Sintaxa frazei

In limba latina, fraza poate fi formata, ca si in limba romana, din doua sau mai multe propozitii legate intre ele prin coordonare (I si II) si/sau subordonare. I. Prin juxtapunere (parataxa), alaturarea propozitiilor, fara intermediul vreunui cuvant de legatura (conjunctie, pronume relative, adverb relative). Vercingetorix deditur, arma proiciuntur. Vercingetorix se preda, armele sunt aruncate. II. Cu ajutorul conjunctiilor, coordonarea este alaturarea propozitiilor principale sau secundare de acelasi fel; ea poate fi facuta prin: - conjunctii copulative: et; atque, -que = si; nec, neque = si nu, nici - conjunctii disjunctive: aut, vel, sive = sau ori, fie - conjunctii adversative: at, autem, sed = insa, dar - conjunctii conclusive: ergo, igitur = asadar, deci - conjunctii explicative: nam, enim = caci Subordonarea raport de subordonare este dependenta unei propozitii fata de actiunea din regenta, realizata prin conjunctii, pronume relative si adverbe relative. Clasificarera propozitiilor subordonate in limba latina: 1) Propozitii participiale: participiala relativa participiala absoluta 2) Propozitii completive: completiva infinitivala completiva conjunctivala completiva interogativa directa completiva cu quod 3) Propozitii relative: reala circumstantiala 4) Propozitii circumstantiale: temporala

 cauzala concesiva conditionala finala consecutiva comparativa

PROPOZITII PARTICIPIALE - au predicatul la modul participiu, prezent (simultaneitate) sau perfect (anterioritate); - nu sunt introduse de conjunctii; - au valori circumstantiale sau atributive; - sunt de doua tipuri: relative si absolute.

PARTICIPIALA RELATIVA

Este propozitia cu valoare atributiva subordonata unui nume din regenta, avand predicatul exprimat printr-un participiu (prezent sau perfect), acordat in gen numar si caz cu acesta. Valoarea predicativa a participiului este dovedita de faptul ca are unul sau mai multe complemente proprii. Poate dobandi si urmatoarele nuante circumstantiale: a) Cauzala: Caesar milites 1/ magna audacia pugnantes 2/, laudant 1/. = Caesar lauda pe soldatii care lupta (pentru ca lupta) cu mare curaj. b) Temporala: Milites, 1/ ducem audientes, 2/ concurrunt.1/ = Soldatii, auzindu-l (cand il aud) pe comandant, se aduna. c) Finala: Dux legatos 1/ pacem petentes 2/ mittit1/ = Comandantul trimite soli cerand (ca sa ceara) pace. d) Concesiva: Hostes 1/ victi ab militibus 2/, non desperaverunt.1/ = Dusmanii, invinsi (desi au fost invinsi) de soldati, nu si-au pierdut speranta.

PARTICIPIALA ABSOLUTA

Este propozitia subordonata cu valoare circumstantiala, cu predicatul exprimat printr-un participiu in cazul ablativ si cu subiectul propriu tot in ablativ. Se numeste mai larg, ablativ absolut. Ablativul absolut se traduce fie prin gerunziu fie printr-o propozitie subordonata corespunzatoare; prin sine ea este o subordonata temporala: Augosto regnante, pax erat. = Domnind Augustus (pe cand domnea Augustus), era pace. Signa dato, cives in forum convenerunt. = Semnalul fiind dat (dupa ce s-a dat semnalul), cetatenii s-au adunat in for. Poate avea si urmatoarele nuante circumstantiale aparte: a) Cauzala: Remo occiso, Romulus regnavit. = Remus fiind ucis (pentru ca Remus a fost ucis), a domnit Romulus. b) Conditionala: Amicitia sublata, omne e vita sublatum est. = Prietenia fiind inlaturata (daca prietenia este inlaturata), totul in viata se inlatura. c) Concesiva: Urbe capta, cives non desperaverunt. = Orasul fiind cucerit (desi orasul a fost cucerit), cetatenii nu si-au pierdut speranta. In cazul unui predicat nominal, se pune in ablativ si numele predicativ (acordat cu subiectul), fara verbul copulativ esse, care nu are participiu. Cicerone consule, Catilina coniurationem fecit. = Cicero fiind consul (pe cand Cicero era consul), Catilina a facut o conspiratie.

