Sunteți pe pagina 1din 18

COMUNICAREA CARACTERISTICA FUNDAMENTALA A FIINTEI UMANE

Comunicarea reprezinta schimbul de mesaje intre cel putin doua persoane,

din care una emite (exprima) o informatie si cealalta o receptioneaza (intelege), cu conditia ca partenerii sa cunoasca codul (sa cunoasca aceeasi limba). Instrumentul comunicarii este limba. Limbajul corpului (mesaje transmise prin tonalitatea vocii, expresia fetei, pozitia corpului, gesturi, etc) reprezinta, de asemenea, o parte importanta a comunicarii. O buna comunicare presupune combinarea armonioasa a limbajului verbal (mesaje transmise oral, scris si citit) cu cel nonverbal (exprimat prin semne, gesturi, desene). Comunicarea se realizeaza pe trei niveluri dintre care, cel logic reprezinta

doar !" din totalul actului de comunicare, #$" are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire) si %%" la nivel nonverbal (expresia faciala, pozitia, miscarea etc). Capacitatea de a comunica reprezinta o premisa a procesului de construire a relatiilor interpersonale &i de integrare sociala. 'orbirea foloseste in acelasi timp buzele, limba, palatul moale, laringele &i plamanii. (crisul si cititul presupun coordonare vizual)manuala. Limbajul semnelor utilizeaza mana, dar si intregul corp. Limbajul desenelor implica controlul vizual si manual. *ar aceste instrumente, in parte, nu sunt suficiente pentru comunicare+ cele mai importante instrumente de care avem nevoie fiind intelegerea si capacitatea de a invata.

Comunicarea mai poate fi definita ca si procesul prin care se schimba informatii intre emitator si receptor. In figura urmatoare se prezinta un model de proces de comunicare interpersonala,

CARACTERISTICILE UNUI PROCES DE COMUNICARE, -rocesul de comunicare cuprinde urmatoarele elemente, .. /mitatorul 0. 1esajul #. 1ijlocul de comunicare 2. Linbajul comunicarii %. 3eceptorul 4. Contextul /1I565O37L este iniatorul comunicarii, elaboreaza mesajul, alege mijlocul de

comunicare si limbajul astfel incat receptorul sa l inteleaga. /mitatorul are dreptul de a alege receptorul cu care doreste sa comunice. 1/(687L este forma fizica in care emitatorul codifica informatia pentru a fii decodat de catre receptor. 1esajul are ca obiectiv informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea, obtinerea unui actiuni. 1esajul contine simbolurile verbale si non)verbale, are un 9text: care este vizibil si are 9muzica: care poate contine o amenintare nedorita. 1I8LOC7L */ CO17;IC63/ (canalul de comunicare) este drumul parcurs de mesaj dinspre emitator spre receptor. -oate fi formal care urmeaza structura ierarhica a organizatiei si informal cand comunicarea provine din interactiunile sociale si legaturile informale din cadrul organizatiei. 1ijlocul de comunicare cuprinde discutia de la om la om, corespondenta oficiala, sedinte, telefon , fax, internet. LI1<687L */ CO17;IC63/ poate fi, ) verbal prin cuvinte, ) non)verbal ) prin limbajul corpului, gesturi, mimica, imbracaminte, ) paraverbal ) prin folosire tonalitatii, accentuarii ,ritmului de vorbire. 3/C/-5O37L este persoana care primeste mesajul ,dar ascultarea mesajului este la fel de important ca si transmiterea lui. CO;5/=57L este foarte important pentru ca aceleasi cuvinte vor suna altfel intr)un birou decat pe srada.Orice comunicare are contextul ei.

Tabelul 1 - Canalele de comunicare


Canalul de comunicare -o&t> E em!le "i carac#eri$#ici (crisori, memo)uri, rapoarte A%an#a&e ?nregistr>ri permanente. 1esaje consecvente c>tre to@i primitorii. -ot fi citite &i li se poate r>spunde la momentul potrivit. 3apide, cu un consum redus de hBrtie+ r>spunsul poate fi imediat, dac> receptorul se afl> pe linie. 6desea, cost> mai pu@in decBt trimiterile po&tale. 1ecanisme efective de concentrare a eforturilor pentru transmiterea informa@iilor, solu@ionarea problemelor, documentarea deciziilor etc. -ot asigura angajarea grupului fa@> de obiectivele stabilite. (e poate ob@ine un r>spuns imediat. 6sigur> un tip de contact personal care altfel nu ar fi posibil. De'a%an#a&e ;ecesit> spa@iu de depozitare. Lipsa implic>rii personale. 'olum excesiv. 3>spuns AntBrziat. Consum> timp pentru redactare &i citire -osibil numai Antre cei care fac parte din re@ea. -ericolul scurgerii de informa@ii confiden@iale.

