroi

22 23
 vtce-pflmar

De ce nu e corect?
in loc sd scrie legat prefixul/prefixoidul gi cuvdntul-bazd, Substantivele compuse care denumesc profesii sau funclii
unii redactori le scriu chiar separat, ca gi cum ar fi doud cuvinte se scriu, in general, cu cratim6.
independente:
sub secretar Ar fi trebuit sd scrie:
un avion altru ugor a ratat aterizarea

Am mai intdlnit in textele de Pe crawl qi alte nume de

. ,,ozi noopte" profesii gi de funcfii scrise fbri cratim6:

prim ministru
Pe crawl am vdzut scns: prim procuror
chestor Sef
A plecat azi cu avionul. agent Sef

De ce nu e corect?
Adverbele compuse (azi-dimineald, dupd-amiazd, ieri- . ,,bull simf"
seard, poimdine-noapte etc.) se scriu cu cratim6.

Ar fi trebuit s5 scrie: dr- crawl am vdzut scris:

A olecat i-dimineatd cu avionul.
De obicei lii procesul verbal la tine?
in alte texte de pe crawl am ?ntdlnit alte adverbe compuse
scrise lbri cratimd: De ce nu e corect?
Majoritatea substantivelor compuse dintr-un substantiv 9i
azi nodpte un adjectiv, inclusiv substantivele proprii, se scriu cu cratimd. Ca
motne sedra sd fim siguri, consult[m DOOM-u1.

Ar fi trebuit sd scrie:
nt gef" De obicei lii procesal-verbsl Ia tine?

Tot in texte de pe crawl am int0lnit alte substantive

Pe crawl am vbzut scris: compuse scrise frrd cratimd:

24 25
fI
\J parlamentari care sfideazd legea qi bunul siml
De ce nu e corect?
Numele proprii (nume de persoane, de localit[1i, de
in prim plan
institulii, de personaje literare etc.) se scriu cu majusculd.
crimd cu silnge rece
din cauza lui Harup AIb Ar fi trebuit sd se scrie:
ministrul
ng Exist5 qi exceplii , adicd situalii in care un substantiv
dintr-un substantiv un adjectiv se scrie legat. Unii
Tot pe crawl am vdzut alte substantive proprii, care
trebuiau scrise cu majuscul[:
i scriu doud cuvinte
ministrul mediului - corect: Mediului
ministrul mancii - corect: Muncii
ministru de externe - corect: Externe
de-aq ./i scuJila roqie - corect: Scufitra-Roqie

W dou[ contexte in care urmdtoarele

lmagrneazd-fi cdte
Imagineazd-[i cd lucrezi la o televiziune qi trebuie sd cuvinte sd fie scrise cu majusculd qi cu minusculd: albd/Albd,
int erne/I nt erne, p it eq t i/P it eS ti.
pregdteqti pentru aparilia pe ecran urmdtoarele texte de gtiri,
fbcdnd corecturile necesare. Nu uita cd redactorii de televiziune
trebuie sd aibd pe birou DOOM-ul. Abrevieri
Redactorul qef de la ziarul ,,Gdndul" qia dat demisia.
Azi noapte, tntro zond ultra centrald, primul ministru qia
lovil motocicleta. ' ,Pt"

AAojuscule Am vdzut scris pe ecran:

B. Mondiald spune ca...

. ,,ministru de externe"
De ce nu e Potrivit?
in textele scrise este bine sd evitdm abrevierile (cu excep!ia
Pe crawlul de la televizor am vdzut scris:
celor cons acrate qi a siglelor), pe care le putem folosi numai
atunci cand ne lu[m notile sau cind l6sdm un bilefel pentru
minis trul transporturilor membrii familiei, nu qi intr-o lucrare de control Sau, cu atdt mai
pufin, pe crawl.
26 27
 Ar fi trebuit sd scrie: Punctuotie
,
Banca Mondiald spune cd...
(Virgulo)
Tot pe crawl amvdzut alte abrevieri, care sunt mai degrabd
semnul unei redactdri neglijente decdt al lipsei de spafiu: . -Nu te supdro frote!"

purt. de cuv.
deputat, primup. PNTCD Pe crawlul de la televizor amvdzut scris:
PRM a contestat la C. Constitulionald legea votului
uninominal P o I i t i c i eni _tr ez i I i-v d !
politicienii aufdcut legi pt a se proteja
se declara pregdtit ptr o tntrevedere cu pre{edintele chinez De ce nu e corect?
Substantivele in vocativ $i, in general, formulele de
adresare se despart obligatoriu prin virguld de restul enunfului.
l. Scuza celor de la televiziuni pentru folosirea
abrevierilor este economia de spafiu. cdte spalii s-au economisit Ar fi trebuit sd scrie:
in cele cinci enunguri de mai sus? Este justificatd prezen[a Politicieni. treziti-vd !
abrevierilor? Motiv eaz6-!i rdspunsul !
2. Cdnd, ifi iei notife, !i se intdmpli s[ inventezi abrevrerr
Am vdntt pe crawl foarte multe exemple de acest tip, in
gi apoi sr nu mai gtii ce inseamn[? pentru ce cuvinte qezi cd au
care virgula lipsea:
fost fbcute abrevierile pr., pre$., pur., cuv. qi Med., pe care le-am
vdzutscrise pe ecran? d)
\C/ lJndemergetri-doamnd?
$i eu cefac-Mircea?
LinisteSte-te_mamd!
Mergi tn partea aia_mamaie!
Hagi_te iubesc, Hagi_te iubesc!
Ole, ole, mullumim-Rapidule !
$efu'-venili s:d vd uitali!
Nu mai bdgayi_dom'le_mdna in butoaie, cd nu efrumos!
Care verdeyd?
Ce vorbeqti_md, arde toatd casa.
Nu te supdraifrate!

28 29
. ,,soful ei Alexandru" In acest caz, sintagma omul de afoceri harghitean nu este
suficientd pentru identificarea persoanei despre care se vorbegte,
iar numele acestei persoane este absolut necesar in context:
f Am vdzut scris pe ecran: numele nu reprezintd o explicafie suplimentard, ci una absolut
necesard, prin urmare nu se izoleazd prin virguld (Omul de afaceri
ntelefondator al PC, Dan Voiculescu anuntd... harghitean Csibi Istvan rdmdne tn arest).

De ce nu e corect?
ApoziJiile explicative (acele secvenle de text facultative, .,,Porumboiu controt"
echivalente ca sens cu termenul regent, pe care il explic[) se It
desparl obligatoriu prin virguld.
f pe crawlul de la televi zor amv[zut scris:
Ar fi trebuit sd scrie:
lefondator al PC, Dan Voiculescu-anunld... Invdtdmdntul tncotro?

Am vdzut pe crawl foarte multe apozigli neizolate prin De ce nu e corect?

' ':
vffsula: Absenla verbului dintr-o propozilie se marcheazd prin
1l
t".t-r
.l virguld sau prin linie de pauzd. in exemplul nostru, se subinfelege
\J J
A dISCUIAI cu secretarul general al Guvernului, Ilie verbul a se indrepta: incotro se tndreaptd invdldmdntul?
Bolojan_despre...
Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon_vave:ni... Ar fi trebuit sd scrie:
R epr e z ent antu I P D L _Ra du B er c e anu _q anun at. .. ? sau Invdtrdmdntul
! _tncotro?
Afost ucisd Cristina de soyul eillexandru?
Am vdzut pe crawl multe exemple in care absenla verbului
nu era marcatd prin virguld sau prin linie de pauzd:
Nu orice nume propriu se izoleazd prin virguld. Numele
propriu func\ioneazd ca o apozi[ie explicativd nurnai dacd
f?)
\c/ $tffinescu_lansat in luptd - [a fost]
secvenfa anterioard este suficientd pentru identificarea persoanei Busuioc_acuzat cd nu qtia cd Pavarotti a murit - [a fost]
despre care se vorbeqte (de exemplu, dacd spunem ,,preqedintele feroviarii _tn grevd general d - [sunt]
Rom0niei", aparilia numelui pregedintelui reprezintd o apozilie TAROM_bun de platd [este] -
explicativd, care se izoleazd prin virguld, pentru cd persoana poate apa_mai scumpd decdt laptele -[este]
fi identificati 9i fbrd prezenla explicit[ a numelui). in exemplul de -
Venezuela_la urne [merge]
mai jos, pe care l-amvdz;ttt scris pe ecran, situalia este diferitd: Porumboiu_contrat - [a fost]

Omul de afaceri harghitean, Csibi Istvan, rdmdne tn arest.

30 3l
lw'

Din cdte am tnleles de la medicul Stelei_existd speranle sd

Pe crawlul de la televizor am vdzut scris: De ce nu e corect?

La nivelul frazei, dacd o propozilie subordonatd
o a murit_iar alte trei au fost rdnite. circumstanlial5 este aqezatd inaintea regentei, se desparte prin
virguld de aceasta. La nivelul propoziliei, circumstanlialul agezat
De ce nu e corect? inaintea regentului este urmat adesea de virguld.
Inainte de conjuncliile coordonatoare adversative (dar, iar,
insd, ci) se pune intotdeauna virgul6. Ar fi trebuit sI scrie:
Din cdte am tnleles de la medicul Steleirexistd speranle sd
Ar fi trebuit sd scrie: se remca-
o o murit, iar alte trei au fost rdnite.
Am inregistrat qi urmdtoarele contexte in care virgula
Unii redactori nu gtiu cd virgula este obligatorie in aceste lipseqte:

Dacd invinge Al Jazzera_eu tot cred cd...

Lucian e un tip tdndr_iar eu a trebuit sd md mobilizez.
Condiliile de participare sunt foarte dure_dar Si destutl de
ambigue.
Alimentele s-au scumpit cu l,lo%_iar prelul uleiului...
incerc-dar nu merge.
7-8 dacd amface-am reuSi sd ne calificdm.
Sentimental_m-aS bucurafoarte mult sd cddem cu Bayern.
. ,,EURO 2008,. se apropie"

Ug Se spune, de obicei, cd nu trebuie sd se pund virguld Pe crawl am vdzut scris:

inainte de conjunclia coordonatoare qi. Totuqi, dacd aceasta are
valoare adversativ[ (dac[ poate fi inlocuitd cu dar sau cu tnsd), Filmul ,,4 luni, 3 sdptdmdni qi 2 zile"ra primit...
virgula este necesari. Redactorul care a scris textul de mai jos nu
ia acest lucru:
De ce nu e corect?
Nu se pune virguld intre subiect gi predicat sau intre
pr op ozi[ia subordonatd subiectiv[ qi re gentd.

. ,,7-8 dacd om foce om reusi sd ne colificdm" Ar fi trebuit s[ scrie:

Filmul ,,4 luni, 3 sdptdmdni si 2 zile" a primit...
dr. crawlul de la televizor am vbzut scris:
32 JJ
 Am inregistrat qi urm[toarele contexte in care virgula
apare nejustificat: llAorfologie
Direclia Nalionald Anticoruplie, incalcd legea, sprijinitd
de organele superioare. ,,Substontivuri"
Ambasadorul SUA la Bucureqtira declarat, joi, cd.,.
Afacerile salersunt conduse de Aurelia.
. ,,lo sursa ne?egulei"
EURO 2008rse apropie.
Ceea ce v,d putem asigurareste cd qtim ce inseamnd...
Maqina va fi scoasd la licitalie, iar cine o va cumpdrarva d Amauzitrrn corespondent la televizor:
pldti toate taxele.
impotriva pdinei albe
q Aceeaqi regula funclioneazd qi in cazul complementelor
(direct, indirect etc.) gi al propozifiilor subordonate De ce nu e corect?
corespunzitoare. Prin urrnare, virgula nu trebuia sd apard in Substantivele feminine au .la genitiv-dativ singular
nearticulat aceeaqi desinenf[ cu cea de nominativ plural (unei
A testat cu succesro rachetd. dupd-amieze - doud dupd.amieze). La aceastd desinenfd, pentru
Liderii Uniunii sunt nemullumitri, cd unii iolegi forma articulatl de genitiv-dativ, se adaug[ articolul hotdrdt:
dupd-amiezei.

Ar fi trebuit sd
Imagineazd-fi din nou cd ai de pregdtit urmdtoarele
pentru apailiape crawl gi pune virgule unde este cantl:
PreSedintele Romdniei Traian Bdsescu a jhcut o vizitd tn
Am mai auzit gi urm[toarele forme greqite:
Ucrainq unde a discutat probleme legate de Marea Neagrd. i6br
Mesajul prim-ministrului a fost: ,,Dragi colegi venili la l*J
\il/ conditiile in care tqi trdiesc anii bdtuAnepi - corect:
disculii!" bdtrdnelii
la sursa neregulei - corect: neregulii
ca familia sorei poliyistului sd aibd grijd de copil - corect:
surorii
pe terenurile Grddinei Zoologice - corect; Grddinii
aici era altddatd centrul piefii din oras - corect: pielei.

34 35
 Scrie forma corect[ de genitiv-dativ articulat
substantivelor marcate mai jos:
Nadal este regele rgurei
a datfoc plapumei
finalul sdptdmdnei modei la Paris
a Scrie forma de plural a urmdtoarelor substantive neutre:
aregaz, compromis, chibrit, habitat, hotel.
. ,,blogul lui foono"

rffi
mullumesc qi masinei
tn domeniul imagisticii qi al medicinii nucleare
v Prezentatorul le spune ascultdtorilor:

. ,,Produsuri" Rdspundeli voi invitaliei lui M,rtddlinu.

iE
It
La buletinul de gtiri, prezentatorul a anunlat:
--
- cazul genitiv, iar forma sa corect[ de genitiv este Mdddlinei.
S-au deschis
Care este forma corecti?
Unele substantive neutre, cum sunt caiet, creion, md4
scaun etc., primesc la plural desinenfa ,,e", altele, desinen{a ,,uri"
- Iaptop, pat, stilou etc. -, iar un numdr mai mic de substantive
neutre oscileazd intre cele doud desinenle: piedestal
piedestaluri/piedestale, nivel - niveluri/nivele etc. Pentru a afla
formele corecte de plural ale substantivelor, verific[m in DOOM.
tr-ce nu e corecn
In exemplul de mai sus, substantivul Mdddlina este in
Articolul proclitic /zli se foloseqte inaintea numelor de persoane de
genul masculin (lui Andrei, lui Mircea etc.), ca gi inaintea
numelor de persoane de'genul feminin de provenien[d strdind, (lui
Elisabeth, lui Juliette etc.) ori inaintea numelor de persoane
terminate in consoand (lui Carme4) sau in vocalele ,,o", ,,7" (lui
Teo, lui Marfl. Cea mai mare parte a substantivelor proprii nume
de persoane, de genul feminin de termind in ,,a" qi exprimd
cazurile genitiv qi dativ prin desinenle specifice: ,,-ei" sau ,,-di"
(Mariei, Ancdi).

Ar fi fost corect: Ar fi fost corect:

S-au deschis Rdspundeli vo i invitayiei M dddlinei.

Tot greqite sunt qi urm[toarele forme, a.uzite la radio sau la Gregelile de acest tip sunt frecvente la televizor sau la
telev izor: radio
6}l 6}'
Er/ acesle semnuri - corect: semne \=/ btogul lui loana Dobre- corect: Ioanei
produsuri naturale - corect: produse torlionarul lui Elisubeta Rizea - corect: Elisabetei
ublibilde - corect: abyibilduri atentatul la adresa lu' Monica Lovinescu corect:
azile - corect: aziluri Monicdi
36 37
I
[S Greqeala apare frecvent nu numai la vocativ, ci qi cdnd
Greqeala apare qi la substantivele comune sau la pronumele substantir.ul feminin precedat de acest adjectiv este in aIt caz: (pe)
demonstrat iv e. P r ecizeaz\" forma corectd pentru construcfiile de mai dragele mele colege (corect: dragile), dragelor noastre colege
jos: (corect: dragilor).
sd-i ia lu' doamna pachetul de ligdri
mdna lu'fata
din cauza lu' bdiutu' . ,,ultimile"
tmpotriva lui dsta votez It
I Am auzit la televizor:
,,Drogele" odjective Care sunt ultimile noutayi?

. ,d?ogele mele" De ce nu e corect?

Adjectivul ultim are patru forme flexionare, in functie de
numdr gi de gen: ultim, ultimd, ultimi, ultime. Deci la masculin
I Am auzit la televizor:
plural, forma este ultimi, iar la feminin plural, forma corectd este
ultime.
mele, toate Stili cd...

De ce nu e corect?
Adjectivul drag este variabil, cu trei forme flexionare: la
singular, drag, dragd gi o form[ comund de feminin gi masculin Am auzit aceastd gregeald in mai multe emisiuni:
plural - dragi. Forma de vocativ, genul feminin, numdrul plural
este dragi (dragi colege) sau, cdnd adjectivul este substantivrzat, in ultimile zlle
dragile (dragile mele) ori dragilor (dragilor, md bucur cd vd vdd). printre ultimile pe care le-a/dcut
o singurd victorie in ultimile cinci partide
Corect ar fi fost: ultimile sondaje
mele, toate Stiti cd... ultimile puteri

Am mai auzit aceasti greqeald gi altd datd:

Dragii mei, dragele mele, suntfoarte curioasd.,.

Aga cd, dragele noastre, aveli cu ce sd vd rdsfdlaYi.

38 39
 . ,,vechei"
,,Mi-or ploce" sd fie moi simple verbele
@Y In timpul unui documentar am auzitl.
. ,,vroiol'll"
J
aspectul vechei ctitorii I Unii realizatori ai emisiunilor de televiziune sau de radio li
se adreseaz[ invitalilor din studio astfel:
De ce nu e corect?
Lagenitiv-dativ, genul feminin, numdrul singular, Vroiam sd vd mai tntreb niste lucruri interesante.
adjectivele au aceeagi desinenfd cu cea de nominativ plural.
Adjectivul veche are la plural forma vechi, iar forma de
De ce nu e corect?
genitiv-dativ articulat este vechii (al doile& ,,1" este articolul
hotdrdt enclitic, pe care adjectivul antepus il preia de la La modul indicativ, timpul imperfect, forma corect5 a
verbului a voi este frrd ,,r". Formele cu ,,r" apar prin contaminare
sub stantir,ul c t i t o r i e).
cu verbul sinonim e vree, conjugat astfel: vream, vreai etc. De
Ar fi trebuit si cele mai multe ori, vorbitorii folosesc formele greqite vroiam,
vroiai, vroia, vroiali, vroiau, in locul celor corecte - voiam, voiai,
voia, voiali, voiau. in limba romdn6, la imperfect se foloseqte
verbul a voi, dar Ia pteze.nt, verbul a vrea: vreau, vrei, vrea etc.
Amauzit aceast[ greqeald gi in contextul:
Formele verbului a voi sunt invechite la prezent: voiesc, voieqti,
voieqte etc.
aqteptarea marei.finale - corect: marii
Ar fi trebuit sd

Wa" recteazdtextul de mai jos, explicdnd in ce constau

gregelile: I-am scris dragei noastre prietene o scrisoare tn care i-am
dat ultimile veSti despre noi. Surorii sale mai mare i-am trimis o
vedere cu imaginea vechei cetdli a Sighiqoarei.
Greqite sunt qi exprimdrile:
Vroiau doar sd-Si mdreascd conturile.,- corect: voiau
Ce mai vroiaQi sd spuneli? - corect: voiali
Dispunea cum vroia de banii aceqtia? - corect: voia

. ,,sd oibe"

40 41
|'

Am mai auziL qi alte greqeli de acest tip:

Prezentatoarea unei emisiuni
decoraliuni interioare a spus:
despre arhitecturd gi
6l
\3 Nu v-ar displace sd vd oferim un bilet. - corect: displdcea
Vor upure elemente noi. - corect: apdrea
Trebuie sd aibe doud intrdri. Pddurarul poate prevede un eventual dezastru. - corect:
ltrevedea
De ce nu e corect?
Forma de conjunctiv a verbului a avea este, pentru . ,,trebuiesc"
persoana aIII-a singular qi plural, sd aibd.

Ar fi trebuit sd Am auzit larealizatorii de emisiuni forma trebuiesc:

itri trebaiesc foarte multe elemente de detaliu.

Aceeagi gregeald apare gi in exemplele de mai jos:
De ce nu e corect?
-
Sunt obligate sd uibe... corect: sd aibd La modul indicativ, timpul prezent, verbul a trebui are
Sper ca toatd lumea sd aibe o zifrumoasd. * corect: sd formd unici - trebuie. Realizatorul a folosit forma trebuiesc,
aibd considerdnd, probabil, c[ acest verb trebuie acordat cu subiecful
propoziliei (elemente) gi cd verbul se conjugd cu sufixul ,,-esc".
Gregeala se poate explica prin influenfa formei de conjunctiv a
. ,,mi-or ploce" verbului, care se conjugd cu sufixul menfionat: s-ar putea sd ne
trebuiascd mai multe detalii.
Amauzit la televizor:

Ce li-ar place sd prezin{i?

Amauzit gregeala frecvent latelevizor gi la radio:
De ce nu e corect?
Modul condifional-optativ se formeaz6 cu verbul auxiliar a lucruri care trebuiesc puse la punct
avea Si cu forma de infinitiv a verbului conjugat. Verbul din trebuiesc controlate
exemplul de mai sus are la infinitiv forma a pldcea (este de alte acte care trebuiesc
conjugarea a II-a), nu a place.

