MUSCHII ANTEBRATULUI

Sunt grupati in 3 regiuni: antertioara, laterala si posterioara

REGIUNEA ANTERIOARĂ

Cuprinde 8 mușchi dispuși în 4 planuri:

a) Primul plan este format din 4 mușchi, care în succesiunea lor latetro-medială sunt: rotund
pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului;
b) Planul al doilea este format din flexorul superficial al degetelor;
c) Planul al treilea este format din mușchii flexor profund al degetelor și flexorul lung al
policelui;
d) Planul al patrulea este format din mușchiul pătrat pronator;
Mușchii acestei regiuni au porțiunile lor musculare spre partea proximală a antebrațului, iar
tendoanele spre partea distală. În grupul superficial, format din primele două planuri, toți
mușchii iau naștere pe epicondilul medial, de unde și numele de epitrohleeni.
Mușchii grupului profund, format de următoarele 2 planuri au originea pe diafizele oaselor
antebrațului.

1
 M. ROTUND PRONATOR (1)
Origine: Ia naștere prin 2 fascicule: unul humeral de pe față anterioară a epicondilului
medial; altul ulnar de pe față medial a procesului coronoid al ulnei, se îndreaptă oblic în jos și
lateral

Inserție: treimea mijlocie a fetei laterale a radiusului, pe tuberozitatea pronatorie.

Raporturi: 3 raporturi principale: marginea lui laterală delimitează cu brahioradialul fosă

cubitală în care pătrunde bicepsul brahial; între biceps și rotundul pronator se află arteră
brahială acoperită de aponevroza mușchiului biceps. Nervul median trece printer cele 2
capete de origine ale mușchiului.

Acțiune: pronator al mâinii, iar prin capul humeral flexor al antebrațului pe braț

Inervatia: N. median

2
 MUȘCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (2)
PALMARUL MARE

Origine: pe față anterioară a epicondilului medial și pe despartitoarele fibroase care îl separă

de rotundul pronator, lateral, și de palmarul lung, medial. Fasciculele se îndreaptă în jos și
înafara

Inserție: pe baza metacarpianului al doilea prin înapoia retinaculului flexorilor.

Raporturi: la antebraț: fața superficială e acopetrită de fascia antebrahială și piele; fața

profundă acoperă mușchii flexor superficial al degetelor și flexor lung al policelui. Tendonul
lui participă împreună cu tendonul brahioradialului la delimitarea șanțului pulsului. La gâtul
mâinii tendonul trece înapoia retinaculului flexorilor, în șanțul osului trapez, unde prezintă o
bursă seroasă.

Acțiune: flexor al mâinii pe antebraț și slab flexor al antebrațului pe braț; slab abductor al
mâinii și pronator al antebrațului când mâna este în extentie.

Inervație: N. median

3
 MUȘCHIULPALMAR LUNG (3)

Origine: pe fața anterioară a epicondilului medial și pe despartitoarele fibroase ce-l separă de

mușchii flexor radial al carpului, lateral, și flexor ulnar al carpului, medial.

Inserție: printr-un tendon lung, trece pe dinaintea retinaculului flexorilor și se termină la

palmă cu aponevroza palmară.

Acțiune: slab flexor al mâinii și al antebrațului; slab pronator al mâinii.

Inervatie: N. median

4
 MUȘCHIUL FLEXOR ULNAR AL CARPULUI (CUBITAL
ANTERIOR) (4)

Paralel cu ulna, de la epicondilul medial la pisiform, fiind mușchiul cel mai medial din primul
plan.
Origine: prin 2 capete: unul humeral- pe epicondilul medial al humerusului și altul ulnar –
pe marginea medială a olecranului și pe cele două treimi superioare ale marginii posterioare a
ulnei. Capetele sunt unite printr-o arcadă fibroasă pe sub care trec nervul ulnar și arteră
recurentă ulnară posterioară
Inserție: printr-un tendon pe pisiform
Raporturi: artera și nervul ulnar pe care le acoperă
Acțiune: flexor și adductor al mâinii
Inervatie: N. ulnar