1ijloace electronice

1esaje e)mail, fax)uri, conferin@e video etc.

?ntruniri

?ntBlnirea a dou> sau mai multe persoane. CormaleDneformale -lanificateDneplanificat e (tructurateDnestructu rate

Consum mare de timp. ;u toate discu@iile prezint> importan@> pentru to@i participan@ii. *ac> nu sunt structurate, pot fi manevrate An scopul evit>rii lu>rii unor decizii.

Convorbiri telefonice

1odalitate concret>, imediat> &i direct> de transmitere sau ob@inere a informa@iilor

Ca@> An fa@>

Cel mai utilizat &i mai obi&nuit canal de comunicare. /ste canalul preferat.

Implicare personal>. -osibilitatea de a verifica An@elegerea mesajului &i a r>spunsului. CeedbacE vizual. Cunc@ie social>.

-ot consuma timp, mai ales dac> num>rul c>utat este ocupat. ;u se fac Anregistr>ri scrise. ;u permit feedbacE vizual. Consum de timp. ;u se fac Anregistr>ri scrise. -ericolul divag>rilor de la subiect.

Comunicarea re!re'in#a un $i$#em de #ran$mi#ere a unor me$a&e care !o# (i !roce$e men#ale )con(u'ii* +anduri* deci'ii in#erioare, $au e !re$ii (i'ice )$une#e $i +e$#uri,- Acea$#a con$#i#uie o nece$i#a#e $i o ac#i%i#a#e $ocialaCauza care a determinat dezvoltarea comunicarii a fost necesitatea de a comunica intre oameni si organizatiile lor, in conditiile dezvoltarii relatiilor sociale. Cormele de comunicare apar si se dezvolta odata cu limba sau limbajul, in care exista doua forme de intrebuintare, orala si scrisa. Comunicarea verbala are un rol primordial atat din punctul de vedere al segmentului de negociere pe care il ocupa cat si din punct de vedere al continutului. Comunicarea verbala permite un joc logic al intrebarilor si al raspunsurilor intr)o derulare flexibila, spontana, lucru care nu este posibil atunci cand negocierile au loc scris sau prin alte tehnici. -rin comunicarea verbala au fost realizate o serie de activitati, obtinerea si transmiterea de informatii, elaborarea unor propuneri, exprimarea unor opinii. Limbajul in tratative sau negocierea presupune in primul rand o buna comunicare intre partenerii de tranzitie. 6rta de a vorbi se dobandeste prin acumularea de cunostinte si o continuitate care elimina nesiguranta, vorbirea dezordonata, lipsa de expresivitate, echilibrul in vorbire.

PRINCIPII DE .A/A ALE COMUNICARII EFICIENTE0


-rincipiile de baza ale comunicarii eficiente fata)in)fata sunt fundamentale, acestea aplicandu)se in comunicarile de jos An sus, de sus An jos, orizontale si An exteriorul organizatiei. In general, se aplica si pentru cei care se afla angajati An comunicare transculturala. 1-1a$i#i #im!- Comunicarea buna inseamna timp, graba ducand adesea la selectarea gresita a modului de comunicare. 2-Fii in#ele+a#or cu celalal#- Incercati sa)l acceptati pe celalalt ca pe un individ cu dreptul de a avea sentimente si perceptii care pot fi diferite de ale dumneavoastra. /mpatia aratata celorlalti (prin incercarea de a vedea lucrurile din perspectiva lor) va spori puterea dumneavoastra de acceptare. (uperioritatea sau aroganta lucreaza impotriva empatiei.