43
ttl
' ,,coPie"
d r" talk-show-ul pe care il prezintd, realizatorula zis:
Eu, Stii ce cred? Cd a tnceput s-o copie pe Loredana
Groza.
De ce nu e corect?
Cdnd conjugdm verbe ca a bdnui sau a copia, observdm, la
modurile indicativ qi conjunctiv prezent, persoanele I, a II-a
singular qi a III-a singular qi plural, prezenla sufixelor ,,-esc" qi
,,-e2". Aceste sufixe sunt supuse unor modificdri in funcfie de
persoana verbului: (eu, ei) bdnuiesc, (tu) bdnuieSti, (el) bdnuieSte,
(eu) sd bdnuiesc, (tu) sd bdnuieSti, (el, ei) sd bdnuiascd, respectiv
(eu) copiez, (tu) copiezi, (el, eil copiazd, (eu) sd copiez, (tu\ sd
copiezi, (el, ei) sd copieze.
Corect ar fi fost:
Eu; $tii ce cred? Cd a inceput g-o cooieze pe Loredana
Groza.
Am observat aceeagi greqeal6 qi in situafia de mai jos:
El a comis deja doud crime Stiute, se bdnuie Si o a treia.
- corect: se bdnuieSte
.
Wo*r" forma corectd din perechile urmatoare:
fabricd/fabricheazd, rdzuie/rdzuieSte, ddinuie/ddinuieSte, se
strdduie/se strdduieSte. Tu ai mai auzit la televizor alte forme
verbale in variafie? Spune care sunt aceste verbe gi precizeaz|
forma recomandatd de normd, consult6nd DOOM-ul.
44
.,incetineoz6" sou,incetinegte"?
@"ocea redactorului:
erea economicd tncetineazd.
Cum a rezultat aceasti formi?
Redactorul a vrut, probabil, sd foloseascd verbul a incetini,
care prezintd in conjugare sufixul ,,-esc" (creSterea incetineSte),
insd i-a ataqat acestuia sufixul ,,-e2", care apare in conjugarea
verbului a fnceta, de conjugareal (zgomotul tnceteazd).
Corect ar fi fost:
CreSterea economicd
1. Textul urm5tor confine mai multe greqeli. Explicd in ce
eonstau aceste gregeli qi corecteazd-le: La ultima intdlnire,
profbsorii ne-au spus cd ne trebuiesc antrenamente zilnice ca sd
putem participa la o astfel de competilie. Mi-ar place sd merg qi eu
Itt antrenamente, dar o sdptdmdnd voi fi plecat in vacanld. Vroiam
,,;d recuperez cumva orele la care nu voi fi prezent, dar profesorii
pdreau sd nu aibe timp sd rdmdnd cu mine dupd programul stabilit.
Mi-au spus cd md vor anunla dacd va apare posibilitatea de a
yurticipa la antrenamente Si cu alte grupe de elevi.
2. Urmdregte un talk-show gi noteazd-li formele verbale
grcqite pe care le-ai auzit la moderator gi la invitalii sdi.
' uA? fdcusem"
@^ m auzitun comentator sportiv spundnd:
Exact atunci sa t, mai bine.
45
 De ce nu e corect?
La modul indicativ, timpul mai-mult-ca-perfect, persoanele
I, aIl-a qi a III-a plural, verbele au in componenfa lor grupul ,,rd":
umb I as erdm, umb I as erd1i, umblas erd.
Comentatorul ar fi trebuit sd
Am mai auzit aceastd gregeald gi altd datd:
Abia ne cunoscusem. - corect: cunoscuserdm
Mai devreme ne Jixusem pe intdrzierea... corect:
.fixaserdm
Wt corccteazdformele verbale greqite din exemplele de
rnai jos qi explicd in ce constau gregelile:
Crezusei cd nu a mai venit nimeni la intdlnire.
Fdcusei raportul pentru ziua respectivd?
Plecasem impreund la qcoald tn ziua respectivd, dar pe
drum ne hotdrdsem sd nu mergem cu autobuzul, ci sd traversdm
parcul.
2. Urmdreqte timp de o sdptdmdnd formele greqite de
mai-mult-ca-perfect de la radio qi de la televizor.
' ,,fdceli"

L-am arrizit pe un realizator al unei emisiuni adres0ndu-se

. ,,obtinusei" astfel invitatului s6u:

l r*tentatorul qi-a intreba t invitata:

F, SQ I,

De ce nu e corect?
Auzisei de el?
Verbul propoziliei de mai sus este a face. La imperativ
afirmativ, persoana a II-a plural, acesta are forma fgceyi (ca la
De ce nu e corect? indicativ prezent), cu accentul pe prima silab6. Greqeala
La modul indicativ, mai-mult-ca-perfect, persoana a II-a realizatorului constd in folosirea acestei forme cu accentul pe a
singular, verbele au desinen!& ,,$i", nu ,,i". Frecvent se spune greqit doua silabd, fapt ce atrage gi schimbarea lui ,,&" in ,d";
plecasei, spusesei, scrisesei, in loc sd se spund plecasegi, spuseseSi,
.fdc4i(nd). Aceastd formd gregitd - fdceli - ar corespunde unui
scrisesesi. verb cu infinitivul in ,,-ea", a fdcea, care este o formd populard,
neacceptatd in limba romdnd literard.
Corect ar fi fost:
de el? Corect este:
sa t, I
Am mai intdlnit aceastd gregeald gi in enunful:
$i alfi redactori de emisiuni au fbcut acelagi tip de
Defapt, oblinusei mai mult. - corect: ob;inuseSi. gregeal6:

46 47
lt,
6-h tlrlaxim gi mnim
\C/ Bat4i-i pe bulgari!- corect: bqte|i-i
Nu tolerdm asemenea manifestdr;i artistice, scotgl!i-le! -
corect: scoateli-le .,,Jnoxim"

f Vorbind despre oferta imobiliarb, un prezentator spune:

' ,,Jl-O mO; zi o douo oord"
in case de maxim 140 de metri od I

d Frecventd la radio gi la televizor este construclia nu mai zi:

De ce nu e corect?
Nu mai zi de-astea! Forma corectd a adverbului (cu sensul ,,cel mult") este
maximum. in schimb, adjectivul are forma de masculin singular
maxim'. punctaj maxim.
De ce nu e corect?
in propozifia de mai sus, verbul a zice este la modul Ar fi trebuit sd
imperativ gi are form[ negativd. Imperativul negativ se formeazi
de la forma de infinitiv a verbuhti:. nu spune!, nu apdrea!, nu
alerga!, nu sui! Alte forme greqite de imperativ negativ sunt: nu
Aceeagi greqeald apare qi in contextele de mai jos:
f,d!, nu te da!, in loc de nuface!, nu te duce!Fii atent gi la scrierea
imperativului negativ de la verbul a fi: se scrie nu fi!, nu cu doi
pentru doud, trei zile, mascim o lund, doud
,ri"' cu muxim 3-4 sute de mii de euro
cu muxim l0'%
Corect ar fi fost:
m.axim I5% la locale
Nu mai zice de-astea! aveau maxim doud operalii pe sdptdmdnd

Aceeagi greqeald apare qi in propozifia de mai jos:

Treaba asta cu pldcerea n-o mai zi a doua oard! ' ,,minim"

Wrr ai auzitla persoanele din jurul tdu astfel de greqeli? Dd Ju*ea reporterutui:
trei exemple gi precizeazdforma corect[ a verbelor.
minim I8

De ce nu e corect?

48 49
lt'
Forma corect6 a adverbului (cu sensul ,,cel pu!in") este
minimum. Adjectir,ul corespunzdtor are forma de masculin Sintoxd
singular minim: scor minim.

Ar fi trebuit sd
,,textele co?e le oveti"

Am mai auzit aceastd greqeald qi altd datd:

6n
t+/
d Amaunrtlatelevizor:
\--l mtnlm un an
avea nevoie de minim o sutd de mii de euro Asta e declaratia care o dau acum.

De ce nu e corect?
Wt . precizeazd careenunfuri dintre cele de mai jos conlin
Pronumele relativ care cu funcfia sintactici de
gregeli gi corecteazd,-le: complement direct trebuie sd fie insofit de prepozigia pe.
a trecut proba cu rezultatul muxim
' au plecat cu maxim trei ore tnaintea noastrd
prelul sd urce cu muxim 50%
muxim 1000 de metri
arfi dorit un minim ajutor
Aceeagi greqeald se intAlnegte gi in enunfurile de mai jos,
ar trebui sd tnmullim cu minim 500 de euro
auzite la radio sau la televizor:
2. Descoperd gi alte situafii in care cele doud forme, maxim
gi minim, au fost folosite gregit in emisiunile televizate. 6b
\3 Care este stilul care-l promovezi?
Prietenul v-a zis cd a vdzut-o pe una la televizor cure o
vede toatd lumea?
Ajutorul care i l-a dat mass-media acesteifamilii...
Rdmdnfideld primului meu reportaj care l-am realizat.

W, citegte cu aten{ie enunlurile de mai jos qi ur,mrreqte

dacd pronumele relativ care este utllizat corect (cu sau fbrd
prepozi[iape). Spune de ce este corect sau incorect.
Dali-mi vaie sd ofer un dar muzical celor care i-am
amintit mai devreme.
Vecinul care tl cheamd Ion locuieSte la etajul al patrulea.

50 51
lt,
Mama s-a intdlnit ieri cu cea mai bund prietend a ei din
tinere{e. Aceastd prietend care a ajutat-o foarte mult tntr-o
situa{ie dificild s-a stabilit la Budapesta. W'.n frcd dacd,in enun{urile de mai jos pronum ele care este
Aceasta este sportiva care crezi cd la anul va cdqtiga acordat corect:
proba olimpicd de maraton? A venit profesorul cel nou, a cdrei carte va apdrea
2. Urmdreqte cdteva emisiuni de televiziune sau de radio qi ,sdptdmdna viitoare tn librdrii.
noteazd propozifiile in care pronumele relativ care crt funcfia de Va veni tn excursie Si sora lui Mihai, cea cdruia i s-a
complement direct este utilizat frrd prepozi,tia p e. acordal premiul I.
Toyi membrii de partid erou prezenti la Sedinla al cdrui
subiect principal de disculie erau alegerile.

Dezocordul pronumelui cdre

Dezocordul dintre subiect gi predicot
d
jos:
Sunt destul de frecvente exemplele de tipul celui de mai
(,Sala Premiilor Nobel ou loc ?n Norvegio")

Am produs Si o economie de pe urrna cdruia voi o duceli I Am auzit la televizor propozi{ia:

bine.
Gala Premiilor Nobel au loc in Norvesia.
Enunful de mai sus conline o greqeald - dezacordul
pronumelui care. Moderatorul ar fi trebuit sd foloseasc[ acest
Aceast[ propozifie este incorectd deoarece confine un
pronume la ferninin, acordat cu substantivul economie, la care se
evident dezacord intre subiect qi predicat. Corect ar fi fost ca
verbul cu funclia de predicat sd fie la singular, pentru cd subiectul

Iatd gi alte exemple auzite in emisiunile de televiziune 9i

de radio: fS Verbul cu funcfie de predicat se acordi cu subiectul iri
61
\5/ mama Adelei Popescu, omul cdreia ii ddruiegte iubirea ei
numir (qi persoand, dacd subiectul este un pronume personal,
exprimat sau nu), iar numele predicativ (exprimat prin adjectiv) se
infinitd- corect: cdruia (acordul se face ct omul) acordd cu subiectul in gen gi numdr. in limba vorbitd (dar nu
' o poveste al cdrui fir epic a fost gdsit cu greu - corect:
numai) se fac destul de frecvent dezacorduri intre subiect qi
cdrei (acordul se face cupoveste)
va.fi o maqind accesibild, al cdrai pre! nu va depdqi... -
predicat, din diverse cauze. Existd mai multe tipuri de
dezacorduri.
corect: cdrei (acordul se face cu masind)
52 53
a)Acordul prin atracfie cu alt element din propozifie: ng
Numirul imigtanfilor est-europeni care vin in Mareo in aceste propozi[li, substantivele care au funcfia de
Britaniesunt la cel mai scdzut nivel... - corect: este la cel mai subiect Qtresa, televiziunea, Iumea) au un inleles colectiv, ele se
scdzut nivel.
refer[ la mai multe persoane (cei care Tucreazd in presd, respectiv
in aceastd fraz6, subiectul din propozilia principald este in Televiziunea Romdn6, sau oamenii, in general). Cu toate
substantivul numdrul, iar imigranlilor este un atribut genitival, acestea, verbul predicat trebuia utilizat la singular, deoarece
substantivele presa, televiziunea qi lumea sunt la singular.
subordonat substantivului numdrul. Predicatul ar fi trebuit sd fie la
singular, la fel ca substantivul numdrul, dar a fost utllizat la plural
c) Acordul la singular cu un suhiect multiplu, format prin
dii cauzaunui acord greqit cu atributul imigranlilor, care era mai coordonare. Corect este ca verbul sd f,re utilizat la plural:
aproape de predicat. Acest tip de greqeald, in care acordul se face
Materialul din care a fost construit etajul Si podul nu
cu alielement din cavzaapropierii sale in enunf, este cunoscut sub
tndeplineqte standardele necesare. - corect: din care aa fost
numele de ucord prin atraclie
construite etajul gi podul
Ploaia Si vdntul a Jiicut ravagii ieri tn MureS. - corect: au
,4-}
\J in emisiunile de radio qi de'televiziune se intalnesc destul fdcut ravagii
de frebvent astfel de dezacorduri: $i totuqi, mdncarea qi bdutwra nu s-a dat degeaba. -
corect: nu s-utJ dat degeaba
varful turlelor de bisericd sunt tnconiurate de... - corect:
este inconiurut
Partea a doua a calapulai de publicitate era rezervat d) Acordul greqit Ia plural cu un fals subiect multiplu: verbul
pastilelor pentru sldbil. - corect: era rezematd
este pus in mod gregit la plural, deoarece un alt component al
propozifiei este interpretat de vorbitor ca fiind parte a subiectului,
Niciunul dintre turistii cazoli la hotel nu q.i-au tntrerupt
considerat multiplu:
in staliune. - corect: nu qi-atntretupt qederea
'
Sederea
La cimitir uu venit Si fiul jurnalistului, Andrei lucinu,
Privirea netnduplecatd a copiilor ii topeau qi ii tnduiogaa
insolit de mama acestuia, Emilia lucinu, qi de zvocatul lor. *
inima in acelaqi timp. - corect: ii topea gi ti tndwiosa
corect: a venit
Unul dintre oamenii dqtia sunt ascaltafi la telefon' -
corect: este uscultat

b) Acordul dupi in{eles, la plural, degi subiectul este exprimat

@ in aceastd propozilie, subiectul este substantivul fiul, iar
substantivele mama qi avocatul sunt subordonate adjectivului
printr-un substantiv cu formd de singular:
participial tnso{it. Propozifia nu are subiect multiplu, ci simplu"
Presa strdind vin aici mai mult sau mai pulin ocazional' -
corect: presa... vine
Televiziunea Romdnd probabil vor pierde drepturile de
Lipsa de competenld sau amatorismrrl, ca sir fiu mai
televizare. - corect: televiziunea'.. va pierde
exact, au dus echipa 1a... - corect: a dus echipa 1a...

Toatd lumea care ia agheasmd din acest imor, ei bine,

sunt vindecafi ca prin minune. - corect: toatd lumea... este
vindecatd
54 55
r-
f Substantivul amatorismul arc rol de apozilie, a$a cum
reiese din enun!. Vorbitorul a dorit sd insiste asupra noliunii de
lips[ de competenld qi a dat un sinonim pentru aceastd sintagmd.
Prin urmare, subiectul este simplu, exprimat prin substantivul
lipsa, nu multiplu, aga cum a considerat moderatorul emisiunii.
Celebrul cuplu Monica Si lrinel Columbeanu uu fost
sarpringi... * corect: a fost surprins
lff in aceastd propozi]ie, subiectul este substantivul cuplu,
nu substantivele proprii care urrneazd, dup6, subiect. Vorbitorul a
fbcut acordul la plural pentru cd a considerat (in mod greqit) cd
substantivele coordonate Monica Si lrinel Columbeanz au rolul de
subiect. La producerea dezacordului a contribuit qi ordinea
cuvintelor: verbul este mai aproape de substantivele coordonate
dec6t de subiectul cuplu.
\lrt t) Urm[regte un program de radio sau de televiziune 9i
identificd alte dezacorduii intre subiect qi predicat. incearcd sd
explici din ce cauze lingvistice se produce dezacordul (din catza
atracliei altui element din propozilie, drn cauza sensului unor
substantive etc.).
2) Aratd de ce sunt greqite enunlurile de mai jos, intdlnite
in emisiuni de televiziune:
Eu am fost primul fn linia de front qi pe urmd veneau
restul trupei.
Mii de euro, atdt au pierdut fiecare stelist tn aceastd
seara.
Nu se qtiu care sunt cauzele acestor avarii.
Li se lua din casd, sd spunem, pldpumile.
Parcarea masinilor pe qoselele sau pe trotuarele aflate pe
traseul summitului vor.fi interzise.

* Dacd subiectul este exprimat prin substantive ca grup, Alte dezacorduri

mullime, parte, serie, numdr, majoritate, urmate de alte
substantive la plural, utilizarea verbului la plural nu este o
greqeald. Prin urmare, verbul se poate folosi fie la singular, fie la
plural - in funcfie de nuanla semantic[ pe care o doreqte ' ,,doudzeci gi uno de puncte"
vorbitorul sau pe care o impune contextul (acord dupd in{eles
gi/sau prin atraclie, tolerat de normd):
Un grup de copii a venit/au venit.
d Am auzitla televizor spundndu-se:

O mullime de oameni s-a strdns/s-au strdns in piald.

fiind nominalizat de doudzeci Si una de ori
O serie de accidente auto se produce/se produc din cauza
te doisnrez.ece mii de oameni
oboselii.
O parte dintre studen[i nu a luat/nu au luat examenul.
corect ar fi fost:
Un numdr de 50 de reclame romdneSti a fost selectat/au
fost selectate la Festivalul de Publicitate.
Majoritatea pensionarilor o duce/duc greu.

De ce nu e corect?

56 57
ttil
Numeralul cu valoare adjectivald (subordonat unui Avionul meu soseqte la ora 21.00, iar al tdu, la ora 22.00.
substantiv) trebuie sd se acorde cu substantivul determinat in gen, Actorul acesta a jucat tn I2 filme
num[r gi caz.
in primul exemplu de mai sus, este corect doudzeci qi una,
pentru c5 substantivul ori este de genul feminin (compard cu
prima oard, de doud ori). La fel, este corect sd se spunl ' ,insdgi moteriolele"
doudsprezece mii, pentru ci substantivul mii din componenfa
numeralului compus este de genul feminin (o mie, doud mii). Aqa Am auzit la un post de televiziune construcfia insdqi
cum nu spune nimeni doi mii, nu este corect sd se spund nici materialele. Aceasta este gregitd, pentru cd prezentatorul nu a
doisprezece mii. frcut acordul corect intre adjectivul pronominal de intdrire gi
In cele doud exemple de mai sus, a fost folosit greqit substantiv.
masculinul in locul femininului. Uneori se intdmpld invers, la
acordul cu substantive neutre al numeralelqr compuie cu unu/una Corect ar fi fost:
(situat pe ultimul loc in compus): se spune doudzeci qi una de
materialele
puncte, in loc de doudzeci Si unu de puncte, cum este corect.

Adjectivul pronominal de intdrire se acordd cu

substantivul determinat in gen, numdr qi caz:
' ,,o?odoisprezece"
Nominativ, acuzativ Genitiv, dativ

Este greqit sd se spun5 ora doisprezece, aqa cum este gregit bdiatul insuqi biiatului insuqi
sd se spund ora doi. Dupd substantivul ora (de genul feminin), blielii inqigi bSielilor inqigi
numeralele 2,12 Si 22 trebuie folosite la feminin:
fata insiqi fetei insegi

fetele inseqi/insele fetelor insegi/insele

Numeralele I context, se folosesc la forma

de masculin: DacS adjectirul pronominal de intdrire std dupd un
pronume personal, se acordd cu acesta qi in persoand:

Nominativ, acuzativ Genitiv, dativ

Masculin Feminin Masculin Feminin
Transcrie cu litere numeralele din textul
citeqte textul cu voce tare: eu lnsuml eu lnsaml mle rnsuml mle lnseml
Datoria companiei este de 12.750.000.000 de lei. tu insuli tu insd{i tie insuti lie inseli
Cartea are 35I de pagini.

58 59
F'
el insuqi ea msa$l lui insuqi ei insegi Prin urmare, corect ar fi fost:
nol lnstne nol msene noud ingine noua lnsene
unul dintre cepetele de afiq ale producliei lui Cristian
Mungiu
vol ln$rva vol lnseva voud inqivd voua lnseva dsta e unul dintre a acestei metode
er rn$r$l ele insegi/insele lor inpigi lor insegi/insele

' .,tronsf er firesc o unor jucdtori voloro5i"

W Verifici
erificd dac6, in
^aah
?n propoziliile ,r' mai
nrnnozifiile de q^ieatt
inc adjectivul
rnqi jos, _J
pronominal de intdrire a fost acordat corectl
Andreea este o fatd rezervatd, nu-i place sd vorbeascd I Exemplele de felul celui de mai jos (qi al celui din titlu)
despre sine tnsuSi. sunt greqite:
InseSi profesorii au spus cd nu au fost distribuite suficiente
manuale. cu aiutorul computerului qi u instrumentelor de aici
Cdnd citim o carte, ne cdutdm pe noi tnSiSi tn ea.
Bdrbatul a fost primit in audienld de tnsdqi preSedintele Corect ar fi fost sd se
ldrii.
Maria Dana, voi insivd trebuie sd scrieli acest articol!
Si
Voiqm sd vorbesc la telefon cu tine fnsdsi. [g Substantivele in genitiv sunt precedate de articolu I al, a,
ai, ale in anumite situafii. Articolul acesta este variabil, el se
acordd. cu regentul substantivului in genitiv:
ministrii de Externe ai Uniunii Europene - articolul care
.,,uno din qvontalele" pr'ecedd substantivul Uniunii are forma ai, deci este la masculin
plural, deoarece se acordd cu substantivul miniqtrii, de genul
Exemplele de mai jos sunt gregite pentru cd moderatorul masculin, numdrul plural (ministrii sunt si Uniunii).
emisiunii nu a fbcut acordul corect:
Unii vorbitori greqesc insd, neacord6nd acest articol in
una dintre capetele de afiS ale producliei lui Cristian doud tipuri de situa{ii:
Mungiu 6l
\3 a) il folosesc invariabil, sub forma a, in toate contextele,
asta e una din avuntaiele acestei metode
a$a cum am auzit la televizor:
$tr Regula de acord al pronumelu i care se referd la un lung Sir de victorii a omului asupra timpului - corect:
substantive de genul neutru este urmdtoarea: ule
a) dacd pronumele este la singular, se foloseqte forma de la nivelul farmaciilor sau fl medicilor de familie - corect:
masculin; al
b) dac[ pronumele este la plural, se folosegte forma de feminin.

60 6l
p
b) il acordd cu alt substantiv din propozigie (exemple
urmbtoare sunt tot din programele de televiziune): Exemplele de mai jos, din emisiuni de televiziune, sunt
Nu existd o ierarhie ale varialiilor de limbd germand
Elvelia. - corect: a despre noii venili in Liga I
..pe tema referendumului pentru votul uninominal gi Se pare cd noile venite nu sunt inregistrate
alegerilor europarlamentare - corect: 4
Ar fi fost corect:
nou-venilii
prepozilia a (care nu igi schimbd forma), nu articolul genitival:
locuitorii a trei orage
t_ nou-venitele
dupd modelul nou-ndsculi(i), noit-nds cute(le).
cdrlile a doudfete

t ,rCeO moi greu ?ncercot6"

Wr*mplele de mai j's sunt din emisiuni de radio gi de
televiziune, iar moderatorii qi reporterii au folosit o formd gregitd
a articolului. Spune tu cum ar fi fost corect:
Am auzit la televizor:
cdqtigdtor a trei premii ,,Oscar" qi a premiului ;,Palme
d'Or"
vincia chinezd ceo mai srav afectatd
tnfala centrelor de distribulie ale pachetelor gratuite
Horia a fost unul din pionierii qi sus{indtorii de stindard al
cdntatului pe viu De ce nu e corect?
se vor intrece tn ochii juriului Si al telespectatorilor
In acest exemplu, elemenful cel face parte din structura
de atunci au trecut opt generalii ai uneifamilii
gradului de comparafie/intensitate superlativ relativ (cel mai) al
adverbului grav. Grav este, in aceastl situafie, adverb pentru cd
determind un verb la participiu, devenit adjectiv. Adverbul
(provenit uneori din forma de masculin singular a adjectivului
. ,,institufii noi creote" corespunzdtor) este o parte de vorbire invariabild, al cdrei
- se construieqte intotdeauna cu cel mai.
superlativ
De ce nu e corect?
Cuvdntul nou poate fi adjectiv (emisiuni noi) sau adverb (o Corect:
emisiune nou creatd). Atunci cdnd nou st6 inaintea unui adjectiv a chinezd cel mai grav afectatd
participial (precum creatd), este adverb qi are forma invariabild
nou (nu se acordS). Este corect: Aceeagi gregeald a apbrut gi in alte emisiuni:

Locuitorii capitalei sunt cei mai bine pldtili romdni.

Regiunea cea mui aprig lovitd de dezastru.

62 63
 otat..., cat si...
1. Gdseqte greqelile din urmdtoarele exemple intdlnite in
emisiunile de televiziune qi explicS in ce constau:
capitala provinciei, cea mai greu incercatd de...
[g Atdt..., cdt Ei formeazd o pereche sau, altfel spus, sunt
elcmente corelative (ceea ce inseamnd cd trebuie sd apard impreund,
formalia cea mai bine clasatd din Romdnia
2. Ai auzit astfel de exemple la radio sau la televrzor? ciind sunt folosite pentru coordonare). Exemplul de mai jos, preluat
Noteazd-le pe caietul de limba romdn5 gi spune cum ar fi fost tlintr-o emisiune, este t:
corect. Fetila are o mdtuSd, cdt Si alte rude care doresc sd aibd
iid de ea.

Corect ar fi fost:
De ce,,mA rad"?
Fetila ore atilt o mdtuSd, cdt Si alte rude care doresc sd
aibd grijd de ea.
d Am auzit la televizor: Fetila are o mdtuSd, precum si/ca si/dar si alte rude care
doresc sd aibd grija de ea.
'De
ce md rdd? Md rild de rdutate...

De ce nu e corect?
Verbul a rdde nu trebuie sd se foloseascd cu pronume ,decit ?n partea de sud-est vo moi plouo"
reflexiv,', in vorbirea ingrijitd.
Moderatorul ar fi trebuit sd
d Am auzitla televizor:

ie se afld verbele a merita

Am obyinut decht ca nu vor sA comenteze.

De ce nu e corect?
Adverbul decdt (sinonim cu numai, doar) se foloseqte
numai intr-un enunf in care verbul este la forma negativd.

Corect ar fi fost:
N.u am oblinut dechtfaptul cd nu vor sd comenteze.
Am obyinut cd nu vor sd comenteze.

