Muschii spatelui-planul I

Muschi Localizare Origine Insertie Actiune Inervatie Raporturi

Trapez are formă Inserţia Fibrele Când Muşchiul Faţa
triunghiular medială se converg spre muşchiul trapez este posterioară a
ă, cu baza face pe linia centura ia ca punct inversat de muşchiului
la coloana nuchală scapulară: fix inserţia nervIi vine în raport
vertebrală superioară, fibrele medială şi accesor şi cu pielea, faţa
şi vârful la pe superioare, se de ramuri anterioară cu
humerus. protuberanta oblic contractă din plexul muşchii
împreună occipitală descendente, în cervical planurilor
cu cel de externă, pe se insera pe întregime, următoare.
partea ligamentul treimea ridică Intre
opusă nuchal şi pe laterală a umărul şi- aponevroza
ocupă procesele marginii 1 trage porţiunii
regiunecefe spinoase ale posterioare înăuntru; inferioare a
i şi partea vertebrelor şi a feţei porţiunea trapezului şi
superioară C7-T12, superioare a descenden extremitatea
a spatelui precum şi pe claviculei; tă ridică medială a
ligamentul fibrele umărul; spinei
supraspinos mijlocii se porţiunea scapulei se
toracic insera pe ascendent găseşte bursa
marginea ă îl subtendinoasă
posterioară a coboară. a muşchiului
acromionulu Când iau
i şi a spinei punctul
scapulei; fix pe
fibrele scapulă,
inferioare fibrele
oblic superioare
ascendente, înclină
se insera pe capul de
marginea partea
posterioară a respectivă
spinei şi în
scapulei. acelaşi
timp îi
imprimă o
mişcare de
rotaţie
Transve Este protuberanta muşchiul
rs al inconstant, occipitală auricular
cefei prezent la externă posterior, cu
aproximati care adesea
v 25% se confundă
dintre
indivizi.
Uneori este
situat
superficial,
 alteori
profund
faţă de
trapez.
Dorsal Cel mai lat Pe faţa fibrele Este dată în regiunea
mare muşchi al externă a converg spre de nervul spatelui, faţa
corpului, cu celor trei sau axilă: cele toracodors posterioară
o formă patru ultime superioare al din vine în raport
triunghiular coaste, prin orizontal, plexul cu pielea,
ă, este fascicule cele mijlocii brahial. superior cu
situat în încrucişate oblic muşchiul
partea cu digitaţiile ascendent, trapez; faţa
postero- oblicului iar cele anterioară
inferioară a extern, inferioare
acoperă
trunchiului. precum şi pe aproape
muşchiplanul
fascia vertical.
toracolombar Muşchiul se
ui următor;
ă; procesele răsuceşte marginea
spinoase ale apoi, laterală vine
ultimelor 5-6 mulându-se în raport cu
vertebre pe faţa oblicul
toracice, ale anterioară a extern de
vertebrelor rotundului care este
lombare şi mare, cu separat în
pe creasta care se porţiunea
sacrată uneşte inferioară
medială adesea, prin
(porţiunea traiectul în triunghiul
vertebrală); spirală lombar al lui
pe treimea reprezentând Petit
posterioară a o adaptare In axilă vine
buzei externe faţă de în raport cu
a crestei condiţiile rotundul
iliace mecanice ale mare,
(porţiunea dorsalului. formând
iliacă); Muşchiul se impreună
uneori câteva termină peretele
fibre pornesc printr-un posterior al
de pe scurt tendon axilei
unghiul patrulater în
inferior al fundul
scapulei şanţului
(porţiunea intertubercul
scapulară) ar al
humerusului
Muschii spatelui-planul II
Muschi Localizare Origine Insertie Actiune Inervatie Raporturi
Ridicat este un Porneşte prin fasciculel Ridică nervul Acoperă
or al muşchi de 4-5 fascicule e merg în scapula în ridicătorului muşchii
scapule formă de pe primele jos şi se totalitate. scapulei din planului
i triunghiulară 4-5 procese unesc Muşchiul plexul următor şi
, situat pe transverse într-un imprimă cervical şi este acoperit
părţile (tuberculii corp scapulei o prin nervul de trapez şi
laterale ale posteriori) ale comun mişcare de dorsal al de SCM.
cefei, care vertebrelor care se rotaţie scapulei din
