Gimnastica ritmica

1. GR– istoricul denumirii, definitia, schema

1936 – URSS – 70 de sportive, exercitii liber alese (dans si exercitii cu obiect)
1928 – JO Amsterdam, demonstrativ cu exercitii de ansamblu
1946 – Cod de Punctaj – exercitii impuse pt fiecare categorie
1948 – JO Londra
1956 – JO Melbourne, echipa Romaniei medalie de bronz la coarda
1975 – programul ramane stabilit la 4 exercitii
GR ca disciplina , s-a desprins din gimnastica de baza si de-a lungul timpului a capatat
caracteristici si valori specifice. Evolutia GR a cunoscut in a doua jumatate a secolului XX o
ascensiune spectaculoasa, transformandu-se dintr-o forma de expresivitate si ritm intr-o
disciplina olimpica.
GR – se adreseaza in special persoanelor de sex feminin si reprezinta legatura intre muzica, corp
si obiecte portative care confera activitatii atat atribute artistice cat si sportive, se caracterizeaza
printr-un inalt grad de maiestrie, virtuozotate si expresivitate artistica.

MUZICA
CORP OBIECTE
O simbioza specifica ce confera acivitatii 2 atribute:
 Activitatea sportiva: programe competitionale, regulamente tehnice, codur de
punctaj
 Activitatea artistica: constructii coregrafice asemanatoare baletului, innobilarea
gestului motric estetic, expresivitate motrica
2. GR – particularitati
 Disciplina sportiva specific feminina, este adaptata specificului de manifestare al capacitatii
motrice feminine, raspunzand totodata particularitatilor si cerintelor dezvoltarii fizice si
psihice ale femeii
 Activitate desfasurata iobligatoriu n concordanta cu acompaniamentul muzical
 Activitate motrica in cadrul careia maniera de executie a gesturilor capata un pronuntat
caracter de dans, acestea fiind expresive, elegante
 Activitate motrica in cadrul careia miscarea corporala se desfasoara simultan si coordonat
cu miscarea diferitelor obiecte portative
3. Locul GR in ansamblul activitatilor de educatie fizica; obiectivele GR in KT
GR reprez o componenta recunoscuta valoric, care contribuie la realizarea scopurilor propuse. Se
intalneste in mai multe forme de organizare:
 Lectii de ed fizica
 Pregatire sportiva de performanta
 Actiuni demonstrative
 Activitati de intretinere
Obiectivele GR in KT sunt:
 Asigurarea dezvoltarii corporale armonioase specific feminin
 Educarea esteticii corporale
 Ritmicitate si muzicalitate motrica
 Dezvoltarea unor aptitudini motrice feminine
 Insusirea unui repertoriu motric specific
4. Prezentati care sunt notiunile de tinuta la nivelul intrgului corp, la nivelul MS si MI
Estetica corporala si motrica evidentiaza o maniera specifica de executie a gesturilor.
La nivelul intregului corp:
 Trunchiul are o tendinta permanenta de inaltare
 Linia gatului degajata, umerii coborati, omoplatii stransi
 Muschii abdomenului incordati
 Musculatura trunchiului stransa in ax vertical – corset
 Coloana lombara dreapta
 Bazinul drept, fesierii incordati
La nivelul MS
 Tinuta bratelor creeaza o imagine de plutire si lejeritate
 Zona cotului usor rotunjita
 La pozitiile in plan orizontal linia generala este usor descendenta de la umar spre mana,
palma in interior
 Policele alaturat palmei si aratatorul usor ridicat
La nivelul MI
 Musculatura stransa in ax vertical si inaltata
 Rotare externa la nivelul soldului care se exprima prin rasucirea piciorului in exterior
 Cand nu sta pe sol, talpa se mentine cu varful bine intins, in flexie plantara
5. Balansari - indicatii metodice, greseli frecvente si metode pentru corectarea greselilor
Balansările sunt miscari care folosesc inertia ce actioneaza asupra tuturor corpurilor din natura,
se pot realiza in plan sagital, frontal sau transversal cu toate obiectele competitionale, cu diferite
segmente corporale si constau in pendularea acestora pe o traiectorie in arc, in cerc sau opt, in
jurul articulatiei de baza sau angajand serii de articulatii.