64 65
I
Aceeaqi greqeald apare qi in urm[toarele enunfuri de la un trecut ce v-a introdus, d.in fragedd pruncie, cum s-ar
radio sau de la televizor: sp?,tne, in tema politicd
,4.} Obama a obyinut votul a 91

Mai sunt decdt cdteva minute.

A jucat de la egal la egal decdt in primele trei sferturi.
Wr. Reformul eazd corectr.Lrm[toarele enunturi:
Seara mdndnc decdt o salatd.
La petrecere vin decdt bdieli de la liceu.
frumoase, dar qi printre mullimea defani
Din trei ldstari, decdt unul a supravieluit.
Nu am citit cartea, am vdzut decdt filmul.
2. IJrmdreqte programul tdu de televiziune preferat qi
incearcd sd fii atent la folosirea adverbului decdt. Noteazd-fi
propozi{iile in care acesta nu este corect utllizat,
Gregeli de utilizar e a prepozif iilor
Urmdtoarele enunluri sunt intdlnite in emisiuni de radio
de televiziune. Spune dacd acestea confin greqeli de utilizare
prepoziliilor gi, dacd da, aratd cum este corect:
cea mai micd scdnteie poate degenera la un adevdrat
rdzhoi
dinamovistii s-au pierdut printre laptopuri, printre fete
sincer, a$ aveo tupeul sd iau masa la el in terasd, dar...
are un singur regret care nu se indreaptdfald de propriul
sdu copil, cdruia i-a luat viala, cifald de el insuSi
pentru cd trdiesc pe Lffma acestor copii
avansul fiind de peste 40 secunde
nu te poli prefoce cd pricepi despre o lege europeand
dupd care urmeazd unii pe care habar nu-i avem
stali pulin in telefon pentru 10 secunde!

*rr"poriliu datoritd (ca qi mullumitd, gra[ie) impune

E Am intdlnit, la radio q;i la televizor, urmdtoarele enunluri: substantivului urmdtor cazul dativ. Prin urrnare, moderatorul care
a rostit enunful de mai jos a gregit utiliz6nd genitivul (care se
s-u limitat doar in a intocmi acest raport
trdiesc dupd o zi pe alta
un trecut ce v-a introdus, de fragedd pntncie, cum s-ar
spune, in tema politicd Corect ar fi fost ca substantivul rezistentd sd fre in cazul
Obama a obtinut votul a 9l frrd a

Acestea confin gregeli de utilizarc aprcpozifiilor.

Moderatorii qi reporterii au folosit o prepozifie in locul alteia sau
au omrs o
s-u limitat doar la a intocmi acest raporl
trdiesc de pe o zi pe alta

66 67
 ,,co Si contribuobil, co gi ghid"
__a
I Am auzit la televizor:
eu, c{t Si contribuabil, vin qi spun...
de turism la care lucreazd cu si ghid
De ce nu e corect?
$l se poate aldtura lui ca numai in cazul in care acesta este
folosit pentru a exprima comparafia (A luat aceeaqi notd Ia tezd ca
Si mine), nu pentru a ardta calitatea sau rela{ia (Ca Si turist, am
vizitat multe locuri exotice, Ca gi comportament, Ion e un bdiat
ciudat). in cazul in care vrem sd evitdm o cacofonie, apeldm la
alte mijloace, in funcfie de context: tn calitate de (In calitate de
coleg, ttri spun cd nu ai dreptate), drept (A fost desemnat drept
campion european la box), fiind Qa fost considerat ca fiind cel
mai^bun) sau chiar omiterea lui ca (Afost ales conducdtor) etc.
Corect ar fi fost:
eu,@contribuabil, vin Si spun...
ia la care lucreazd ca shi
Am mai auzit gi:
sd transmitem cu Si mesaj
tot ce qtim noi, ca gi cregtini
cu Si lard cu care nu avem cea mai bund relalie
vi l-ali dorit ca gi candidat pe Sorin Oprescu?
nu neapdrat ca volum, ci ca gi atitudine
ce ai intreba-o tu ca Si reporter?
aldturi de noi, ca Si oaspete, se afld Angelica
68
W, Reformuleazb enunfurile urmdtoare pentru a evita
cacnfoniile:
Ca qi candidat independent, a obYinut mai puline voturi.
Zona este consideratd ca qi centru comercial qi de afaceri.
Afost ales ca Si conducdtor al echipei noastre acum 4 anL
Ca qi contabil, are o responsabilitate foarte mare"
Ca qi colegi de echipd, ar trebui sd discute mai mult.
Ca qi component al trupei, se ocupd de promovarea
pieselor muzicale.
2. Urmdreqte c0teva emisiuni de televiziune sau de radio qi
noteazd-fi propoziJiile in care este f,olositi conjuncfia qi dup6
prepozi\ia calitdgli ca. Crezi cd vorbitorul a dorit si evite o
cacofonie?
,,etJ gs v?eo ca s6 scootef i"
d Am a,,zitla televizor:
dacd vreti cu sd vd inscr
De ce nu e corect?
Ca sd trebuie folosit numai pentru a introduce o propozi{ie
subordonatd circumstanliald de scop (final5). ln cazul tuturor
celorlalte subordonate (completive - direct6, indirectd etc. -,
subiectivd, predicativd), conjunclia sd nu trebuie inlocuitd prin ca
sd. Elementele ca gi sd pot apdrea insd disociate, in diferite tipuri
de subordonate necircumstanfiale (Nu vreau ca lon sd afle de
greqeala pe care amfdcut-o).
Ar fi trebuit sd se spun6:
69
F
dacd vreli sd vd fnscrieli ,,din punct de vede?e al"
Am auzit de mai multe ori, la radio gi la televizor, aceastd
__r
gregealS:
6.\\
[+J ^ il Am auzit la televizor:
V Da' nu ere normal ca sd mergeli impreund cu avocata?
Dacd exista posibilitotea ca sd-l pedepseascd pe solul ei...
din punct de vedere al statisticilor
Eu aS vrea ca sd scoateli pulin...
insd cu condilia ca sd existe Si acordul scris...
De ce nu e corect?
Existd o obligativitate a acestor elemente cu sd construiascd
Substantivul punct din locufiunea prepozifional[ din punct
o relalie sacrd.
de vedere se modific[ in funcfie de cuvdntul care urmeazd. Dacd
Vor cu sd-Si gdseascd puterea Si linistea sufleteascd.
urmeazd un substantiv in genitiv, punct este articulat (din punctul
Au convenit cu sd dea drumul lo blocajul dsta.
de vedere al rezultatelor); dac[ urmeazd un adjectiv, punct este
Aceeasi prezumlie de nevinovdyie i-a impiedicat ca sd-qi
nearticulat (din punct de vedere economic).
facd...
liganii dia pe care vreli ca sd-i duceli dumneavoastrd trebuit sd se
acolo...
Riscul ca sd apard complicalii nu este exclus.

Aceeagi greqeali apare qi in urmdtoarele enunluri auzite la

W",* azd enunfiirile corecte: radio sau la televizor:
Vreau ca sd'-mi ardta{i Si mie cum se foloseSte acest 6\
aparat. \J din panct de vedere al Inspectoratului
Vrem ca elevii noStri sd fie foarte bine pregdtili la limba din punct de vedere al cetdleniei
romdnd. din punct de vedere al precipitaliilor
Nu pot ca s'd deschid aceastdfereastrd. din punct de vedere al rezervei de umiditate
$tiu sd utilizez foarte bine calculatorul. din punct de vedere al vielii spirituale
Md duc la librdrie ca sd cumpdr noul manwal.

Wa", ecteazdenunfurile care sunt greqite:

Din punct de vedere geografic, Romdnia se afld in zona de
climd temperatd.
Din punct de vedere al petrecerii timpului liber, orasul
acesta oferd foarte multe pos ibilitdli.
Din punct de vedere istoric, monumentul este valoros.
Din punct de vedere al copiilor, pdrinlii sunt prea serioqi.

70 71
 ,,un om simplu care nu ore nicio putere,
ca?eii efricd"
(anocolutul)
d Amauzitla televizor:
eu, de exemplu, md pune CNA-ul sd vd intreb dacd aveti
probe
domnul Boc ii mai dau o misiune in seara asta
un om sr , care nu are nicio putere, careii e fiicd
De ce nu e corect?
Elementele unui enun! trebuie sd respecte anumite reguli
de combinare: substantivul cu funcfie de complernent trebuie sd
fie in cazul gramatical pe care i-l impune regentul, adjectivul
trebuie sd se acorde cu substantivul, cuvintele trebuie s5 fie
aqezate in propozilie intr-o anumitd ordine etc. Uneori,
moderatorii gi prezentatorii de la televiziune sau de la radio nu
sunt atenli la felul cum iqi construiesc propozifiile gi frazele qi, de
accea, se produc discontinuitdfi sintactice in enunfurile 1or. Acest
tip de gregeald sintacticd este numitd anacolut In exemplele din
chenarul de mai sus, anacolutul s-a produs pentru cd substantivele
gi pronumele cu func{ie de complement nu au fost puse in cani
corect. Ar fi trebuit si se spun5:
pe mine. de exemplu, md pune CNA-ul sd vd tntreb dacd
aveli probe
domnului Boc ti mai dau o misiune fn seara asta
un om simplu, care nu are nicio putere, cdruia ii e fricd
Am auzit mal multe anacoluturi in emisiunile de radio
$i
de televiziune:
72
Le-aS recomanda-o din suflet celor care le-a pldcut la
vremea lor. - corect: celor cdlora le-a pldcut
Dar culmea este cd Dobrin, in perioada aceea, nu prea se
bdteau echipele pe el. - corect: Dar culmea este cd nu se prea
bdteau echipele pgDpbtiu in perioada aceea.
Sunt romdni caFe, atunci cdnd ajung dincolo, tn
strdindtate, le e ruqine sd recunoascd cd sunt romdnl. - corect:
Sunt romdni cdrora, atunci cdnd ajung dincolo, in strdindtate, le e
ruSine sd recunoascd faptul cd sunt romdni.
imi pare rdu cd domnul Pandele de la Ddmbovila, cdnd a
venit odatd la OTV, nu am putut lua legdtura cu el. - corect: imi
pare rdu cd nu am putut lua legdtura cu domnul Pandele de la
Ddmbovila, cdnd a venit odatd la OTV.
l. Gdseqte anacoluturile din urmdtoarele formuldri pe care
le-am auzit la radio sau la televrzor qi corecteazd-le. Spune in ce
constd anacolutul:
cine a cdntat seara dimineala tl tncearcd talentul
vine Alinula care nu e ziua ei azi
domnul Prigoand l-am vdzut la noi tn emisiune
o qedinld printre care punctele de pe ordinea de zi se
numdrd
de data aceasta vorbim despre un cutremur despre care,
practic, cam de vreo doud luni iSi face simlite efectele prin
Romania
peste 700 de qedinle care ali luat cuvdntul
iatd o solulie care deja aveli un rdspuns la intrebarea
dumneavoastrd
2. Anacolutul apare mai frecvent cdnd moderatorii gi
reporterii se exprimd liber, ftrd sd aibd un text scris. Urmdreqte un
talk-show gi noteaz[-fi in caiet anacoluturile pe care le auzi.
73
 director Grddina Zoologicd
iubitoare animale
,,creator mod6" creator modd

Wt. Rescrie sintagmele de mai sus, marcdnd relafiile

d Am vdzut scris la televizor: sintactice.
2. Urmdreqte o emisiune de qtiri de la televizor gi
patron agen{ie de turism noteazd-li exemplele care seamdnd cu cele de mai sus, in care
comerciant motociclete relaliile sintactice nu sunt marcate.

De ce nu e recomandabil?
Marcarea relaliilor sintactice dintre cuvinte se tealizeazdin Ordineo cuvintelor (topico)
diverse moduri: prin intermediul cazului (cdr/ile colegului) sau al
prepoziliilor (cartea de poveSti), prin acord (explica[ii ale
oamenilor acelora) etc. Simpla aldturare a unor substantive in
nominativ poate duce uneori la formuldri ambigue qi constituie o in propoziliile de mai jos, ordinea cuvintelor nu este cea
greqeald care trebuie evitat6. corect6:

trebuit sE se Aceastd doamnd n-avea procese pres multe penale.

S-a produs un uccident gruv

ar fi trebuit sd
Aceeaqi gregeald apare in urmdtoarele titraje de la unele Aceastd doamnd n-avea procese penale prea multe.
emisiuni de televiziune: S-a produs un accident ferovi

Iider suporteri Steaua

proprietar parcul Bordei Enunturile de mai jos, rostite la radio sau la televiziune,
qef Birou Comunicare Primdria Clui con{in gregeli de topic6. Rearanjeazd tu cuvintele, astfel inc6t
reprezentant c as d pariuri enunlurile sd fie corecte:
specialist proteclie tmpotriva incendiilor proaspdtul angajat avocat al companiei TAROM
profesoard romdnd pe data de I0 martie au mai fost acolo semnalate niEte
rudd victimd incidente
proprietar barcd nu este cazul qi ldrii noastre
lider sindical mineri Valea Jiului vor putea cumpdra casele, insd la aproape valoarea de
precipitaYii Europa piald
74 75
 Mai li-aduci uminte?
Sper sd nu mai seintdmple nimdnui"

,,poete moi ne vedem" Wt. complete azd.enun[urile de mai jos cu adverbu rmai:
Nu vd place muzica de la petrecere?
Nu ne-a dat atdt de multe cdrli de citit in vacanld.
Amauzit la televizor: Sd se apuce qi primarii de treabd!
Imi citeqti o poveste?
Poate mai ne vedem. li-a povestit cineva aceastd intdmplare?
Mui vd outem sDune. 2. Ai auzit la radio sau la televizor propozifii in
adverbul mai nu este corect plasat? Dd c6teva exemple!
De ce nu e corect?
Adverbul mai are topicd frx6, fa[d de verb, stflnd imediat
inaintea acestuia (tl mai vdd) sau intre auxiliar qi verbul de
conjugat (am mai vdzut). Dacd mai exist[ alte elemente care stau
de reguld lAng[ verb, de exemplu, pronume personale sau Pentru a recapitula ce ai invd{at pe parcursul acestui
reflexive neaccentuate in cazul acuzativ (ne vedem mdine) sau in capitol, explicd de ce sunt gregite exemplele de mai jos, culese din
dativ (tmi este foame) ori negafia nu (na vine), adverbul mai emisiuni de radio qi de televiziune. Reformuleazb enunlurile,
intervine intre aceste elemente qi verb ocup6nd pozigia cea mai astfel incdt sd fie corecte:
apropiatd de verb (ne mai vedem mdine, tmi mai este foame, nu l) Existd o concluzie, ceea ce se mai demoleazd un mit.
mai vine). 2) Sun la Consulat Si mi se rdspunde robotul. Cefac atunci?
3) De asemenea, s-a putut vedea tn reportaj pe antrenorul Florin
Corect ar fi fost: Halagian.
4) Sd rdmdneliJdrd Si acest loc de muncd.
Poate ne mai vedem.
5) Una dintre tinerele care /dcea senzalie aldturi de maqini i s-a
Vd moi Dutem
.fdcut rdu.
6) Sunt hoteluri a cdror construclie amintesc mai degrabd de...
Aceeaqi greqeald apare gi in alte enunfuri de la radio qi de
7) E un pic ambiguu definirea termenului ,,mitd" aici.
la telev izor:
8) Va trebui sd plece la o clinicd medicald din strdindtate Si unde
dh
\3 se va tncerca recuperarea lui.
Sd nu mui se fare banul public, sd nu mui sefacd cu e\...
9) Sperd cd dosarele sdfie gata pdnd tn primdvara anului viitor.
Haideli sd mai ne intoarcem.
Eu nu mai tmi pot desprinde privirea de la aceste imagini.
l0) Un total de 188 metri pdtrali...
1l) Nu sunt bani pentru mdriri alocalii, pentru pensii, pentru...
Mui md scoate din minli.
12) Hai sd vorbim numai despre rdu pe toatd lumea.
Mai se poate numi confruntare.
13) Nu mai este interesatd tn continuarea investiliei.
Mai ne trebuie bani Si pentru chirie.
76 77
14) Parcd nici voua nu va vine sd credeli de ceea ce s-a
intamplat.
LEXIC $i SEMANTICA
15) Ce-s cu versurile astea?
16) ESti unul dintre cei care te-ai intors.
17) Cum este, s-alt depdqit orice limitd? Un copil tdndr se grdbegte repede
(pleonosmul)

lgt De ce nu este corect sd spunem copil tdndr qi babd

bdtuAnd? Dar poate posibil, md grdbesc repede? Pentru cd un
fi
copil nu poate fi decAt tdndr, o babd nu poate fi decdt bdtrand.
Ceva care poate fi echivaleazd cu ceva care e posibil, iar dacl faci
ceva in grabd inseamnd cd faci repede. Dacd spunem copil tdndr
sau md grdbesc repede, comitem greqeala numitd pleonasm.
Pleonasmul constd in folosirea alilturatd, a unor cuvinte sau a unor
construclii ale ciror infelesuri se suprapun.
__r
I
I
E Am auzit la televizor:

manevreazd niqte copii tineri care qtiu sd umble la

computer.

d Am auzit la televizor:

iti-vd I

trebuit sd

78 79
r
au sau nu dreptul de a solicita declan$area tnceperii
urmdririi penale
Un alt pleonasm pe care l-am auzit la televizor: era un iniliat qi un ocultist de un calibru de talia lui
Shakespeare
si deschidere de expozilie
isai Si un msre hit al anilor 2000
pe temu subiectului nostru de astdzi
De ce nu e corect? chiar dacd nu qi-a udas un uport prea mare
Cuvdntul deschidere repetd frrd rost infelesul _ strangulat de propriii sdi pdrinli
substantivului vernisaj. in DEX, vernisaj inseamnd ,,deschidere
oficiald, inaugurare a unei expozilii de art6".
Wu*ottru de ce nu este corect[ alaturarea cuvintelor
evidenliate in exemplele de mai sus. Dacd nu ili dai seama de
gregeald, citegte definiliile cuvintelor in DEX.

Am auzit la televizor: Am auzit la televizor qi acest tip de pleonasm:

cu marile metropole europene mult mai devreme decdt ar fi crezut cineva cd poate .fi
De ce nu e corect?
Metropold este ,,nume dat marilor oraqe ale lumii (de De ce nu e corect?
obicei capitale de state)", dupd cum afldm din Dictrionarul Yerbul poale inseamnd este posibil.
explicativ al limbii romdne (DEX). Deci aldturarea marile Atenfie la cuvintele formate cu sufixul -bil, care aratd,
metropole confine o repeti{ie inutil6, adic6, marile oraqe mari sau posibilitatea: bidubil ,,care poate fi bdut", respirabil,,care poate fi
marile mari oraqe! respirat", sanclionabil ,,care poate fi sancfionat, pedepsit', etc.!
Acestea nu trebuie folosite pe l6ngd verbul a putea.
Ar fi trebuit si se
Corect ar fi fost:
mult mai devreme decdt ar fi crezut cineva cd este nosibil
sau mult mai devreme decdt ar.fi crezut cineva cd
Amauzit qi alte pleonasme la radio qi la televizor:
Am auzit si:
este cel mai mare colos din Crailiova
pierde avansul pe care-l avea tnainlea lui Hillary
6]
detalii gi multe ulte amdnunte, tn cdteva minute poatefi o potenliald victimd
un refren care poate fi posibil
80 8l
 c'urc poute,/i sancpionabild in instanla civild Conjuncliile dar qi insd au acelaqi sens (ambele sunt
adversative). Aldturarea lor constituie un pleonasm.

Vr..venfele de mai sus, pe care le-am auzit laradio qi la Ar fi trebuit sd se

tclcvizor, confin greqeli. Care sunt acelea qi cum le explici?

du" alt tip de pleonasm auzitlatelevizor este: Am auzit gi:

Reprezintd un procent de pdnd la 25 la sutd. Sunt recunoscute cufiind drept cele mai bune.
A venit primdvara, dar odatd Si cu ea...
De ce nu e corect?
In structura cuvdntului procent pot fi identihcate W Este corect sd spunem : M-am strdduit sd iau note bune,
prepozilia latineascd pro, care inseamnb ,,pfltru", qi numeralul pentru ca sd md lase pdrinlii in tabdrd?
cent(um), care inseamnd ,,o sut6". Agadar, repetarea sensului
,,sutd" (o datd prtn -cent, in procent, $i a doua oar6, ca sutd)
constituie o greqeal[, un pleonasm.

Am auzit la radio:
Prezentatorul ar fi trebuit sd

Din nou revenim la muzica populard romdneascd.

De ce nu e corect?
La televrzor gi la radio am auzit de multe ori aceasti Locufiunea adverbiald din nou gi prefixul re- aD acelaqi
greqeald:
sens, confin ideea de repetare. Prin urlnare, asocierea lor este
6'\
\=/ un procent de 3 lu sutd din incasdrile...
gregit5, constituind un pleonasm.

Si doar unprocent de 5 lu sutd campaniei clectorale

Redactorul ar fi trebuit si
cu un procent de 6,49 Ia sutd

La televizor am mai auzit:.

A sdsit ta abandonatd, dar insd, cru tloald. Tot la radio am auzit:

De ce nu e corect? Msi reludm o datd unde sd se adreseze.

82 83
/
pentru c[ o bicicletd nu poate avea decAt doud roli (tricicleta are
ce nu e corect?
D_e trei), iar un ziar apare in fiecare zi, nu o datd pe sdptdmdnS.
In acest enunf, ideea de repetifie este exprimatd de trei ori:
prin adverb:ul mai, prin verb (din cauza prefixului re-) gi prin
numeralul adverbial o datd.
dt" reporter a spus:
Ar fi fost suficient:
Reludm unde sd se adreseze Femeia s adormit doud ore.
sau Spunemincd o datd unde sd se adreseze
De ce nu e corect?
La televizor gi la radio, am auzit qi: Propozifia conline o contradicfie, pentru cd nu putem
adormi doud ore, ci doar dormi doud ore. Putem adormi mai greu
Bine v-am regdsit din nou la editria speciald a emisiunii sau mai uqor, putem sd ne chinuim sd adormim timp de dou6 ore,
noastre! dar nu putem adormi doud ore.
Mai repeta{i-l o datd, vd rog!
Dar tncd o datd repet, nu seface... Ar fi trebuit sd
Facem orice pentru a le revedea din nou impreund pe
scena.

Wt. !i se pare corect enunful urmdtor, pe care l-am auzitla drr*ea reporterutui:

I
televizor: Ali vdzut cd tot sunt agresate in continuare?
Argumente azd,-\i rdspunsul ! Oraqele mari nu sunt doar reSedinle, ci Si zone de tranzit
2. Noteazd alte cinci exemple de pleonasme din emisiunile pentru perioade mai lungi, scurte sau deJinitive pentru multe
de radio qi de televiziune qi explici-le! ilii venite din provincie.
I
i De ce nu e corect?
I
Zona de tranzit este o zond pe. unde se trece, se std mai
I

!
l&drul face pere mult sau mai pulin gi de unde apoi se pleacd. Este lipsit de logicb
(controdicfio Tn ceea ce se odougd) sd spunem cd zonele de tranzit sunt pentru perioade ,,definitive".

lS Dupd cum mdrul nu poate face dec6t mere, in realitate
(nu in poveqti!), tot aqa dupd anumite cuvinte nu putem rosti sau
scrie orice. Dacd spunem bicicletd cu trei rofi, ziar sdptdmdnal,
comitem greqeala numitd contradic{ie in ceea ce se adaugl,
Ar fi trebuit sd spund:
Orasele mari nu sunt doar reSedinle, ci Si zone de tranzit,
pentru perioade mai lungi sau mai scurte, pentru multe familii
venite din provincie. Unele familii pot rdmdne definitiv aici.

84 85

t
I
 Ar fi trebuit sd

Tu-ai aluzit astfel de gregeli? Poli sd inventezi qi tu cdteva

(Copiii lipd in liniste, Familia convieluia in ldri diferite etc.) 9i sd
,,testezi" dacd pdrinlii tAi sau prietenii iqi dau seama de greqeal[.
Dacd nu, explicd-le tu!

Ce inseomnd oran De ce nu e corect?