3-Nu ame$#eca#i !er$oana cu !roblema- *aca trebuie sa fiti intelegator cu ceilalti, este si mai folositor sa va concentrati pe problema, nu pe persoana. 4-S!une#i ce $im#i#i- 6sigurati)va ca vorbele, gandurile, sentimentele si actiunile dumneavoastra contin acelasi mesaj. 5-A$cul#a#i ac#i%- Comunicarea eficienta cere o buna ascultare. O ascultare buna nu mareste doar acuratetea receptionarii mesajului, dar dovedeste acceptarea vorbitorului,incurajandu)l sa reflecteze mai bine la ceea ce are de spus. *ezvoltarea abilitatilor de bun ascultator este mai grea decat a celor de bun vorbitor. 6scultarea nu este un proces pasiv. *impotriva, cei care sunt buni comunicatori folosesc ascultarea activa ca sa extraga maximum dintr)un episod de comunicare. 6-O(eri#i (eedbac7 $!eci(ic $i la #im!. Cand initiati o comunicare pentru a le oferi altora feedbacE despre comportarea lor, faceti)o cat mai curand si fiti mai explicit. 8-Recunoa$#e#i di(eren#ele in in#eriorul cul#urilor- /valuarea diferentelor intre culturi ne poate orbi. $.Fi#i a#en#i la limba&ul dumnea%oa$#ra )$i al lor,- *aca persoana cu care vorbiti nu este foarte fluenta in engleza, vorbiti deosebit de clar, rar &i simplu. /vitati cliseele, jargonul si expresiile colocviale.

.ARIERE IN CALEA COMUNICARII0

Comunicarea are loc intr)un anumit mediu si intr)un context specific, care ii confera semnificatie. Cei mai im!or#an#i (ac#ori u'uali care pot interveni An procesul de comunicare, inhibandu)l, sunt, /+omo#ul0 Fgomotul poate fi o problema majora. La fel de nociv pentru o comunicare eficace este si zgomotul Ginterior: acesta fiind reprezentat prin orice stare psihologica sau fiziologica care afecteaza eficacitatea comunicarii, suferintele fizice, problemele personale grave sau obsesive. Limba&ul0 5ot ceea ce spunem are legatura cu limbajul. Cand comunicam, incercam sa ne intelegem unii pe altii dar si contextul in care are loc interactiunea. -entru aceasta, facem uz de simboluri verbale limbajul. Comunicarea se bazeaza pe faptul ca aceste simboluri sunt intelese. /ficacitatea An comunicare depinde de capacitatea de a fi Gpe aceeasi lungime de unda:. *e aceea, acuratetea joaca un rol important. Se ul $i limba&ul ado!#a#. Limbajul folosit trebuie sa reflecte evolutia omenirii si este recomandabil sa tineti cont de acest lucru, atat in scris cat si in vorbire. 6stfel, este necesar ca exprimarea dvs. sa nu sugereze ca va referiti preferential la unul dintre sexe, ignorand persoanele de sex opus. Perce!#iile $i !re&udeca#ile0 Perce!#ia este procesul prin care ne intelegem mediul si)i raspundem, extragand informatiile care corespund sistemului de referinta si filtrandu)le sau eliminandu)le pe cele care nu corespund. Opiniile cladite fara a tine cont de fapte sau inainte de a cunoaste faptele nu sunt altceva decat !re&udeca#i. S#re$ul0 (tresul poate fi generat si de viata profesionala, de exemplu, din cauza unui volum excesiv de munca. Oricine se afla intr)o astfel de situatie poate constata ca presiunile ii afecteaza capacitatea de a comunica eficient. *ar, recunoscand semnele, puteti macar lua anumite masuri de compensare. 6cordand comunicarii o atentie suplimentara, va puteti asigura macar ca nu sporiti chiar dumneavoastra dificultatile.

Di$#or$iunile in lan#0 O problema comuna organizatiilor mari este ca mesajele trebuie, adesea, sa parcurga distante lungi si sa treaca pe la mai multe persoane, inainte de a ajunge la destinatie. *aca este implicata vorbirea, exista posibilitatea ca mesajul primit sa fie diferit de cel initial, deoarece participantii la procesul de transmitere adauga, inevitabil,propria lor interpretare. 6cest fenomen se numeste distorsiune An lant. In%adarea $!a#iului !er$onal0 (patiul personal este dat de distanta minima pe care simtim nevoia sa o interpunem intre noi si ceilalti. 1arimea acestei sfere variaza, de exemplu, in cele mai multe tari occidentale, se respecta, de regula, urmatoarele valori pentru distanta dintre persoane,

$!a#iul in#im0 de la contactul fizic la 2% cm acesta este spatiul fizic permis fata de membrii familiei si intre cei dragi+ $!a#iul $ocial0 de la 2% cm la .0H cm
spatiul permis intre prieteni+ pastrat, de exemplu, in interviurile de