răspunde cervicale insera pe împrejurul plexul
înainte fosei unghiul unui ax brahial
supraclavicul superior ce trece
are al prin
scapulei. unghiul
lateral al
acestui os
care
rămâne
fix, pe
când
unghiul
superior se
ridică, iar
unghiul
inferior se
apropie de
linia
mediană.
Când ia
punctul fix
pe scapula,
înclină
coloana
vertebrală
de partea
lui.
Contribuie
împreună
cu
romboidul
la
menţinerea
scapulei în
poziţie.
Rombo este aşezat procesele Fibrele Are o plexul Este acoperit
id pe peretele spinoase ale coboară acţiune cervical, prin de trapez, în
posterior al primelor spre analogă cu nervul afară de por-
toracelui patru vertebre marginea muşchiul muşchiului ţiunea sa
toracice şi a medială a ridicător romboid şi inferioară, şi
 ultimelor scapulei al prin nervul acoperă
două cervicale şi se scapulei: dorsal al dinţatul
precum şi pe fixează adductor şi scapulei, posterosuper
porţiunile pe ea. ridicător al ramură ior,
corespunzătoa Deseori, umărului; colaterală spleniul şi
re ale romboidu el roteşte posterioară a muşchii
ligamentelor l scapula în plexului şanţurilor
nuchal şi este jurul brahial. vertebrale
supraspinos subdiviza unghiului
t printr- lateral
un
interstiţiu
celular ce
se găseşte
în partea
superioar
ă, în două
porţiuni:
micul şi
marele
romboid.
Micul
romboid
sau
porţiunea
superioar
ă pleacă
de pe
ultimele
două
procese
spinoase
cervicale,
iar
marele
romboid
sau
porţiunea
inferioară
de
primele
patru
procese
spinoase
toracice.
Dintat Este un Se prinde pe De aici se Ridică nervii Este acoperit
postero muşchi procesele continuă coastele, intercostali de muşchiul
- subţire, de spinoase ale prin patru este deci 2-5 romboid; el
superio formă vertebreicervi fascicule inspirator acoperă
r patrulateră, cale a 7-a şi ce se stratul
situat în ale primelor insera pe următor şi
 partea trei vertebre faţa muşchii
superioară a toracice externă a intercostali
spatelui, coastelor
înaintea 2-5
romboidului.
Dintat Este un Se prinde pe Merge în Este nervii Este acoperit
postero muşchi ultimele două sus şi expirator, intercostali de dorsalul
- subţire procese lateral, coborând 9-12 mare şi
inferior patrulater, spinoase terminân coastele. acoperă
situat în toracice şi du-se Când cei muşchii
partea primele două prin patru doi dinţaţi stratului
inferioară a lombare digitaţii posteriori următor,
regiunii pe feţele se coastele şi
spatelui externe contractă muşchii
ale în acelaşi intercostali.
ultimelor timp,
patru devin
coaste. inspiratori.
Când
acţionează
izolat, sunt
antagonişti
.
Spleni Este un se prinde pe Fibrele Contractaţi ramurile între cei doi
us muşchi jumătatea merg în bilateral posterioare muşchi,
subţire şi lat, inferioară a sus şi se sunt ale datorită
situat lig. nuchal, pe împart în extensori nervilorcervi traiectului
înaintea procesele două ai capului; cali lor
trapezului, a spinoase ale porţiuni: în divergent, se
romboidului ultimei spleniul contracţie formează un
şi a vertebre capului unilaterală triunghi cu
dinţatului cervicale şi care se , înclină baza pe
postero- ale primelor insera pe capul de occipital:
superior. 4-5 vertebre jumătatea aceeaşi triunghiul
Este întins toracice, laterală a parte, intersplenic
din regiunea precum şi pe mastoidei imprimând în care apar
cefei până în ligamentele , u-i o muşchii
partea interspinoase. şispleniul mişcare de semispinali
superioară a gâtu1ui rotaţie ai capului.
spatelui. care se homolater Sunt
prinde pe ală. acoperiţi de
vârful Prezintă o muşchii
proceselo acţiune precedenţi,
r antagonist iar superior
transvers ă cu de muşchiul
e ale muşchii SCM.
atlasului SCM şi Acoperă
şi semispinal muşchii
axisului. al capului planului
de aceeaşi următor.
parte şi
 sinergistă
cu muşchii
SCM şi
semispinal
al capului
de partea
opusă.