Cuvdntul original este confundat aici cu originar, cu care
(poronimio) seamdnd ca form6. Original inseamnd ,,iegit din comun",
,,autentic", iar originar are sensul ,,care este de loc din...". Putem
spune picturd originald, scriitor original sau marfd originard din
Orice elev qtie ce ?nseamnd orar'. un fel de program.
China, dar nu persoand originald din Republica Moldova.
Substantivul orar are legdturd cu orele, cu timpul deci; la fel qi
adjectivul orar. Pare simplu. Dar unii spun oral cdnd vor sd
Ar fi trebuit sd
vorbeascd despre ore sau despre timp. Cuvintele orar qi oral
seamdni ca form6, dar au un inleles diferit. Asemenea cuvinte se
numesc paronime. Pentru a nu gregi folosind un cuv6nt in locul
altuia asemdndtor ca form[, trebuie sd invd{dm ce inseamnd
1. Cautd in DEX sensul perechilor de cuvinte: a emigra -
fiecare gi cum se scrie.
a imigra, a investi * a investi, infirmat - informat Explic[ de ce
nu sunt folosite corect cuvintele evidenliate in exemplele de mai
jos, pe care le-am auzitla televizor qi la radio:
do'' auzittatelevizor: O serie de puteri cu care sunt investili
Doud luni rdmase pdnd la investirea oficiald infunclie
Sd modifice intervalul oral al grevei... Informalia n-afost confirmatd, dar nici informutd.
2. Citeqte zece pagtni dintr-un diclionar de paronime qi ft
De ce nu e corect? propozilii coreete cu cdteva perechi de cuvinte de acest tip.
Adjectivul oral inseamnd, pe scurt, ,,bucal", ,,verbal", 3. Dacd auzi qi tu la radio sau la televizor astfel de greqeli,
adicd are leg[tur[ cu gura qi cu vorbirea. Spunem medicament noteazd-le gi aratd de ce s-au produs!
oral, care se inghitd (nu se injecteazd), qi probd orald, cdnd
suntem ascultafi (cdnd ddm un test, un extemporal, o tezd). in
propozi[ia de mai sus, adjectivul oral este folosit gregit, pentru cd
nu se potriveqte ca sens cu substantivul interttal, care se referd aici
la timp.

86 87
7
In de n tifa te a c re m wurg tilor Este corect identificsre, nu indentificare. Prima silab6 a
cuvintelor identic, identificare, a identifica, identificat, identitate
(necunoogtereo forrnei este ,,i", nu ,rin".
Cine spune indentificare, dar qi buletin de indentitate (in
corecte o cuvintelor) loc de buletin de identitate) ar putea fi catalogat ca incult.

Este corect sd spunem qi sd scriem t@, nu

d Am gdsit la televizor gi la radio: r ep er cu r s iun e. Sub stan titul r ep e r c us iun e, c are inseamn[,,urmare'
efect, cons ecin!d", a fost imprumutat in limba noastrd cu aceastl
preSedenlie formd, deci cu silaba ,,cu". In ftancezd, cuvdntul are forma
poliomelitd ipercussion, in italiand, ripercussione, iar, in latind, repercussio.
indentificare
cremwurqti Se scrie $i se pronunld corect crenvursti. nu cremwurSti.
repercursiune Cuvdntul gerrnan Krenwiirstchen, care a fost imprumutat de limba
decongestionare romdn[ sub forma crenvurst, con]ine consoana ,,n" in prima
cazino silabS; litera,,w" a fost adaptatd in limba romdnd ca,,v"

rrl.9
Uig Este corect descongestionure, flu decongestionare.
Cum aflim forma corecti a acestor cuvinte? Cuvdntul a descongestiona este format din prefixul ,,des-" qi
Pentru a cunoaqte forma corectd a cuvintelor, trebuie sd verbul (a) congestiona.
consultdm DOOM-ul, apdrut in 2005. Din acest dicfionar, afldm
cd:
Este corect cazinou,nu cazino. Forma corectd a cuv0ntului
in limba romdnd este cu,,-ou", nu cu ,,-o", aqa cum se intdmpld qi
Este corect presedinfie, nu pregedenlie. Substantivul cu alte substantive: bibelou, birou, bistrou, cargou, depou, lingou,
preSedinlie vine (este derivat) de la preqedinte, cu ,,i", nu de la
tangou etc. Formele embargo, i sunt insd corecte.
, cU rre"

Este corect poliomielitd, nu poliomelitd. Numele bolii

respective confine silabele ,,-mi-e-", ca qi in limba francezd", de
unde limba noastrd l-a imprumutat. Multe alte afecfiuni, mai pufin
cunoscute noud, conlin segmentul -mielitd: encefolomielitd,
leucomielitd, osteomielitd etc.
88
f. in exemplele de mai jos, pe care le-am auzitla televizor qi la
radio, cuvintele subliniate nu sunt corecte. Aflfl care sunt formele
lor corecte!
doreSte cineva sd adaoge ceva?
qi-au intins tentucolele in toatd lumea
atacantul s-a ales cu un traumqtism craniar minor
mdrliSoare cu montiuri tn Platind
89
f metri patrali La televizor qi la radio, am auzit de foarte multe ori
rep&os substantivul localie folosit cu un sens nepotrivit, doar pentru cd
postiurd ,,ar suna mai bine":
autovehicol
2. Descoperd qi tu, la televizor qi la radio, alte cuvinte
dh
\J/ Cum vi se pare localio, peStera?
incorecte! Consultd dicfionarele (DOOM qi DEX) pentru a te A ales trei localii posibile: Romdnia, Bulgaria Si Ungaria.
convinge ci formele cuvintelor pe care le-ai vdzut sau le-ai auzit Prima qedinld va avea loc vineri, la Napoli' Loculiu nu a
sunt inregistrate! fost aleasd intdmpldtor.
in majoritatea bcaliilor de lux, nu aveai loc nici sd arunci
un ac.
Italia, de exemplu, sau alte localii minunate...
Am servif o prdjituricd hfr-o localie funny Pe ldngd Neptun, mai existd Si alte localii unde ar putea
(cuvinte ,,moi frumoos e" f olosite nepotrivit) avea loc intdlnirea bilaterald.
Este a doua locafie ca indllime din Europa.
. ,,locolie" ZAmbili! Se fac poze. Loca{ia este cdt se poate de ineditd:
un salon de spital, ldngd patul unui pacient.

I intr-o loculie medicald militard...

Localii cumpdrdturi

Pddurea Snagov. Ora I5. Altd locayie, aceeaqi poveste.

Wt exemplele de mai sus, incearcd sd inlocuieqti localie cu
substantive mai potrivite ca sens, alegdnd dintre urmdtoarele: loc,
@
In limba romdnd, cuvAntul locayie, dup6 cum lard, orag, centru, destinalie (de vacanld), vdrf (de munte),
afldm din staliune. Vei observ a cd loc se potriveqte in mai multe cazur|
Diclionarul explicativ al limbii romdne (DEX), inseamnd:
,,1. inchiriere; chirie pldtitl pentru anumite lucruri luate in
folosin![ temporard. 2. contractprin care una dintre parfi se obligd
sd procure gi sd asigure celeilalte pdr,ti folosinla unui lucru pentru ' ,,o servi"
un timp determinat in schimbul unei sume de bani,,. in Nout
diclionar universal al limbii romdne (2007), este inregistrat gi do- auzitlatelevizor:
sensul ,,un loc anume, precis determinat", apdfut ca urrnare a
influenfei limbii engleze. Folosirea excesivd qi inadecvatd a
Odatd aiunsi aici, puteli sewi masa chiar qi la restaurant.
substantivului localie este insd nerecomandabilb.

De ce nu e corect?
Ar fi trebuit sd
Aga cum ne aratd qi DEX, verbul & servi, cdnd se referdla
mdncare, inseamnd: ,,a pune, a aduce la masd mdncare, bSuturd

90 9l

L
f etc; aprezenta cuiva o mancare ca sA ia din ea, atrata pe cineva
cu ceva; a da sd m[n6nce". in schimb, a se servi inseamnd ,,a lua
sd mdndnce sau sd bea". Din propozifia de mai sus se infelege cl
persoana respectivd poate face pe chelnerul la restaurant, aducdnd
mdncSruri qi bduturi clienlilor. Reporterul insd nu a vrut sb spunil
acest lucru, ci cd persoana poate lua masa, poate mdnca gi la
restaurant. A greqit pentru cd nu a gtiut diferenfa dintre a servi qi a
se servi.
Ar fi trebuit sd
Latelevizor qi la radio, am mai auzit qi:
/5h
Cei'care sunt acasd servesc masa.
Apoi a mers la aniversarea cumnatului ei, unde u servit Si
altefeluri de alcool.
O servili impreund cu bunii voStri prieteni (este vorba
despre o pl[cintd).
Mai servili o cafeluld!
L In exemplele de mai sus, inlocuiegte verbul a servi, care
este folosit incorect, cu a lua, a mdnca sau a bea.
2. Explicd, de ce ar fi nepoliticos ca, de ziua ta, sd intinzi
dirigintelui sau dirigintei o cutie de bomboane gi sd-i spui: ,,V[
rog, servili bomboane, e ziua mea."
3. La petrecereata, e corect sd spui: ,,Vd rog, servili-v6 cu
?nghefatd de care vrefi"?
' .,conflict insolvobil"
d Am auzit la televizor:
conJlict insolvsbil
De ce nu e corect?
Sensul adjectivului insolvabil, dupd cum apare in DEX,
cste ,,care nu este solvabil, care nu-gi poate pldti datoriile, care se
afll in situalia de insolvabilitate; nesolvabil, falit". Acest sens nu
se potrivegte insd cu substantivul conflict.
Ar fi trebuit s[ alea una dintre variantele:
conflict insolubil
conflict imnosibil de rezolvat
conflict imoosibil de solutionat
La televizor qi la radio am auzit qi alte cuvinte folosite
necorespunzdtor:
6-}
\J Vor fitransferate cdtre autoritdlite locale, care vor avea
obligutivituteu sd...
,,Holul neprins e negustor cinstit", deci ucceptanla holiei,
nemaitntdlnitd expresie tn nicio altd limbd de pe glob.
Sigur cd trdiesc o minimd satisfaclie atunci cdnd vdd cd
dproape toatd lumea Si-a dat seama despre domnul Cioroianu Si
cupabilitdfile sale.
66 de personuje impart o casd cu rozdtoarele.
Toli pilolii suntfoarte bine preparu|ifizic.
f. in exemplele de mai sus, cuvintele evidenliate sunt
lolosite gregit. Pentru a obline enunfuri corecte, inlocuieqte aceste
cuvinte, in ordine, cu: obligalia, acceptarea, copacitdlile,
93
/
persoane, pregdtili. Dacd apar in aceste enunfuri gi alte gregeli, Am realizat cd e nevoie de toate device-urile Si de toate
corecteazd-le! minundliile
2. Care este sensul cuvintelor: personaj, persoand, Vor deveni spalii de expozilii Si performance.
preparat, pregdtit? Alcdtuiegte propozilii corecte cu ele!

Wr. caut6 intr-un diclionar englez-roman cuvintele

evidentiate mai sus gi vezi cum srnrt traduse ele in limba romdn6.
'Sd fii clovn e un job funny? 2. Unegte cuvintele englezegti din prima coloan6 cu acelea
romdnegti din a doua coloani, care s-ar potrivi in exemplele
nii jurnaliqti preferd sd foloseascd cuvinte din limba anterioare.
englez[ in locul celor romdnegti, care li se par, probabil, prea
obignuite.
l-
@
trend o. afacere
2. band b. affiuzant
3. live c. cumpdrdturi
La radio, ascultAnd horoscopul , am auzit'. 4. fake d. dispozitiv, sistem
5. break e. emisiune tn direct
Veli prelua conducerea, nu numai la job, ci Si in familie. 6. funny f evolulie, tendinld
7. shopping S. "fals
ln limba este recomandat sd se s 8. business h. pauzd
9. device i. spectacol,
10. performance reprezentalie
j. trupd, formalie

3. Urmlregte mai multe emisiuni la radio gi la televizor pi

La radio qi la televizor, ,am mai auzit qi alte cuvinte noteazl toate cuvintele englezegti folosite in locul celor din
enelezesti de acest fel: romAnS. Subliniaz5 apoi cuvintele englezeqti care nu qtii ce
64, inseamni.
\Cl Trendal vafi avantajos.
Cdntd apoi un band.
Aufdcut un live.
Are o companie de ceasuri de lux, adicdfoke-uri din alea.
Asta mi se parefoartefanny.
Vd duceli probabil Si la shopping.
Este greu sd fii in Romdnia o femeie care sd ducd un
busineis atdt de important.

94 95
r Ploud cu lopata De ce nu e corect?
Expresia corectd este a juca un
rol, ntr a ocupa un rol.
(expresii stdlcite) Existd qi expresia q ocupa un loc. Reporterul, dii grabd, a
suprapus aceste dou6 construcfii (greqeala aceasta se numeqte
contaminare).
Expresii precum a ploua cu gdleata, a se termina in
coadd de peste, a trage mdla de coadd, a tdia frunzd la cdini au o
strueturd fixd. Nu putem spune decdt cel mult in glum6: ploud cu
lopata, povesteo s-a terminat tn coadd de vacd, Maria trage
mdtura de coadd, Ion taie frunzd la pisici. Dacd nu intenliondm sd
glumim, atunci trebuie sd folosim aceste expresii aqa cum sunt
date in dicfionare. I
dAm auzit la televizor:
De ce nu e corect?
$i in acest caz, jumalistul a ftcut o contaminar e: nu poate
fi vorba de... qi nu se pune problema.

Ar fi trebuit s[ se
De ce nu e corect?
E*ptesiu corectS, a$a cum apare in dic{ionare, este a ieqi la
iveald,nu a apdrea la iveald.

Ar fi trebuit sd
Se bazeazd pe informalii noi, care ar fi iesit la iveald tn J^- auzit demai multe ori la telev izor,larubrica meteo:
ultimele luni.
sau Se bazeazd pe informalii noi, care sr li wdta! tn ultimele

De ce nu e corect?
Expresia corectd este a face exceplie de la reguld.
dut reporter a spus la televizor:
Prezentatorul a combinat aceastd, expresie cu-aface abstracyie
de
ceva, iar rezultatr,J este o expresie nou6, nici glumeald, nici logicr.
Mdndstirea Neaml ocupd un tol cu totul deolsbiL

96 97
 f Ar fi trebuit sd La fotbal, Rddoi este fdrd jisard; cdnd tl imitd tnsd pe
Nici regiunile din interiorul arcului carpatic nu fac Agassi, rqcheta tl trddeazd.
A trecut un an de cdnd s-a intfrmplat Nobelul.
Leonard Cohen va prex,enta primul sda turneu dupd o

Enunfurile de mai jos, pe care le-am atzitla televizor qi la

radio, sunt construite greqit. Incearcd s[ corectezi tu expresiile
evidenfiate, inlocuindu-le, in ordine, cul. a intra tn alertd sav a se Corecteazd tu enunfurile de mai sus.
alarma; a lua propriile mdsuri; a aduce o jertfd sau d face un Noteazi alte asocieri nepotrivite din emisiunile de la
sacrificiu; a trece printr-un coSmar sau a trdi un co;mar. radio gi de la televizor! Incearcd s[ explici cum s-au produs.
Au intrat in alarmd.
Va trebui sd ia propriile iniliative.
Vezi cdt sacrfficiu uduce omul dsta? ! din cauzo - dotoritd
Ne povesteau oamenii coSmarul prin care au trdit.

Pdul cel mai pulin dintr-un rdu mdi mare d Am auzit la televizor qi la radio:

(olte osocieri nepotrivite) A fost avansat la ,,exceplional" din cauza unor astfel de
rezultate.
A fost foarte mult tnrdutdlitd situalia datoritd alunecdrilor
Trebuie sd fim foarte aten{i la sensul cuvintelor pe care le de teren.
folosim gi la modul in care le imbindm. Aqa cum se observd gi in
exemplele de mai jos, jurnaligtii au aldturat cuvinte care nu se De ce nu e corect?
potrivesc, fie din lips[ de inspirafie, fie combindnd niqte structuri Prepozilia datoritd introduce o cauzd pozitiv5, lar
mentale asembndtoare sau apa(indnd aceluiagi domeniu. locufiunea din cauza, o cauzh negativd.

Ar fi trebuit sd spund:
A fost avansat la ,,exceplional" datoritd unor astfel de
d Am auzit la televizor qi la radio: rezultate.
A fost foarte mult tnrautalitd situalia din cauza
Bdnuiesc cd dumneavoastrd ali vrut sd alegeli rdul cel alunecdrilor de teren.
mui pugin dintr-un rdu mai mare.
Vom avea niste detalii mui mari despre acest cutremur.
i
Au cdzut 40 de litri de ploaie pe metru pdtrat. La radio qi la televizor, am mai auzit gi:
Zdchnd.filrd cunogtin(e in spotele casei.

98 99
1
6)r
\C/
Se circuld cu atenlie dutoritd prdbuqirii permqnente...
Renunla la un trofeu datoritd scandalului ce s-a iscat.
A avut loc un accident datoritd drumarilor.
{In blocaj tn trafic dutoritd maqinilorfoarte multe.
Au tnvdlat poezii din cauze dumneavoastrd.
Toate lucrurile astea se pierd dutoritd incompetenlei
Guvernului.
Wt . corecteazd"exemplele de mai sus, in care prepozifia
datoritd qi locufiunea prepozifionald, din cauza sunt folosite gregit
una in locul alteia.
2. Construieqte gi tu cdteva enunturi in care datoritd gi din
cauza sd fie folosite incorect qi explicd in ce constau gregelile.
100
Stilisticd
. povesti,,sursote"
d Moderatorul unei emisiuni de televiziune afirma:
PoveStile lui, relatdrile lui nu sunt duse la bun sfdrSit Si nu
sunt sursate,..
Ce este nerecomandabil aici?
Cuvdntul sursat a apdrut de curAnd ?n jargonul (limbajul
specializat) jurnalistic, pentru a caracteriza o informafie care a fost
oblinutd din surse (considerate sigure, chiar dacd nu pot fi
dezv6luite). Termenul este o inovafie lexicali pe care mulli
vorbitori nu o cunosc qi de care nu este de fapt nevoie (pentru cd
acelagi lucru se poate spune la fel de simplu qi aproape la fel de
scurt prin cuvinte deja existente).
Ar fi trebuit sd
_ Am mai auzit qi:
fi
\3 ludm un spot (cu sensul: ,Strmeazd,un spot publicitar,,)
imediat dupd breakul de publicitate (,,imediat dupd, pauza
publicitard").
Ascult6 cu aten{ie cdte o emisiune de gtiri de la trei posturi
de televiziune qi incearcd sd gdsegti, in ceea ce spun
101
7
prezentatorii, cuvinte gi expresii specifice profesiei de jurnalist de
televiziune.
. oovo luo finol tdmbdldul..."
d Reporterul explicd:
i cd dupd ce va lua./inal tdmbdldul...
De ce nu e corect?
in loculiunea a lua sfarSit (adicd a se sJdrSi, a se termina),
reporterul a inlocuit cuvdntul sfarSit cu final, care i s-a pdrut,
probabil, rnai elegant. Numai cd in locufiuni nu se pot face
substitutii, pentru cd acestea produc expresii inexistente gi uneori
nerecunoscute de ascultdtori. Pregiozitatea, dorinla de a folosi
,,cuvinte alese", qeeazd adesea efecte ridicole, mai ales cdnd
formul5ri savante contrasteazd cu termeni qi expresii populare gi
familiare (precum tdmbdldul de mai sus).
W Rescrie enunfurile de mai jos, pe care le-am attzit la
televizor, evitdnd formuldrile inutile gi preten{ioase:
Una dintre urgumentayiile de bazd ale preSedintelui a fost
tocmai aceea cd...
Sigur cd sunt niqte manifestdri pe care nu ni le dorim, mai
ales cdnd vegetalia este tn plind deffisarare.
Ei par mai confortabili cu ideea...
$titri cum e tn alte pdrli cdnd te prinde in astfel de moduri
(conducdnd beat o maqind).
Se-ntdmpld la noi mai multe accidente? Sau perceplia
noastrd este una... expandatd? sd zic aqa.
Vdntul tot vioi bate, iar cele cdteva raze de soare de la
amiazd aduc un Celsius mai campdtatfald de ieri.
. $menari, borfagi gi ciumpalaci

Ar fi trebuit sd
Redactorul unui post de radio comenta reacfiile
publicului, spundnd:

6}\ Cdnd apare un analist la televizor, toutd lumeu pune

\J Auzim destul de des formulSri pretenfioase, acolo unde botu'.
s-ar fi potrivit unele mai simple gi mai firegti:
prin intermediul acestei telenovele debutate de doamna... Ce este nepotrivit aici?
(,,lansate de doamna...") Fraza nu este propriu-zis incorect5, dar cuprinde o expresie
acum ne afldm tn certitudinea cd este vorba de (.,acum din limbajul familiar-argotic, care nu se potriveqte cu e emisiune
avem certitudinea cd este vorba de..."). de informafie sau cu o dezbatere. Redactorii, prezentatorii gi
moderatorii folosesc uneori expresii familiare pentru a da impresia
Exemple asemdndtoare se gdsesc Ai in capitolul despre c[ ni se adreseazd direct, cd emisiunile sunt un dialog cu publicul,
lexic. ca in familie sau intre prieteni. Unele expresii sunt ingenioase qi
amtrzante, altele sunt vulgare, jignitoare, deci nepotrivite situaliei.
i

I
t02 103

t
r Ar fi trebuit sd
Sunt multe moduri in care s-ar fi putut exprima ideea, fbrl
utilizarea unei expresii argotice.
Am mai auzit gi alte cuvinte sau expresii argotice
familiare, nepotrivite cu tonul unei dezbateri politice sau al unei
emisiuni de gtiri:
Politicienii sunt de gaScd, sunt borfasi.
E un Smenar politic.
Repede, m-amdat jos, cafomist, bd...
Cei'trei pugiliqti romdni suspectali cd ar .fi pus mfrna la
Chicago...
Puterea, cea care are ca$cavalul in Romdnia...
Stelistii se pot scoate in ultimele doud meciuri.
A.fdcut ce-au vrut mugchii lui.
20.000 de romdni i-aa ldsat mascd pe spanioli.
Steaua nu arefald de Liga Campionilor.
Se dd gratis, se dd moca, doar pentru cd eqti fiica
preSedintelui
Vremuri nasoule!
Ce coleg eSti! Ce nasol eSti!
A lopdit Si-a urlat tn microfon de-au gdsito toli dracii.
$i io, cdnd fi microfonu', fac ca toli dracii.
Alte exemple de argotisme auzite la radio gi la televizor
sunt: bazot, abureald, dilimac, na$pa, mecld, dudd, din pdrli,
vrdjeald, a se oftica, troale, /dyd, leapd, beton, buldu, pdrnaie etc.
Adesea, vorbitorii ingigi igi dau seama de stridenla stilistic[
gi cautd formule de scuze:
r04
Dacd tncearcd vreunul sd ne-o tragd, ca sd traduc asa...
S-a lins pe bot, ierta[i-mi expresia. de Primdria Capitalei..
I-a dat tn bot, iertutd fie-mi expresia...
intrebarea asta, cea *oi p"nold, g14 siw...
Cdnd a vdzut cd a luat leapd, cum"ose sDune.
W,,rradu" enunfurile de mai jos in limbaj standard, potrivit
cu o emisiune de qtiri sau cu un interviu, elimin6nd excesele
orr familiar-argotice qi corect6nd eventualele abateri :
Cdpgunarii vor rupe casele de schimb cu euro, ca sd aibd
ce sparge mai apoi in hipermarketuri.
Erali preafiloasd, aqa?
Bagd cu tolii cdte-un sandviq.
Se chinuie sd dea cuflit turcilor.
Pe piald sunt buletinefalse tn draci.
$tiam cd am un coleg de matinal serios, nu o vrdjeald.
' ,,olll Pus-o
at
Unrealizator de emisiuni vorbegte a$a:
in ideea cd n-au reuqit sd ne-o
Ce este nerecomandabil aici?
Dacd expresiile familiare qi argotice de mai sus sunt
nerecomandabile la un post serios, cuvintele vulgare nu au ce sd
caute la televizor, indiferent de tipul de emisiune.
Am mai auzit multe cuvinte gi expresii vulgare sau
aluziv-wlgare:
105

O curvistind micd pusd pe interes...
Sd nu mai umbli cu masina murdard, cd am pus'o.
Pe voi vd cumfreacd griia despre emigranlii romdni.
Bd, io-mi bag picioarele tn ea de muzicd..'
Cred cd, dacd era Cristina acum in ltalia, cred cd Si-o lua-
Am auzit cd tn seara asta o romdncd gi'a mui luut'o tn
metroul din Milano.
,,Te uili la talk-show-uri? Fd o listd cu formulele vulgare
pe care Ie auzi la moderator qi cu cele pe care le auzila invitafi. Ai
observat, la un moment dat, cd" moderatorul evitd sd vorbeascd
urAt ca sd nu fie amendat de CNA?
- Cligee gi
,,pPosfdl6i"
__k
I Moderatorul unei emisiuni-anchetd s-a adresat unui
telespectator, care incerca sd intre in direct, in felul urmbtor:
Poti sd rdmdi, cretinule, pe telefon!
chiar dacd era enervat:
Am mai auzit destul de multe ameninfdri qi insulte' Unele
sunt grave, pentru cd sunt spuse cu seriozitate:
6i
\3 Bai, dobitocule, dacd era copilul tdu...
in tribune sunt... cinci hundicapu{i prostdldi care se iau la
bdtaie.
Sunt de evitat gi cuvintele urdte spuse pe un ton mai
glumef, adresate colegilor din platou sau politicienilor, ca 9i
106
ironiile ori autoironiile ingrogate/stridente, pentru c6 devin
obignuinfd:
Dacd nu mai am timp suficient, itri crdp capu' ca lopata.
Ei credeau cd eu o sd stau cu mdinile in buzunar, ca ei sd
md porcdie pe mine.
Ideea este, pdnd se deschide jegu'dsta de site...
A inceput sd creascd tn steaua lai de smArdoi politic.
B di, p upincuristule, bdi, bdiatule !
W"r-[reqte cdteva emisiuni la radio gi la televizor qi vezi in
cdt timp de ,,rnonitorizare" (o or5, doui etc.) ai intAlnit l0 expresii
gi cuvinte precum cele de mai sus, care nu ar trebui rostite public!
ticuri verbole
Str Unele cuvinte qi grupuri de cuvinte incep, la un moment
dat, si fie folosite foarte des, pierz6ndu-qi in mare mdsurd sensul
debazd qi devenind un fel de elemente de legdturd sau chiar ,,de
umpluturd", clipee sau ticuri verbale pe care le percepem ca
parazitare, inutile.
. ,,lo nivelul zilei de mdine..."
d Sd ascultlm informaliile meteorologice:
$i la noi in lard, lu nivelul zitei de rndine, vor tncepe
ile.
Ar fi fost mai bine ca
t07
 $i in alte formulele la nivelul qi la nivel de sunt . -PPoctic"
folosite in exces:

la nivelul zilei de marli f Am auzit la teler izor ;i:

mai avem de tnvdYat lu nivel de suporteri
Angajalii primdriei, practic, au stabilit cd e vina lor, cd un
funclionar a comis o eroere, practic, a confundat... Practic, totul
. ,,vizovi de..." s-a rezolval.