Indicatii metodice: - se invata dupa insusirea miscarilor conduse si a scolii relaxarii;
- La inceput se executa miscarea condusa apoi se repeta executata din inertie;
- Se predau mai intai balansarile, alternandu-se momentul impulsului cu pendularea libera a
segmentului;
- Acompaniamentul muzical recomandat este in masura ¾
Greseli frecvente: - grupele musculare implicate nu sunt incordate
- Segmentele balansate nu sunt relaxate
- Directia balansarii nu este determinata
- Momentul impulsului nu alterneaza cu pendularea libera
Metode pentru corectarea greselilor: - incordarea grupelor musculare
- Relaxarea reflexa a segmentelor implicate in balansare
- Alternarea momentului impulsului cu pendularea libera
- Stabilirea exacta a planului si directiei pe care se efectueaza miscarea.
6. Rotari – indicatii, greseli, metode intreptare
Rotările sunt învârtiri ale obiectului în jurul unui ax, numit şi ax de rotaţie faţă de care
planurile şi traiectoriile de lucru sunt perpendiculare.
Aceste acţiuni se vor realiza fie în jurul unui ax corporal (segment), fie în jurul unui ax propriu
al obiectului, care poate fi sprijinit pe sol sau proiectat în spaţiu. Se pot executa cu toate obiectele.
Greseli: : impuls necorespunzator prea slab sau prea puternic si nu imprima obiectului o traiectorie
circulara, tempo necorespunzator, nu exista o mobilitate buna a articulatiilor pumnului si umarului,
scaparea obiectului in momentul preluarii.
Metode de indreptare - efectuarea de exercitii pentru mobilitatea articulatiei pumnului si a
umarului, exersarea momentelor impulsului si a preluarii
7. Lansarile – indicatii, greseli, metode indreptare
Lansările sunt proiectări ale obiectului în spaţiu pe o traiectorie diferită ca mărime şi formă.
Acţiuni comune tuturor obiectelor, ele se caracterizează printr-o tehnică complexă şi dificilă,
accentuată de pierderea contactului fizic cu obiectul.
Ca sistematizare, lansările prezintă procedee specifice fiecărui obiect. În general, se fac
referiri la planul de lansare (sagital, frontal, orizontal), la direcţie, la sensul de rotaţie al obiectului în
timpul balansului pregătitor şi al zborului, la segmentul care realizează acţiunea.
Greseli: impuls necorespunzator prea slab sau prea puternic, bratul care lanseaza obiectul este
nesigur si nu imprima obiectului viteza si amplitudinea necesara deplasarii acestuia pe traiectoria
dorita, rezultand o traiesctorie imprecisa cu o alta lungime, scaparea obiectului in momentul
preluarii.
Rulari – modalitati de executie la minge si cerc
Acţiuni specifice cercului şi mingii, rulările reprezintă deplasarea obiectului pe sol sau pe
corp, printr-o învârtire în jurul circumferinţei proprii, în timpul căreia toate punctele acesteia vin
succesiv în contact cu suprafaţa de sprijin.
Rularea debutează cu un impuls care proiectează obiectul pe suprafaţa de contact şi pe
traiectoria dorită. In continuare, deplasarea obiectului trebuie să fie curgătoare, precisă, fără săltări
sau vibraţii.
Executia la minge cuprinde:
a) rulari pe sol – mana cu mingea pe palma se aseaza cu partea dorsala pe sol si apoi o
ruleaza in directia dorita. Se poate efectua: rulare in asezat, in culcat facial, in pozitia pe
genunchi, in pozitie inalta, cu alergare, cu saritura pas.
b) Rulari pe segmente – se pot efectua pe un brat, in continuare pe piept sau pe spate si
celalalt brat; pe ambele brate apropiate si paralele; pe spate, pe un picior sau ambele;
pe o parte a corpului.
Executia la cerc cuprinde: rulare in plan frontal; alergare cu rulare; saritura pe deasupra
cercului in timp ce se ruleaza; retrorularea; rulare in cerc; rulare lunga pe brate si spate; rulare pe
brate inainte sau inapoi; rulare intre parteneri.