Muschii spatelui-planul III

MASA Cuprinsa Origine Inser Coloana laterala – leaga bazinul de coaste si

COMUNA intr-o Loja Procesele tie coastele intre ele.
osteofibro spinoase Tora Coloana mijlocie leaga bazinul de coaste si de
asa ale ce, procesele transverse , reprez de m. logissimus
formata de ultimelor crani Coloana medial – uneste baziul cu procesele
scheletul vertebre u spinoase intre ele ,formata de m spinal.
osos al lombare
regiunii ,creasta
sacro sacrala
lombare si mediana,
fascia creasta
toracolom iliaca, fata
bara post sacr,
fascia
toracolom
bara
ILIOCOST Situat Origine+Insertie Actiune Raporturi Inervatie
AL superficial Portiunea m.expirator,con Acoperit de Ramurile
lombara-pleaca tractie muschii dorsale ale
din masa comuna bilaterala- dintati, nervilor
si se insera pe extensia acopera spinali
unghiile costale coloanei,contrac coastele si
ale ultimelor 6 tia unilateral spatiile
coaste,portiunea inclina coloana intercostale
toracala leaga pe partea
ultimele 6 coaste respectiva
cu primele ,
Portiunea
cervicala –
originea pe
coastele 3-6 si
inserctie pe
tubercului
posterior al
proceselor
transverse C3-C6
LONGISSI Asezat Portiunea toracala- Extensia Ramurile
MUS superficial pleaca din masa coloanei dorsale ale
comuna si trimite vertebr, nervilor
doua feluri de inclinatia spinali
 fascicule de laterala a
inserctie. acesteia
Portiunea
cervicala- se
insera prin
fasciculele
tendinoase pe
procesele
transverse ale
primelor 5
vertebre toracale.
SPINAL Situat Portiunea toracala- Contracţia este asigurată
superficial pleaca de pe bilaterală de ramurile
procesele spinoase determină posterioare
ale primelor 2 extensia ale
vertebre lombare, coloanei nervilor
si ultimelor 2 vertebrale şi spinali
toracale se insera contribuie la
pe procesele menţinerea
spinoase ale curburilor
primelor 7 normale ale ei.
vertebre toracale. La contracţia
Portiunea unilaterală
cervicala-uneste înclină coloana
ligamentul nucal spre aceeaşi
de procesele parte.
spinoase ale
vertebrelor C6-C7
Portiunea cefalica
fuzionata cu
muschiul
semispinal al
capului