Loculiunea vizavi de este adesea folositd inutil, frrd a

aduce vreo precizare gi ingreun0nd doar mesajul, acolo unde s-ar
fi potrivit foarte bine alte prepozilii sau locufiuni prepozifionale:
la,fald de, in legdturd cu, tn comparalie cu etc.'.
suntem dispuqi sd inchidem ochii vizavi de aceastd amendd
Mai mul1i jurnaligti au acest tic verbal:
foarte multe SMS-uri vizavi de cele doud subiecte ale Singura qansd, practic, a oamenilor de aici, din
noastre
Brdhdqeqti, afost sd salveze...
Invingdtorii spald, practic, ruSinea. ultimelor rezultate.
W inlocuieqte, in exemplele de mai jos, locufiunile la nivelul Iese, practic, din lupta pentru titlu.
qi vizavi de (sau varianta ei gregit-inovativd vizovi la) cu alte
prepozilii sau loculiuni prepozifionale, care sd se potriveascd mai
bine in enun!: .,,hoi(deti)"
A refuzat sdfacd orice declaralie vizavi de demisia pe care It
chiar el a cerut-o. I
Aveau niste salarii foarte mici, vizavi de profitul pe care-l I-- Foarte des moderatorii se adreseazd astfel invitalilor in
aveau patronii. studio, colegilor, telespectatorilor sau ascultdtorilor:
AS vrea sd afldm Si pdrerea lor vizavi la aceastd poveste a ta.
Sd se tncerce o incluziune foarte mare la nivelul romilor Rdzvan, haideti sd urmdrim cu tel' t...

l.
Arn auzit urmdtoarele contexte in care redactorii au
lolosit interjecfia hai(deti). Gdndegte-te tu dacd o pofi ?nlocui cu

108 109
 frr[ sd se piardd nimic din preferat, mai mulfi oameni au acelaqi tic verbal sau fac
un alt cuvant sau dacA o
greqeli!
sensul enunlului!
Haideli... Nu Pot sd cred aSa ceva!
Haideli... Toate hune!
Doamnelor Si domnilor..' Hai sd urmdrim materialu'! Unde nu-i logicd, voi de frszill
8 pi 8 minute, hai, bund dimineala!
Ha| bine! Hai cu qtiri!
Osdtrebuiascdsdseoatelidela"'haicdStilivoi'dela
secret, din interiorul vostru, mai multe calitdli, sd puteli intra tn Un moderator de la un de televiziune a
graliile Sefilor. Ai fdcut lucrul acesta, ai intrat fn aceastd campanii Si
2. Procede azd la fel cr.r verbul a iesi din urmatoarele inleleg cd unul dintre lucrurile... pentru cd in mod inevitabil as
formuldri, pe care le-am auzitlatelevizor: vrea sd ajungem la chestia asta qi oqrecum sd o rezolvdm din
A iegit cu o declaralie de presd la Cotroceni' start pentru a nu fi cu aceastd povard cd trebuie sd crarificdm qi
PreSedintele a ieSit cu o declaralie gi a spus"' aceastd chestiune oricdt de nu ne-arface pldcere. Lucrul cnre s-a
Singura ocozie publicd tn care lulihai a ieSit sd in disculie
ie este de ce ai folosit conturile tale...
mullumeascd...
3. Ai auzit forrnula Hai, pa! la cei din jurul tdu? Ce pdrere Care sunt problemele acestui enunt?
ai despre ea? Tu o foloseqti? Textul este incoerent, ideile nu sunt duse p6ni la cap6t,
enunful este dezorganizat, fragmentat, sunt prezente multe cuvinte
vagi (lucru, chestie, chestiune, oarecum). propozifia concesiv[
. docd trebuie, ,,oricit de nu ne-ar face pldcere" este gregit construitd, amestecdnd
mai multe tipare (,,oricdt de pufin[ pldcere ne-ar face,', ,,oricdt
ne-ar displdcea"). Redactorul a vrut, probabil, s6 se exprime ,,cu
d o prezentatoare de la meteo are urmdtorul tic verbal: menajamente", dar rentltatul este un text ?ncdlcit, din care nu se
infelege nimic.

Am auzit acest cligeu qi la un alt ptezentator, de la acelaqi

post de televiziune:
6)
VTrebaie sd vd mai sPun cd...
Noi am inregistrat mai multe enunturi care ni se par
inacceptabile, pentru cd sunt ilogice, prolixe, au topicd gregitd,
ideile sunt l[sate in a'er, se amestecd registrele, confin cligee. i1i
propunem s[ identifici tu cauzele exacte ale acestor dezorganizdri
ale textelor. Dac[ ai nevoie de ajutor, pofi sd te pe site-ul
crezi cdticurile verbale sttnt contagioase? cu alte cuvinte, CNA, unde gdseqti tabelele cu explicaliile greqelilor.
redactorii de la acelaqi post, f,rind colegi 9i stAnd mult timp
impreund, se pot influenfa intre ei? Fii atent dacd, la postul t[u
110 l1t
 idul dsta care se face acttm4 Cum rezolvi unele exercjtii?
prezidenlial, n-ar ,'"t"i sd'-qi pund $t "J' /-i::":,:"::'::,
el' facem ceva pentru
Z"p"titiJi,- notul partid cum se va numi
joc de ei? Pronuntare
oamenii dqtia sau ne batem in continuare
2. Cadoul pe)rfect este acela ddruit din cum inimd' cu
lumea 'ou$e" -
DacS suntefi din apropierea
auzit astfel de pronunfii. Daca
Bucuregtiului, probabil cd ali
semnificalie qi, mai'ai', 'u tradilie romdneascd' $i cele mai n.r, ..r. pufin probabil. Din lista
o podoabd rafinatd' voastrd pot face parte: pdpuse,
veche din care n, irig"* a devenit cdyituqe, iapusi, ptons"'6or^
a"
pentru noi nicio utilitate' Au singular).
multe lucruri ldrdneSti nu mai au persoana
totuqi o frumusele aparte Si pot fi cadoul potrivit pentru ,rveregheti" - Formele corecte sunt: ieftinire, petic,
s dlbatic, s eringd, trimite. purice,
.corecte
-.-.::\y:::e sunt: egzattat, egzemptu,
;::?::;,, _
:::f::i:'":::':':"^f 1jt:egzotism,",'p,",i,,'-nf,,';;",,-21:';t:,#,
""!_r:?*_"?r:l,",ecstras,ecstrem,pi{s,';';;;;;:;;,'!;"i#!
,;:?::):y:::u.^":..^_-.y1111'",.;";;;;"":"t"i,-,;;;;7",""",
sunt f";;.
";;
i:Y:::::,? dar au
compunerii, i:":: ol'T:'"r. r,{-'";{:::;n
structurd ugor aii*ita;;;#;rr:ll:
::l:::!,r:n"" Ui optsprezece, in care se pot recunoagte formele
$apte qi opt.

ifjT: ",j*u'",:,:...:-rjlil:a fi aazitforme de tipul qtofa, sc:himba, in

,.:l"r^',*:ii!:(,b?:r,onu:rig;,;;;;,#td;J#"i{i:'#"#
'il-1',?:,9"1:*1,1.*:gan.2.'spray';;o;";,#lsi#tt
,butelie" -
Accentuarite corecie ;";;";;;;
qsporq, ./urie, prlcind,
tutqre.
Nume romAnegti L Substantivele
- comune de la care provin
numele proprii sunt: olar,.mdcelar,
coSer, ciubotar, moror,'
Nu se mai folosesc astdzi co$er (variantd 1bror.
care face coguri"), ferar (variant6, a lui co,Sar,,f"..ounA
(,,cizmar").
a lui -fierar) qj"'"lioboto,
Grafie
sunt: oferi, citi,
ljf_i;,ilI: .T11-"_f.,.orecte sti, tntdtni. Toare
hli,i,jl car: ," ..ri" .u'un"ri'lrrfrr",,iil
;::j':}:id"
unde punem cratimi? rrr4.- variantll.;
*'uursur
v4fianrele care ar trebui "r '
sunt:
crawl sunt: s5 apard pe
' Redactorul-Sef de la ziarul ,,Gdndul,,
dat demisia
' Azi-noapte, intr-o zond ultrac"rtroia, Si_a
prim_ministrul Si-a lovit
molocicleta

t12 lt3
Majuscule - Posibile contexte:
r"-;* sau tncetineazd ?,, _
::::::i
rn text: La ulti, Formoro corectate
' liai luat o cdmaqd albd, Am citit "Albd-ca-Zdpada"Ministrul de ,nntrit'pr*io^te sunt marcafe
. problemele interne nu-l intereseazd pe presedinte, anftenamen," !,? "';7;;:;
Interne este Plecat din lard
compen|ie, :l:;;j: #;: ;:';,'Z':,:,;i*
. La lard, poli sd te piteSti tn multe locuri' in drum spre Bucuresti' ':l:;T:';:::f ;ii;;;;".;:";f,;:^;:,:1'#':::#";i"*ii
am trecut Prin Pitegti. prezew,
timp sd rdmdnd :o'fi. dar
aceste
Abrevieri - 2. in contextele in care au fost inregistrate, md vor anunra 5!,^:t::o;;i;;rprofesorii
pdreau
'a 'u oirl
uUr"ui".i improprii i*.-nurr, pre{edinte
(pr' qi preq'); yuftdtor de
*fuIin pir. a" ,ir'; *"aiffiW"d)' in preq' .Colegiul Med'
i*e:r;::"-'i!?i:!.;tr!::;;#;l:f
:";!f ';Y,i,;:;i
Dentiqti Bucureqti fpl'"q"di"t"k Colegiului
Medicilor Dentisti din ',niti',ir", 'oYot""t este: crezus"r^i
,:, nu a mai venit
BucureSti)' pt""or"ra*";*;:"rt:li raportu I "? nimeni
Punctuatie
: i' ; ;;r;';' :':xo :;;i'
'--o- _-Textele
vi.gr-t" pregdtite penry crawl ar trebui s6 arate aqa:
n e ;;' "J'nu
h o td r d s
parcur. "' -'- sq mergem cu ":qutobuzut,
"
u
;::t;' ;::;
presedinteft aimaniei, Traian Bdsescu, afdcut o vizitd tn Ji {i'rroversdm
de Marea Neagrd' fuIaxim Si minim
Ucraina, unde a discutat probleme legate Enunfurile pi consrrucfiile
Mesajul prim-mfiistrului a fist: "Dragi colegi'
venili la pt"""., rli'**iiir,-.1' gregite sunt: au
discuYii!". :H_,1i{{.:Z,i:,ii:::!:;::;t:u,,au,,,i)i;*L,*,i.,
plecat cu minim 500 de
Morfolosie noastrd; sd urce i' ;;";r'*''llim
,rsubstantivuri"
,;tu au.au nereguleioo - Formele
corecte swt: zgurii, PldPumii,
sdptdmdnii, maqinii, dar medicinei' penttu
nu are plural.
c[ substantivul acesta W";;,;;;'::;.*;#i':;;f:;f
care
"textele le i
":
f ';;;,";:#i;;,";

,,-,.^-,.:--.-.:
ooprodisurito
'ihibrituri, - Formele corecte sutrt" aragaze' compromwurt' ::::,:,, y;;;;j;:::* i,,#::;;;:cte_sunr: cetor pe care
i_am
habitate, hoteluri' "#'1::!::::,'#y:,:'"(""i*i!!i"^{!i;{;#":i""r*i:
,oblogul lui Ioana'o - Formele corecte sunt: doamnei' fetei' mama a ajutat-o
z^pnetena a ajutat-r
pe rnama' dar
p" p'i"t"na; :t;;,i pe care, dacd
bdiatului, dstuia. ctistiga. va csre crezi cd lq anul va
,rDrageleo'adjective I-am
t,. -^--j-
scris dragii noastre prietene o
D^ezacordul pronume
,rvectr-ei" - Corect este:
cet n7u, a cdrui
lui care_ Sunt
scrisoare in care i-am dat urtimerevesti despre noi. surorii sale "::: ":t :tg formete: proJbsorul
cetdli q ""*';;;;',;
mai mari i-am trimis o vedere cu imaginea vechii r!*:iiixiJ!ii:::!r*,,,;;:,i{y,;;;.izi,"xt;;;;:;
subiect qi
Sighiqoarei.
je3cgro int#;: i..l_t:::"- Exemplere confin
,rfti-u. place" si fie mai simple verbele rdzuieste' ddinuie' dat se Primul in tnn";:'1'$i Predicat' cc
,,."pi.": Formele corecte ,uitt Tob'i'd,
strdduieqte/se strdduie,pentru
"i,lu
unele verbe' sunt considerato ?:?,qtd,,;;;;#:::ii!;i:y: jii!:,',j:i';,;:,,'#,f;:
sunt cauzele acestor seard; ru-t"
corecte ambele forme. avarii; tr ," hlottd iri"
uu din casd, sd'spunem,
"or)

tt4 lls
pldpumile; parcarea masinilor pe qoselele sau pe trotuarele aflate
pe traseul summitului vaJi interzisd.
Alte dezacorduri - Forma corectd a numeralului cu valoare
adjectivald este'. doudsprezece miliarde qapte sute cincizeci de
milioane de lei; trei sute cincizeci qi una;,la ora doudzeci qi unu...
la ora doudzeci qi doad; doudsprezece filme.
,oinsiqi materialele" - Forma corectd a adjectivului pronominal
de intdrire este: despre sine insdsi; inSiSi profesorii; pe noi inSine;
tnsuqi preqedintele; voi tnsevd; cu tine insdli (sau cu tine tnsali).
ortransfer firesc a unor jucitori valorogi" - Forme corecte:
cdstigdtor a trei premii Oscar Si al premiului Palme d'Or; in fala
centrelor de distribulie a pachetelor gratuite; Horia a fost unul
dintre pionierii qi sus{indtorii de stindard ai cdntatului ,,pe viu";
se vor intrece tn ochii juriului Si ai telespectatorilor; d
e atunci au trecut opt generalii ale unei familii.
oocea mai greu incercatil" - 1. E corect: capitala provinciei, cel
mai greu incercatd de...; formalia cel mai bine clasatd din
Romdnia, pentru cd formantul cel este invariabil, frcAnd parte din
structura gradului de comparafie/intensitate superlativ relativ al
adverbelor greu qi bine.
,odecit in partea de sud-est va mai ploua" - E corect: seara nu
mdndnc decdt o salatd/seara mdndnc doar/numai o salatd; la
petrecere nu vin decfrt bdie1i de lo liceu/la petrecere vin
doar/numsi bdieli de la liceu; din trei ldstari, nu a supravieluit
decdt unul/Cin trei ldstari a supravieluit doar/numai unul; nu om
citit cartea, nu am vdzut decdt filmul/nu am citit cartea, am vdzut
dour/numaifilmul.
Gregeli de utilizare a prepozifiilor - Enunfurile corecte sunt: cea
mai micd scdnteie poate degenera intr-un adevdrat rdzboi;
dinamovistii s-au pierdut printre laptopuri, printre fete frumoase,
dar qi prin mullimea de fani; sincer, aq avea tupeul sd iau masa la
el pe/la terasd, dar...; are un singur regret core nu se indreaptd
spre/cdtre propriul copil, cdruia i-a luat viala, ci spre el insuSi;
...pentru cd trdiesc de pe urma acestor copii; avansul fiind de
peste 40 de secunde; nu te poli preface cd pricepi o lege
europeand/nu te poli preface cd te pricepi la o lege europeand;
116
dupd care urmeazd unii de care habar n-avem; stali la telefon I0
secunde!
,,ca pi contribuabil, ca qi ghid" - Enunfurile contindnd gruparea
ca si se pot reformula astfel: in calitate deffiind candidat
independent; zona este consideratd (ca
fiind) centru comercial; a
fost ales conducdtor; fiind contabil; fiind colegi de echipd; tn
calitate de component al trupei.
,eu ag vrea ca si scoatetiot - Enunfurile corecte sunt: vrem ca
elevii noqtri sd fie foarte bine pregdtili la limba romdnd;
stiu sd
utilizez foarte bine calculatorul; md duc la librdrie ca sd cumpdr
noul manual.
,rdin punct de vedere aloo - Trebuie fbcute urmdtoarele corecturi:
din punctul de vedere al petrecerii timpului liber,. din punctul de
vedere al copiilor.
Anacolutul - Enunfurile corecte sunt: pe cine a cdntat searct,
dimineala il fncearcd talentul; vine Arinula a cdrei zi nu e azi; pe
domnul Prigoand l-am vdzut la noi in emisiune; o qedinld prinire
ale cdrei puncte de pe ordinea de zi se numdrd; de daia aceasta
vorbim despre un cutremur care, practic, cam de vreo doud runi
iqi face simlite efectele prin Romdnia; peste 700 de gedinle
Ia care
ali luat cuvdntul; iatd o solulie care deja reprezintd un rdspuns la
intreb area dumneavo as trd.
,ocreator modioo - L. liderul suporterilor stelei/echipei steaua,.
proprietarul Parcului Bordei; qeful Biroului de Comunicare al
Primdriei din cluj; reprezentantul casei de pariuri,. specialist in
proteclia tmpotriva incendiilor; profesoard de romdnd,. rudd a
victimei; proprietarul bdncii; liderul sindical al minerilor din
Valea Jiului; precipitalii in Europa,. directorul Grddinii
Zoologice; iubitoare de animale; creator de modd.
ordinea cuvintelor (topica): Avocutul proaspdt angajat al
companiei TAROM Pe data de I0 martie au maifost simnulate
ucolo niste incidente; nu este si cazul ydrii noaitre; vor putea
cumpdra casele, tnsd aproape la valoarea de piald.
oopoate mai ne vedem'o - Enunfurile corecte sunt:
Nu vd mai place muzica de la petrecere?
Nu ne-a mai dat atdt de multe cdr{i de citit in vacanldi.
IT7
 Sd se mai apuce qi primarii de treabd!
imi mai citeqti o po't,este?
li-a mai povestit cineva aceastd intdmplare?
Exercifiul final de la capitolul de sintaxl - Enunfurile corecte
sunt:
l) Existd o concluzie, ceea ce face sd se mai demoleze un mit sau
Existd o concluzie, ceea ce mai demoleazd un mit.
2) Sun la Consulat Si imi rdspunde robotul. Ce fac atunci?
3) De esemenee, l-ali putut vedea in reportaj pe antrenorul Florin
Halagian.
4) Sd rdmdneli qi fdrd acest loc de muncd.
5) Uneia dintre tinerele care fdceau seinzayie aldturi de maqini i
s-aJdcut rdu.
6) Sunt hoteluri a cdror construclie aminteqte mai degrabd de...
7) E un pic ambigud definirea termenului ,,mitd" aici.
8) Va trebui sd plece Ia o clinicd medicald din strdindtate, unde se
va incerca recuperarea lui.
9) Sperd ca dosarele sdfie gata pdnd in primdvara anului viitor.
l0) un total ile 188 de metri pdtrali.
Il) Nu sunt bani pentru mdrirea alocaliilor, pentru pensii,
pentru...
12) Hai sd vorbim numai de rdu pe toatd lumea!
13) Nu mai este interesatd de continuarea investiliei.
14) Parcd nici voud nu vd vine sd credeli ceeq ce s-a intdmplat.
15) Ce-i cu versurile astea?
l6) ESti unul dintre cei care s-au intors.
17) Cum este, s-e depdqit orice limitd?
I Grui1d, G., Moda lingvisticd 2007: normq, uzul Si abuzul, pitegti,
i Paralela 45,2006.
,
i
118
Bibl iog rafie orientotivd
Dicfionore Si gromotici de bozd
Diclionarul explicativ ql limbii ramdne, edilia a II-a, Bucuregti, Univers
Enciclopedi c, 1996 (DEX).
Diclionarul ortografic, ortoepic qi morfologic al limbii romdne, edilia a
II-a revdzttd gi addugiti, coordonator: Ioana Vintild-R[dulescu,
Bucureqti, Univers Enciclopedi c, 2005 (DOOM).
Gramatica limbii romdne,I, Cuvdntul; II, Enun[ul (coordonator: Valeria
Gulu Romalo), Bucureqti, Editura Academiei RomAne, 200512008
(GALR I, rr).
Avram, Mioara, Gramatica pentru toli, Bucureqti, Humanitas, edifia a
III-a, 2001.
Alte lucrdri
Avram, Mioara, Probleme ale exprimdrii corecte, Bucureqti, Editura
Academiei, 1987.
Avram, Mioara, Cuvintele limbii romdne intre corect Si incorect,
Chigindu, Cartier, 2001.
Bulgdr, Gh., D ic lio nar de p aronime, Brtcureqti, Lucman, 2002.
Constantinescu, S., Dificultdli semantice, Bucuregti, Editura $tiin1ific6,
t994.
Doca, Gh., Limba romdnd,III. Probleme de sinonimie gramaticald Si
cultivore a limbii, Bucuregti, Tipografia Universitd{ii din
Bucuregti, 1996.
Foriscu, Narcisa gi Mihaela Popescu, Diclionar de cuvinte ,,buclucaqe".
Dificultdli de pronunlare qi scriere, Bucureqti, ALL,2005.
Graur, Al., Diclionqr al greSelilor de limbd, Bucureqti, Editura
Academiei, 1982.
Gufu Romalo,Valeria, Corectitudine Si greqeald. Limba romdnd de azi,
edilia a lll-a, revdzutd gi addugiti, Bucuregti, Humanitas, 2008.
Hristea, Th., Limba romdnd. Teste rezolvate, texte de analizat Si un
glosar de neologisme, Bucuregti, Petrion, 1998.
119
 pentru elevi' editatd de
,,Limba gi literatura romdn[", revistd trimestriald ADDENDA
Societatea de $tiinle Filologice din Romdnia, anul l: 1957 '
Marcu, F., Marele diclionar deieologisme,Bvatreqti, Saeculum I'O"
Ai intdlnit de mai multe ori in aceastd
N*t\?:;;nar universat at timbii romdne,Iaqi, Litera Internalional, carte tipul de
se cerea sd urm'regti emisiuni fu t"f.rrii# ro]J
2007. :::i.,t!, i" ,care !1
raradio$i,6",p'ri;iriF;;;il:?ffi';#'#J:'.',:i',,X'i::
Pan6 Dindelegan, Gabriela, Admiterea tn facultate. Teste de limba
r o mdn d, edilia a Il-a' Bucureqti' Humanitas, 200 1'
qtiinfificS, anul I: 1 855'
f':n mo^nilorizyre. $i. noi, autorii, Blanca Croitor, And..eu
Adina Dragomirescu, Carrnerr M;"- ;;[,T;";;
,,Rom6nia lite:rard';,revistd culturalS, literard 9i 311t^?
S6d"unrr, Florenfa, Dic{ionar de pronunlare' Nume proprii strdine' Nedelcu, Alexandru Ni colae, rrinu Nt.ui
;;;;i*niiri"r.u r r"
Bucureqti, i,ditotu Enciclopedic[ Romdn6, 1 973' ^:
ficut acest exercifiu, am monitorizar posrurile
Seche, Luiza gi Irina Preda, Diclionar de sinonime, Bucureqti - ::T:,i::i,31:
t:::tlne.qi ",T
de radio, ca sd urmd.il';;;;;ilr;;"d;;##
Chiqindu, Litera InternalionaT, 2003' 9.,
qi prezentatorii.
In cdrticica despre cum sd fii ,,cool,, prin
modul in care
Resurse elecfronice vorbegti, [i-am prezentat o.serie de greqeli
dinire cele Jescoperite
de noi in diverse emisiuni. Rezultatere a patru
monitorizdri (din octombrie_ 2007 pdndt etape de
DEX on-line . http://dexonline.rol i" *ir ioosl le-am
Site-ul CNA prezentat gi Rrelei, Astfel, dupa fiecare
"posturile
http ://www. )na.(oIREZULTATELE-MONITORIZ-RII, 85 5'html monitorizate au aflat ce. pi cAt au gregit
_
"npi,
gl ,_uu'gArit
e-'- ' int _un
hup://arhiva .cna.rolpaginaindex/confergesa./confetintaoh}}presa.html clasame-nt realizatin funcfie de numarJt gieqetitor.
http I I arhiv a. cna. ro/iomunicare/comun ic I 2008 I c020 7'html
: iti prezentdm, in continuare, cele pahu sinteze
renJltatele monitorizdrilor. Acestea cu
au la bazd" o anexd cu toate
Emisiuni greqelile, dar gi c.u explicaliile lor.
Dacd accesezi site_ul
www'cna.ro, vei g[si anexa, adicd tabelele
in .ur" ,uni ,.rise, pe
Cultural' coloane,_postul, data gi ora la care
,,Ghid radiofonic de exprimare corect6", Radio RomAnia s_a inregistra,
,,Parol", TVR Cultural.
qi numele celui care a gregit), forma gregit6, gr"i.ufu iadesea
explicalia gregelii.
6._u corectd qi
Am notat in tabele, primul r6nd, erorile grave fdcute la
* :11'f^ le-am indicat
tolerabile,
_in
p, tu!?. Aco I o unde gre s e I ii"
i:'l ;; ;;;f iiJa"ve,
mai degra;d il f";;;###;
:jil,,::jT,T.lllf? *lt ,,ei vjSe', 1in roc de- ,:;1";;;;,'t;r;:."d"r;:;
care le-am citit" (in to.Cde ,,cdr.tle
,,,cd\ile p. .ur.l._"_ .i,irf
,,500 milioane euro,' , ,r& rimas in
continuare,, etc., dat e
recomandabil sd spui ,,500 de milioane
de euro,', respectiv ,,a
rdmas".

