Stanciu A G Anda Georgiana Anul 2, Gr.

204
Teme la Elemente de Limba Română Contemporană

Unitatea 1
TEMA 2 , PAG. 19
- Vorbește mai tare. – funcția conativă, doarece este este subînțeleasă
persoana a doua pronominală „Tu”
- Du-te și tu cu ei! – funcția conativă, deoarece se observă orientarea către
receptor, întâlnim ca mărci gramaticale persoana a doua pronominala, „tu”, verbul
este la imperative ,,du-te!” și se folosește intonația exclamativă
- Mâine nu am cursuri. – funcția referențială, deoarece acesta este un enunț
informativ și are și funcția denominativ - constitutivă deoarece se reportează la un
element din realitate
- A făcut bunica o ciorbă!!! – funcția emotivă deoarece vorbitorul își exprimă
admirația față de ciorba făcută de bunica.
- Găinar e unu care se ține de futișaguri mărunte. – funcția metalingvistică,
deoarece se dă o explicație a cuvântului „găinar”
- Haida de! – funcția expresivă, deoarece este o interjecție ironică
- Uite cine vorbește –funcția emotivă, deoarece exprimă un sentiment al
emițătorului

TEMA 3 PAG. 26
1. Identificați morfemele și fonemele din enunțul:
Mi-a făcut plăcere.
Morfeme: plac- plăcere
fac – făcut
 Foneme: cu valoare lexicală f (făcut) – t (tăcut); m (mi-a) – ț (ți-a). Cu valoare
gramaticală a (mi-a) – e (mi-e)

2. Explicați modul de formare al următoarelor cuvinte:

Nesubordonare – este format prinn derivare cu prefix și sufix. Pornind de la
rădăcina „a ordona” s-a adăugat prefisul „sub-” + sufixul „-re” și s-a format
cuvântușl „subordonare” apoi s-a adăugat prefixul negativ „ne-” și a rezultat
„nesubordonare”
Împresurat – prfixul „-îm” + rădăcina „pres” + morfemul grmatical „-ura” +
sufixul participial „-at”
Septuagenar – este un neologism împrumutat
Bine știut – cuvânt format prin compunere adverbul „bine” și participiul „știut”
Arhicunoscut – prefixul „arhi-” + radăcina „cunos” + morfemul gramatical „c”
+ sufixul participial „-ut”
Copilandru – cuvânt derivat format de la „copil” + sufixul augumentativ „-
andru”
Bănet – cuvânt derivat cu sufixul colectiv „-et”
Neprefăcut – cuvânt format prin derivare cu dublu prefix ,,ne-” și „pre-” de la
„făcut”

Unitatea 2
TEMA 4 PAG. 61
1. Precizați conceptul de semnificație.
Semnificație – reprezintă corelația care se face în mod stabil și explicit între o
secvență de sunete și o fsituație reală
2. Explicați tipul de explicație semnatică din enunțul: Uite! Asta e o daltă
 Explicația semantică se face în funcție de context. În enunț se oferă o explicație
prin indicarea obiectului propriu „dalta”.
3. Dați exemple de cuvinte cu sens multiplu: broască, masă, toc, lac
4. Având în vedere că în limba slavă ciornâi înseamnă negru, faceți un
raționament referitor la evoluția cuvântului cerneală.
Din slavonă ciornâi s-a derivat cuvantul cernit (închis) și prin
adăugarea sufixului “eală” s-a format cuvântul cerneală care are culoarea închisă.