1.PROPOZIII RELATIVE Propoziia relativ-atributiv Propoziia relativ atributiv (determinativ) ndeplinete rol de atribut pe lng un cuvnt din propoziia regent, exprimat sau subneles. Legtura cu regenta se face prin pronume relative sau adverbe de relaie iar predicatul este la modul indicativ. Pronumele relativ care introduce relativa se acord n gen i numr cu antecedentul, dar se pune la cazul cerut de funcia sa n propoziie.

Se introduce prin: a.Pronume relative: qui, quae, quod; Ex. Ego adsum, qui feci = Sunt de fa eu, care am fcut. c.Adverbe relative: ubi = unde quo = ncotro unde = de unde qua = pe unde ubicumque = pe oriunde, pretutindeni. Ex. Helvetios in fines suos, unde erant profecti, reverti iussit = A poruncit ca Helveii s se ntoarc n inuturile lor, de unde plecaser. Propoziia relativ- circumstanial Relativele circumstaniale, mult mai numerose, arat mprejurarea n care se svrete aciunea verbului. Aceste subordonate se construiesc cu modul conjunctiv i sunt introduse prin pronumele relativ qui, quae, quod, care are nelesul conjunciilor pe care le substituie. Caracterul circumstanial poate avea nuan de temporal, cauzal, final, concesiv, consecutiv etc., deoarece denumirea propoziiilor se face dup rolul lor n fraz i nu dup cuvintele de legtur

2.PROPOZIII COMPLETIVE Completiva infinitival. Cunoscut i sub numele de acuzativ cu infinitiv, aceasta este o construcie comun mai multor limbi indo-europene (limbile indo-iraniene, limbile germanice, limbile romanice, limba greac, limba latin). Dac limbile indo-iraniene nu au trecut la aceast faz general indo-european, n gotic apar i construcii n care acuzativul, subiect al construciei infinitivale, este i complement al verbului regent. Limbile clasice au depit restul limbilor indo-europene, datorit dezvoltrii remarcabile nregistrate de infinitiv, care prezint o mare varietate de forme, integrndu-se cu totul sistemului verbal. Completiva infinitival (Acuzativul cu infinitiv i Nominativul cu infinitiv), propoziie ce completeaz nelesul regentei, uneori cu rol de subiect, de cele mai multe ori cu rol de complement direct. n limba romn aceast construcie se red fie printr-o propoziie subordonat subiectiv, fie printr-o completiv direct, care ncepe cu conjunciile c sau ca, acuzativul trecnd n nominativ ca subiect, iar infinitul devenind predicat la modul indicativ sau conjunctiv. Ex. Cognovi te familiariter cum servis vivere = Am aflat c convieuieti prietenete cu sclavii. Audivi vos bene cantare = Am auzit c voi cntai bine. Nominativ cu infinitiv este o construcie infinitival n care att regenta, ct i infinitivala au acelai subiect, la nominativ. Se traduce ca i acuzativul cu infinitiv. Aceast construcie se ntrebuineaz dup urmtoarele verbe: a.Verba sentiendi i declarandi la pasiv, uneori numai dup formele persoanei a III-a singular i plural: traditur, traduntur, fertur, feruntur, perhibetur, perhibentur. Ex. Aristides omnium iustissimus traditur fuisse = Se spune c Aristide a fost cel mai drept dintre toi.