5
 Plan II

MUȘCHIUL FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR (5)

Origine: prin 2 capete: capul humero-ulnar pleacă de pe fața anterioară a epicondilului

medial și de pe marginea medială a procesului coronoid; capul radial se prinde pe marginea
anterioară a radiusului în porțiunea proximala; Între aceste 2 capete se întinde o arcadă
tendinoasă pe sub care trec artera ulnară și nervul median. Corpul muscular este format
dintr-un strat superficial destinat degetelor III și IV și unul profund ce conține fibre pt
degetele II și V.
Inserție: la partea distala a antebrațului, corpul muscular se împarte în 4 porțiuni, care se
termină fiecare prin câte un tendon. Acestea trec separate pe sub retinaculul flexorilor,
ajung la palmă și apoi la degetele respective. La nivelul falangei proximale fiecare tendon se
împarte în 2 fâșii. Acestea se reunesc mai jos formând Chiasmă tendinum și delimitand
astfel un orificiu prin care trec tendoanele flexorului profund al degetelor.
Raporturi: a.) la antebraț mușchiul este așezat pe flexorul profund al degetelor, de care e
separate prin nervul median și arteră ulnară și este acoperit de planul superficial și piele;
b.) la gâtul mâinii tendoanele trec prin canalul osteo-fibros al carpului împreună cu cele ale
flexorului profund al degetelor și al felx. Lung al policelui, precum și cu nervul median;
c.) la palmă tendoanele sunt situate înaintea celor ale flex.prof.al degetelor
d.) la nivelul falangelor medie și distala dispoziția tendoanelor e inversată: tendonul flex.
Prof. este situate anterior, iar al celui superficial, posterior. Cele 2 tendoane sunt menținute pe
față anterioară a falangelor printr-o lama conjunctiva recurbata.
Acțiune: flectează falanga medie pe cea proximala, degetele pe mâna, mâna pe antebraț și
antebrațul pe braț. E un adductor am mâinii și apropie degetele depărtate.
Inervatie: N. median

6
7
 PLAN III

MUȘCHIUL FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR (6)

Origine: cele două treimi proximale ale fetelor anterioară și medială ale ulnei și pe
membrana
interosoasă a antebrațului. Corpul muscular se îndreaptă distal, iar la partea mijlocie a
antebrațului se împarte în 4 fascicule continuate fiecare printr-un tendon. Acestea trec înapoia
retinaculului flexorilor, ajung la palmă unde diverg spre degetele II, III, IV și V; aici
perforează tendoanele flexorului superficial și se termină pe baza falangelor distale. Pe
tendoanele acestui mușchi, la nivelul palmei, se insera mușchii lombricali.
Raporturi: la antebraț: mușchiul se așează pe ulnă, pe membrana interosoasă și pe pătratul
pronator; e acoperit de flexorul superficial al degetelor și de flexorul ulnar al carpului. Între
acești 2 mușchi și flexorul profund trec n. median, vasele și nervul ulnar.
Acțiune: flexor al ultimelor 2 falange, al mâinii pe antebraț și adductor al mâinii.
Inervatie: dublă: ramuri din nervul ulnar și nerv. Median.

8
 MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL POLICELUI (7)

Origine: pe față anterioară a radiusului și pe membrana interosoasă.

Inserție: printr-un tendon pe baza falangei distale a policelui.

Raporturi: La antebraț: e acoperit de mușchii planurilor precedente și acoperă radiusul și

membrană interosoasă. Marginea lui laterală vine în raport cu capul radial al flexorului
superficial al degetelor, iar mg medial cu flexorul profund al degetelor, de care este separate
printr-un interstițiu prin care trec vasele și nervul interosos anterior. La gâtul mâinii: trece
înapoia retinaculului flexorilor, în canalul carpian. La mâna trece printer cele 2 fascicule ale
flex scurt al policelui. La deget, tendonul întră intr-un tunel osteo-fibros asemănător cu cel al
celorlalte degete.