5. Explicați conceptul de transfer de sens și dați exemple.

Conceptul detransfer de sens se refera la schimbarea sensului unui cuvânt în
context. Din sesn propriu – în sens conotativ. Brațul fluviului (sens propriu –
mână) , poalele muntelui (sesns propriu – partea de la talie în, jos mai largă, a
unor vesminte, de regulă, femeiești), casa scării (sens prupriu clădire care
servește drept locuință omului)

TEMA 5 PAG. 72
1. Definiți conceptul de context.
Contextul reprezintă un fragment de scrie sau un pasaj în cadrul căruia se
află un cuvânt ce trebuie explicat.
2. Explicați diferența dintre sensul lexical și sensul gramatical.
Sensul lexical al unui cuvânt este reprezentat de explicația din dicționar.
Parțile majore de vorbire care au o explicație în dex au un sens lexical.
Sensul gramatical este reprezentat de celelalte parți de vorbire, conjuncții,
prepoziții ce dau un înțeles total propozițiilor prin impunerea unei anumite
forme gramaticale enunțului.
3. Dați exemple de cuvinte recente din presă.
Job, manager, advertising, superstar
 4. Explicați apariția neologismelor: credibil, analizabil
Ambele cuvinte s-au format din verbele „a crede” și „a analiza” la care s-a
adăugat sufixul –bil (sufix neologic care înseamnă „pe cale de a se
desfășura”).

TEMA 6 PAG. 94
Identificați diferențele provocate de accent în situațiile de mai jos:
Ve’ selă – ves’ lă – primul ve`selă se referă la totalitatea vaselor, al doilea la
adjectivul veselă, fata veselă
T’ oturi – tort ‘ uri – T`oturi se referă la suferință fizică, iar tort`uri la prăjitura
sub formă de tort
M’ ări – măr’ i – m`ări se referă la ape, iar măr`i la a face să crească în
dimensiuni

Unitatea 3
TEMA 7 PAG. 115
1. Identificați tipurile de consoane din cuvintele:
Baron – b – consoană olcusivă și labială
r – consoană vibrantă și dentală
n – consoană africată
coțofană – c – consoană oclusivă și velară
ț – consoană africată și dentală
f – consoană africată și dentală
 n – consoană africată
ciorap – c – consonă oclusivă și velară
r – consoană vibrantă și dentală
p – conaonă oclusivă și labială
dud – d – consoană oclusivă și dentală
d – consoană oclusivă și dentală
drum – d – consoană oclusivă și dentală
r – consoană vibrantă și dentală
m – consoană africată și labială
lent - l – consoană laterală și dentală
n – consoană africată
t – oclusivă și dentală
vânt – v –
n – consoană africată
t – oclusivă și dentală
2. Identificați diftongii, arătați în ce cuvinte nu există diftongi și explicați
de ce:
Aeroport – a-e-ro-port – nu există diftong deorece e este vocală în silabă de sine
statătoare
Biunivoc –nu există diftong, deoarece conține doar segmente vocalice simple
Deal – există un diftong ascendent deoarece în cadrul aceleiași silabe întălnim
o semivocală (e) și o vocală (a)
Ceară – conține un diftong ascendent (“cea”) deoarece în cadrul aceleiași silabe
întâlnim o semivocală (e) și o vocală (a)
Cearceaf – conține doi diftongi (cear și ceaf)
Geam – conține un diftong ascendent, deoarece în cadrul aceleiași silabe
întălnim o semivocală (e) și o vocală (a)
 Geamăn – conține un diftong ascendent deoarece în cadrul aceleiași silabe
întălnim o semivocală (e) și o vocală (a)

Gherghef – nu există diftong, deoarece conține doar segmente vocalice simple

Gheață – conține un diftong ascendent deoarece în cadrul aceleiași silabe
întălnim o semivocală (e) și o vocală (a)
Tace – nu există diftong, deoarece conține doar segmente vocalice simple
Teatru – există diftong ascendent deoarece în cadrul aceleiași silabe întălnim o
semivocală (e) și o vocală (a)

3. Explicați consecințele vecinătății asupra producerii fonemelor în

cuvintele:
Absent, abscons, anecdotic, frecvent, aisberg, eczemă, obtuz, oarbă
Absent – accentul cade pe “b”
Abscons – accentul cade pe “abs”, pe prima silabă
Anecdotic – consoana C datorita vecinătații cu D se pronunță “g”
Frecvent - consoana C datorită vecinătății cu V se pronunță “g”
Aisberg – consoana S înaintea lui B se pronunță “z”
Eczemă – consoana C inaintea lui Z se pronunță “g”
Obtuz – accentul cade pe prima silabă , “ob”
Oarbă – accentul cade pe prima silabă “oar”(este și diftong)

4. Explicați funcția distinctivă a fonemelor în perechile de cuvinte sau în

seriile de mai jos:
Somn – domn
Fonemul “s” , respectiv schimbat cu fonemul”d” transformă cuvântul somn în
alt cuvant, domn
 Pom – rom
Fonemele “p” si “r” determină transformarea unui cuvânt în altul diferit.

