SINTAXA provine de la termenul grecesc SYNTAXIS si inseamna

DISPUNERE IMPREUNA.

Are 2 paliere:
Sintaxa propozitiei= raporturile dintre cuv la nivelul unui enunt
Sintaxa frazei= relatiile dintre propozitii(coordonare/subordonare)

Cea mai mica unitate sintactica este cea a sintagmei, in care 2 sau
mai multe cuvinte se afla intr-un raport fiind exclusa predictia.
Urmatoarea unitate sintactica este propozitia care implica obligatoriu
existenta predicatiei-nominala/verbala-

Propozitiile:
Enuntiative
Exclamative
Interogative

1.NOMINATIV
A. SUBIECT- SB. Quis? Quid? (orice parte de vorbire)
B. NUME PREDICATIV- NP (Numa rex fuit)
C. APOZITIE-APZ (Cicero consul, coniurationem Catilinae invenit)
D. ATRIBUT ADJECTIVAL-ATR ADJ (Bonus agricola agrum colit)

I. Nominativul liber
Limba latina prezinta situatii sintactice care sunt roduil unor tendinte de
izolare enfatica a N si chiar de manifestare independenta a acestuia fara
vreo legatura cu un vb. Personal.
Ex: Imposuit ei nomen Petrus. N.denominativ

II. Nominativul raspuns

Un raspuns eliptic de predicat.
Ex: Quis ille est?
Consul.

III. Nominativul enumerativ

Apare cand intr-un enunt se ofera mai multe amanunte prin cuv in N.
Ex: Quid de illis dicam: linguae soluti,infirmitas vocis,virium
infirmitas.

IV. Nominativul pendens(anacolut)

Ex: Familia,non credo esse decimam partem quae suum
dominum noverit.
 V. Nominativul in constructii nominale( C.N sunt
formate dintr-un vb la participiu la nominativ si un
)
Ex: binecuvantandu-ne episcopul am plecat.-> Benedicens nos
episcopus abiimus.

VI. Nominativul exclamativ

Valoare care a facul posibila preluarea mai ales in celelalte lb romanice a V
de catre N
Ex: Nugee!(Nimicuri)

VII. Nominativul titlu

Numerosi scriitori latini isi intitulau operele cu un singur cuvant latin.
Ex: Carmina(Hor.)
Aeneis(Verg.)

2. VOCATIV
Din punct de vedere morfologic vocativul era distinct fata de
nominativ, la declinarea a IIa la subst.feminine si masculine terminate in
us, in rest nominativul si vocativul sunt indentice.
Din punct de vedere sintactic desi este considerat un caz fara functie
sintactica el are functiile lingvistice conativa si fata de stabilire si
mentinere a mesajului in comunicare.
Vocativul a fost considerat de catre cercetatorul german Karl
Brungmank drept o propozitie in sine, iar de catre lingv.roman Dan
Slusanschi o incidenta exclamativa libera cu functie conativa si fatica.

TOPICA VOCATIVULUI
Vocativul poate sta pe primul loc in enunt si are valoare enfatica(
Tityre,tu, patulae recubans sub tegmine fagi.[Tityr, tu, care stai tolanit la
umbra fagului revarsat])
Vocativul poate sta in pozitie mediana si are rolul de captatio-
benevolentiae ( Quousque tandem abutere, Catilina, patientia nostra?
[ Pana cand,in sfarsit, Catilina,vei abuza de rabdarea noastra?])

Uneori vocativul este precedat de o particula indoeuropeana o.

In timp valorile vocativului vor fi preluate de catre nominativul
exclamativ, fapt ce va determina in toate limbile romanice cu exceptia
limbii romane, disparitia vocativului. Motivele pentru care acesta a
disparut:
a. Incomoditatea fonetica ( deus(a2a sg)-> dee>de-> dive)
b. Necesitati metrice
 c. Nominativul era considerat o forma mai elevata decat vocativul
( vocativul ramane folosit in scrisorile neoficiale si in discursul
vorbit, in timp ce in intalnirile oficiale se foloseste nominativul)

3. ACUZATIV
In limba latina ACUZATIVUL poate avea functii atat circumstantiale
cat si necircumstantiale.

1. ACUZATIVUL NECIRCUMSTANTIAL
a. Acuzativul de obiect( corespunde complementului direct si
indirect din limba romana)
VERBE CARE CER ACUZATIVUL DE OBIECT:
Verbe tranzitive si in latina si in romana( dare,
scribere,mittere.marrare)
Verbe tranzitive in latina si intranzitive in
romana( verbe de evitare, verbe de temere, verbe
impersonale)
Verbe cu dubla constructie( acestea accepta fie
un complement de obiect in Ac, fie in locul Ac se
poate folosi D sau G) ridere,memini
Verbe cu coloratura modala au drept
complement de obiect un alt vb la infinitiv
( possum, incipio, desimo, roleo)
Acuzativul intern(intra complementele de obiect
care se inrudesc etimologic sau sinonimic cu verbul
enuntului)
Acuzativul proleptic(care anticipeaza;
complementul de obiect este plasat pe langa un
verb care cere o completiva in care in mod normal
complementul ar fi fost subiect)
Acuzativul cerut de verbe insotite de prefixe
identice cu prepozitiile care cer de regula
acuzativul( AD= SPRE,LA CATRE; TRANS=PESTE)
Verbe dublu tranzitive( docere,
orare,rogare,creare,petere,poscere)

ACUZATIVUL DE OBIECT NU POATE APAREA DUPA VB:

SUM-a fi
FIO-a deveni
IACEO- a zace

b. Acuzativul atribut adjectival

 c. Acuzativul subiect ( aceasta functie poate aparea in cadrul
unei subordonate infinitivale in care predicatul este la infinitiv,
iar subiectul este in Ac)
d. Acuzativul nume predicativ( NP in Ac apare tot in completiva
infinitivala)
e. Acuzativul apozitie
f. Acuzativul exclamativ( care trebuie interpretat ca un obiect al
unei aprecieri eliptice de verb)

2. ACUZATIVUL CIRCUMSTANTIAL
a. Acuzativul spatial
b. Acuzativul temporal
c. Acuzativul de relatie
d. Acuzativul adverbial
e. Acuzativul instrumental
f. Acuzativul cauzal

a. ACUZATIVUL SPATIAL
1. Acuzativul directiei(apare dupa vb de miscare si arata locul
in care ma indrept). Se construieste fara prepozitie in fata
numelor de orase, insulelor mici si a subst comune DOMUS,
HUMUS, RUS, iar cu prepozitie in fata numelor proprii care
indica tari, continente si in fata celorlalte nume comune.
Prepozitii:
AD=la,catre
APUD(+nume de pers,locuri)=la
ANTE=inainte
ADVERSUM,CONTRA=impotriva
CIS-
CIRCUM=imprejurul
EXTRA= in afara
INTER= in interiorul
INTRA=
OB,PROTER=din cauza
POST=dupa
ULTRA=dincolo de

2. Acuzativul parcurgerii- cu prep PER

3. Acuzativul intervalului (apare dupa o serie de substantive
care desemneaza unitati de masura( digitus=deget,
pasus=pas)sau dupa adj care inseamna lung sau lat.

b. ACUZATIVUL TEMPORAL
1. Acuzativul duratei(Cat timp dureaza actiunea)
2. Acuzativul intervalului(limitele temporale)
3. Acuzativul tintei in timp(momentul pana la care se realizeaza
actiunea)
 c. ACUZATIVUL DE RELATIE(este cerut de vb care arata o limitare a
actiunii, un segment sau un efort, o aprobare si sunt exprimate prin
pronume la genul neutru)
d. ACUZATIVUL ADVERBIAL (se exprima printr-un adverb)
e. ACUZATIVUL INSTRUMENTAL cu prep PER
f. ACUZATIVUL DE CAUZA cu prep OB, PROTER=din cauza

4.LOCATIVUL
Este un vechi caz indoeuropean, care a pastrat in latina forme
distincte doar la declinarile I,II,III la nr singular. La plural valorile lui au fost
preluate de Abl locativ.
Locativul are ca val concreta indicarea locului in care se desf
actiunea si se foloseste de obicei cu nume de orase si insule mici.

I- Ae ( romae-la roma)
II- I
III- I

Locativul cu valoare abstracta este cu valoare temporala.

5.ABLATIVUL
Are 3 mari valori din indouropeana:
a. ABLATIVUL LOCATIV- plasarea in spatiu
b. ABLATIVUL SEPARATIV- locul de care ma desp
c. ABLATIVUL INSTRUMENTAL- mijlocul,unealta de care ma
folosesc

A. ABLATIVUL LOCATIV
1. Ablativ locativ cu functii concrete(indica locul desf actiunii. Se
poate construi fara prepozitie cu nume de orase si insule mici,dar se poate
construi si cu prepozitie in fata numelor de tari, continente si a celorlalte
subst comune.)

2. ABLATIVUL LOCATIV CU VALOARE ABSTRACTA

a. ablativ locativ temporal
b. ablativ locativ de relatie
c. ablativ locativ cauzal
 a. Ablativ locativ temporal(se poate construi atat cu prepozitie cat si
fara. Cu prepozitie atunci cand subst presupune o generalizare)
b. Ablativ locativ de relatie
c. Ablativ locativ cauzal

B. ABLATIV SEPARATIV
A. cu valore concreta (arata locul de care ma separ UNDE?=de unde)
se poate construi cu prepozitie in fata contnentelor,tarilor( a,ab; e,ex; de)
si fara prepozitie in fata insulelor mici si oraselor si subst comune
HUMUS,DOMUS,RUS

B. cu valore abstracta
1. temporal( momentul de la care se porneste)
2. privativ( lipsa, poate aparea dupa vb care inseamna a fi, a fi
lipsit de, a interzice)
3. al originii( dupa vb care inseamna a naste, a se ivi)
4. al comparatiei( apare dupa un adj la gradul comparativ)

C. cu functii derivate
1. abl separativ al materiei(materia folosita)-din aur,din
marmura
2. abl separativ partitiv (intregul din care se ia o parte)-o parte
din bani
3. abl separativ al raportarii( apare de obicei in textele din
limbajul militar)
4. abl separativ al conformitatii( texte administrative)
5. abl separativ de cauza-bolnav din cauza ranii..

C. ABLATIV INSTRUMENTAL
1. valoare concreta (mijlocul sau unealta prin care se realizeaza
actiunea)-vad cu ochiul; aud cu urechea. Este cerut si de o serie de verbe
UTOR= a se folosi de; FRUOR= a se bucura de; POTIOR= a pune stapanire
pe; FUNGOR= a indeplini;

2.valoare abstracta
a. ablativul prosecutiv
b. ablativul instrumental al pedepsei(apare dupa o serie de
verbe care insemana a pedepsi, a condamna)
c. ablativul instrumental al pretului

3.functii derivate
a. abl instrumental de cauza
b. abl instrumental de mod
c. abl instrumental de relatie

Abl sociativ(arata o insotire de pers)- iau cina cu prietenii

Abl apozitie
 Abl subiect (in constructii nominale din vb participiu in abl si un
subiect in abl