Acțiune: flecteaza falanga distala pe cea proximală, degetul pe metacarpian și mâna pe

antebraț, ușoară abductee a mâinii

Inervatie: N. median

9
 MUȘCHIUL PĂTRAT PRONATOR (8)

Origine: pleacă din treimea inferioară a fetei anterioare a ulnei, fibrele merg transversal

Inserție: pe față anterioară a radiusului, în treimea corespunzătoare

Raporturi: acoperă scheletul antebrațului și articulația radio-ulnara distală și e acoperit de

flexorul lung al policelui, flexorul profund al degetelor și flexorul ulnar al carpului.

Acțiune: pronator al mâinii pe antebraț

Inervatie: nerv median prin ramură interosoasă

10
 REGIUNEA POSTERIOARĂ

Este formată din 8 mușchi diaspusi pe 2 planuri:

• Planul superficial (4 mușchi): extensorul degetelor, extensorul degetului mic, extensorul

ulnar al carpului și anconeu;

• Planul profund (4 mușchi): lungul abductor al policelui, scurtul extensor al policelui, lungul
extensor al policelui și extensorul indexului. Ei formează la origine o masă comună
nedivizată, care apoi se împarte în cei 4 mușchi.

MUȘCHIUL EXTENSOR AL DEGETELOR (1)

Origine: pe epicondilul lateral, pe ligamentul colateral radial, pe fascia antebrahiala și pe
despartitoarele fibroase care îl separă de mușchii vecini. Corpul mușchiului se îndreaptă
distal și se împarte în 4 fascicule ce se continuă prin câte un tendon spre degetele ÎI, III, IV,V.

La nivelul articulațiilor metacarpofalangiene, fiecare tendon trimite câte o expansiune

fibroasa care adera de capsulă articulară și se insera pe falanga proximală. Apoi primesc
expansiunile largi ale mușchilor interososi și ale lombricalilor cu care formează aponevroza
dorsală a degetelor. Fiecare tendon se împarte în 3 ramuri aponevrotice: cea mediană se
fixează pe față dorsală a falangei medii; iar celelalte se unesc și se prind pe față dorsală a
falangei distale. Tendoanele degetelor III, IV și V sunt legate între ele pe față dorsală a
metacarpienelor prin punți fibroasa transversale.

Raporturi: față posterioară e acoperită la nivelul antebrațului de piele și fascia

antebrahiala, la gâtul mâinii de retinaculul extensorilor, iar la mâna de fascia dorsală a
mâinii. Prin față anterioară acoperă mușchiul supinator și mușchiul planului profund al
antebrațului, articulația radio-carpiana, mușchii interososi dorsali și falangele. Marginea
laterală vine în raport cu scurtul extensor radial al carpului, iar marginea medială cu
extensorul degetului mic.

Acțiune: extensor al falangei distale pe cea medie, a acesteia pe cea prox., a falangei prox pe
metacarp și a mâinii pe antebraț. Extensor și adductor al mâinii și abductor al degetelor.

Inervație: aamura profundă a radialului.

11
12
 MUȘCHIUL EXTENSOR AL DEGETULUI MIC (2)

Origine: pe epicondilul lateral, pe fascia antebrahială și pe despărtitoarele fibroase care îl

separă de mușchii vecini. Corpul muscular se continuă cu un tendon, ce trece pe sub
retinaculul extensorilor, merge de-a lungul celui de-al V-lea metacarpian și se inseră pe
ultimele două falange ale degetului mic, fuzionand cu tendonul extensorului degetelor.

Raporturi: Medial vine în raport cu extensorul ulnar al carpului; lateral cu extensorul

degetelor;

Acțiune: extensor al degetului mic, contribuind la extensia mâinii.