8. Rulari – sistematizare in functie de lungime si suprafata de contact; greseli
Rularile sunt specifice mingiei si cercului si se vor executa incepand cu cele mai simple, pe sol cu o
singura mana, dintr-o mana in alta , in jurul corpului. Pentru formarea capacitatii de apreciere
corecta a distantei si directiei se vor executa rulari in perechi asezate fata in fata, marindu-se mereu
distanta dintre executante. Pentru marirea distantei de rulare a obiectului pe sol se pot executa pasi
adaugati alergati cu oprirea obiectului in final.
Greseli: impuls necorespunzator prea slab sau prea puternic, deplasarea obiectului pe o traiectorie
imprecisa, lipsita de cursivitate, cu saltari sau vibratii, scaparea obiectului.
9. Ricosari – tipuri, greseli
Ricoşările sunt loviri ale obiectului pe sol sau pe diferite segmente, urmate de revenirea lui într-o
anumită priză. Se pot executa cu coarda, cercul, măciucile, dar sunt specifice pentru minge. Ele
pot fi pasive sau active.
Greseli: priza necorespunzatoare, nu se realizeaza impingerea la sol din toate articulatiile bratului,
bataile se fac cu zgomot, preluarea obiectului nu se face intai cu degetele si apoi cu podul palmei,
scaparea obiectului.
10. Desenele obiectelor in spatiu – indicatii metodice
Acestea se referă, în principal, la panglică, a cărei construcţie oferă posibilitatea efectuării unor
desene. Specifice sunt spiralele şi şerpuirile.
Executia acestora necesita un grad mare de mobilitate a articulatiilor pumnului si umarului.
Tehnica de executie corecta presupune miscari ample de rotare si flexie–extensie la nivelul
articulatiei pumnului pentru serpuiri si la nivelul articulatiei umarului pentru spirale. Se va insista
ca desenul creat de panglica sa aiba planuri clare orizontal, sagital. Se vor invata pe loc si apoi din
deplasare, acompaniamentul muzical va fi realizat in ,asura ¾, 4/4.
11. Tipuri de actiuni la coarda
- Balansari – in arc de cerc, in cerc, in opt;
- Rotari – in plan frontal, orizontal, sagital;
- Infasurari – pe trunchi, pe segmente;
- Desprinderi cu reapucare – in plan frontal, sagital;
- Ricosari – ale unui capat, ale mijlocului, ale celor 2 capete;
- Serpuiri si spirale;
- Lansari.
12. Tipuri de actiuni la cerc
- Rulari – pe sol, pe segmentele corpului;
- Balansari – simple, cu desprinderea obiectului;
- Rotari – in toate planurile, pe segmente, in jurul axului propriu pe sol, in aer, cu fiecare
mana;
- Retrorulari – pe sol;
- Ricosari – pe sol, pe diferite segmente;
- Lansari;
- Treceri peste cerc – cu un segment, cu tot corpul, in diferite procedee.
13. Tipuri de actiuni la minge
- Rulari – pe diferite segmente, pe sol;
- Ricosari;
- Balansari – in toate planurile;
- Purtari si treceri;
- Invartiri – pe segmente ale corpului, pe sol, in aer;
- Lansari.
14. Tipuri de actiuni la panglica
- Balansari – in arc de cerc, in cerc, in opt, cu ambele maini;
- Serpuiri – orizontale, verticale;
- Spirale – orizontale, verticale;
- Lansari;
- Desprinderi cu reapucari – cu aceeasi mana, dintr-o mana in alta.
15. Tipuri de actiuni la maciuca
- Balansari – in arc de cerc, in cerc, in opt;
- Cercuri mici, din articulatia pumnului – simultan, concomitent;
- Moristi – in opt;
- Desprinderi cu reapucari – cu aceeasi mana, dintr-o mana in alta;
- Lansari;
- Miscari asimetrice;
- Batai – pe sol, intre maciuci;
- Ricosari;
- Rulari – pe segmente ale corpului, pe sol.