Muschii regiunii laterale a gatului

Muschi Localizare Origine Insertie Actiune Inervatie Raporturi

Platism se întinde ia naştere în Fibrele Când Nerv Faţa
a ca o pânză ţesutul celular încrucişează punctul fix facial superficial
trapezoidal subcutanat clavicula, apoi se este în ă vine în
ă de la al regiunii îndreaptă oblic în partea raport cu
baza infraclavicula sus şi medial, pe inferioară, pielea
mandibulei re şi partea laterală a el coboară de care
spre umăr acromiale, de gâtului. Fibrele buzele aderă.
şi pe fascia anterioare se exprimând Faţa
claviculă, pectoralului încrucişează sentimente profundă
acoperind mare şi a mai jos şi triste, este în
 faţa antcro- deltoidului îndărătul rafeului dispreţ şi raport cu
laterală a suprahioidian cu frică; lama
gâtului. cele de asociată cu superficial
Muşchiul partea opusă; acţiunea ă a fasciei
determină fibrele muşchiului cervicale,
prin posterioare frontal, clavicula
contracţia depăşesc expresia şi
sau mandibula, este şi mai pectoralul
încreţirea unele se insera pe evidentă. mare;
pielii şi os, sub linia Când vena
tracţiunea oblică, altele se punctul fix jugulară
comisurii fixează pe este pe externă
labiale în piele şi în ţesutul mandibulă, coboară
jos şi subcutanat al ridică între lama
lateral regiunii faciale pielea superfi-
inferioare, gâtului cială şi
amestecându-se o şi o duce muşchiul
parte din ele cu înainte. platisma
muşchii comisurii Când
labiale şi cu întregul
fascia muşchi se
parotideomaseteri contractă,
că pro-
duce
încreţirea
pielii
gâtului pe
direcţie
oblică şi
scade
concavitat
ea dintre
mandibulă
şi regiunea
laterală a
gâtului
SCM Este unul Capul sternal Inserţia Când se Nervul Faţa
din (medial) se superioară contractă accesor superficial
muşchii cei insera pe faţa se face printr-un un singur ă este
mai anterioară a tendon pe faţa muşchi, acoperită
caracteristi manubriului laterală a înclină ca- de piele,
ci sternal; capul procesului pul spre platisma şi
omului, clavicular mastoidian şi pe aceeaşi lama
muşchi (lateral) se linia nuchală parte şi superficial
lung, foarte insera pe superioară rotează ă a fasciei
puternic, porţiunea faţa spre gâtului.
care trece medială a partea Faţa
pe partea feţei opusă; profundă
laterală a superioare a când acoperă
gâtului, claviculei se muşchii
uşor contractă profunzi şi
 spiralat în ambii mănunchi
traiectul muşchi şi ul
său iau punctul vasculo-
fix pe nervos al
stern, flec- gâtu-
tează capul lui: artera
şi gâtul carotidă
comună,
vena
jugulară
internă,
nervul
vag
Scalen Se naşte pe Se insera printr- Este
anterior tuberculii un tendon pe inervat
anteriori ai tuberculul de
proceselor muşchiului scalen ramurile
transverse ale de pe faţa anterioar
vertebrelor superioară a e ale
cervicale 3-6 coastei I, nervilor
prin 4 înaintea şanţului cervicali
fascicule arterei (IV) V -
subclaviculare. VII
(VIII)

Scalen este cel Se prinde pe se termină pe faţa Este

mijlociu mai tuberculii superioară a inervat
mare şi anteriori ai coastei I, înapoia de
mai lung proceselor şanţului arterei ramurile
dintre transverse ale subclaviculare anterioar
scaleni vertebrelor e ale
cervicale nervilor
2-7, uneori cervi-
chiar şi pe cali (III)
atlas IV - VIII
Scalen pleacă de se termină printr- Este
posterio pe tuberculii un tendon subţire inervat
r posteriori ai pe de
proceselor faţa superioară a ramura
transverse ale coastei a II-a anterioar
vertebrelor ăa
cervicale 5-7 nervului
cervical
VIII
Scalen este un pleacă de pe se termină pe Este
minim muşchi tuberculii marginea medială inervat
mic, anteriori ai a primei coaste - de
inconstant. proceselor posterior de ramura
transverse ale scalenul anterior - anterioar
vertebrelor şi pe membrana ăa
 cervicale suprapleurala nervului
6 şi 7 cervical
VIII
Drept Este un procesul ocesul jugular al produce ramura Anterior
lateral muşchi transvers al occipitalului înclinarea anterioar vine în
al mic, atlasului laterală a ăa raport cu
capului cilindric capului primului muşchiul
nerv dreptI
cervical anterior al
capului şi
cu vena
jugulară
internă.
Posterior
acoperă
muşchii
marele
drept
posterior
şi oblicul
mic ai
capului,
precum şi
artera
vertebrală

RAPORTURI SCALENI.
Scalenii sunt situaţi în profunzimea regiunii supraclaviculare. Muşchiul scalen anterior
separă două spaţii importante: spaţiul scalenic anterior format de muşchiul scalen şi
muşchiul sternocleidomastoidian; prin el trec vena subclaviculară şi nervul frenic. Nervul
trece într-o dedublare a fasciei muşchiului scalen anterior. Spaţiul scalenic posterior se
găseşte între scalenul anterior şi scalenul mijlociu; prin el trec artera subclaviculară şi
plexul brahial. Medial inserţiilor distale ale scalenului anterior şi mijlociu se află cupola
plcurală. între scalenul mijlociu şi cel posterior trec nervul toracic lung pentru muşchiul
dinţat anterior, şi nervul dorsal al scapulei pentru muşchiul romboid. Muşchiul scalen
posterior este în raport cu muşchii spatelui şi ai cefei.