Inervatia: un firișor din ramură profundă a nervului radial.

13
 MUȘCHIUL EXTENSOR ULNAR AL CARPULUI (3)

Origine: epicondilul lateral al humerusului, pe marginea posterioară a ulnei prin capul ulnar
și pe fascia antebrahiala.

Inserție: tendonul trece între cap și procesul stiloid (ulnă) și se inseră pe baza
metacarpianului V.

Raporturi: e acoperit de fascia antebrahială și piele. Anterior vine în raport cu supinatorul,

mușchii stratului profund și ulnă. Marginea laterală răspunde extentorului degetului
mic, marginea medială, proximal anconeului și distal ulnei, care-l separă de mușchiul flexor
ulnar al carpului.

Acțiune: extensor și adductor al mâinii.

Inervație: ramură profundă a radialului.

14
 MUȘCHIUL ANCONEU (4)
Mușchi mic, triunghiular, situat în regiunea cotului, iar din pct. de vedere anatomic și
fiziologic poate fi considerat ca o porțiune a tricepsului brahial.

Origine: partea posteromedială a epicondilului lateral, de unde fibrele se îndreaptă oblic,

distal și medial, terminându-se pe suprafață triunghiulară de pe treimea proximală a fetei
posterioare a ulnei.

Raporturi: fața superficială este acoperită de piele și fascie; fața profundă vine în raport cu
articulația cotului și cu supinatorul. Marginea proximala e în raport cu tricepsul, iar marginea
distala cu extensorul ulnar al carpului. Sub inserția proximala se găsește bursă anconeului.

Acțiune: extensor al antebrațului

Inervatie: n. radial.

15
 MUȘCHIUL ABDUCTOR LUNG AL POLICELUI (5)

Este cel mai lateral și cel mai puternic dintre mușchii planului profund.
Origine: pe fața posterioară a ulnei, pe fața posterioară a radiusului, treimea mijlocie, și pe
membrana interosoasă. Se îndreaptă oblic în jos și în afară; se continuă printr-un tendon ce
trece prin șanțul de pe față laterală a extremitatii distale a radiusului împreună cu tendonul
scurtului extensor al policelui, se insera pe baza primului metacarpian.
Raporturi: proximal e acoperit de mușchii precedenti; distal devine superficial și e acoperit
de fascia antebrahiala și piele; mușchiul acoperă oasele antebrațului, tendonul lui încrucișând
mușchii lung și scurt extensori radiali ai carpului. Marginea laterală vine în raport cu
supinatorul, iar cea medială cu scurtul extensor al policelui.
Acțiune: abductor al policelui și mâinii
Inervatie: nervul interosos posterior, ramură a radialului.

16
 MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL POLICELUI (6)

Origine: aceeași inserție proximală și același traiect cu precedentul. Tendonul său trece prin
aceeași lojă osteofibroasa și se inseră distal pe baza falangei proximale a policelui.

Raporturi: aceleași raporturi ca precedentul. Tendoanele ambilor mușchi formează împreună

relieful ce delimitează lateral “tabachera anatomică”.

Acțiune: extensor și abductor al policelui

Inervație: nervul interosos posterior, ramură a radialului.

17
 MUȘCHIUL EXTENSOR SCURT AL POLICELUI (7)

Origine: proximal: se prinde pe membrana interosoasa și pe treimea mijlocie a feței

posterioare a ulnei. Tendonul terminal trece printr-un șanț oblic, situat pe față posterioară a
epifizei distale a radiusului; indreptansu-se oblic distal și lateral, incruciseaza tendoanele
extensorilor radiali ai carpului și se inseră pe falanga distală a policelui.

Raporturi: la antebraț are aceleași raporturi că precedenții; la gâtul mâinii, între tendoanele
scurtului extensor și al lungului abductor situate lateral, și tendonul lungului extensor situat
medial, se delimitează “tabacheră anatomică”.