Cele mai frecvente verbe folosite sunt: dicor = se zice, se vorbete videor = se pare c, (eu) par c putor, existimor, iudicor = se crede c (eu) Ex. Videtur Pompeius statuisse = Se pare c Pompei a hotrt Dicitur Homerus caecus fuisse = Se spune c Homer a fost orb. Completiva are aici nuan de subiectiv

b.Verbe cu un sens prohibitiv: vetare, prohibere, sinere, iubere etc. Ex. Nolani muros portasque adire vetiti sunt = Locuitorii oraului Nola n-au avut voie s se apropie de ziduri i de pori. Nominativul cu infinitiv dup verbe pasive este foarte des ntlnit la Cicero i Caesar i se extinde n epoca imperial i la verbe ca promittor, speror, scior, colligor, care nu se construiau astfel n latina clasic Desprii frazele n propoziii, identificai completivele infinitivale i modul n care acestea s-au format: 1. Spartacus servis persuasit se pro libertate pugnare. 2. Senatores omnes volebant eum Romae manere. 3. Cupio in tantis reipublicae periculis me non dissolutum videri. 4. Lucius dixit deos Romam iuvare. 5. Ubi Iugurtha Roma egrediebatur dixit Romam urbem venalem et mature perituram esse. 6. Duces dixerunt suos exercitus in hostibus patriae pugnaturos esse

Completiva conjunctival Este completiva al crei verb este ntotdeauna la modul conjunctiv, folosind ca elemente introductive conjunciile: ut = s, ca (cnd este afirmativ), ne = s nu, c nu (cnd este negativ). Iat principalele categorii de verbe care cer o completiv conjunctival: a.Verbe care arat o anumit manifestare a voinei: impero = poruncesc suadeo = ndemn persuadeo = conving hortor = ndemn moneo = sftuiesc Ex. Momenti gubernatori ut ita facret, inquit = a spus crmaciului care-l sftuia s fac aa Caesar suis imperavit ne tela in hostes reiicerent = Cezar a poruncit alor si s nu arunce sgei n dumani. b.Verbe care exprim o dorin: opto, exopto, cupio = doresc. Ex. Cupio ut venias = Doresc s vii. c.Verbe care conin o rugminte, o cerere: oro, rogo = rog peto, postulo = cer Ex. Petis ut tibi scribam = mi ceri s-i scriu. Te oro ut ad me venias = Te rog s vii la mine. Desprii frazele n propoziii, identificai completivele conjunctivale i modul n care acestea s-au format: 1.Deus quaeso ut salva pariam filium. 2.Alexander milites monuit ne multitudine hostium moverentur. 3.Suadeo ut filius tuus cursum honorum ineat. 4.Metuo ne amici tui facinoribus interfuerint. 5.Operam dabimus ut versus multos Latinos item Ciceronis operam legamus.

Completiva introdus prin quod Acest tip de subordonat are rol de subiect sau obiect al verbului regentei i se construiete cu modul indicativ. Completiva se leag de regent prin conjuncia quod = c, dealtfel un pronume relativ neutru n acuzativ la origine, mai precis un acuzativ de relaie, cu multiple sensuri: cu privire la faptul c, n ceea ce privete faptul c, relativ la faptul c. Datorit frecvenei cu care a fost folosit, completiva cu quod a devenit accesibil limbilor romanice n formare (fr.que, ital.che, rom.c), substituind acuzativul cu infinitiv. Utile est quod nescimus quando morituri simus = Este folositor (faptul) c nu tim cnd vom muri. Completiva interogativ indirect Interogativa indirect este o subordonat al crei coninut depinde de predicatul regentei: subordonarea se realizeaz prin folosirea conjuntivului. Sunt de mai multe feluri: a.directe, mai exact principale cu predicatul la indicativ sau conjunctiv (potenial sau dubitativ). Ex. Quid agis? = Ce faci? b.indirecte, cu cele dou tipuri: simple i duble, ambele folosind conjunctivul. Ex. Scire velim quid agas = A vrea s tiu ce faci. Desprii fraza n propoziii i analizai subordonatele interogative:

Nihilne te nocturnum praesidium Palati, nihil urbis vigiliae, nihil timor populi, nihil concursus bonorum omnium, nihil hic munitissimus habendi senatus lucus, nihil horum ora vultusque moverunt? Hic tamen vivit. Vivit? Immo vero etiam in senatum venit, fit publici consilii particeps, notat et designat oculis ad ceadem unumquemque nostrum. (Cicero, In Catilinam orationem quattuor, I)