Corn – torn
Fonemele “c” și “t” determină transformarea unui cuvânt în altul diferit.
Torn – turn – tern
Fonemul, în acest caz reprezentat de vocale (o,u,e) schimbă complet sensul
cuvântului.
Sur – sar – ser
Fonemul, în acest caz reprezentat de vocale (u,a,e) schimbă complet sensul
cuvântului.
Seacă – seară – seamă
Fonemul, în acest caz reprezentat de consoanee (c,r,m) schimbă complet sensul
cuvântului.

5. Explicați echivocul grafic din cuvintele următoare și explicați rolul

accentului pentru: clasa morfologică, categoria gramaticală și sensul cuvântului:
Acele, căi, cântă, copii, mări, foi, fugi, ochi, scumpi, torturi
A’cele = pluralul cuvântului “ac”, substantiv. Prin schimbarea accentului
obținem cuvântul “ace’le”(pronume)
C’ăi = pluralul cuvântului “cale”, substantiv. Prin schimbarea accentului
obținem cuvântul “cai’”(verbul a se căi)
C’ântă = forma de prezent a verbului “a cânta”, daca se schimba accentul se
obține canta’, forma de trecut.
C’opii = pluralul cuvântului “copil”, substantiv. Prin schimbarea accentului
obținem cuvântul “copii’”, un alt substantiv, pluralul substantivului ”copie”
M’ari = pluralul cuvântului “mare”, substantiv. Prin schimbarea accentului
obținem cuvântul măr’i (verb)
 F’oi = pluralul cuvântului „foaie”, substantiv. Prin schimbarea accentului
obținem cuvâtul foi’ (verb)
F’ugi= pluralul cuvantului “fugă”, substantiv. Prin schimbarea accentului
obținem cuvantul fugi’ (verb)
O’chi= pluralul cuvantului “ochi”, substantiv. Prin schimbarea accentului
obtinem cuvantul ochi’ (verb)
S’cumpi= pluralul cuvântului “scump”, substantiv. Prin schimbarea accentului
obținem cuvântul scumpi’ (verb)
T’orturi= pluralul cuvântului “tort”, substantiv. Prin schimbarea accentului
obținem cuvântul tort’uri, un alt substantiv, pluralul substantivului tortură.

Unitatea 5
TEMA 9 PAG 155
Comentați următoarele structuri sintactice:
Joaca-i joacă și treaba-i treabă;
Aceasta este o tautologie – o repetiție de tip special, constând în repetarea unei
părti de propoziție sau a unei propoziții prin aceleași cuvinte, cu înțeles identic și
funcție sintactică diferită. În acest caz, prin repetarea termenilor se subliniază
exclusivitatea, cele două cuvinte având rol diferit-subiect și predicat
Unde dai și unde crapă;
Este o elipsă – se omit anumite elemente necesare din punct de vedere
gramatical; cuvintele nu sunt rostite, însă sunt în mintea vorbitorului, se consideră
subînțelese. Intenția este aceea de expresivitate: dai într-un loc și crapă în alt loc (cu
sensul că o anume consecință nu este rezultatul firesc al unei acțiuni)

Feciorul tarsișii Popescu, văduva lui Popa Sava de la Caimata care a

răsturnat-o răposatu Pache când a făcut bulevardul al nou.
 (I.L. Caragiale, Art. 214)
Acest tip de exprimare este un anacolut – o construcție specifică limbii vorbite
și exprimării orale, insuficient organizată logic.
În loc de “pe care a răsturnat-o”, se spune “care a răsturnat-o”, din dorința
vorbitorului de a se exprima mai repede.