Acţiune.
Contracţia scalenilor de aceeaşi parte, cu punctul fix pe torace, înclină coloana cervicală de partea
lor. Contracţia de ambele părţi măreşte rigiditatea coloanei
vertebrale. Luând punctul fix pe coloana vertebrală, ridică toracele şi devin muşchi inspiratori -
inspiraţie forţată, Contracţia scalenilor anteriori flectează coloana cervicală
Muschii regiunii anterioare a antebratului- plan superficial

Muschi Localizare Origine Insertie Actiune Inervati Raporturi

e
Rotund Planul 1 , Epicondil Treimea Fetei Flexor Nervul Marg lat
pronator cel mai medial laterale radius antebrat pe median delim.cu
lateral humerus, brat;pronat brahioradialul
fata medial a or antebrat, fosa cubitala
proces mana unde patrunde
coronoid biceps brahial,
ulna intre biceps si
rotund
pronator se
afla artera
brahiala
Flexor Are originea Fasciculele Este un Nervul La antebraţ:
radial al pe faţa musculare se flexor al median faţa
carpului anterioară a îndreaptă în mâinii pe superficială
epicondilului jos şi în afară, antebraţ şi este acoperită
medial şi pe iar la partea slab de fascia
despărţitoare mijlocie flexor al antebrahială şi
le fibroase a antebraţului antebraţului piele; faţa
care îl separă converg către pe braţ; profundă
de rotundul un tendon. este de acoperă
pronator, Acesta trece asemenea, muşchii flexor
lateral, şi de înapoia slab superficial al
palmarul retinaculului abductor al degetelor şi
lung, medial. flexorilor şi se mâinii şi flexor lung al
insera printr-o pronator al policelui.
expansiune antebraţului Tendonul lui
fibroasă, pe , când participă în
baza mâna treimea distală
metacarpianul este în a
ui al doilea. extensie antebraţului
împreună cu
tendonul
brahioradialul
ui la
delimitarea
şanţului
pulsului.
Palmar Muşchiul Faţa Se continuă cu Este un Nervul
lung se întinde anterioară a un slab flexor median
de la epicondilului lung tendon al mâinii şi
epicondilu medial şi pe care trece pe al
l medial, despărţitoare dinaintea antebraţului
la palmă, le fibroase retinaculului ; slab
fund situat ce-1 separă flexorilor pronator al
medial de de muşchii şi se termină mâinii.
flexorul flexor radial la palmă cu
 radial al al carpului, aponevroza
carpului. lateral, şi palmară
în 20% flexor ulnar
din cazuri al carpului,
lipseşte medial

Flexor Cea osul pisiform Este flexor nervul Raporturile

ulnar al proximală se şi adductor ulnar principale
carpului face prin al mâinii sunt cu artera
două capete: şi nervul
unul humeral ulnar, pe care
pe le acoperă
epicondilul prin faţa
medial şi profundă sau
altul ulnar laterală, fiind
pe marginea muşchiul lor
medială a satelit
olecranului
şi pe cele
două treimi
superioare
ale marginii
posterioare
a ulnei.

Flexor formează Inserţia Corpul Muşchiul Nerv Raporturi,

superfici singur proximală muscular este flectează median a) La antebraţ,
al al planul al este întinsă format dintr- falanga muşchiul este
degetelor doilea al şi porneşte un strat medie pe aşezat pe
muşchilor prin două superficial cea flexorul
regiunii capete: capul destinat proximală, profund al
anterioare principal sau degetelor III şi degetele pe degetelor, de
a humero ulnar IV şi dintr-un mână, care este
antebraţul pleacă de pe strat profund, mâna pe separat prin
ui faţa ce antebraţ şi nervul median
anterioară a conţine fibre ante- şi artera
epicondilului pentru braţul pe ulnară, şi este
medial şi de degetele II şi braţ. Este acoperit de
pe marginea V. un adductor planul
medială a al mâinii şi muscular
procesului apropie superficial şi
coronoid; dege- piele.
capul tele b) La gâtul
accesor sau depărtate. mâinii,
radial se tendoanele
prinde pe trec prin
marginea canalul osteo-
anterioară a fibros al
radiusului în carpului
porţiunea c) La palmă,
proximală. tendoanele
 sunt situate
înaintea celor
ale
flexorului
profund al
degetelor.
d) La degete
sunt
importante
raporturile
între
tendoanele
celor doi
flexori ai
degetelor