na
 Prima monitorizare s-a desfbqurat in perioada 15
octombrie - 25 noiembie 2007 qi a totalizat 540 de ore, a doua
s-a desfbgurat in perioada 26 noiembrie - 1l decembrie 2007 qi a
cuprins 180 de ore, a treia a fost in perioada I * 2l martie 2008
(330 de ore), iar apatra, in perioada 1 - 3l mai 2008 (330 de ore).
Am monitorizat 9 posturi de radio (Radio Rominia Actualiti{io
Europa FM, Kiss FM, Pro FM, Radio 21, Radio InfoPro,
Radio Rominia Cultural, Antena Satelor qi Radio Guerrilla)
qi 13 posturi de televiziune (TVR 1, Antena l, Pro TV,
Realitatea TV, Prima TV, TVR 2, TVR Culturalo Nafional
TV, Antena 3, Bl TV, OTV, Acasi TV gi N24).
Sintezele pe care le expunem con{in gi unele gregeli pe
care nu le-ai intdlnit in paginile cdrlii noastre. Te invitdm sd le
descoperi! Acesta este ultimul exercifiu pe care !i-1 propunem noi
in aceastd carte, dar nu uita s[ fii mereu atent la modul cum te
exprimi, invdldnd din greqelile altora.
I constatat cd este foarte rdspAnditi o surprinzdtaare ignoran!5 sau neglijen!5 in
REZULTATELE MONITORIZARII POSTURILOR DE RADIO
$I DE TELEVIZIUNE
in perioada 15 octombrie - 25 noiembrie 2007
1. Considerbm cA sunt foarte grave neglijenlele in redactarea titr[rilor
gi a crawlurilor, in care apar uneori mesaje sau cuvinte fdri semnele diacritice
specifice alfabetului romdnesc (fapt curent la OTV), greqeli de ortografie - ,,am
fost foarte mAndrii cd..." (Acasi TV, 13.XI); ,,suntem membrii ai acestui grup
de state" (Antena 3, 3.XI); ,,ce se intdmpl5 cu bani noqtrii" (81 TV, l2.XI);
,,ftrd a creea locuri de parcare" (Bl TV, 21.X); ,,bineanteles ca..." (Bl TV,
2l.X) -, erori de punctuafie (virgulS intre subiect gi predicat: ,,Nachos con pollo
(cartofi prajili cu pui), este un fel de m6ncare", Antena 3, 27.X), gregeli tipice
tastdrii gi editdrii computerizate (contamindri intre structuri, elemente paruzitare
produse de gtergerea incompletb a unei secvenJe,. cuvinte lipsd etc.).
Recomanddm si se evite in titraje abrevierile ad-hoc - ,,Administralia
Nafionald a Medicam." (Prima TV, 7.XI) -, precum gi stilul ,,te1egrafic",
administrativ (manifestat prin juxtapunerea unor substantive gi grupuri
nominale) - ,,pregedinte Patronatul Nalional al Viei gi al Vinului" (TVR 2,
2l.Xl);,,Marilena Cojocaru, iubitoare animaleo'(TVR 2, 17.X). intrucdt textul
scris rimAne mult timp pe ecran sau se reia de mai multe ori, fixdndu-se in
t22
!
memoria telespectatorului-cititor, erorile din aceasti zoni sunt mult mai grave
decdt cele din rostire, care pot trece neobservate.
2. Dintre accentulrile greqite, le semnaldm pe acelea care nu reprezintd
simple accidente de pronun{ie, ci utilizdri neliterare sancfionate, de normd:
,,mafie" (Antena 1, l6.XI); ,,butelie" (Nafional TV, 20.Xf; ,,derb!ul"/
,,derby-ul" (Realitatea TV, l5.XI; Bl TV, 8.XI) etc. In ciuda marii rdsp6ndiri,
nu poate fi acceptati accentuarea gregitd a numelor proprii provenind din
substantive comune cu sufixul in formd veche -ariu (: -sr) * ,,Olarlu"
(Nalional TY, 22.X);,,Horia Micelariu" (Radio 21, 6.X);,,Pescariu" (Radio
21, 13.XI); ,,Morariu" (Realitatea TV, 30.X) -, mai ales cdnd este vorba de
numele unor personalitSli culturale consacrate - ,,Eugen Cogerlu" (TVR 1,
20.XI; corect: Coqgriu). Greqite - tipice limbajului popular, incult - sunt qi
accentuSrile analogice (asociate cu alternanfe vocalice gi cu schimbarea
tiparului de conjugare) ale unor forme verbale: ,,ficgfi-o!" (TVR l, 23.XI,
26.X1; corect: JQceli-o), ,,bitgfi-i!" (Kiss FM, 17.X; corect: bqteli-i);
,,scotgti-le" (Realitatea TV, I 4.XI; corect: s coateli-le).
3. Au fost inregistrate erori de pronunfie destul de risp6ndite in
limbajul popular, dar neacceptate de limba cult6: ,,gtatul de platd" (Nafional
TV, 21.XI); ,,servici" (Realitatea TV, 10.XI; TVR 2, 5.XI; TVR Cultural,
30.X); ,,vereghete" (Acas[ TV, 3l.X); ,,plastec" (Radio 21, 24.X). S-a
ceea ce privegte literax, citit5/rostitd cs in cuvinte in care pronunlia corectd este
gz: ,,rezultatele [ecsaminirilor]" (Realitatea TV, 4.XI); ,,memoria [ecsilului]
romdnesc" (TVR Cultural, 9.XI); ,,un [ecsercifiu] de stil" (TVR Cultural,
l4.XI); ,,[ecsemplu]" (Pro TV, 27.X); ,,sd treacb [ecsamene]" (Bl TV, 28.X).
Sunt descalificante cultural pronunldrile greqite ale unor cuvinte gi
expresii str[ine, cain cazul engl. puzzle pronunlat [paldll (,,este o piesd dintr-un
fpafnl] mai mare", 81 TV, l.XI) sau al fr. ,,montagnes msses [m6tefl rus]" (Bl
TV, 3.XI). S-a constatat, de altfel, cd numele prOprii qi titlurile in francezd sunt
adesea pronunfate greqit, fiind citite dupd regulile din englezd sau din rom6nS:
,,Tribune de Gendve [tribune de geneve]" (Antena 3, 20.X);,,Le Figaro [e
figaro]" (Antena 3, 25.X).
4. Erori gramaticale descalificante cultural (in ciuda marii frecvenle in
vorbire) sunt folosirea relativului care invariabil gi fdrd prepozifie qi
dezacordurile de diferite tipuri.
4.1. Dezacordul dintre subiect gi predicat, extrem de supirdtor cdnd
provine din folosirea popular-regionald a unor forme verbale unice pentru
singular gi pentru plural, este explicabil uneori ca acord semantic sau prin
atraclie: ,,Traficul, vremea, ploaia i-a impiedicat deocamdat[ s5..." (B1 TV,
15.XD; ,,Harghita gi Covasna s-a situat printre..." (Bl TV, 25.Xf; ,,$i mai se
ducea nigte dudui" (Antena l, 6.XI); ,,Rudele lui Romulus Mailat a avut parte
de o primire nu tocmai bun[" (Radio 21, 6.XI); ,,mai vine din tdnira genera]ie
oameni'o (Pro TV, 26.X); ,,moagtele Sftintului Dimitrie va sta aici" (Antena 3,
25.X) etc.
t23
t Sunt dese dezacordurile intre un numeral cu forme diferite pentru
masculin gi feminin gi substantivul pe care acesta il determin[: ,,doudzeci qi
unu de facultSli" (Realitatea TV, 26.X); ,,gaptezeci gi unu de institulii" (Pro
TY,26.X);,,avem o mie qi una de lucruri de frcut (Kiss FM, 24.X); ,,cel de-al
doilea frlm, al dou[zeci qi doullea al seriei" (Kiss FM, l.XI). Foarte des
numeralul doisprezece este folosit invariabil, deci gi pentru feminine:
,,doisprezece zile" (Pro TY,26.X);,,doisprezece grade la Arad" (Bl TV,
22.X1);,,zece mii sau doisprezece mii" (TVR 2, 30.X); ,,are peste doisprezece
mii de membri" (TVR 2, 5.XI). Degi este foarte rdspdnditd qi nu reprezintl un
dezacord propriu-zis, folosirea fonnei doisprezece pentru exprimarea orei -
,,ora doisprezece" (Prima TV, 16.X; Antena 3,27.X; Kiss FM,S.XI etc.) -
rimdne o gregeald, sanclionatd de specialiqti. Au fost destul de frecvent intdlnite
gi alte tipuri de dezacorduri: ,,insiqi materialele" (81 TV, 28.X); ,,cele peste
1500 de litri de motorind" (Na{ional TV, l.Xf; ,,in ochii juriului 9i al
telespectatorilor" (Prima TV, l8.X); ,,au trecut opt generalii ai unei familii"
(TVR 2.28.X) etc.
4.2. Frecvente sunt gi abaterile de la norma de acord al pronumelui
relaliv care - ,,principiu pebaza cIreia..." (Pro TV, 23.X); ,,nu are o persoand
impotriva clruia..." (OTV, 24.X) - gi, mai ales, de la regula ca acesta sd fie
precedat, cdnd este complement direct, de pe'. ,,cea mai mare prostie care a
ibcut-o" (Acasd TV, 17.XI); ,,un ceas care l-am avut" (Nalional TV, l2.XI); ,,o
legendd care poate ne-o spui tu" (TVR 2,28.X);,,piciorul care mi l-am rupt cu
motocicleta" (Radio 21,14.XI) etc. Care este folosit invariabil--,,un om simplu
care nu are nicio putere, care ii e fricd" (Acas5 TV, 3l.X); ,,...Ie-aq
recomanda-o din suflet celor care le-a pldcut la vremea lor" (81 TV, 10.XI) -
gi devine - ca in vorbirea personajelor lui Caragiale - un fel de conector
universal: ,,ne amintim de Ddnu! Lupu, care nu se gtie ce s-a intAmplat acolo
pAni ta urmi" (Bl TV, 29.X); ,,Orice om s[n[tos la cap are doi pantofi in
picioare, curel-x llsat Dumnezeu cu doul picioare" (Bl TV, l8.X).
5. Alte manifestdri nerecomandabile ale romdnei populare, neingrijite,
sunt, de exemplu - in morfologia verbului - forma verbalS hibridi a vroi *
,,Vroia si se c6sitoreascd" (Acasd TV, 23.X) *, conjunctivul si aibe - ,,nu
trebuie sI aibe" (Pro TV, 5.XI) -, confuziile intre conjugdri - ,,Irinel s-o simte
bine? (Pro FM, 19.X) -, omiterea sufixelor -esc Ai -ez -,,se bdnuie" (OTV,
15.XI), ,,s-o copie" (Kiss FM, 7.XI) -, confuziile intre imperativul afirmativ 9i
cel negativ: ,,Aoleu, nu mai zi de-astea!" (Acasd TV, 17.XI).
Registrului popular ii aparfin qi construcliile analitice care substituie
genitivul 9i dativul din limba literarL: cu lu(i) proclitic - ,,to(ionarul lui
Elisabeta Rizea" (TVR Cultural, 23.X); ,,I-a linut lu' ila m6inile" (Antena I ,
20.X) - sau cu prepozilia la: ,,[-am dat doui ciocane la butonul [sta" (Pro FM,
6.XD.
De asemenea, sunt stridente stilistic, marcdnd un nivel suburban de
comunicare, construc{iile cu pronume reflexiv ale unor verbe - a se risca, a se
merita qi mai ales a se rdde: ,dar totugi mi risc" (Pro TV, l9.XI); ,,s-au
124
meritat cele 557 de minute" (Prima TY, 24.X);,JVIi rffd de legin" (Antena 1,
10.Xf; ,,Cum poti sd vorbeqti de inunda{ii gi si te rizi...?', (Antena 1,25.X);
,,$i sd ne mai r6dem un pic" (Radio 21,20.X1).
Adverbele semnaleazd ,,stilul incult" prin doud fenomene muntenegti,
respinse de limba standard: folosirea lui decdt neinsolit de negafie, in locul
adverbelor doar qi numai *,,Am dec0t litera [l]" (Nalional TV, 23.XI); ,,Mai
sunt decAt cdteva minute" (Nafional TY,23.XI);,,A jucat de la egal la egal
[...]
decat in primele trei sferturi" (Realitatea TV, 4.xI) -, gi plasarea adverbului
mai inaintea pronumelui ori a auxiliarului: ,,Nu mai il injurali,' (Realitatea TV,
20.XI); ,,Mai ne trebuie bani qi pentru chirie" (Bl TV, l5.X!; ,,Sper sI nu mai
se intAmple niminui" (Acasd TV, 3.XI); ,,Mai ar fi povestea cu doamna
blondd" (OTV,24.X).
In fine, familiar-populari este extinderea nerecomandabild a
prepozi{iei pe inextrem de multe construcfii: ,,si-pi asume rlspunderea pe
legea" (Antena 3, l9.X); ,,el sd fie acolo pe telefoane" (Antena 1, 6.XI); ,,omul
e pe treabi" (Antena I, IO.XD, ,,pe finalul meciului" (pro TV, 26.X1); ,,pe
agenjiile de gtiri a venit o informa!ie..." (Antena 3, l9.X) etc.
6. Semnal6m frecvenla cu care apare in mass-media o greqealb
combStutd constant de lingviqti, dar care s-a rdspdndit in ciuda tuturor criticilor:
folosirea secvenlei ca gi (cu sau fbrd scuza incercdrii de a evita o cacofonie) in
locul lui ca, in construclii care exprimd nu comparafia, ci statutul, calitarea,
relafia: ,,ca gi concluzie, ce-ar trebui sd facem?" (Acasd Ty, 23.X);,,e cel mai
mare de la noi ca qi numir de clienJi" (Radio Romania Actualitili, 5.XI); ,,lucra
ca qi taximehist" (Radio InfoPro, 19.X); ,,ca gi tentafie de a alege in afara
cuplului" (TVR 2, 17.XI).
7. Au fost inregistrate (destul de rar) cuvinte qi expresii marcat.r,ulgare
-,,o curv$tini mici pusi pe interes" (Prima TV,21.X);,,vreun pulifrici
de-dsta" (Antena l, 25.X); ,,Bii, pupincuristule, b6i, bbiatule!', (Antena l,
16.xD. Mai frecvente sunt argotismele a cdror vulgaritate este aluzivd; in
aceastd situa{ie sunt construcliile eliptice qi ambigue cu verbele a pune, a lua, a
da, a face etc.: ,,Sd nu mai umbli cu magina murdar[ cd am pus-o,' (pro FM,
3l.X); ,,Cred cd dacd era Cristina acum in Italia, cred cd qi-o lua" (pro FM,
8.XI); ,,Am auzit cd, in seara asta o romdnc[ qi-a mai luat-o in metroul din
Milano" (OTV, 7.XI); ,,in ideea cd n-au reuqit si ne-o tragi', (OTV l8.XI);
,,Pe voi vi cam freacl grija despre emigranfii rom6ni" (Antena l, 6.XI) etc.
8. Alte erori, pe care spaJiul nu ne mai permite sd le prezentdm aici in
detaliu, se explicd prin neglijen{a in construirea discursului oral: utilizarea
gregiti a unor prepozifii, a structurii din punct de vedere (,,din punct de vedere
al performanlsi'l, TVR 1, 20.XI), a conjuncliilor corelative (,,Ministrul
Transporturilor, Ludovic Orban, c0t gi subalternii sdi...", Realitatea TV, 20.XD,
producerea de anacoluturi (,,Eu, de exemplu, C.N.A.-ul mi pune sd vI intreb
dacd aveli probe", Bl TV,31.X), aparilia lui deci parazitar (,,Tu mb faci pe
mine deci s[ nu mai am vigoare", Antena 1,25.X) - pdnd la incoerenla totald a
enunfurilor: ,"Ai fbcut lucrul acesta, ai intrat in aceasti campanie gi inleleg c6
t25
r unul dintre lucrurile, pentru cd in mod inevitabil, a$ vrea s-ajungem la chestia
asta gi oarecum sd o rezolvdm din start pentru a nu fi cu aceast[ povard cd
trebuie si clarificdm qi aceasti chestiune oricit de nu ne-ar face plicere.
Lucrul care s-a pus in disculie este de ce ai folosit conturile tale [...]" (Antena
3, 30.X). Principalele deficienfe semantice qi stilistice sunt pleonasmele
(,,Reprezintd un procent de pdnl la 25 la suti", Realitatea TV, 18.X; ,,Se
terminl cu happy-end", Bl TV, 28.X; ,,Bine v-am regisit din nou la edilia
speciall a emisiunii noastre!", OTV, 28.X), improprietIlile semantice,
extinderile de sens ale unor cuvinte la modd (localie), cligeele (,,qi la noi in !ard,
la nivelul zilei de m6ine, vor incepe ploile", Antena 3, 3.XI), calcurile din
englezd (,,ei par mai confortabili cu ideea...", Antena 3, l9.X), limbajul
pre{ios, artificial (,,Revenind la acest moment terminus al vie}ii Elodiei",
OTV, l5.Xl; ,,dupd ce va lua final tdmbdliul...", Acasd TV,24.X), cacofoniile.
II
REZULTATELE MONITORIZARII POSTURILOR DE RADIO
. $I DE TELEVIZIUNE
in perioada 26 noiembrie - 11 decembrie 2007
I. Greqeli de scriere (in titraje sau in crawluri)
1. Scrierea cu -i, -ii sau -iii la finali de cuvAnt: ,,Aproape 26000 de
goferii au rdmas frrd pennis" (Antena l, 4.XII); ,,adugi in Italia de anumili
membrii ai organiza\iei" (Pro TV, 11.XIf; ,,LaBrdila, muncitoriii s-au chinuit
trei ore sb fixeze bradul de Crdciun" (Realitatea TV, 4.XII); ,,iar tofii cei care
au plf,tit" (Antena 3, 11.X[); ,,aceste companii ar putea oferii salarii" (Antena
3,27.Xt).
2. Cuvinte scrise gregit: ,,PD gi PLD creazl un nou partid politic"
(Antena 3, 3.XII); ,,Hai incl odati!" (Pro TV, 4.XII); ,,dintr-o dati" (Antena
l, 5.XII); ,,in nici vn caz" (Realitatea TV, 5.XIl); ,,tenismanul" (Antena 3,
2.XIf; ,,hypermarket" (Antena 3, 3.XII).
3. Greqeli privind folosirea cratimei
3.1. Lipsa cratimei din structura unor substantive compuse, a unor
adverbe compuse sau a unor nume de localitdli: ,,Parlamentari care sfideazd
legea qi bunul simf" (Bl TV, 26.XI);,,Cei care vor dori si-gi ia rimas bun, o
vor putea face" (Antena 1, S.XI|; ,,agent gef'(Antena 3,28.XI); ,,plutonier
major" (Antena 3, 27.XI);,,prim procurorul" (Antena 3, 27.X1); ,,prim
ministru" (Prima TV, 4.XIf; ,,Azi noapte, Buz[u" (Acasl TY, 27.XI);
:
I
,,Gabriel Zahiu este noul antrenor al echipei Pandurii T6rgu Jiu" (OTV,
!
l0.X[); ,,Tdrgu Mureg: azi a fost inmormdntat actorul Ion Fiscuteanu" (OTV,
ll.xrD.
3.2. Apari{ia cratimei in cuvinte derivate sau compuse sudate, intre
rdddcina unui cuv6nt adaptat qi articol, in elidSri improprii: ,,o aliantd
i t26
I
t
I
pre-electorali" (Realitatea TV, 29.XI); ,,media multi-anuali', (pro TV,
28.XI); ,,ultra-performant" (Pro TV, 28.X1); ,,Bitrdnul traversa strada, dar s-a
dezechilibrat qi a cdzut sub rofile tir-ului" (Antena l, 3.XIf; ,,S-au dat cap-n
cap! i' (Anten a l, 2.XIl).
4. Greqeli privind scrierea cu literi mare sau mici la inceputul
cuv6ntului: ,,va crea probleme guvernului" (Antena 3, 3.XII); ,,E oprit trenul
Personal Bucuregti - Piteqti" (Realitatea TV, 6.XII).
5. Gregeli de punctuafie
5.1. Absen{a virgulei
(a) pentru a separa vocativele sau alte formule de adresare de restul
enunlului: ,,Politicieni trezili-v61" (Bl TV, 10.XII); ,,La mul{i ani pro TV!',
(Pro TV, I.XII); ,Nu te supira frate!" (prima Ty,27.XI);,,Cum nu mii?,,
(Pro TV, 29.XI);
(b) pentru a separa strucfuri coordonate adversativ: ,,a faee dovada...
iar pragul minim fixat..." (Antena 3,27.Xl);,,Este un element de corecfie nu o
joacd" (Antena 3, 28.XI);
(c) pentru a marca lipsa verbului: ,,Venezuela la urne" (Antena 3,
2.XII); ,,Agathon la DNA" (Antena 3, 3.XII); ,,Fata Andei Cilugireanu
injunghiati in propria cas[" (OTV, lO.XII);
(d) pentru a izola anumite circumstanfiale sau structuri explicative:
,,Coliziune in lanf pe un pod peste Dun[re provocati de polei" (OTV, 30.XI);
(e) pentru a delimita apozi\ia de restul frazei: ,,a discutat cu secretarul
general al Guvernului, Ilie Bolojan despre..." (Antena 3, 28.XD.
5.2. Aparifia nejustificati a virgulei
(a) intre subiect gi predicat: ,,Filmul ,,4 luni, 3 sdpt6m6ni qi 2 zile,', a
primit..." (Antena 3, 2.XII);
(b) intre verb gi complementul direct: ,,...a invins cu scorul de 2-0,
forma{ia..." (Antena 3, 3.XII);
(c) intre propozilia principald 9i o subordonatd completivd: ,,Liderii
Uniunii sunt nemulfumi{io ci unii colegi parlamentari..." (Antena 3,29.XD.
6. Lipsa semnelor diacritice se observd in mod consecvent la anumite
posturi (ca OTV) gi, accidental, la altele: ,,circulalia se desfiqoara', (Antena 3,
27.XI); ,,urmatoarei rute" (Antena 3, 27.XI);,,Antrenor Romania" (TVR l,
3.XII); ,,Brailal urmeaza dupa" (Prima TV, 10.XIl); ,,En francais,, (Antena l,
2.Xn).
II.Greqeli de pronunfare
1. Accentulri gregite: ,,urmdnd sd beneficiez de prevgderile...,, (Bl
TY, 26.XI); ,,ca tutore legal al lor" (Acasi TV, 30.XI); ,,in derbiul cu
Universitatea Cluj" (Na{ional TV, 3.XIf; ,,are un a{bi,'(Nafional TV, 10.XII);
,,performeri" (TVR 1, 4.XIf; ,,bute[e" (prima Ty, 27.XI);,,studiul cu
priclna" (Radio 21, lI.XII); ,,to!i ili rdspund cu furle cd...,,(Bl TV,30.XI);
,,De-abia agtept s5 vdd incgtro se va duce" (Antena l, a.XI!; ,,Transparency
International" (Radio InfoPro, 6.XIf; ,,The Best of, cu Mihai Morar gi Ioana
t27
Pescarlu" (Radio 21, 30.Xf; ,,Corul pregitit de maestrul Stelian Olarlu"
(TVR Cuitural, 11.XII); ,,Descrieti-mi-o pe-aia din bar!" (OTV, 30.XD;
,,Ducgfi-vir rndine Ia.." (TVR Cultural, ll.Xlf; ,,Dar spunefi-mi ce pirere
ave{i despre..." (Nafional TY, 27.XI);,,Pii r[spundg]i-mi, atunci!" (Nalional
TV, 10.XII); ,,Credgfi-m[ cd toatd ziua..." (Europa FM, 10.XII); ,,Ducgfi-vd
acolo!" (Radio 21, 30.Xf; ,,Suntgm in direct." (OTV, 10.XlD.
2. Pronun{ii gregite
2.1. Cuvinte: ,,s-au b[tut pe bacnotele" (Antena l, 2.XlI); ,,Ce
repercursiuni ar avea [...] acest mesaj?" (OTV, 2.XIf; ,,Doroftei qi [...] sunt
cei mai titrafi boxieri" (OTV, I0.XII); ,,De pe Champs-Elys6es [gampelize]"
(Na,tional TY,27.XI);
2.2. Serii de cuvinte in care pronunlarea corecti a litereix este [gz]: ,,qi
tot [ecsotisrn]" (TVR Cultural, 29.XI);,,Nu se qtie insd cu [ecsactitate]" (Pro
TV, 4.XIf; ,,executor [ecsecutor]" (TVR l, 30.XD etc. (pronun{area corectji a
literei x in cuvinte ca acestea este [gz], agadar: [egzotism], [eg2actitate],
[eg2ecutor] etc.)
2.3. Forme ale unor pronume gi ale verbului a .ft in care litera e se
pronunfd corect [ie]: ,,Iar [el e)zero, nimic" (Acas[ TV, I.XID,,,[el] declari
c5..." (Europa FM, I I.XII) etc.
III. Greqeli privind morfologia
1. Forme gregite ale unor verbe: ,,Nu tofi liberalii vroiau sd
migreze" (Antena 1, 4.XIf; ,,Sper ca toatd lumea si aibe o zi frumoasd" (Pro
TV, 2.XII); ,,!5ri1e africane nu trebuiesc acum descoperite" (TVR 2, 8.XII);
,,Ce li-ar place sd prezin[i?" (TVR l, ll.XII); ,,Pbdurarul poate prevede un
eventual dezastru" (Radio Rom6nia Actualit5li, l0.X[); ,,Fice{i-m5 s[
infeleg!" (TVR Cultural, 9.XII); ,,Si-i bitem la fundule! pe toli" (Radio 21,
4.XI!; ,,Crimele se succed" (Nafional TV, lO.XIf; ,,auzisei de el" (TVR l,
27.XI);,Nu or sd se aplice" (Antena 1, 5.XII); ,,ii trimeteai mesaje pe
telefonul mobil" (Acasd TV, 30.XD.
2. Forme gregite ale unor substantive
2.1. Forme gregite de plural: ,,Printre criitifele aburinde" (Acas6 TV,
4.XII);,,Iqi petrec diminelile, dar gi dupi-amiezele citind ziarele" (Furopa FM,
3.XID; ,,cotidianele britanice Times gi Sunday Times" (Radio lnfoPro, 6.XID;
,,compromise" (TVR 1, 27.XI); ,,S-au deschis patinoarurile" (Radio 21,
30.xr).
2.2" Forme incorecte de genitiv gi de dativ: ,,A dat foc plapumei"
(Antena 1, 11.XII);,,impotriva p0inei albe" (OTV, l0.XIf;,,din cauza cefei
(Realitatea TV, 9.XIf; ,,la orele amiezei" (TVR 2, 26.X1);,,pe blogul lui Ioana
Dobre" (Antena l,27.XI);,,Bii, eu impotriva lui ista votez" (Antena 1,
27.X1).
2.3. Unele substantive apar cu forme gregite din cauza necunoaqterii
etimologiei cuv6ntului respectiv: .,ucrainienii" (Prima TV, 4.XID;
t28
,,pregedenfie" (Antena 3, I I.XII); ,,genoflexiuni" (prima TV, 4.XII);
,*rtacheta foarte cobor6td" (Realitatea TV, 9.XII).
3. Forme gregite ale unor adjective sau adverbe: ,,intr_o manierl
ugor groteascil" (B1 TY,27.XI);,,Aqa cd, dragele noastre, aveli cu ce sd vI
rdsfb{a}i" (Bl TV, 30.XI); ,,printre ultimile pe care le-a frcut', (TVR Cultural,
29.XI);,,revanga unei mare scriitoare suedeze,, (TVR Cultural, ll.Xlf;
,,s_a
circulat bu maxim l0 kilometri la ord" (Nafional TV,27,XI).
IV. Gregeli privind sintaxa
1. Lipsa acordului
1.1. Dezacordul dintre subiect gi predicat (frecvent): ,,Dacd femeii ii
place culorile rog-albe, ce sd-i faci?" lRadio lnfopro.4.XII); ,,Cat a" efemerd
este gloria Si puterea" (Realitatea TV, 10.XI!; ,,...qi iar se va gisi cdfiva
tdntdldi care si le ia de neveste" (Kiss FM, 29.xr);,,Aga cum
si-a dirit Mazilu
Si compania" (Nalional TY, 27.XI); ,,Gala premiilor Nobel au loc in