PROPOZIII CIRCUMSTANIALE 1.Subordonata circumstanial temporal arat timpul cnd se petrece aciunea exprimat de verbul regent, avnd rolul unui complement circumstanial de timp. Folosete indicativul pentru exprimarea realitii, iar conjunctivul este folosit uneori cu valorile sale proprii, alteori ca mod al subordonrii. Se introduce prin: a.Conjuncii temporale (se folosete modul indicativ): ut, ubi = cnd ut primum = ndat ce ubi primum = ndat ce cum primum = ndat ce simul = ndat ce simul ac (atque) = ndat ce postquam = dup ce Ex. Ubi Petreius tuba signum dat = De ndat ce Petreius d semnalul cu trmbia. Caesar postquam hostium castra cognovit pugnam coepit =Cezar a nceput lupta dup ce a cunoscut tabra dumanilor. 2.Subordonata circumstanial cauzal are funcia de complement circumstanial de cauz, deoarece arat cauza aciunii enunate n propoziia principal. Modurile folosite de subordonate cauzal sunt indicativul, atunci cnd cauza este considerat real i conjunctivul, atunci cnd aceasta este nereal ori exprimat subiectiv sau este o ipotez. Este introdus prin: a.Conjunciile quod, quia, quoniam (quando, quandoquidem), propterea quod = pentru c, fiindc, deoarece, din cauz c; cum. Ex. Quia ex tribunis militum primum facti sunt = Fiindc mai nti au fost fcui din tribunii militari. Quoniam a consule dicebatur = Pentru c era numit de ctre consul. ..

b.cum (cauzal) = fiindc, deoarece, pentru c; se formeaz cu modul conjunctiv. Ex. Cum Socrates sapiens esset, a iuvenibus amabatur = Fiindc Socrate era nelept, era iubit de tineri. 3.Subordonata final arat scopul pe care-l urmrete aciunea din propoziia regent. Aceast subordonat se construiete ntotdeauna cu modul conjunctiv, de regul prezent sau imperfect i poate fi introdus prin urmtoarele conjuncii: -ut = s, ca s, cnd e afirmativ -ne = ca s nu, cnd e negativ -quo = ca s, ca prin aceasta s, cnd propoziia final conine un comparativ Ex. Legati venerunt ut pacem peterent = Solii au venit ca s cear pace. Ne quis miretur qui sim, paucis eloquar = Ca s nu se ntrebe cineva cine sunt, voi spune pe scurt. Doceo vos grammaticam quo facilius lectionem intellegatis = Eu v nv pe voi gramatica ca s nelegei mai uor lecia. 4.Subordonata concesiv Propoziia circumstanial concesiv exprim o mprejurare opus aciunii din regent, fr a reui ns s mpiedice realizarea ei. Ex. Etsi per Tartarorum vicinitatem pauperrimi sint, tamen = Chiar dac sunt foarte sraci din cauza vecintii cu ttarii, totui n regenta propoziiei concesive se afl de obicei adverbe de corelaie cu conjuncia care introduce acest tip de subordonat. Acestea sunt: tamen = totui at = dar certe = cu siguran saltem = mcar, cel puin nihilominus = cu toate acestea. Iat principalele conjuncii concesive i modurile cu care se construiesc: a.quamquam, tametsi = dei, cu toate c (cu indicativul).

Ex. Illos quamquam sunt hostes, tamen monitos volo = dei sunt dumani, eu vreau totui ca acetia s fie ntiinai. Conjunctivul este modul folosit frecvent. 5.Subordonata consecutiv Propoziia circumstanial consecutiv arat consecina, urmarea aciunii din regent. Modul cu care se construiesc consecutivele este conjunctivul. Se introduc prin: a.Conjuncii de tipul: ut = nct (cnd este afirmativ) ut non = nct nu (cnd este negativ) ut ne = nct s nu quin = nct s nu (dup o regent negativ) Corelativele din regent nu lipsesc aproape niciodat i acestea sunt: tam = att de, aa de tantum = att de mult tantus = att de mare talis = astfel ita = aa, astfel adeo = ntr-att satis = destul n situaiile destul de rare, cnd aceste corelative lipsesc din regent, sensul subordonatei va rezulta din context. Ex. Cicero tantum ingenium habebat ut pulcherrimas orationes recitaret = Cicero avea att de mare talent nct rostea cuvntri foarte frumoase. 6.Subordonata condiional Propoziia condiional arat care este condiia ndeplinirii aciunii din regent: Ex. Si mei similes erunt, idem hic agellus illas alet = Dac vor semna cu mine, acest acelai mic ogor i va hrni.

