MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI

1.DERIVAREA: mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului, care constă în

formarea de cuvinte noi cu ajutorul sufixelor și al prefixelor.

Sufixele: sunt sunetele sau grupurile de sunete care se așază după rădăcină pentru
a forma cuvinte noi:

 Sufixe lexicale: creează cuvinte noi

 Diminutivale- micșorează dimensiunile obiectului / persoanei: căsuță, ieduț,
băiețel;
 Augmentative – măresc dimensiunile obiectului / persoanei: cărțulie,
băietan, copilandru, fetișcană, pietroi;
 Colective / de colectivitate – formează cuvinte care denumesc o
colectivitate: țărănime, stejăriș, brădet, tineret, studențime;
 De agent – formează cuvinte care arată autorul acțiunii sau practicantul unei
meserii: vânător, pădurar, muncitor, aurar, violonist, bucătar, poștaș;
 Ale instrumentului / instrumentale – formează cuvinte care denumesc
instrumente, obiecte folosite în diferite acțiuni: alfabetar, toporișcă,
piperniță, solniță;
 Ale noțiunilor abstracte – formează cuvinte care denumesc noțiuni
abstracte: îndoială, stânjeneală, bucurie, bunătate, pocăință, agerime;

 Sufixe gramaticale: creează forme gramaticale

 Sufixe de timp – cântasem (pentru mai-mult-ca-perfect)

1
  Sufixe lexico-gramaticale: formează cuvinte care exprimă simultan un
sens nou și o categorie gramaticală nouă
 Infinitivale: a cânta, a iubi, a urî, a crede;
 De infinitiv lung: citire, cântare, vedere;
 Gerunziale: citind, văzând;
 Participiale: scris. citit;
 Adjectivale: auriu, tineresc, osos;
 Adverbiale: copilărește, vitejește, pieptiș;
 Substantivale: bucătărie, florărie, patiserie;
 Interjecționale: aolică

Prefixele: sunt sunetele sau grupurile de sunete care se așază înaintea rădăcinii,
pentru a forma cuvinte noi:

 Prefixe iterative – arată o repetare a acțiunii: a revedea, a răsciti;

 Prefixe negative – arată o negație: needucat, ilegal, inegal;
 Prefixe privative – arată o lipsă: dezghețat, despletit, descreți, a desăra;

MENȚIUNE: Cuvintele derivate simultan cu sufix și prefix, se numesc

DERIVATE PARASINTETICE.

Exemple: a închipui, recitit, indiscutabil

Seriile derivative se formează atunci când baza unui cuvânt derivat este
un alt cuvânt derivat: munte + sufixul ean = muntean + sufixul moțional că =
munteancă

2
2.COMPUNEREA: mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului, care constă în
formarea de cuvinte noi prin alăturarea, abrevierea sau subordonarea a doi sau mai
mulți termeni. Adesea, termenii care intră în componența unui cuvânt compus, își
pierd sensul pe care îl au când există independent.

Tipuri de compunere:

 Compunere prin alăturare sau prin juxtapunere – termenii din care este
compus cuvântul nu depind unul de altul: câine-lup, Bistrița-Năsăud, de la,
despre, fiecare, numai, româno-francez, încât, anglo-american, Cluj-Napoca;
 Compunere prin subordonare - unul din termenii cuvântului compus se
află în relație de subordonare față de celălalt, face referire la celălalt: Delta
Dunării, floarea-soarelui, papucul-doamnei, vorbă-lungă, floare-de-colț,
treizeci și patru, optsprezece, verde-smarald, clarvăzător, a binecuvânta,
încurcă-lume;
 Compunere prin abreviere sau prescurtare – realizată
din inițiale : BCR (Banca Comercială Română), STB (Societatea
de transporturi București), OZN (obiecte zburătoare neidentificate)
din inițiale și fragmente de cuvinte : TAROM (Transporturi
aeriene române);
din fragmente de cuvinte: PLAFAR (Farmacia de plante),
ROMAVIA (Compania română de aviație);
din fragmente de cuvinte și cuvinte: ROMARTA (magazin de
artă românească), DISTRIGAZ (Companie pentru distribuirea
gazului);

3
ELEMENTE SAVANTE DE COMPUNERE

1. Sufixoidele

Sufixoidele (falsele sufixe) - sunt elemente savante de compunere care provin din
greaca veche sau latină și care se așază după un cuvânt, o rădăcină sau un prefixoid
pentru a forma cuvinte noi. Spre deosebire de sufixe, sufixoidele au sens
inependent.

 -cid (ucigător): vermicid, insecticid;

 -fil (iubitor de...): bibliofil, cinefil;
 -fob (care nu suportă, care urăște): fotofob, claustrofob;
 -log (specialist în...): filolog, dermatolog, cardiolog;

2.Prefixoidele

Prefixoidele (falsele prefixe) sunt elemente savante de compunere care provin

din greaca veche sau latină și care se așază înaintea unui sufixoid, a unei rădăcini
sau a unui cuvânt, pentru a forma cuvinte noi, cu sens independent.

 tele- (la distanță): telecomandă, televizor, telecomunicații;

 bio– (care se referă la viață): biologie;
 geo– (referitor la pământ): geografie, geolog;
 foto– (lumină): fotosinteză, fotografie;
 derma– (piele): dermatolog, dermatologie;
 auto- (propriu, personal): autoportret, autobiografie;

4
3. CONVERSIUNEA SAU SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE Este
mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului, care constă în formarea de cuvinte
noi, prin trecerea de la o parte de vorbire la alta. Prin conversiune se pot obține:

a) Substantive provenite – prin articulare - din:

 Adjective: Frumoasa a câștigat concursul de Miss.

 Interjecții: Oful din suflet mă apasă.
 Adverbe: Binele învinge mereu.
 Verbe la participiu: Rătăcitul nu găsea drumul bun.
 Verbe la gerunziu:Suferindul cerea apă.
 Numerale: Zecele de la engleză m-a bucurat. Am luat un cinci la
matematică.
 Pronume: Eul liric predomină în poezie.

b) Adjective provenite din:

 Pronume: Celelalte colege au întârziat.

 Verbe la participiu: Filmul vizionat m-a fascinat.
 Verbe la gerunziu acordat în gen / nr cu substantivul determinat:
Lumina pâlpâindă s-a stins. Oamenii suferinzi păreau neajutorați.

c) Adverbe provenite din:

 Adjective: Ai cântat frumos.

 Substantive: Noaptea mă tem de întuneric.
Din cauza frigului, stătea covrig.
Se uită țintă la tine.
Toamna se culeg strugurii.
 Verbe la participiu: Mergea legănat.

5
d) Prepoziții provenite din:

 Substantive: Grație doamnei, am știut rezolvarea la toate exercițiile.

 Adverbe: Deasupra băncii stătea un pescăruș.
 Verbe la participiu: Mulțumită mamei, mi-am cumpărat rochia.