Norvegia" (orv, l0.XIf; ,Numai doud luni mai desparte Romdnia de..."
(Realitatea TV, 10.x[); ..in fiecare zi, acest partid, in frunte cu Traian
Bdsescu, pierd c6te cinci la sutd, nici nu-qi dau seama" (Antena 3, 5.XII) etc.
1.2. Dezacordul adjectivelor (unele provenite din verbe sau din
numerale): ,,Ar fi un lucru bun, dar nu atdt de bun ar fi aceasti solu(ie" (Antena
3, ll.X[); ,,Pe Subin BdlaSu toate lucrurile astea il llsau reci..." (Acas[ TV,
1LXID; ,,cele patruzeci qi una de puncte,, (Nalional TV, 9.XI!; ,,in Romdnia
existd peste doisprezece mii de oameni,'(Radio 2l,4.XII) etc.
1.3. Dezacordul unor pronume: ,,mama Adelei popescu, omur cdreia
ii d[ruieqte iubirea ei infinitd" (Acas6 TV, 30.X!; ,,paradoxal, Ministerul de
Finan{e nu este interesat..., singura lor griji fiind..." (Realitatea TV, 29.XI);
,,vor fi achizilionate patru spitale mobile, care vor fi repartizate astfel: doud la
Bucureqti, una la Iaqi, gi o alta 1a..." (Europa FM, 10.XII).
1.4. Dezacordul lui al a, ai, ale (frecvent): ,,av6nd un efect de
tnmuiere aI pielii" (Bl TV, 30.K); ,,cu ajutorul computerului gi a
instrumentelor de aici" (TVR 2, I.XII); ,,cdstigdtor a hei premii oscar pi a
premiului Palme d'or" (Bl rv. 27.X1):.,in cudrul acestei intrevederi sau a
unei convorbiri telefonice" (Antena 3, 3.XI!; ,pe fondul luptelor pentru
influenlb gi a conflictelor personale" (Europa FM, I I.XII) etc.
2. Anacolutul (construcfii sintactice cu forme greqite, in special de
caz): ,,Domnul Boc ii mai dau o misiune in seara asta" (Bl fV, ZO.X|;
,,Domnul Prigoanii l-am vizut la noi in emisiune', (prima TV, 2.XIf; ,,E o
echipd care nu-i sufli in ciorbd" (Radio 2l,4.XII);,,Vine Alinufa care nu e
ziua ei asldzi" (Pro FM, 30.XI) etc.
3. Complementul direct fi'ril pe (frecvent): ,,a patra intrebare care
n-o mai contoriz[m aga, ca timp" (TVR 2,6.xil);,,vreau o ldmurire care s-o
argumentezi" (Realitatea TV, 4.XIf; ,,bibelourile fabuloase care le ai in cas[,,
(Bl TV, 9.XI!; ,,Asta a fost singurul rdspuns care vi l-a dat?,'(TVR l, 3.XII);
,,pentru lovitura care a dat-o" (Radio 2l,4.XII).
129
 4. Complementul (direct sau indirect) nedublat prin pronume:
,,Presaitalianl stdrnegte pe italieni,, (Antena 3, 2g.XI); ,,Aveauingrijoriri mari
pe care vroiau si le imprrtrgeasci lui rraian Bisescu" (prima TV, 29.xI)
etc.
5. Gregeli de utilizare a prepozifiilor/locu{iunilor prepozitionale:
,,Ne intoarcem pe aceastd idee" (Realitatea TV, 26.xr);,,p6nd aiumaveau niqte
salarii foarte mici vizavi de profitul pe care-l aveau patronii" (pro FM, 27.XI);
,,Stali pufin in telefon pentru l0 secunde!" (OTV, l l.X[); ,,Nu te po{i preface
cI pricepi despre o lege european[" (B1 TV, IO.XI]; ,,Vom vedea cum stau
lucrurile din punct de vedere al invita{ilor mei" (OTV, I l.XD.
6. Gregeli in utilizarea conjunc{iilor: ,,in aceqti zece ani s-a format ca
qi politician" (Realitatea TV, 2.XI|; ,,durnneavoastrl, ca gi colegiu, ca gi
entitate" (B1 TV, 11.XI!;,,amprimit gi urmdtorul text, aici, ca gi dedicalii'
(Kiss FM, 29.XI); ,,L-a rugat foarte mult ca si nu spun[ la nimeni" (OfV,
30.XD;,,...urm5reqte ca sI treacd ilegal granila" (OTV, 2.XII);,,Vrei ca sii te
intorci in atenlia publicului..." (Radio 21, l l.X[).
7. Greqeli in utilizarea adverbelor: ,,...nu o poate ajuta cu nimic pe
bd1'r.en6, dec6t o poate transporta la spital" (Realitatea tV, ie.Xt;;
,,mai mX
scoate din minli" (Antena l, 27.XI); ,,eu vreau s6 mai imi pun', (Kiss FM,
27.XI);,,mai li-aduci aminte" (Radio Romdnia Actualitdfi, 2.XIl);,,dac6 mai se
poate numi confruntare" (TVR 1, 10.XII) etc.
8. Nemarcarea relatiilor sintactice (stilul ,,telegrafic,'): ,,Anca Oprea,
director Gridina zoologicd" (Realitatea TV, 4.XII); ,,precipita{ii Europa,'
(Antena 3,titraj,28.xl);,,lider sindical mineri valea Jiului" (Antena s,z.xlty;
,,35000 pisiri moarte din cauza gripei aviare,' (OTV, lI.XII); ,,Cinci, gase
procente va fi energia mai scump6'(pro FM, 27.XI) etc.
V. Gregeli de lexic gi de semantici
1. Pleonasmul: ,,in cazul unor asemenea pruncucideri, mamele, de
foarte multe ori, iqi ucid qopiii, pe care apoi ii abandoneazd, fie in ghene de
gunoi, fie..." (Prima TY, 27.XI);,,Mult mai devreme decAt ar fi creiuL cineva
cd poate fi posibil" (Bl rv, 3.XIf; ,,Am auzit c6 rela[ia s-a imbundtb{it la un
anumit moment dat" (B1 TV, 3.XIf; ,,calitifi pozitive" (Antena 3,2.XlI); ,,a
pi-nceput deja" (Kiss FM, 27.xr);,,Sunt recunoscute ca fiind drept cele mai
bune" (Europa FM, 27.XI); ,,Poate fi o potenfiali victimi" (Nalional TV,
27.Xl);,,Pentru a le revedea din nou impreund pe scend" (Na{idnal tV, :.Xry;
,,Astfel, proiectele de viitor sunt realizate prin..." (TVR Cultural, 3.XIf; ,,Cu
marile metropole europene" (TVR Cultural, 9.XII); ,,am mai frcut inci un
pas" (Radio Romdnia Actualitdfi, 27.X1); ,,revin iarigi" (Radio Rom6nia
Actualitdli, 9.XII); ,,este cel mai mare colos din Craioya', (TVR l, 30.XD;
,,procentul a ajuns la33%o" (TVR l, 6.XI); ,,A!i vdzut cd tot sunt agresate in
continuare" (OTV, 1I.XII) etc.
2. cuvinte englezegti folosite excesiv, deqi existd un echivalent in
romdn5:,,Dupi ce cd a intitrziat enorn cu speech-ul respectiv,, (Antena l,
130
2l.XI); ,,Trendul va fr avantajos" (pro FM, 6.XIf; ,,este in trend" (TVR 2,
1 1 .XI!; ,,Ceo,td apoi un band" (Antena 1 29.XI);
, ,,$i-a creat un brand" (este
vorba despre o cdntireafi) (OTV, l0.XIf; ,,...sus!in master-classuri,'(TVR 2,
28.XI);,,au fbcut un live" (Antena 3, 28.XI); ,,Niqte agreementuri, bd,
linem
aga.'." (Nafional rv, 27.xr);,,Are o companie de ceasuri de lux, adicd fake-uri
din alea" (Pro FM, 5.Xl!; ,,imediat dupr breakut de publicitate" (Realitatea
TV, 6.XII); ,,asta mi se pare foarte funny" (Kiss FM, 28.XI) etc.
3. Folosirea abuzivd, a termenului locayie pentru loc, centru, sediu,
imobil etc.: ,,Locafii cumplrdturi" (Pro TV, 26. XI); ,,la locafia respectiv["
(Antena l, 3.XIf; ,,inh-o locafie medicald militard" (prirna TV, 4.XIf;
,,...acesta fiind cunoscut drept o locafie a inftactorilor" (Radio Infopro, 2g.XI);
,,Cum ali ales locafia asta?" (este vorba despre un club) (OTV, 30.XI); ,,Fin
observator in ceea ce privegte locafia, dar gi mediul inconjurdtor" (orv, 30.xD
etc.
4. Verbul a se tntdmpla folosit inadecvat: ,,Aceasti paradd se va
intdmpla" (Pro TV, 1. XII); ,,A trecut un an de c6nd s-a intAmplat Nobelul
anul trecut" (TVR cultural, 9.XIf; ,,$i o alt6 premierd care s-a intamplat la
Marie Curie" (TVR 1, 11.XII).
5. Calcuri dupil englezi: ,,sd ai un partid preziden{ial, da, face sens,
deci are un scop" (Antena 3, 3.XIf; ,,firma... va cumpdra un teren..., unde va
dezs'olta mai multe clidiri de birouri gi depozite" (Antena 3, 5.XII);
,.Alfii ins6,
nu sunt la fel de pozitivi..." (Prima TV, 29.XI) etc.
VI. Observafii in plan stilistic
1. Excesul de elemente colocvial-argotice (unele de_a dreptul
lulgare): ,,CAnd apare un analist la televizor, toati lumea pune botur',
6aOlo
21, l I.XII); ,,Sd claxondm pdnd di benga in ei', (Antena 1, 4.XII); ,,Va ieqi cu
smirdoiali" (Antena l, 5.XID; ,,Dacd imi bag qi eu o pild ta tine, mi-o d[ gi
mie?" (Pro TV, 29.XI); ,,La cili bani are BCR-ul, sd ne arate gi noud o
bundciune" (Pro FM, 27.XI); ,,am dat banu' acumulat, am dat cagcavalu",
(Kiss FM, 27.XI); ,,Haide, fd, cd eu nu sunt liganci, m0nca-mi_aio
frcea-mi-ai" (Acasd TV, 30.X!; ,,Era sd le zic bulangii, imi cer scuze" (e
vorba de parlamentari) (Nalional TY,27 .XI);,,Avem in ,,Libertatea" una, doui,
trei, patru ff,{e la vedere" (Kiss FM, 4.XII);,,Bi, io-m bag picioarele in ea de
muzicd..." (Prima TV. 29.X1); ..lnstitutele de sondaj a opiniei publice s-au
ftrcut de rahat pentru a miliarda oard" (Antena l,27.XI);,,Aqa ium a fost gi
Cioroianu, inainte si dea cu mucii in fasole" (Antena I , 27 .XI);,,Ia mai dd-i,
mi, in... mama lor de macaronari" (Antena 3, 28.XI); ,,Toati lumea mi
freaci la cap cu filmulelul" (Antena l, 29.XI) etc.
2. Stilul ,,relaxat), (in cadrul cdruia se inscriu qi pronunfiile populare
ale numeralelor, foarte frecvente la toate posturile): ,,$i damele, nu
existi?" (Acasd TV, I0.XII); ,,Mdcar in ultima parte a emisiunii si "i"ne mais"
r6dem" (Antena l, 6.XIf; ,,V[ place [...] sn vi conversafi,, (pro TV, 2.XIf;
,,la paptisprezece ani de la Revolufie" (Bl TV,3.XIf;,,costa o sutd douij de
131
 mii de lei" (Nalional TY,27.XI);,,Ia ora gaptisprezece,, (Realitatea TV, 2.XII);
,,Protestele agricultorilor nu sunt stric regate de...,' (Antena 3, l9.IIf;
,,Real Madrid oferd Fiorentinei qaptisprezece milioane de euro" (orv, l.xII);
,,Cosmote ingopat de euro,' (Antena 3, 19.Iil); ,,Ceel mai scumpe tramvaie,,
,,la ora noulqpe" (Pro FM, 28.X1);,,Steaua pleacd cu Sansa a paigpea,, (pro (Antena 3, 19.III); ,,liderul transinstrean" (N24, l.ru);
FM, I LXIf; ,,paigtrei de milioane" (Kiss FM, 27.X1). (N24, 3.III); ,,aleger8i legislative" (N24, l0.m);
,,Euffi Centarli,,
3. Alte stAngicii stilistice sunt: ,,favoratir'prouii,slabe,, (N24,
10.I$; oosubrepefectul" (N24, \2.III); ,,mana victimei,, (pro TV, 5.IID _
(a) cacofoniile: ,,Prim6ria gi banca care au fbcut acest...', (Europa FM,
corect: mamq.
3.XIf; ,,nu se agteaptd ca ceva sd se schimbe" (Antena :, tt,XU;f ,,Sunt
convinsd ci cadoul meu de crdciun ii face bine" (Radio Romdnia Actualitdfi, - in yronunlie, persrstd erorile (deja semnalate de monitorizdrile
e.XIl);
precedente) in citirea literei r ,,[ecsecutarel'; (Nalional TV, 3.III); ,,[ecsactl,,,
(b) repetiliile: ,,Toate acestea vor incepe incepind cu ora I 1.00.', (pro -[ecsecutivului]" (Na]ional TV, 6.III); ,,[ecsemplu],' (OTV, i.tl; nadio
Romdnia Actualit[fi, 7.III; Antena 3, 12.lll; f.fZ+, :.ffU; ,,1ecsistl1,, (OTV,
TV, LXI!; ,,Haidefi si mergem pe ce nu merge!,'(TVR l, 6.XID. 4-II!; ,,[ecsercifiile]" (Antena 3, l2.III). ReintAlnim accentuirite gregite, mai
ales ale femininelor cu terminafia -te: ,,.cend se termind bute[a,'
III aceeaqi greqealb qi la TVR l, 2l.IlI; pro TV, l2.Ill);,,Baialionul
1brv, +.t[;
300 de
infanterle" (B1 TV, I2.III); ,,Mafia" (Bl TV, 17.III)i
REZULTATELE MONITORIZARII POSTURILOR DE RADIO ,,mass_med!a,,(TVR
Cultural, l4.Ill).
$I DE TELEVIZIUNE S-au inregistrat gi alte pronun{ii gregite: ,,colega mea, reporter
in perioada I -21martie 2008 servici" (Radio Romdnia Actualit[fi, 20.III; aceeagi grggeiau gi ta oi.v,
de
+.ttt;
TVR l, 5.iII); ,,A fgst d{ afard pe uqe,' (OTV, t:.Ug;
in textele scrise (tih6ri, crawluri) apar in continuare nepermis de multe ,,qaptisprezece,,
(Antena I' 19 qi 2I.III etc.); ,,Undeva, in centru, tot se va gtranguta
de ortograjie gi de punctualie. cele mai grave erori de ortografie privesc traficul,,
$regeli (OTV, 20.III), ,,Ce repe_rcursiuni va avea pentru
folosirea cratimei: absenla -,,gi ma lovit" (prima TV, 2r.III) * ruo int oduc"r"u fara noastrd,, (Bl TV, 2.III);
,,repercursiune" (N24, 5.IIl) - corect: repercusiune.
eronatd a acesteia - ,,Lisa-fi, domnule, si vad[ cum e aici!', (Antena l, I 1.il);
In domeniul morfologiei, cele mai frecvente greqeli privesc formele
,,Lisa-fi gura!" (Antena 1, 11.ilI); de asemenea, scrierea secven{ei finale i/iifiii: hibride vroiam, vroiai, vroia etc. (Na{ional TV,4.III; Et rv,'to.ttl; pro
,,copii sdi" (TVR 1, 7.III); ,,banii noqtrii" (Antena l, I l.I[); ,,angai4li noqtrii" TV,
13.III; orv, I I.III; Prima TV, 7.IID. Incorecte sunt gi alte forme:
(Antena 1, l9.IID. conjunctivul
si aibe (Antena 1, ll.I[; TVR l,5.III; OTV, tb.m;, indicativui prezent
Sunt foarte numeroase erorile de puncfualie care privesc folosirea trebuiesc (,,Bordurile trebuiesc puse,', Bl TV, 11.f!, unele imperative
virgulei: lipsa virgulei care sd izoleze un vocativ -,,Jerod cum stdm?" (prima negative (,,treaba asta cu pldcerea n-o mai zi a d,oua ouia",
TV, 5.il); ,,Sdrut mdna mami" (Nafional TV, 18.III); ,,gi eu ce fac Mircea?,, Rudio Infopro,
13.IID. S-au mai semnalat erori tipice care
(Pro TV, 15.ilI); ,,gefu' venili sd vi uitafi!,' (pro TV, I9.III); ,,Mulfumim lin de incadrarea unor verbe la o alta
conjugare: ,,Nu v-ar displace sI v[ oferimun bilet,, (TVR 2, I3.IID _
Rapidule!" (Pro TV, 2l.llr) - sau un atribut izolat (presupundnd o elipsi) corect:
- displdcea;,,Le suportdm, ne compracem" (Radio Romdnia a"t""ritJri,
lg.IID -
,,Busuioc acazst cI nu qtia cd pavarotti a murit,, (OTV, l4.III); ,,1_a condamnat corect: compldcem; forme incorecte de genitiv:
la 25 de ani de inchisoare pe Jean pierre Sgueglia acuzat de triplul asasinat" ,,ca familia ,o""i poiiiistului ,a
aibd grljd de copil" (Nafional TV, 3.III) corect: surorii. Mai
(N24, I9.IID. De asemenea, lipsegte virgula care sd izoleze o apozilie:
,sA. fost
-
par sd extindd pluralul paparazzi la singular:
mulli redactori
ucisr cristina de sotul ei Alexandru?" (orv, 4.IIf; ,,Amor intre directorul ,,zi-mi c6t cdqtigd cei mai tare
paparazzi din Rom6nia [...], care a fost suma cea mai
liceului rraian gi eleva sa Gabriela" (orv, l8.IID. Apare, in schimb, virgula paparazzi in Romdnia" (Radio Guerrilra, l0.m) corect:-ui"-"agtiguti
de un
intre subiect gi predicat: ,,Direclia Nalionalr Anticoruplie, incalcd legea, inregistrate forme de plural neacceptate de normd
- popoiorlo. Au fost
sprijinitd de organele superioare" (OTV, 7.III). 1, l.1.II!; ,,cogmare" (Antena Satelor, 4.rrr)
- ,,aceste semnuri,, (Antena
In ciuda semnaldrilor precedente, postul orv continu[ sd prezinte pe -, extinderi are pluralului in -i:
,,orice revolufie are victimile ei" (Radio Romdnia culturar, +'.tu;, int .u..
crawl texte lipsite de semnele diacritice ale alfabetului romAnesc.
Am constatat un numdr exagerat de mare de neglijenfe de tastare, care
extrem de frecventi este forma adjectival[ ultimite: "
,,ultimile pute.i;, (Nafional
TV, 3.IIf; ,,ultimile doud meciuri,, (Nalional tV, iZ.ru;;
arata cd nu se procedeazr consecvent la verificarea qi corectarea textelor. (Na[ional TV, l3.lll).
,,"iti_il" sondaje,,
Erorile de acest tip, dovedind grabd qi superficialitate, sunt ugor de remarcat:
rn sintaxd, una dintre cele rnai frecvente gregeli intdlnite in figele
,,Sportul Studenqesc" (Na{ional TV, f .ilI); ,,Rulmenutl in Europa" (Na{ional de
monitorizare r[mane omiterea prepoziliei pe la pronumele rerativ
TV, l.ilI); ,,Cu tratame, tratament qi cazare incluse" (Antena 3, 1.In); care ctr
funcfia de complement direct: ,,prefurire b pun"uo ei in plus" (Realitatea
t32 "uri
133
TV, 6.III); ,,un dosar care il cunoscl'(Bl TV, 5.il); ,,la datele care le aveli"
(OTV, 2.III; gregeli similare la OTV, 4 9i 8.III; Radio RomAnia Actualitali,
I7.III; Antena Satelor, 12.III; Antena 3, ll.[I; TVR 2, 12.III; TVR 1,s.ilD'
Aproape la fel de des apar diferitele tipuri de dezacord intre subiect qi predicat;
dacd unele acorduri dupl inleles sau prin atracfie sunt explicabile in
comunicarea orald, altele nu pot fi scuzate: ,,Ce-s cu filele astea de doi lei?"
(OTV, 6.IIf; ,,cu siguranld va fi unul dintre subiectele care va fi pe larg
dezbiltut" (Realitatea TV, I6.IID. Ridicd probleme, in continuare, acordul
construcliilor cu pronumele relativ care in genitiv: ,,Al5turi de Statele Unite,
Rusia gi Europa, al cirui laborator a fost instalat..." (Nalional TV, l4.II!;
,,adera{i la un grup a cdrei ideologie..." (Radio InfoPro' 7.III); ,,Poli1i$tii sunt
la casa de pariuri ale ciror geamuri sunt sparte" (TVR 1, 7.III) etc.
E in continuare frecvent dezacordul adjectivelor numerale, forma
doisprezece fiind folositd pentru feminine sau neritre: ,,locuitorii a doisprezece
firi, prinhe care qi Romdnia" (Radio Guerrilla, 7.III);qi,,Acum doisprezece
episoade, toatd lumea vorbea..." (OTV, 4.III), ca in construclia ora
doisprezece: ,,S-a ndscut la orele doisprezece" (Bl TV, 5'III); ,,Pdnd la ora
doisprezece se lucreaza..." (Radio Romdnia Actualit[li, 7.III). S-a constatat qi
folosirea formei de masculin in locul celei de feminin: ,,dupd douf,zeci 9i unu
de zile" (Prima'TV, 2.IIf; ,ireizeci gi unu de sutimi" (Radio Romania
Actualit5li, I0.III); ,,corpul format din noudzeci qi unu de piese" (Nalional TV,
I 1.IID, dar gi a formei de feminin (una, doui) in locul celei de masculin (unu,
doi) pentru neutre sau masculine: ,doudzeci qi una de grame" (Prima TV,
13.IID; ,,o sut[ optzeci gi doui de centimetri la Postdvarul" (Na{ional TV,
16.IID; ,,o sutd optzeci qi doui de centimetri" (N24, 16.III); ,,...se situeazd la
nivelul apatruzeciqi una de procente" (Radio Romania Actualitali, S.ilI);,,cel
de-al douf,zeci qi douilea meci" (N24, f .ilD; ',nu una, ci doud SMS-uri"
(Radio InfoPro, 7.III); ,,suntem doudzeci qi una de milioane" (TVR I ' 14'IID'
intre gregelile tipice, pentru a cdtot corectare ar trebui sd se faci
eforturi in viitor, se numdrS qi:
o aparilia
-
adverbului decat in contexte afirmative: ,,in ultima faz6 s-a prelevat
decat ficatul" (OTV, 8.IIf; ,,$i cine era, decat dumneavoastrA cu copilul?"
(oTV,8.III);
o aparilia parazitarb a lui Ei dupd prepozilia ca (gruparea ca 9i): ,,care poate fi
folosit ca gi teren de joacd" (Antena l, 3.II!; "ceea ce s-a creat ca Ei
capacitdli de cazare pentru turigti" (Antena Satelor, I8.III); ,,Din punctul
dumneavoastri de vedere, ca qi directoC' (Radio RomAnia Actualitali,
20.III); ,,dac6-mi permiteli, ca qi o concluzie" (Realitatea TV, 10'[I);
,dac6!i-ar veni ca qi clientd o doamnd de peste 50 de ani" (TVR 1, 12'III);
gregeala apare qi la Prima TV, 7 9i 1 l.I[; OTV, 2 9i 8-III; Antena 3, I l 'il;
Radio InfoPro,2l.IId:' N24, f .il;
o topica gregiti a adverbului mai: ,,Mai vi menlinefi argumentafia?"
(Realitatea TV, 14.III); ,,Cd maii se povesteqte de un episod cu o fat6,
t34
Alexandra" (OTV, 2.III); ,,un numdr de telefon unde mai se pot obline
informalii" (Antena Satelor, 5.llf ;
o folosirea conjuncfiei compuse ca si in locul lui si: ,,au convenit ca si dea
drumul la blocajul [sta" (Realitatea TV, f .il); ,,Eu imi doresc ca si fiu
judecat..." (81 TV, 19.III); ,,riscul ca si apard complicalii nu este exclus"
(Antena 1,l5.I[).
in plan lexicql Si semantic, s-au identificat in continuare destul de
multe pleonasme supdritoare - ,,un refren care poate fi posibil" (Radio
Romdnia ActualitSfi, 13.III); ,,detalii qi multe alte aminunte in c6teva
minute" (Pro TV, 6.III); ,,A gdsit poqeta abandonatS, dar insi era goal["
(Antena l, l9.IIf; ,,mai reluim o dati unde sd se adreseze" (Antena Satelor,
5.II!; ,,Mai repeta{i-l o dati, vd rog, telefonul!" (Antena Satelor, 5.III); ,,$i
din nou revenim la muzica popularl romdneascd" (Antena Satelor, I3.III) etc.
Recomandlm evitarea folosirii abuzive a termenului locafie pentru loc, centru,
sediuo imobil etc. (,,ltalia, de exemplu, sau alte locafii minunate", TVR
Cultural, 16.lll), prudenJd in inventarea de cuvinte (,,Migcarea inseamnd qi o
daunalitate crescutd", Nalional TV, 6.III), renun{area la unele extinderi
colocviale ale utilizdrii prepozi{iei pe: ,,o gtire care a sosit chiar acum pe
Agenfia France-Presse" (N24, 6.II!; ,,erali o prezen!5 foarte frecventi pe mai
pulinele televiziuni de la acea vreme" (N24, 10.III);,,poate ne semnalali acest
lucru pe SMS;tot aici, pe SMS" (Radio InfoPro, 4.lII);,,zice un ascultdtor pi
SMS" (Radio InfoPro, 10.IID.
in concluzie, se constatA cd persist6 anumite erori tipice, care nu sunt
produse de inerentele ezitdri ale expunerii orale, ci provin din proaste
obiqnuinfe ale uzului. Eliminarea lor presupune timp qi voinld de autocorectare.
IV
REZULTATELE MONITORIZARII POSTURILOR DE RADIO
$I DE TELEVIZIUNE
in luna mai, 2008
Gregeli de scriere
o greSeli grave cqre privesc folosireu cratimei: ,intro zi" (TVR 1,
l3.V) * corect: intr-o; ,da-ti doui-trei rdnduri" (Prima TV,2.V) - corect: dali;
o lipsu crutimei la cuvinte compuse cu qef: ,,comisar gef', ,,chestor
qef', ,,procuror qef' etc. sau la nume de localitdli: ,,Cluj Napoca", ,,T6rgu
Mureq", ,,Turnu Migurele", ,,Miercurea Ciuc", ,,Piatra Neamf", ,,TArgu
Jiu" (la majoritatea posturilor);
o scrierea tn doud cuvinte s anor compuse sudqte:,,scurt circuit"
(Antena I,21.V) - corect: scurtcircuit;,,sub secretar" (Antena 1, 19.V) -
corect: subsecretar;,,nici cum" (Prima TV, 20.V) - corect: nicicum;
135
 . absen{q. virgaleilvirgulelor care separd un substantiv in vocativ: o omiterea rui pe inainte de care complement
direct apare fiecvent,
,,Succes [,] Rom0nia!" (Bl TV, 2l.Y);,,La mulli ani [,] Europa!" (National la toate posturile: ..cu pozele qi cu textele care le ave!i,, (OTV,
6.V); ,,De ce
TV, 9.V); ,,Trei [,] Doamne [,] 9i tofi trei!" (OTV, 11.V) etc. sau o interjeclie: sunt acele salturi car-e le_amvdzut?,'(Nafional TV,
l1.V);,,Huin"t" care le
,,Poli1ia [,] mi, n-auzl?" (Pro TV,2l.V); ,Nu, mi [,] e Vanghelie!" (Realitatea avea" (Antena 1,2}.y);,,lucru care, am fbcut de curdnd
mdcar
,,Riman"r;p;;4i;,nici
TV, 2.V) etc., ca gi inaintea conjancliilor sdversutive: ,,o persoand a murit [,] Germania nu gi-l poate permite" (N24, lg.v);
noiia pimurui meu
iar alte trei au fost r[nite" (N24, 9.V); ,,Viena nu este doar fotbal [,] ci reportaj care l-am rearizat" (B1 TV, ll.v);
,,E un intro aici care l_ai ldcut,,
reprezittd..." (TVR 1, 21.V) etc.; (Radio Romania Actualitiri, 1 1.v);
,,Dafi-mi ,roie ,a ;f.;
o virgald tntre subiect qi predicat:,,Euro 2008, se apropie" (TVR 1, I

