Sunteți pe pagina 1din 23

Universitatea Bucuresti

CREDIS Departamentul PIPP




Elemente de Limba Romn Contemporan


Profesor coordonator: Matei Cerkez
Student: Scarlat Valentina Georgiana
Anul II
Semestrul II
An scolar 2013 2014


Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP





Unitatea de invatare nr. 1
Structura si functiile limbii






Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP
1/ pag. 19
Identificati functiile limbii in urmatoarele enunturi si precizati marcile lor gramaticale:
- Vorbeste mai tare functia fatica marcata prin prezenta adverbului de mod mai tare;
- Du-te si tu cu ei! functia conativa, imperativa marcata prin prezenta verbului imperativ du-te;
- Maine nu am cursuri functia expresiva marcata prin intonatia emitatorului;
- A facut bunica o ciorba!! functia fatica marcata prin intonatia emitatorului, prezenta a doua semne de exclamare;
- Gainar e unul care se tine de furtisaguri marunte functia referentiala, metalingvistica marcata prin prezentarea
sensului standardizat al termenului gainar;
- Haida de! functia expresiva interjectionala marcata prin utilizarea interjectiei;
- Uite cine vorbeste atat functia fatica, marcata prin intonatie si prezenta conjunctiei uite, dar si functia expresiva
marcata de intonatia emitatorului

1/ pag. 26
Identificati morfemele si fonemele din enuntul:
Mi-a facut placere
Foneme: lexical: m(mi-a)
gramatical: e( placere)
Morfeme: lexical: mi (mi-a) forma neaccentuata a pronumelui
fac- (facut) radacina cuvantului
plac- (placere)- radacina cuvantului
gramatical: - ut (facut)- determina flexiunea
- e (placere) determina flexiunea
- re (placere) determina conversia

Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP
2/ pag. 26
Explicati modul de formare
nesubordonare prefix negativ ne- + afix sub- + radacina a ordona + sufix abstract -re;
impresurat radacina arhaica impresur + sufixul pentru denumirea insusirii / participial -at;
septuagenar - din fr. septuagnaire, lat septuagenarius prin calcul lingvistic;
bine stiut adverb bine + participiul stiut;
arhicunoscut prefixoid arhi- + participiul cunoscut;
copilandru radacina copil + sufix augmentative -andru;
banet radacina ban + sufixul colectiv -et;
neprefacut prefixul negative ne- +prefixul neologic pre- + participial facut;











Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP






Unitatea de invatare nr. 2
Lexicul si semantica





Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP
1/ pag. 61
Precizati conceptual de semnificatie.
Semnificatia reprezinta aspectul denotative al termenului; cea mai simpla conceptie a obiectului denumit. Este o corelatie
intre o secventa de sunete si un fapt sau o situatie stabilita in mod conventional.
Simpla pronuntare a cuvantului ar trebui sa tina locul obiectului, insa cuvantul trezeste imaginea obiectului.

2/ pag.61
Explicati tipul de explicatie semantic din enuntul Uite! Asta e o dalta
Explicatia este de tip ostensive ca urmare a definirii termenului prin indicarea obiectului aferent.

3/ pag. 61
Dati exemple de cuvinte cu sens multiplu.
BAIE
Baie1 actiunea de a se spala
Baie2 - Incapere amenajata pentru spalat
Baie 3- Cada / recipient pentru spalat
Baie4- Scufundare in lichid chimic pentru prelucrare termica;
Baie5- Mina ( ex. Baia de Arama)
GURA
Gura1- deschidere anterioara a aparatului digestive utilizata la vorbit si la mancat
Gura2- voce (ex. Numai gura e de el)
Gura3- opinie publica (ex. Gura lumii)
Gura4- cantitate (ex. O gura de apa)
Gura5- persoana care mananca (ex. O gura in plus la masa)
Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP
Gura6- orificiu (ex. Gura canii)
MITOCAN
Mitocan1- badaran
Mitocan2- locuitor al unui Mitoc (calugar)
Mitocan3- locuitor de la periferie
AC
Ac1- de cusut
Ac2- de seringa
Ac3- de albino
Ac4- cadranul ceasului
Ac5- frunza coniferelor

4/pag. 61
Avand in vedere ca in limba slava ciornai insemna negru, faceti un rationament referitor la evolutia cuvantului cerneala.

