Tipuri de limbaj (scris, verbal, non-verbal)

Limbajul reprezintă codul comunicării cu care este transmisă informaţia, fiind

„unealta”comunicării. Este liantul între cel ce transmite informaţia (eminţătorul) şi cel ce
primeşte informaţia (receptorul). Limbajul determină forma comunicării şi este de trei feluri:

LIMBAJUL

VERBAL NON-VERBAL PARA-VERBAL

 Limbajul verbal reprezintă limbajul realizat cu ajutorul cuvintelor.

 Limbajul nonverbal este limbajul care foloseşte altă modalitate de exprimare decât
cuvântul (gesturi, mimică etc.).
 Limbajul paraverbal este o formă a limbajului nonverbal, o formă vocală reprezentată
de tonalitatea şi inflexiunile vocii, ritmul de vorbire, modul de accentuare a cuvintelor,
pauzele dintre cuvinte, ticurile verbale etc.

Scopurile comunicării

Scopul pentru care comunicăm este acela de a ne face înţeleşi, iar în cele din urmă,
măsura în care oamenii se înteleg unul pe celălalt depinde de cât de bine comunică între ei.
Deşi comunicarea e definită ca fiind doar un mijloc pentru schimbul de informaţii, procesul
este în realitate foarte complex. Comunicarea este influenţată de multi factori precum vârsta,
genul, rasa, statutul socio-economic, nivelul de educaţie, etc.

În sens larg, comunicarea nu include numai limbajul scris sau vorbit, ‘ci şi muzica,
artele vizuale, teatrul, baletul şi, în fapt, toate comportamentele umane.1“.

Comunicarea eficientă se desfăşoară atunci când oamenii pot să schimbe cu acurateţe

informaţii legate de fapte şi sentimente, pe când comunicarea defectuoasă apare atunci când
oamenii nu pot sau nu au abilitatea de a înţelege faptele şi/sau sentimentele împărtăşite.

1
Shannon si Weaver , O teorie matematică a comunicației, 1949
Comunicarea defectuoasă naşte uneori conflicte nedorite pentru că oamenii nu reuşesc să se
facă înţeleşi. Pe măsură ce oamenii îşi vor îmbunătăţi abilităţile de comunicare vor reuşi să
reducă numărul de conflicte nedorite create prin comunicarea ineficientă .

Indiferent de sensul acordat noţiunii de comunicare, de modul cum este intepretată,

comunicarea are un scop bine determinat şi anume schimbul reciproc de informaţii, idei,
gânduri şi opinii. „Comunicarea este un proces deosebit de complex care anterenează o
multitudine de aspecte ale existenţei organizaţiei: tehnic, organizaţional, psihologic,
economic şi chiar ecologic”.2
Alţi autori consideră comunicarea interumană un obiect de studiu fiind de o
importanţă mult mai mare decât aceea a studierii altor sfere ale comportamentului uman:
”Pătrunderea şi înţelegerea sistemului de comunicare deschid şi înlesnesc drumul
autocunoaşterii şi a celor din jur, fiind în măsură să clarifice ierarhizarea oamenilor în
societate după criterii de valoare.”3

Autori consacraţi în domeniu au identificat patru mari scopuri ale comunicării:

1. Informarea
2. Cererea expresă de a face ceva
3. Convingerea
4. Crearea de relaţii

Obiectivele comunicării

Obiectivele principale ale comunicării sunt:

 să fim receptaţi (văzuţi, auziţi sau citiţi);
 să fim înţeleşi (mesajul nostru să fie decodificat);
 sa fim acceptaţi(mesajul să nu fie respins);
 să provocăm o reacţie (o schimbare de percepţie, de intrepretare, de atitudine).

Exerciţii practice:

- Atunci când sunteţi emiţătorul mesajului:

2
Marian Zaharia, Gheorghe Palko, op cit , p 170
3
Ruxandra Rascanu – op cit 0 47
  Când doresc să comunic ceva, sunt sigur că mesajul pe care doresc să îl comunic
este foarte clar?
 Îmi caut cu atenţie cuvintele?
 Cuvintele şi gesturile pe care le folosesc sunt în armonie? Folosesc contact vizual ?
 Sunt atent la feedbackul pe care îl primesc de la receptor?

- Atunci când sunteţi receptorul mesajului:

 Sunt atent atunci când cineva îmi vorbeşte?

 Dau un feedback imediat emiţătorului?

Joc: VÂNĂTOAREA DE COMORI. Scop: Cunoaştere, Comunicare. Reguli şi Detaliere:

tema este găsirea lucrurilor valoroase din interiorul fiinţei celuilalt. Scopul este găsirea
numărului maxim de persoane din grup care preţuiesc aceleaşi idei, virtuţi etc. Exemplu: 1.
Găseşte o persoană care poartă acelaşi număr la pantofi ca şi tine; 2. Găseşte o persoană care
poartă şapcă ca şi tine; nu-i place şapcă ca şi ţie; 3. Găseşte două persoane care săptămâna
trecută au avut teză, lucrare, examen etc; 4. Găseşte trei persoane care sunt din acelaşi an de
studii ca tine la lb franceza; 5. Găseşte trei persoane care locuiesc în alte condiţii decât tine
(cămin, gazdă, etc.); 6. Găseşte două persoane care săptămâna trecută au fost la teatru, operă,
cinema, meci, etc; 7. Găseşte două persoane cărora le place acelaşi gen de muzică, program
TV- ca şi ţie; 8. Găseşte două persoane cărora le place să bea cafea, coca, apă minerală etc.