$!a#iul con$ul#a#i%0 de la .0H cm la # m afaceri sau discutiile dintre straini+ $!a#iul !ublic0 peste trei metri public sau un lector.

distanta la care prefera sa stea un vorbitor

Comunicarea %erbalaComunicarea verbala reprezinta modalitatea cea mai intalnita ca forma de comunicare. (e deosebeste de celelalte forme prin cateva caracteristici, ) presupune un mesaj, ce trebuie sa contina, elementele structurale, de actualitate, interes si motivatie pentru ascultator, claritate si coerenta, etc+ ) presupune oferirea unor suporturi multiple de intelegere a mesajului , in care cel mai important este cel iconic si presupune concordanta dintre mesajul verbal si cel nonverbal( care are un rol de intarire)+ ) este circulara &i permisiva, in sensul ca permite reveniri asupra informatiilor sau detalieri care nu au fost prevazute+ ) este puternic influentata de situatie si ocazie+ mesajul poate fi receptat diferit de acelasi receptor in functie de dispozitia motivationala, factorii de oboseala si stres, conditiile contextului comunicarii+ ) este puternic influentata de caracteristicile individuale ale emitatorului si receptorului+ ) poseda si atributele necesitatii umane ne%oia de comunicare-

Comunicarea verbala are in centrul sau limba&ul ar#icula# )%orbirea, si limba&ul %ocal near#icula# )!aralimba&ul, . 'orbirea, reprezinta cea mai simpla si mai evoluata modalitate de exprimare a emotiilor dar si a gandirii abstracte, rationale. -aralimbajul include diverse modalitati sonore, ritm, intensitate, fluenta, viteza, folosirea pauzelor, etc.+ (e apreciaza ca #I" din intelesul comunicarii este afectat de paralimbaj. In cadrul comunicarii verbale intalnim urmatoarele forme si structuri compozitionale, ) cu%in#ele, sunt sunete si semne care servesc omului pentru a construi mesaje. Cu ajutorul cuvintelor se realizeaza vorbirea si scrierea. Claritate mesajului inseamna folosirea corecta a cuvantului si a unei gramatici corecte ( regulile de ordin practic, verbele, adjectivele &i adverbele, jargonul &i eufemismele, etc.). O dificultate in comunicare este data de tendin@a spre folosirea anglicismelor dar si, de folosirea termenilor vulgari sau jignitori.

) in#er%en#ia, forma a dezbaterii orale libere si concise pe o tema data (culturala, stiintifica, ideologica), in prezenta unui auditoriu. /a exprima un punct de vedere personal a celui ce intervine, cu motivari clare si convingatoare, cu nuante de originalitate, abordand un singur aspect, sub forma unei opinii. ) alocu#iunea, forma spontana sau elaborata a unei comunicari orale, scurta si ocazionala. ) di$cur$ul, forma extrem de elaborata a unei comunicari oratorice, prin care se sustine sau se dovedeste, argumentat in fata unui auditoriu, o problema sau o tema. ) con%er$a#ia, se bazeaza pe dialogul dintre doua persoane, intrebare si raspuns in vederea realizarii unui obiectiv intr)o anumita situatie.

Comunicarea non%erbal96bordarea comunicarii nonverbale porneste de la cateva principia cu caracter general si anume, ) este determinata cultural+ ) poate sa se afle in conflict cu mesajele verbale+ ) mesajele nonverbale sunt in mare masura inconstiente+ ) canalele comunicarii nonverbale sunt importante An comunicarea sentimentelor si atitudinilor. In cadrul procesului de comunicare, limbajul nonverbal are urmatoarele functii, ) de a accentua comunicarea verbala+ ) sa completeze mesajul transmis verbal+ ) in mod deliberat, poate sa contrazica anumite aspecte ale comunicarii verbale+ ) poate regulariza fluxul comunicational si de a pondera dinamica proprie comunicarii verbalizate+ ) repeta sau reactualizeaza intelesul comunicarii verbale+ ) comunicarea nonverbala nu poate substitui aspecte ale comunicarii verbale.

Canalele prin care se transmite comunicare nonverbala, ) corpul+ ) privirea+ ) fata+ ) trunchiul+ ) bratele si mainile+ ) picioarele+ ) hainele+ ) obiectele+ ) locul+ ) culorile+

) muzica+ ) simbolurile+ ) tacerea+ ) timpul+ ) spa@iul, etc.