ntre propoziia condiional (protaz) i regent (apodoz) exist o strns legtur, ele formnd mpreun perioada condiional sau ipotetic. n general modurile din subordonate sunt identice celor din regent. Nu toi scriitorii respect aceast particularitate, fiecare exprimndu-i detaat opiniile, ideile, starea afectiv sau o gndire nuanat. Conjunciile care leag condiionala de regent sunt: a. Cnd este afirmativ: si = dac si forte = dac cumva. b. Cnd este negativ: nisi(ni) = dac nu si non = dac nu si minus = dac cumva nu nisi forte = fr numai, dac din ntmplare. Dup un verb regent negativ, nisi are adesea valoarea unui adverb cu sens restrictiv: dect.

TESTE DE EVALUARE: 1. Desprii frazele n propoziii, indicai felul subordonatelor, conjunciile introductive, precum i modurile verbale folosite:

Horum omnium fortissimi sunt Belgae, propterea quod a cultu atque humanitate provinciae longissime absunt, minimeque ad eos mercatores saepe commeant atque ea quae ad effeminandos animos pertinent important, proximique sunt Germanis, qui trans Rhenum incolunt, quibuscum continenter bellum gerunt. Post eius mortem nihilo minus Helvetii id quod constituerant facere conantur, ut e finibus suis exeant. Caesari cum id nuntiatum esset, eos per provinciam nostram iter facere conari, maturat ab urbe proficisci et quam maximis potest itineribus in Galliam ulteriorem contendit et ad Genevam pervenit. Caesar, quod memoria tenebat L.Cassium consulem occisum exercitumque eius ab Helvetiis pulsum et sub iugum occisum, concedendum occisum exercitumque eius ab Helvetiis pulsum et sub iugum occisum, concedendum putabat. (Caesar, Commentarii de bello Gallico, Liber I).

2.Exerciii subordonata temporal Cum Caesar in Galliam venit duae factiones ibi erant. Postquam consuli locutus est, Catilina ex urbe profectus est Cum Athenis essem, Zenonem frequenter audiebam. Dum occideretur, Catilina fortiter pugnavit. 3.Exerciii subordonata cauzal Quia civis sum, necesse est me parere civitatis legibus. Ad te non venio quod mihi tempus deest Cum id cupias, maneo. Gratias tibi ago quia me vivere coegisti. Cum nobiscum venire nolitis, domi cum liberis manebitis. 4.Exerciii subordonata concesiv Etsi iam senex erat, Cato Graecam linguam didicit. Multi cives, cum rempublicam servirent, tamen civitatis vim subierunt. Etiamsi mors veniat, malo domi in patria mori. Homo, qumvis sit doctus, tamen multarum rerum ignarus est. 5.Exerciii subordonata condiional Si leges, bene respondes. Homo felix esset si semper virtutem exerceret. Nisi puer Latine didicissem, Ciceronis libros legere non possem. Si verus fueris amicus, mihi auxilium dederis. 6. Exerciii- subordonata consecutiv Din propoziiile juxtapuse formai o singur fraz n care s existe o subordonat consecutiv, avnd modelul: Stultus est/non intelligit Tam stultus est ut non intelligit. Hic homo stultus est / omnes, cum loquitur, rident. Bene Latine loqueris/ Romae natus esse videris.

Patronus clamat/ omnes eum audiunt. Dicipuli bene laborabant/magister gaudebat. Asinus miser erat/mori volebant. Flumen altum erat/milites pedibus transire non poterant. Puella pulchra est/ nulla pulchrior esse potest.