Sunteți pe pagina 1din 2

Elemente de versificație

Prozodia (versificația) este știința care studiază regulile de construcție a poeziei.


❖ Strofa reprezintă o grupare de versuri, în număr variabil, despărțită prin alte strofe,
printr-un blanc. (un rând alb).
În funcție de numărul de versuri, strofa se împarte în:

1. Monovers (strofa alcătuită dintr-un vers)


2. Distih (2 versuri)
3. Terțină (3 versuri)
4. Catern (4 versuri)
5. Cvintet (5 versuri)
6. Sextină (6 versuri)
7. Septimă (7 versuri)
8. Octet (8 versuri)
9. Polimorfă (alcătuită din 9 sau mai multe versuri)

❖ Măsură metrică (măsura versurile):


Reprezintă numărul de silabe dintr-un vers. Într-o poezie, măsura poate fi
constantă pe tot parcursul ei sau variabilă.
Când numărul de silabe este diferit în mai multe versuri, atunci măsura va fi
reprezentată de toate cifrele care apar, în ordine crescătoare, cu liniuță între ele,
urmate de cuvântul ”silabe”.
ex: ”Într-un lac alb de lumină =8 silabe
A ieșit o lună plină. =8 silabe
Ce mai caută și luna =8 silabe
Tot în lacuri totdeauna?” =8 silabe
măsura metrică = 8 silabe

”Și toamna și iarna =6 silabe


Coboară - amândouă” =6 silabe
măsura metrică= 6 silabe

”A fost o dată ca-n povești =8 silabe


A fost ca niciodată =7 silabe
Din rude mari împărătești =8 silabe
O prea frumoasă fată.” =7 silabe
măsura metrică= 7-8 silabe

”Iată vin în cale =6 silabe


Se cobor la vale =6 silabe
Trei turme de miei =5 silabe
Cu trei ciobănei.” =5 silabe
măsura metrică= 5-6 silabe
❖ Versul reprezintă un rând dintr-o poezie, o unitate cu un număr determinat de silabe.
Versurile pot fi lungi sau scurte și se pot grupa sau nu în strofe.

❖ Rima reprezintă potrivirea sunetelor de la sfârșitul versurilor începând cu ultima


silabă accentuată.
Tipuri de rimă:

1. ÎNCRUCIȘATĂ: versul unu rimează cu al treilea și al doilea cu al patrulea; (A B A


B)
2. ÎMPERECHEATĂ: primul cu al doilea și al treilea cu al patrulea; (A A B B)
3. ÎMBRĂȚIȘATĂ: primul cu al patrulea și al doilea cu al treilea; (A B B A)
4. MONORIMA: toate versurile rimează între ele; (A A A A)
Monorimă poate exista și în strofele de două sau trei versuri.

Versurile lipsite de rimă se numesc ”versuri libere”/ ”versuri albe”.


Într-o poezie, versurile cu rimă se pot combina cu versuri fără rimă, rezultând
SEMIRIMA. (A B C B)
De asemenea, într-o poezie, se pot potrivi doar vocalele accentuate de la finalul
versurilor, consoanele fiind diferite (veșted - creștet); în această situație, RIMA ESTE
IMPERFECTĂ.

S-ar putea să vă placă și