DERIVAREA.

DERIVAREA CU SUFIXE.
 Definiții
Ø Derivarea este mijlocul de îmbogățire a vocabularului prin care noi cuvinte se

formează cu ajutorul sufixelor și al prefixelor.

Ø Pentru stabilirea sufixelor și a prefixelor, trebuie utilizată numai forma din

dicționar a cuvintelor.

Exemplu:

casă → căsuță

argint → argintar

greu → greutate
 Derivarea cu sufixe

Ø Sufixele reprezintă sunetele sau grupurile de sunete adăugate

după rădăcina cuvântului.

Exemple:

copilaș muncitor bunătate

 Tipuri de sufixe

l lexicale (formează cuvinte noi): năsuc, cățeluș, băietan;

l gramaticale (creează forme gramaticale): auriu, biciui, prietenește;

l lexico-gramaticale (exprimă, în același timp, un sens nou și o categorie

gramaticală, precum sufixele moționale, de infinitiv lung, participiale etc.): rățoi, leoaică,

româncă.
 Tipuri de sufixe
Ø După ceea ce arată, sufixele pot fi:

- de agent: muncitor, grădinar;

- adjectivale: argintiu, dureros, bănesc;

- de colectivitate: tinerime, frunziș, porumbiște;

- instrumentale: strecurătoare, încălțător, zaharniță;

- pentru noțiuni abstracte: speranță, existență, gândirism;

- de modalitate: copilărește, vitejește, realmente;

- de origine: irlandez, clujean, nigerian;

- de loc: lânărie, fierărie;

- diminutivale: pătuț, degețel, odăiță;

- augmentative: băiețandru, căciuloi, băietan.

 Contribuția sufixelor la formarea părților de vorbire

Ø Sufixele pot forma:

a) substantive: bucătar, croitor, tinerime;

b) verbe: a cârmui, a familiariza, a înflori;

c) adjective: bănesc, ruginiu, păduros;

d) adverbe: bărbătește, cruciș, actualmente;

e) pronume: mătăluță, mătălică;

f) interjecții: aolică!
 Diminutivele

Ø Diminutivele pot exprima:

a) micșorare: Are un năsuc pistruiat.

b) simpatie: Era o bătrânică nostimă.

c) depreciere: A redactat un textuleț.

d) atenuare: Are o problemuță.

e) metaforizare: Mănâncă din perișoarele făcute de bunica.

 Dificultăți
Ø Identificarea bazei derivative este un proces dificil, deoarece există situații în care

baza nu este cuvântul-titlu din dicționar, ci o formă flexionară a acestuia.

Exemple:

l bucătar nu este derivat de la bucată, ci de la bucate (substantiv pluralia tantum care

are sensul de „mâncare”, iar bucătarul este cel care pregătește aceste bucate);

l omenos - este derivat de la pluralul oameni, cu sufixul adjectival -os, nu de la

singularul om;

l colțuros - este derivat de la pluralul colțuri, nu de la singularul colț;

l (a) țărmui - este derivat de la pluralul țărmuri, nu de la singularul țărm.

 Dificultăți
Ø Sufixul adjectival -bil care apare în derivate de la cuvinte mai vechi precum

locuibil, rezolvabil, răscumpărabil, măsurabil, plătibil, dar nu și în cuvinte preluate din alte limbi precum

favorabil, admisibil, credibil, arabil.

Ø Trebuie evitată apariția pleonasmelor, deoarece sufixul -bil are înțelesul de

„care poate”, deci este greșită utilizarea verbului „a putea” alături de derivate cu

-bil: Casa nu poate fi locuibilă., corectă fiind forma: Casa nu este locuibilă.

Ø Sufixul adjectival -at apare doar în componența adjectivelor pentru care nu

există un corespondent participial: buzat, tigrat, sprâncenat, pistruiat, mărgelat, dungat, borcănat.
 Dificultăți

Ø Alte tipuri de sufixe:

l sufixe pentru nume proprii: Vasilescu, Costache, Munteanu;

l sufixe pentru toponime: Pitești, Giulești;

l sufixe pentru nume de plante: tătăneasă, sunătoare, albăstriță.

 Dificultăți
Ø Sufixele pot da un sens cuvântului și pot forma relații între ele, asemănătoare celor dintre cuvinte.

Astfel există:

l sinonimie sufixală: cuvintele de agent -tor (croitor), -ar (cizmar), -aș (plutaș), -uș (cărăuș), -agiu

(macaragiu), -ist (fochist) au formă diferită, dar oferă cuvântului sensul de „meseriaș”;

l omonimie sufixală: sufixul -tor formează cuvinte care arată autorul acțiunii (mâncător), un

instrument (schimbător de la automobil), o însușire (cuceritor), având sensuri diferite, dar aceeași formă;

l antonimie sufixală: sufixele augmentative (băietan) și diminutivale (băiețel);

l polisemie sufixală: sufixul -toare poate construi adjectivul care arată proprietatea de a lipi,

substantivul care denumește parazitul ce se hrănește cu sângele animalelor de care se lipește, substantivul care are înțelesul de

om care trăiește pe seama altora, lipindu-se de aceștia precum un parazit.

 Exerciții

1. Grupează cuvintele următoare în funcție de valoarea sufixului: bogătan,

studențime, căciuloi, balconaș, aluniș, mâncărică, apăraie, băiețandru, pietroi,

ursuleț, brădet, voinicel.

 Rezolvare

1. Grupează cuvintele următoare în funcție de valoarea sufixului:

bogătan, studențime, căciuloi, balconaș, aluniș, mâncărică, apăraie, băiețandru, pietroi,

ursuleț, brădet, voinicel.

a) Augmentative: bogătan, căciuloi, băiețandru, pietroi;

b) Substantive colective: studențime, apăraie, aluniș, brădet;

c) Diminutive: balconaș, mâncărică, ursuleț, voinicel.

 Exerciții

2. Notează câte două cuvinte cu următoarele sufixe:

-tor, -ar, -esc, -ește.

 Rezolvare
2. Notează câte două cuvinte cu următoarele sufixe:

-tor, -ar, -esc, -ește.

• -tor: croitor muncitor

• -ar: bucătar fierar

• -esc: ceresc românesc

• -ește: bărbătește vitejește

 Recapitulare
Ø Derivarea este mijlocul de îmbogățire a vocabularului prin care noi cuvinte se

formează cu ajutorul sufixelor și al prefixelor.

Ø Sufixele reprezintă sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcina

cuvântului: fetiță, bunătate, tinerime, tineresc.

Tipuri de sufixe:

l lexicale: odăiță, băiețandru;

l gramaticale: auzind, amintit;

l lexico-gramaticale: curcan, spălătoreasă.

 Recapitulare
Ø După ceea ce arată, sufixele pot fi:

l de agent: zidar, cercetător

l adjectivale: furios, moldovenesc

l de colectivitate: brădet, aluniș

l instrumentale: alfabetar, spălătoare

l pentru noțiuni abstracte: amăgeală, omenie

l de modalitate: chiorâș, furiș

l de origine: mangaliot

l de loc: tâmplărie

l diminutivale: oscior, mâncărică

l augmentative: pietroi, băietan

 Recapitulare

Ø Sufixele pot forma:

• substantive: bunătate, fierar

• verbe: a cârmui, a familiariza, a înflori

• adjective: argintiu, tineresc

• adverbe: iepurește, furiș

• pronume: mătăluță, mătălică

• interjecții: aolică!