16. Tipuri de deplasari
Variantele de deplasare reprezinta actiunile in care corpul se deplaseaza in intregime pe
suprafata de lucru. Executarea lor presupune o permanenta proiectare a centrului de greutate
pe o noua suprafata de sprijin, prin echilibrarea corpului pe talpa sau pe varful piciorului.
Sistematizare:
 Pasi de mers si alergare din gimnastica de baza
 Pasi ritmici specifici: usori, ascutiti, arcuiti, inalti, fandati
 Pasi de baza din dansul folcloric romanesc
 Pasi folclorici stilizati
 Pasi de dans
 Pasi de dans modern
 Pasi din continutul gimnasticii in ritm de jazz, pisica, rulati, plie, etc
17. Miscari realizate prin actiune condusa
Pot fi realizate prin
- elemente de suplete - miscari si pozitionari in forme de lucru care angajeaza prioritar
articulatiile coloane vertebrale si coxo-femurale in regim de mare amplitudine
- miscari executate la nivelul segmentelor: la nivelul trenului superior – gat, brate, trunchi –
si inferior, si anume: duceri, ridicari, coborari, flexii, extensii, rasuciri, aplecari, indoiri.
Actiunile pot fi realizate simultan, simetric/asimetric, succesiv/alternativ.
Indicatii metodice:
- Membre superioare:
- actiunea izolata a unui brat;
- actiunea simultana, simetrica, a ambelor brate;
- actiunea alternativa;
- actiunea succesiva;
- actiune asimetrica simultana.

- Membre inferioare
- din asezat, culcat: actiuni izolate la nivelul unui membru;
- din aceleasi pozitii, actiuni alternative;
- aceleasi actiuni din pozitii inalte.
- Trunchi
- se incepe cu aplecarea inainte, indoirea inainte, lateral, extensie, rasucire;
- miscarea trunchiului simultan cu miscarea bratelor.
Succesiunea planurilor in care se invata miscarea este: sagital, frontal, orizontal (SFO)
Miscarile pot fi: semicirculare (in arc), circulare (rotari), in forma de opt.
Miscarea se executa la inceput in 4 timpi, apoi in 2 apoi in 1.
18. Miscari realizate prin inertie
Miscarile realizate prin inertie sunt
- elemente de suplete si valuri cu tot corpul sau la nivel segmentar (brate, trunchi, picioare)
- balansari pasive/active, in arc/circulare/in opt, efectuate in diferite planuri si directii.,
executate:pe segmente (brate, trunchi, picioare) sau cu intreg corpul, cu impuls pe verticala,
cu impuls pe orizontala.
- dezechilibrari inainte/inapoi/lateral
19. Pozitii de echilibru – 3 exemple
- Passe – stand pe un picior, cu piciorul liber indoit cu varful sprijinit la nivelul genunchiului
picioruluiui pe care stam, genunchiul piciorului liber orientat inainte” passe inainte” sau
lateral ” passe lateral”
- Atitude – stand pe un picior, cu piciorul liber indoit in unghi drept inainte ( tire-bouchon) sau
inapoi
- Arabesque – stand pe un picior, cu piciorul liber ridicat si sustinut intins inapoi
- A la seconde – stand pe un picior, cu piciorul liber ridicat si sustinut intins inainte sau lateral
- Sur le cou de pied - stand pe un picior, cu piciorul liberindoit sustinut la nivelul gleznei
piciorului opus
20. Piruete – 3 exemple
- Piruete pe un picior, cu celalat picior sustinut in diferite pozitii: passe inainte, passe lateral,
arabesque
- Piruete de pe un picior pe celalalt: pique
- Piruete pe ambele picioare
- Piruete pe un genunci sau pe ambele
- Piruete din pozitia asezat
21. Sarituri artistice – 3 exemple
- Saritura cabriole simpla inainte-, inapoi sau lateral caracerizata prin apropierea picioarelor si
lovirea gambelor in timpul zborului
- Saritura passe simpla cu intoarcere, cu extensia trunchiului, cu intoarcere si extensie
- Saritura fouette inainte sau inapoi
- Saritura deschisa
- Saritura verticala cu piciorul activ la orizontala inainte sau lateral