VERBUL

- recapitularea cunoștințelor –
(Grupa 2)

1. Grupați verbele de mai jos pe cinci coloane, ținând cont de conjugarea lor: a
vrea, a coace, a pârî, a accepta, a dormi, a alerga, a traduce, a zori, a putea, a
agrea, a coborî, a șopti, a părea, a zice, a ploua, a urî.

Conj. I Conj. a II-a Conj. a III-a Conj. a IV-a Conj. a V-a

a accepta a vrea a coace a dormi a pârî
a alerga a putea a traduce a zori a coborî
a agrea a părea a zice a șopti a urî
a ploua

2. Precizați ce tip de predicat (verbal sau nominal) este prezent în fiecare dintre
enunțurile de mai jos, ținând cont de valoarea predicativă sau copulativă a verbelor
folosite.
a) Nicăieri nu este o apă mai limpede ca apa acestui pârâu. (predicat verbal)
b) După multă muncă, Andreea a ajuns prima din clasă. (predicat nominal)
c) Voi rămâne cu voi acasă toată săptămâna. (predicat verbal)
d) Din găoace a ieșit un pui galben ca focul. (predicat verbal)
e) Cu timpul, Matei a devenit expert în rezolvarea acestor probleme. (predicat
nominal)
f) Vom ajunge la Roma cu avionul de dimineață. (predicat verbal)
g) Nu-i ușor de privit un asemenea spectacol. (predicat nominal)
h) Și-a însemnat exercițiile mai grele cu creionul. (predicat verbal)
i) Gestul tău a însemnat mult pentru ceilalți. (predicat nominal)
j) Îi pare foarte rău pentru gestul făcut ieri. (predicat nominal)

Clasificarea verbelor după capacitatea lor de a îndeplini f.s. de predicat

a) verbele predicative = acele verbe cu înțeles deplin, care sunt capabile să

îndeplinească singure în propoziție f.s. de predicat, arătând ce face subiectul.
Ex.: Câinele latră. Vine ploaia. Vântul suflă.
Predicatul exprimat printr-un verb predicativ se numește predicat verbal.
Obs.: Aproape toate verbele din limba română sunt verbe predicative.
b) verbele copulative1= acele verbe care au înțelesul incomplet, fiind de aceea
incapabile să arate singure în propoziție ce se spune despre subiect.
Ex.: Propoziția „*Mama pare.” este o propoziție incompletă din cauza
verbului „a părea” care nu oferă suficientă informație despre subiectul „mama”.
Verbele copulative au întotdeauna nevoie de un cuvânt ajutător, care să le
completeze sensul. Acest cuvânt poartă denumirea de nume predicativ.
Ex.: Mama pare obosită.
vb. copulativ nume predicativ

Predicatul alcătuit dintr-un verb copulativ și un nume predicativ se numește

predicat nominal.
Cele mai folosite verbe copulative din limba română sunt următoarele:
 a fi (nu este sinonim cu „a exista”, „a se afla”);
 a deveni (este mereu verb copulativ)
 a se face, a ajunge, a ieși (sunt sinonime cu „a deveni”)
 a rămâne (arată stagnarea într-un anumit statut)
 a părea
 a însemna (a valora)

c) verbele auxiliare = acele verbe folosite ca instrumente gramaticale pentru

alcătuirea modurilor și timpurilor compuse ale oricărui verb din limba română.
Ex.: Verbul „a scrie” la indicativ, timpul perfect compus are forma (tu) ai
scris, alcătuită cu ajutorul verbului auxiliar „a avea” (ai).
Există 3 verbe auxiliare:

A FI - ajută la formarea - indicativului viitor anterior: voi fi scris

- conjunctivului perfect: să fi scris
- condițional-optativului perfect: aș fi scris
- infinitivului perfect: a fi scris

A AVEA – ajută la - indicativul perfect compus: am scris, ai scris, a scris

etc.
- cond.-optativul prezent și perfect: aș scrie, aș fi scris.

A VREA – ajută la - indicativul viitor și viitor anterior: voi scrie, voi fi scris.

1
copulativ (adj.) = care se leagă, care are nevoie de o legătură
 3. Recunoașteți modurile verbale prin descrierile de mai jos:
a) arată o acțiune posibilă, dar nerealizată modul: conjunctiv
b) reprezintă numele acțiunii (forma lui de dicționar) modul: infinitiv
c) acțiunea este un îndemn, o poruncă, o rugăminte modul: imperativ
d) arată acțiunea suportată de un obiect modul: participiu
e) acțiunea este reală, sigură, certă modul: indicativ
f) exprimă o acțiune dorită, intenționată modul: cond.-optativ
g) arată o acțiune în desfășurare modul: gerunziu
h) acțiunea este un scop modul: supin

Obs. Cele opt forme (moduri) se împart în două categorii:

a) forme predicative și personale: indicativ, conjunctiv, condițional-optativ,
imperativ – verbul are obligatoriu f.s. de predicat și arată persoana și numărul
b) forme nepredicative și nepersonale: infinitiv, participiu, gerunziu, supin –
verbul nu poate îndeplini f.s. de predicat și nu arată persoana și numărul

Partea a II-a

Se dă textul:
Gerul aspru și sălbatic strânge-n brațe-i cu jelire
Neagra luncă2 de pe vale care zace-n amorțire;
El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre zori
C-un văl alb de promoroacă3 și cu țurțuri lucitori.

Gerul vine de la munte, la fereastră se oprește

Și, privind la focul vesel care-n sobe strălucește,
El depune flori de iarnă pe cristalul înghețat,
Crini și roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat.
(Gerul, Vasile Alecsandri)

1. Precizați ce tip de strofe există în fragment.

2. Ce măsură au primul și ultimul vers din a doua strofă a fragmentului?
3. Ce tip de rimă este folosit în cele două strofe?

2
luncă (subst. fem.) = porțiune de pământ aflată pe malurile unei ape curgătoare
3
promoroacă (subst. fem.) = strat subțire de zăpadă format în diminețile geroase și umede ale zilelor de toamnă
târzie
Răspunsuri:
1. În fragmentul dat există două strofe a câte patru versuri, numite catrene
Obs.:
- strofa din 2 versuri: distih
3 versuri: terțină
4 versuri: catren
5 versuri: cvintet/cvintă
6 versuri: sextină
7 versuri: septimă
8 versuri: octet
9 versuri: nonă
10 versuri: decimă
2. Primul vers are o măsură de 16 silabe, iar ultimul vers o măsură de 15 silabe.
3. Rima folosită în cele două strofe ale fragmentului este împerecheată.

Tema pentru acasă:

1. Identificați toate figurile de stil existente în prima strofă a fragmentului dat
din pastelul „Gerul” de V. Alecsandri
2. Analizați morfologic și sintactic toate cuvintele existente în strofa a doua a
fragmentului.