care i-am amintit mai devreme" (Antena satelor, rs.vr;""

a"J-*i"al celor
l3.V) etc. care-i vedeli in zond" (Realitatea TV, l.v);
,,i*iri"a turiqtilor
,,care este ,tiiui'a" muzrca care_l
promovezi?" (TVR 2, r3.V); ,,la emisiunea aceasta
rl de pe TVR Internafional,
Gregeli de pronunfare care-o avem noi cu afacerile de succes" (TVR r, l9.vi-
'lr
p" care (in
o accentudri greqite:,,prevgderile" (Antena Satelor, 8.V; OTV, 10.V) toate exemplele); "on"i
- corect: prevedgrile;,,companiile private" (Radio Rom6nia Actualith{i, l4.V) I o dezucordal dintre,sabiect Si predical, frecvent, la toate posturile:
- corect: companlile;,,se!fl' (N24, 12.V) - corect: seif, l.
,'Eu am fost primul ?n linia de front qi pe urma yeneau r"rtu t-f"i', (orv,
. x intervocalic pronantat [csJ: ,,[ecsact]" (Radio Romdnia 14.V) - corect: venea;,,A1i vdzut,va Ii in sala o
maml qi ni"i,,(81 TV,
ActualitS{i, 7.Y; OTV, 12.Y; Antena 3, 7.V) corect: legzactl; l4.v) - corect; vor fi; ,,Doud mii de euro, atat au pierdut "
fiecare stelist in
,,[ecsaminarel", ,,[ecsecutivl" Q.{alional TV, l2.Y) - corect: legzamiare), aceastA sear[" (TVR 7.Vl - corect: a pierdut;,,se iia qi Uuoi p"
|
(Radio InfoPro, l3.v)_- corect: se iau;,,s-au asta,,
Iegzecutiv]. dat drumul la "fr"rtia
tot soiul de
fl{jg.ge1t9" (Europa FM,8.V) - corect: s-a dat;,,Se merg f" totuf uft"
Forme greqite ale unor cuvinte indicii" (Prima TV, l9.v) * corect: se merge:,,proaia qi "u ravagii
vanfrt a ftrcut
. . verbe (pronunlate, accentuate sau scrise grepit): ,,vroiam" (OTV, ieri in Mureq" (Pro TV- y-) - corect: au
Jicrt;,,Unul dintre oamenii dgtia sunt
9.V; Radio RomAnia Actualit5ti, 6.V; Radio Guerrilla, 9.V; Bl TV, l5.V; TVR ascultafi la telefon', (B _5
I TV, 7 .V) - corict: este ascultatl ,,egti unul dintre cei
Cultural, l7.V) * corect: voiam;,,s[ aibe" (Na]ional TV, 2l.V; 81 TV,2.V; care te-ai intors" (TVR I, r4.v)
- corect: s-au intors;,,suni hotelu.i a cdror
TVR 1, l9.V) - corect; sd aibd; ,,trebuiesc" (OTV, l0.V; Radio Rom6nia construc{ie amintesc mai degrabd de..." (Radio Romdnia
Actualiti{i, ll.v) -
Cultural, 6.V; N24, l0.V) - corect: trebuie;,,vor apare" (Europa FM, 22.Y; corect: aminte$te; ,,Fotografiile suvenir... face qi ele parte
din'program,,
OTV, 14.V) - corecti vor apdrea;,,spung{i" (OTV, 6.V; TVR Cultural, 20.V) (Europa FM,6.V) - corect:
fac;,,Ce-s cu versurile astea?,, (81 TV, l4.V) _
- corect: spynefi;,,scrigti" (Radio RomAnia Actualitdli, 7.V qi 13.V) - corect: corect: ce-i;
scrieli; o adverbul decat tn contexte aJirmative, in locul
hti numai sau doar:
o substantive la genitiv-dativ: ,,in domeniul medicinii nucleaxe" ,,Mdine, decdt in partea de sud_vest va mai ploua,, (N24,5t);-.lmportant
(Antena Satelor, 8.V) - corect: medicinei; ,,regele zgurei" (Radio Romdnia decdt cd a dispdrut', (OJV, 10.V); ,,Nu, imaginea nu
Cultural, 21.V) - corect: zgurii;,,orele amiezei" (TVR l, 5.V, 7.V pi 12.V1 decdt faptul cd nu vor sicomenteze...,, (Realilate aTy,2l
u_ oUlinur_; ;_ ob{inut
.Vj;
Realitatea TV, 13.V) - corect: amiezii;,,centrul piefii" (TVR Cultural, 4.V) - o cu $i cu sensul,,in calitate de", pentru evitarea
caiofoniei, dar gi fbrd
corect: piefei; ,,un orag al tandrefii" (Bl TV, 4.V) - corect: tandrelei; aceastl justificare: ,,8u, ca gi contribuabil, vin qi
spun,, (OTV, t tt I corect: in
,,cenuqei" (Nafional TV, 9 gi l0.V) * corect: cenuSii; calitate de;,,sd transmitem_ca qi mesaj" (orv, r+.v;
o adjective qi adverbe: ,,dragele mele" (Nafional TV, 10.V) - corect: ce qtim_noi, ca 9i cregtini" (]Vn l,2l.V)- corect jind
- corect: cLmesaj;,,tot
: creStini;,,Agen1ia de
dragile; ,,aspectul vechei ctitorii" (TVR Cultural, lS.V) - corect: vechii; turism la care lucreazd, ca qi ghid" (Antena l, 19.vi-
,,agteptarea marei finale" (Antena 1,21.V)
*
corect: mat'ii;,,1a maxim" (Prima "or""i, "o'iiih: ,,c^ si
11.
far. cu care nu avem cea mai bund relaJie,' (Antena 3,6.V) _ coreci: ca yard;
TY,2l.Y; Radio Guerrllla,20.Y; Realitatea TV, I gi 2.V; Europa FM, 2.V; ,it
o acordul lai cel Ia superlatival udverbelor..
l,i ,,"uu mal aprig lovita
N24, 3.V;Antena 1, 1.V,2.V 9i 4.V; Pro TV, 9.V); ,,cu maxim" (Nalional TV, :,{
de"'" (TVR l, l4-y); cea mai bine crasat' oio [o.an#,ltzq, z.v),
',formafia
21 Si27.Y; Prima TV,2l.V;N24, l9 qi 20.V),,,in maxim" (Europa FM,2.V; ,,este cea _mai bine pllTF' (N24, 9.V); ,,capitala provinciei,
Antena l, 1.V) - corect: maximum. incercatd de..." Qr{24, 20.V); ,,Asta ar fivafiantacea
."u .ui gr",
mai simpld, cea mai ugoarl
de vizionat de el" (OTV, l0.V); ,,provincia chinezd....;;;;
g*u'uf".tutA,,
Gregeli de sintaxi (Antena 3,2}.Y);,,Cei mai bine pldtiJi rom6ni" (Europa
FM, 4.V; Bl TV, g.V)
- corect: cel (pentru toate exemplele);
136 137
 o stilul,,telegraJic", fbrd prepozi{ii sau alte elemente de legdturd: TABEL SINOPTIC
,,profesoar6 romAni" (TVR l, l3.V) - corect: de romdnd;,,Ajutoarele din Posturi monitorizate, numirul gregelilor de limbi
partea Primdriei Sector 5" OI24, l4.V) * corect: Sectorului; ,,gef Birou gi
sancfiunile aplicate de c.N.A. dupr fieiare etapi
Investigatii Criminale" (Pro TV, 5.V) - corect: Seful Biroului; ,,specialist de monitorizare
protecfie impotriva incendiilor" (Pro TV, 8.V) * corect: in proteclia;
Posturi numirul sancfiuni
,,reprezentant casii pariuri" (Prima TV,2l.V) - corect: al casei de pariuri; monitorizate total de aplicate de
numdrul sancfiuni numtrrul sanc{iuni
total de aplicate de total de
,,creator modd" (Prima TV,22.V) - corect: de modd;,purtdtor cuvint Poli{ia greqeli din c.N.A. gre$eli din c.N.A. gregeli din
aplicate
de
Capitalei" (Realitatea TV, 14.V) corect: de cuvdnt al Politriei; perioada
I5.X*
perioada
26.X1-
perioada C.N,A.
,,Constantinescu Luminila, rudi victimi" (Antena l, 6.V) - corecl: ruda 25.Xt.2007 I1.xII.2007
l-
TVR I 2r.rrr.2008
victimei. 23 18 scnsoare 65 Somajie
de
I atentionare
Gregeli de lexic qi de semanticii TVR 2 54
j' soma{ie l7 scrlsoare )
c pleonasmul: ,,Pe tema subiectului nostru de astbzi" (National TV, de
i;
atentionare
2l.V) - corect: tema noqstrd/subiectul nostru:, ,,Mai poate fi posibili in TVR 27 16 scnsoare
CULTURAI, 37 Somatie
Romdnia propaganda...?" (TVR l, 8.V) - corect: este posibild; ,;i de
c folosiri improprii ule unor cuvinte: ,,zdcdnd frrI cunogtin(e in ANTENA 1
scnsoare 34
atentionare
30
spatele casei" (Pro TV, 20.V) - corect: cunoStinld; de
atentinnar,
o utilizqres greSitd a perechilor paronimice: ,,O serie de puteri cu PRO TV 41 scflsoare 28
care sunt investifi"(Bl TV, 4.V) - corect: tnvestili. de
28
'i atentionare
REALITATEA 44 scnsoare
,,l 39 36
iil TV de
iii
atentionare
ACASA TV 29
,I l3 nu s-a
tl]
PRIMA TV monitorizaf
,ll 3J 28 44 Somalie
'f ANTENA 3 64 68 somaFe 30
NAITONAL TV 22
i BITV 63 somatie
25
24
somalie
42
Somalie
'll oTv Somalie
35
N24 nu s-a
J9 somafie ll0
nu s-a 67
monitorizrt Somalie
monitorizrt
RADIO 7 6 26 Soma{ie
ROMANIA
ACTUALITATI
EUROPA FM
9 ')
KISS FM 14 t9 somaFe nu s-a
RADIO 2I monitorizat
t4 t2 nu s-a
PRO FM monitorizat
7
nu s-a
RADTO moniforiTri
nu s-a nu s-a
ROMANIA monitorizat il
monitorizat
CULTURAL
RADIO nu s-a nu s-a l2
GUERRILLA monitorizat monitorizat
ANTENA nu s-a nu s-a 20
SATELOR monitorizat monitorizal
RADIO t9 5 l9
INF'OPRfi

138 139
 Consumatori frecvenli ai mass-mediei, suntem bombardali zi de zi, la
televizor sau la radio, cu tot felul de informalii, Sociale, politice, economice
sau de diveftisment, acestea sunt formulate, uneori, intr-o limbd romAnd
nu tocmai corectd: gregeli gramaticale sau cuvinte inventate. Din
nefericire, gijurnaligtiigre$esc, againcAt nu tot ceea ce auzim la radio sau
la televizor trebuie considerat litera de lege. Mass-media reprezintd, astdzi,
un veritabil formator de opinie, oferind tinerilor modele pe care aceqtia le
urmeuanegregit, in acest context, ebte de datoria noastrd, a celor care
ne ocupdm de educatia lor, sd le asigurdm cele mai bune metode de
invdlare a limbii romdne,

ililtilffiilullim