Comunicarea !rin $cri$0


Comunicare umana nu trebuie privita numai prin prisma celei verbale si nonverbale, ci si prin cea scrisa. (crisul a imbracat la Anceput forma pictografica, Cu timpul perfectionandu)se si transformandu)se in scrieri cu litere de alfabet. (crisul si comunicarea formeaza unul si acelasi proces istorico)dialectic, determinat de schimbarea si dezvoltarea conditiilor vietii. Limbajul scris constituie o descoperire importanta in procesul muncii si in conditiile convietuirii in societate,jucand un rol deosebit de important in pastrarea si raspandirea stiintei si a culturii, in precizarea si realizarea diferitelor raporturi sociale. Comunicarea prin scris ofera o serie de avantaje, dar &i dezavantaje. A%an#a&ele comunicarii in $cri$ con$#au in urma#oarele0 ) ofera posibilitatea organizarii mai clare a continutului informational, prin revenirea si imbunatatirea succesiva a textului+ ) poate fi oricand consultat si confruntat cu ceea ce s)a precizat a se executa+ ) asigura conditii pentru o argumentare larga a celor inscrise+ Pe lan+a a%an#a&ele !re'en#a#e comunicarea !rin $cri$ !re'in#a $i unele de'a%an#a&e* cum ar (i0 ) nu realizeaza legatura directa intre interlocutori+ ) ii lipseste puterea de influentare a cuvantului vorbit+ ) nu permite conexiunea inversa imediat, ci numai cu un anumit decalaj in timp+ ) ii lipseste pe interlocutori de informatia emotionala pe care o asigura schimbul mesajelor orale+ Par#iculari#a#i ale comunicarii !rin $cri$ , ) mesajul nu poate fi prezentat, se prezint singur+ ) dispare posibilitatea ca emitatorul sa intervina, asupra mesajului, a informatiei transmise, sa completeze sau sa explice, sa il detalieze, sa sublinieze anumite parti, in raport cu reactia cititorului+ ) realizarea feedbacE)ului este reluata si completata prin alte mesaje+ ) noua informatie trebuie subliniata pentru a nu trece neobservata, folosind expresii de felul urmator, GJde la aceasta data, J:sau GJ incepand cu data deJ: etc. Cerin:e de re$!ec#a# ;n comunicarea !rin $cri$0

) concizie, claritate, logica interna, adresabilitatea, lipsa echivocului, utilizarea terminologiei adecvate+ ) claritatea limbajului folosit, claritatea argumentelor, elemente de sintaxa, optimizarea lungimii propozitiilor, a frazelor si chiar a intregului text+ ) alegerea cu mare grija a cuvintelor cu mare incarcatura emotionala si folosirea corecta a semnelor de punctuatie. Carac#eri$#icile !e care #rebuie $a le !o$ede un me$a& $cri$ !en#ru a (i e(icien# $un# urma#oarele0 K trebuie K trebuie K trebuie K trebuie sa sa sa sa fie fie fie fie usor de citit+ corect+ adecvat directiei de transmitere+ bine gandit.

Inain#e de a comunica ce%a #rebuie $a $#abilim $co!ul !en#ru care %rem $a #ran$mi#em un me$a&- Trebuie $a clari(icam daca0 K este oportuna transmiterea mesajului+ K reactia de raspuns este favorabila+ K mesajul transmis are sanse sa)si atinga scopul. -asul urmator in procesul de scriere este clarificarea si sistematizarea gandurilor in legatura cu materialul pe care am decis ca este oportun sa)l scriem. 6cest proces cuprinde urmatoarele faze, K generarea+ K sistematizarea+ K organizarea materialului. 7ltimul pas consta in scrierea propriu)zisa a mesajului, Ancepand cu redactarea lui si continuand cu editarea si punerea lui in forma adecvata. /ste extrem de important sa constientizam faptul ca a gandi si a scrie sunt doua procese diferite. In general, etapa de gandire constituie aproximativ 2H" din timpul necesar intocmirii unui mesaj scris, iar etapa a doua, de scriere propriu) zisa, restul. Comunicarea in scris ajuta oamenii sa devina mai sistematici in gandire. (tudierea atenta a semnificatiei, pentru a cunoaste precis nuantele, este o conditie a calitatii mesajului.

S-ar putea să vă placă și