Prin calcul lingvistic am imprumuat din termenul slav run negru, termenul rusesc na orno n form de ciorn
derivatul ciorni, verbul ce semnifica a scrie ciorna; ciornoia, verbul ce denumeste a face ceva pentru prima
oar; derivati ce reproduc fonetismul rus. orny negru, ,cu forma de feminin crnaa. Forma de feminine capatand
semnificatia de scriere pe necurat, pe prima foae a redactri, urmand ca prin perspectiva etimologiei populare si a
extinderii semnificatiei, sa apara termenul cerneal.

5/pag. 61
Explicate conceptual de transfer de sens si dati exemple.

Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP
Transferul de sens reprezinta modalitatea de schimbare a sensului unui cuvant; o modalitate de realizare a
metaforei.Schimbarea se realizeaza prin raporturi de asemanare ale obiectelor implicate, sau prin contiguitatea acestora.
Prin transferul de sens termenul isi pierde valoarea denotative ( raportul semn obiect) si isi capata valoarea conotativa
(raportul semn insusire a obiectului).
Exemple:
PORC
Porc1- animalul
Porc2- caracteristica porcului transferata unei personae ( ex. Esti un porc!)
A BAZAI
A bazai1- zgomotul produs de albina/ musca
A bazai2- a plange


1/pag 72
Definiti conceptual de context.

Conceptul reprezinta o situatie cotidiana de axplicare a unui termen, tinand cont de secventa in care aveste apare.
Contextul lingvistic reprezinta comportamentul specific unui cuvant in raport cu altul.

2/pag. 72
Explicati diferenta dintre sensul lexical si sensul gramatical.

Sensul gramatical vizeaza numai partile majore de vorbire deoaece numai acestea au un inteles si pot alcatui discursul. Pe
cand celelalte determina forma gramaticala a enuntului.
Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP
Sensul lexical este reprezentat de semnificatia standardizata furnizata de dictionar.
In timp ce sensul lexical il descoperim in dictionar, sensul gramatical este determinat de forma termenului, numarul si
structura in care acesta este utilizat.

3/pag. 72
Dati exemple de cuvinte recente din presa.
Emisiune-concurs juxtapunere;
Dezvaluiri-soc juxtapunere;
Formator de piata calcul lingvistic;
Trend calcul lingvistic;
Job imprumut

4/pag. 72
Explicati aparitia neologismelor:
Credibil radacina cred + sufixul international -bil / calcul lingvistic al termenului latinesc credibilis, -e
Analizabil radacina analiza + sufixul verbal -iza + sufixul international -bil / calcul lingvistic al termenului
francez analyzable







Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP

1/pag. 115
Identificati tipurile de consoane din cuvintele:
BARON
b- oclusiva, orala, bilabiala, sonora;
r-constrictiva, vibranta,dental - alveolara, sonanta,
n- oclusiva, nazala, dental, sonanta;
COTOFANA
C oclusiva, orala, prepalatala, surda,
oclusiva, exploziva, lingual, surda
F constrictiva, fricativa, labiodentala, surda
N- oclusiva, nazala, dental, sonanta;
CIORAP
oclusiva, orala, labiovelara, surda,
R - constrictiva, vibranta,dental - alveolara, sonanta
P oclusiva, orala, bilabiala, surda;
DUD
d- oclusiva, orala, dentala, sonora;
DRUM
D - oclusiva, orala, dentala, sonora;
R - constrictiva, vibranta,dental - alveolara, sonanta
M oclusiva, nazala, bilabiala, sonanta;
LENT
L constrictive, lateral, alveolara, sonanta, lichida
Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP
N- oclusiva, nazala, dentala, sonanta
T oclusiva, orala, dentala, surda;
VANT
V constrictiva, fricative, labiodentala, sonora,
N- oclusiva, nazala, dentala, sonanta
T oclusiva, orala, dentala, surda;
2/pag. 115
Identificati diftongii, aratati in ce cuvinte nu exista diftongi si de ce
V V
A E RO PORT structura V-V reprezinta un hiat;
V V
BI U NI VOC- structura V-V reprezinta un hiat;
SV
DEAL diftong
SV
CEA - RA diftong
SV
CEAR - SAF diftong
SV
GEAM diftong
SV
GEA MAN diftong
V V
GHER GHEF structura nu prezinta alaturarea unei vocale si a unei semivocale pronuntate in aceeasi silaba
Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP
SV
GHEA - TA diftong
V V
TA - CE structura nu prezinta alaturarea unei vocale si a unei semivocale pronuntate in aceeasi silaba
SV
TEA - TRU diftong
3/pag. 115
Explicate consecintele vecinatatii asupra producerii fonemelor in cuvintele:
Absent a este o vocala sonora, deschisa ce amplifica sonoritatea consoanei occlusive b, pozitia consoanei siflante
surde s dupa o consoana sonora determina o durata mai scurta de pronuntie a acesteia si o intensitale scazuta in pronuntie;
prezenta structurii nt o oclusiva nazala, sonanta si o oclusiva orala surda determina prin modul de articulare o
intensitate mai pronuntata a consoanei t; COARTICULAREA

Abscons a este o vocala sonora, deschisa ce amplifica sonoritatea consoanei occlusive b, pozitia consoanei siflante
surde s dupa o consoana sonora determina o durata mai scurta de pronuntie a acesteia si o intensitale scazuta in pronuntie,
insa de asemenea , consoana c intre o consoana siflanta surda s si o vocala semideschisa, posterioara o, pierde din
durata de pronuntie, insa tonalitatea creste in inaltime COARTICULAREA

Anecdotic DISIMILAREA ca urmare a prezentei consoanei surde, prepalatare - c inaintea unei consoane explosive,
sonore d, urmata apoi de repetarea consoanei c in structura -tic;

Frecvent alaturarea consonantica cv determina in pronuntie disimilarea gv

Aisberg diftongul ai- accentuat determina disimilarea sunetuluis in z
Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP

Eczema structura cz determina o asimilare consonantica transformand sunetul c in g si ca urmare a
COARTICULARII impuse de articularea consoanei z

Obtuz asezarea consoanei b intre vocala neaccentuata o si oclusiva dentala t, determina transformarea acesteia in
consoana sa pereche, surda ,p.
Oarba asezarea consoanei vibrante, lichide r dupa diftongul accentuat oa- determina pierderea din intensitate a
vibratiei, a duratei ca urmare a asimilarii sale; iar la randul ei, consoana influenteaza prin COARTICULARE tonalitatea
consoanei vecine, b.

4/pag. 115
Explica functia distinctiva a fonemelor in perechile de cuvinte sau in seriile de mai jos:

Somn domn = s d ; foneme cu valoare lexical ce denumesc actiune (somn) fiinta(domn);
Pom rom = p r; foneme cu valoare lexical ce denumesc fiinta (pom) lucru(rom)
Corn torn = c t; foneme cu valoare lexical ce denumesc obiect (corn) actiune (torn0
Torn turn tern = o u e; foneme cu valoare lexical ce denumesc actiune (torn) obiect (turn) insusire (tern)
Sur sar ser = u a- e; foneme cu valoare lexical ce denumesc insusire (sur) actiune (sar) lucru (ser)
Seaca seara seama = c r m; foneme cu valoare lexical ce denumesc insusire (seaca) moment al zilei (seara)

5/pag. 115
Explicate echivocul grafic din cuvintele urmatoare si explicate rolul accentului pentru clasa morfologica, categoria
gramaticala si sensul cuvantului.

Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP
CUVANTUL SENSUL CLASA
MORFOLOGICA
CATEGORIA
GRAMATICALA

CELE
Obiect mic de metal, ascuit la un capt i prevzut la cellalt
cu o gaur, prin care trece aa, care servete la cusut
Forma articulata de
plural
substantiv

ACLE
Arat c fiina, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care l
determin se afl mai departe, n spaiu sau timp, de
vorbitor) Acel om
Forma de feminine
plural
Adjectiv
demonstrativ

CI
Animal domestic erbivor, cu copita nedespicat, folosit la
clrie i la traciune
Forma de plural substantiv

CA
A-i prea cuiva ru, a regreta, a recunoate c a greit Forma reflexiva Verb

CANT
A emite cu vocea sau cu un instrument un ir de sunete
muzicale care se rnduiesc ntr-o melodie, ntr-un acord
verb

CANT
A scrie versuri n cinstea cuiva sau a ceva, a elogia (n
versuri) pe cineva sau ceva; a descrie, a povesti ceva n
versuri
verb

CPII
Reproducere exact a unui text, a unei opere de art, a unei
imagini fotografice etc
Plural, feminin substantiv

COPI
Biat sau fat n primii ani ai vieii (pn la adolescen) Plural, masculin substantiv

MRI
Nume generic dat vastelor ntinderi de ap stttoare, adnci
i srate, de pe suprafaa Pmntului, care de obicei sunt unite
cu oceanul printr-o strmtoare; parte a oceanului de lng
rm
Plural, feminin substantiv

MAR
A crete sau a face s creasc n dimensiuni, n numr, n
cantitate etc.; a spori sau a face s sporeasc, a (se) nmuli.
Forma reflexiva verb
Bucat dreptunghiular de hrtie (de scris): fil a unei cri, a Forma neaccentuta, substantiv
Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP
FI unui registru sau a unui caiet. plural

FO
A se mica, a umbla ncoace i ncolo; a miuna, a forfoti, a
fojgi
Forma reflexiva verb

FGI
A se deplasa cu pai repezi, a se mica iute ntr-o direcie, a
merge n fug
1
; a alerga, a goni.
Forma imperativa Verb

FUG
A se deplasa cu pai repezi, a se mica iute ntr-o direcie, a
merge n fug
1
; a alerga, a goni.
Forma intranzitiva verb

CHI
Fiecare dintre cele dou organe ale vederii, de form
globular, sticloase, aezate simetric n partea din fa a
capului omului i a unor animale; globul mpreun cu orbita,
pleoapele, genele; irisul colorat al acestui organ; organul
vederii unui animal sau al unei insecte, indiferent de structura
lui
forma de masculin substantiv

OCH
A potrivi o arm la ochi pentru ca proiectilul s nimereasc
inta; a fixa linia de ochire a unei arme; a lua inta, a inti.
intranzitiv verb

ACMPI
Costisitor
drag, iubit, ndrgit
Forma de plural adjectiv

SCUMP
A mri preul unei mrfi, a vinde mai scump indicativ prezent verb

TRTURI
Produs de cofetrie, preparat din mai multe foi de aluat
dulce, coapte, unse cu crem i puse una peste alta
Forma de plural substantiv

TORTRI
Suferin fizic (sau moral) violent Forma de plural substantiv


Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP








Unitatea de invatare nr. 4
Stilul


Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP



1/ pag. 136
Cititi un articol dintr-un cotidian si unul dintr-o revista de specialitate si comentati-le sub raportul caracteristicilor generale
si particulare ale stilurilor.
Articol Click:
Maria Gaetana Agnesi, autoarea primei cri despre calculul integral i cel diferenial, omagiat de Google
Vineri 16 Mai 2014 - 07:50 463 afiri

Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP
Maria Caetana Agnesi, omagiat de Google.
Google o omagiaz astzi de Maria Gaetana Agnesi (16 mai 1718 - 9 ianuarie 1799), matematician, lingvist i filozof
italian.
Agnesi este considerat autoarea primei cri n care sunt tratate att calculul diferenial, ct i cel integral. A fost unul
dintre pionierii luptei pentru emanciparea femeii i accesul acesteia la educaie.
n prima parte a vieii se remarc prin studiul limbilor strine i preocuparea pentru probleme care frmnt comunitatea
tiinific a vremii: propagarea luminii, transparena corpurilor i studiul geometric al curbelor.
Dup ce devin clugri n Ordre de Soeurs Bleues ("Ordinul surorilor albastre"), se dedic studiului matematicii. Public
n 1748 o carte despre calculul diferenial i cel integral, tradus mai trziu n francez i englez.
Sora ei, Maria teresa Agnesi Pinottini, a fost compozitoare, scrieWikipedia.

Articol Revista Discovery:
Prima pagin Cultur
vezi toate articolele din Cultur Cultur
Povestea arcului cu sgei i evoluia societilor umane
Imagiena stilizat a aunui arca medieval Sursa foto: Shutterstock+ZOOM
Galerie foto (7)
Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP
Orict de greu de crezut ar fi la prima vedere, banalul arc cu sgei a fost una dintre uneltele-arme care au nfluenat cel mai
puternic evoluia tuturor societilor umane. Necesitatea inventrii unei arme care s doboare sau s neutralizeze de la
distan adversarii sau animalele periculoase a stimulat fr precedent imaginaia i creativitatea primelor comuniti umane.
Supus unui proces continuu de perfecionare i adaptare de-a lungul epocilor istorice, arcul cu sgei a fost una dintre acele
arme care au dus la cderea unor imperii i civilizaii, concomitent cu ridicarea altora. Astzi, tehnologiile moderne i aduc
i ele aportul la crearea unor arcuri cu sgei cu o serie de caliti dorite att de sportivii de tir cu arcul, ct i de tagma (n
continu cretere) a vntorilor care vor s doboare animalele aa cum au fcut-o timp de milenii strmoii notri.
Amintiri ncordate din negura timpului
Recent, arheologii au czut de acord c arcul cu sgei ar fi fost inventat undeva spre sfritul Paleoliticului Superior. Pn
n prezent, se pare c cele mai vechi sgei furite de os, dateaz de acum circa 61 000 ani, fiind descoperite n Petera
Sibubu din Africa de Sud. Cele mai vechi evidene arheologice ale arcului cu sgei n Europa, vin sub forma unor sgei
vechi de circa 15 000 ani, furite din lemn de pin i prevzute cu vrfuri din cremene.
Sgeile strvechi au fost descoperite la Stellmoor, n Valea Ahrensburg, situat la nord de oraul Hamburg. Ca o parantez
interesant, arcul cu sgei este nc o expresie a geniului tehnic comun ntregii specii omeneti, cci pe baza estimrilor
oamenilor de tiin, aceast arm a fost inventat aproape concomitent de toate comunitile umane care triau n acele
vremuri separate la mari distane unele de celelalte.
Arcul cu sgei este arma care a nlocuit suliele uoare de aruncat, odat cu arunctoarele de sulie portabile. Putem spune
fr s greim deloc, c trasul cu arcul a ocupat perioada istoric cuprins ntre vremurile n care oamenii aruncau cu sulie
i vremurile n care omenirea a trecut la armele de foc. Iat cum tirul cu arcul a fost o cerin capital pentru rzboinicii i
vntorii din ntreaga perioad a Antichitii i a Evului Mediu. Trasul cu arcul a devenit aadar o calitate mult apreciat i
ludat n motenirea cultural i mitologic a multor popoare.
Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP
Arc i tolb de sgei mongole Sursa foto: Shutterstock

General vorbind, arcul este o arm construit cel mai adesea dintr-un lemn de esen tare, dar neaprat elastic, ndoit i legat
de la un capt la cellalt de o coard realizat din materiale extrem de diverse de la fibre vegetale, mtase, ln, tendoane i
intestine de animale, la cabluri metalice. Sgeata este cel mai adesea o bucat subire, lung i cilindric din lemn sau
trestie, prevzut la unul dintre capete cu un vrf din metal, piatr sau os, iar la cellalt cu un ampenaj necesar zborului,
alctuit din pene de psri, hrtie sau materiale plastice la arcurile moderne.
Chiar i celebrul Oetzi, vntorul culegtor al ctui corp mumificat de gheuri a fost descoperit ntr-o stare excelent de
conservare ntr-un ghear din Alpii austrici, fusese ucis de o sgeat, iar asupra sa avea o tolb cu sgei i un arc.

Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public; este stilul prin care publicul este informat,
influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc.
Modalitatile de comunicare sunt: monologul scris (in presa si publicatii), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul
oral (dezbaterile publice), dialogul scris (interviuri consemnate scris);
Unele forme se apropie de stilul colocvial, artistic sau tiinific, prin faptul c mbin informaia cu o prezentare/ comentare
a acesteia, ceea ce, uneori, presupune i o anumit implicare subiectiv a autorului.
Coninutul reflect realitatea imediat i este completat cu mijloace extralingvistice de tipul: fotografie, caricatur, hart,
schem, statistic, tabel.
Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP
Este evitat limbajul profesional (el se folosete n publicaiile de specialitate). Termenii noi sunt explicai prin analogie:
raporturi de asemnare/ difereniere stabilite ntre dou sau mai multe obiecte, fenomene, fiine etc. Utilizeaza titluri socante
pentru a atrage atentia, pentru acoperirea subiectului sau pentru oreferire nemijlocita la continut.
Folosete preponderent diateza activ
Construit cu propoziii enuniative ct mai accesibile i mai simple. Formulri eliptice care s impresioneze i s atrag
atenia.
Detaliile sunt precise i elocvente. Stilul cel mai sensibil la inovaie. Se utilizeaza uneori procedee artistice
(asemanatoare cu stilul beletristic).
Stilul stiintific se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigatii,
cercetari, caractere tehnice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile stiintifice; comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva;
accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca functia limbajului este cognitiva;
Cuprinde: articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti, persoane creditabile in domeniul
stiintific. Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa argumenteze cunostinte factuale.
Emitatorul poate fi specializat (chimis, sociolog, psiholog, medic etc.). Receptorul este specializat sau nespecializat.
Relatia emitator-receptor poate fi determinata de emitator prin numirea publicului-tinta sau nedeterminata.
Fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabular; termenii utilizati sunt monosemantici. Lexicul stiintific include
numeroase neologisme si cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe (antebrat , contraofensiva) sau compuse cu sufixoide
si prefixoide (biolog, geografie etc.) Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne conventionale,
formule stereotipe. Dintre compozitiile pe baza textelor stiintifice, amintim: analiza stiintifica (filozofica, economica,
politica, botanica, etc); studiul; comunicarea; referatul; eseul;




Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP













Unitatea de invatare nr. 5
Textul, mesajul, discursul

Universitatea Bucuresti
CREDIS Departamentul PIPP




1/ pag. 155
Comentati urmatoarele structure sintactice:
Joaca-I joaca si treaba-I treaba
Enuntul este alcatuit din doua propozitii principale. Ambele prezinta situatii tautologice de tipul Subiect Predicat, in care
al doilea termen reprezinta o alta forma flexionara a primului ( forma articulate forma nearticulata) . In ambele cazuri cea
de-a doua forma subliniaza calitatea primeia.
Unde dai si unde crapa.
Structura este realizata prin tehnica subintelegerii pentru o comunicare mai rapida, fara insa a avea efecte negative asupra
mesajului transmis ca urmare a precizarii imadiat anterioare a termenului omis( acolo unde dai).
Feciorul Tarsitii popescu, vaduva lu Popa Sava de la Caimata care a rasturnat-o raposatu Pache cand a facut bulevardul al
nou.
Structura prezinta o atributiva introdusa prin care, in care mai apare un Subiect, ceea ce determina aparitia unei situatii
sintactice de tip anacolutic.