Acțiune: extinde falanga distală a policelui, înclinând lateral și extinzând ușor întreagă mâna.

Inervație: nervul interosos posterior, ramură a radialului

18
 MUȘCHIUL EXTENSOR AL INDEXULUI (8)

Origine: proximal: pe față posterioară a ulnei și a membranei interosoase. La gâtul mâinii

tendonul lui trece prin același canal osteofibros cu extensorul degetelor; la nivelul articulatiei
metacarpofalangiene se confundă cu tendonul acestuia, destinat degetului index.

Raporturi: la antebraț este acoperit de mușchii superficiali, iar la mâna de fascie și piele;
acoperă ulna, articulația radiocarpiana, carpul și metacarpul.

Acțiune: extensor al indexului și ajută la extensia mâinii.

Inervație: nervul interosos posterior, ramură a radialului

19
 MUȘCHII REGIUNII LATERALĂ A ANTEBRAȚULUI

Cuprinde 4 mușchi așezați pe 2 planuri: planul superficial cu mușchiul brahioradial, lungul

extensor radial al carpului și scurt extensor radial al carpului; plan profund-mușchiul
supinator.

MUȘCHIUL BRAHIORADIAL (1)

Origine: proximal: pe marginea laterală a humerusului și septul intermuscular lateral al
brațului. Corpul muscular se continuă cu tendonul ce se inseră pe baza procesului stiloid al
radiusului.
Raporturi: raporturile principale sunt formate cu marginea anterioară. La braț această
margine formează cu mușchii brahial și biceps șanțul bicipital lateral, prin care trec nervul
radial și arteră recurentă radială. La nivelul antebrațului este în report cu ramură
superficială a nervului radial și cu arteră radial.
Acțiune: un puternic flexor al antebrațului pe braț
Inervație: nervul radial

20
 MUȘCHIUL LUNG EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI (2)

Origine: de pe marginea laterală a humerusului și de pe septul intermuscular lateral al

brațului, corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon, ce coboară
prin șanțul cel mai lateral de pe față posterioară a extremității distale a radiusului și
se insera pe baza celui de-al doilea metacarpian.
Raporturi: acoperă articulația cotului, scurtul extensor radial al carpului și articulația
radiocarpiana. El este acoperit de brahioradial, iar distal este încrucișat superficial de
tendoanele lungului abductor, scurtului extensor și lungului extensor al policelui.
Acțiune: extensor și abductor al mâinii, flecteaza antebrațul pe braț și contribuie la supinație.
Inervație: nervul radial

21
MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI (3)

Origine/Inserție: ia naștere pe epicondilul humeral lateral și de pe ligamentul collateral

radial al articulatiei cotului. Tendonul lui merge paralel cu cel al extensorului radial lung și
se insera la baza celui de-al treilea metacarpian.

Raporturi: este acoperit de lungul extensor radial al carpului, de care se desparte în

apropierea inserției distale. Este incricisat superficial de mușchii lung abductor, scurt
extensor și lung extensor al policelui. El acoperă radiusul, supinatorul și rotundul pronator.

Acțiune: extensor și abductor al mâinii.

Inervație: ramura profundă a nervului radial.

22
 MUȘCHIUL SUPINATOR (4)

Origine/Inserție: Pe suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei și pe creasta

mușchiului supinator; pe ligamentul colateral radial al articulației cotului, pe ligamentul
inelar și pe epicondilul humeral lateral. Fibrele coboară înconjurând posterior treimea
proximală a radiusului, pentru a se insera pe fața laterală a acestuia.
Raporturi: este străbătut de ramură profundă a nervului radial. E acoperit de cei 2 extensori
radiali ai carpului, precum și de mușchii planului superficial ai regiunii posterioare. Acoperă
articulația cotului.
Acțiune: cel mai puternic supinator al antebrațului și al mâinii.
Inervație: ramură profundă a nervului radial.

23