Muschii regiunii anterioare a antebratului- plan profund

Muschi Localizar Origine Insertie Actiune Inervatie Raporturi

e
Flexor Originea Fasciculele Este flexor Porţiunea La
profound este pe cele ajung la al ultimelor medială antebraţ:
al două treimi palmă unde două primeşte muşchiul
degetelo proximale diverg spre falange, al ramuri din este aşezat
r ale feţelor degetele II, II, mâinii pe nervul pe ulnă,
anterioară şi IV şi V antebraţ şi ulnar, pe
medială ale adductor al porţiunea membrana
ulnei şi pe mâinii. laterală interosoasă
membrana din nervul şi pe
interosoasă median pătratul
a pronator;
antebraţului este
. acoperit de
flexorul
superficial
al degetelor
şi de
flexorul
ulnar al
carpului
Flexor faţa Baza falangei Muşchiul Nervul La
lung al anterioară a distale a flectează median antebraţ-
policelui radiusului şi policelui falanga muşchii
pe distală pe planurilor
membrana cea precedente,
interosoasă. proximală, radiusul şi
degetul pe membrana
metacarpian interosoasă.
şi mâna pe Marginea
 antebraţ, lui laterală-
determinân capul radial
d şi o al
uşoară flexorului
abducţie a superficial
acesteia al degetelor

Patrat treimea faţa Este un Nerv Muşchiul

pronator inferioară a anterioară a pronator al median acoperă
feţei radiusului, în mâinii şi prin scheletul
anterioare a treimea antebraţului ramura antebraţulu
ulnei, corespunzătoar interosoas i şi
e a articulaţia
radio-
ulnară
distală şi
este
acoperit de
flexorul
lung al
policelui,
de flexorul
profund al
degetelor şi
de
flexorul
ulnar al
carpului

Muschii regiunii laterale a antebratului

Muschi Localizare Origine Insertie Actiune Inervatie Raporturi
Brahioradial Cel mai Marginea Baza Muşchiul Nervul ormează cu
superficial, cel laterala a procesului este un radial muşchii
mai puternic humerusului stiloid al puternic brahial şi
radiusului flexor al biceps şanţul
antebratului bicipital
pe braţ. El lateral, prin
devine care
supinator trec nervul
numai când radial şi
antebraţul arteră
este în recurentă
pronaţie radială
forţată şi La nivelul
pronator antebraţului,
când este în raport
antebraţul cu ramura
este în superficială a
supinaţie nervului
completă radial şi cu
 artera radială;
muşchiul
brahioradial
este aici
satelitul
arterei radiale
Lung Marginea Se insera Este Nervul Muşchiul
extensor laterală a pe baza extensor şi radial acoperă
radial al humerusului celui de-al abductor al articulaţia
carpului şi de pe septul doilea mâinii, cotului,
intermuscular metacarpia flectează scurtul
lateral al n antebraţul extensor
braţului pe braţ şi radial al
contribuie carpului şi
la supinaţie articulaţia
radiocarpiană.
El este
acoperit de
brahioradial,
iar distal este
încrucişat
superficial de
tendoanele
lungului
abductor,
scurtului
extensor şi
lungului
extensor al
policelui
Scurt Este mai scurt Epicondilul Se insera pe Este Ramura Este acoperit
extensor şi este humeral baza celui extensor şi profundă a de muşchiul
radial al acoperit în lateral de al treilea abductor al nervului lung extensor
carpului parte de şi de pe metacarpia mâinii radial radial al
precedentul ligamentul n carpului.
colateral Extensorul
radial al scurt acoperă
articulaţiei radiu-
cotului sul, muşchiul
supinator şi
muşchiul
rotund
pronator

Supinator Este scurt şi Suprafaţa Fibrele Este cel Ramura Supinatorul

gros, situat rugoasă de musculare mai profundă a este străbătut
profund faţă de sub incizura coboară puternic şi nervului de ramura
muşchii radială a ulnei înconjurând mai radial profundă a
precedenţi şi pe creasta posterior constant nervului
muşchiului treimea supina- radial.
supinator; se proximală a tor al Muşchiul este
 mai prind însă radiusului, antebraţului profund
şi pe pentru a se şi al mâinii situat,
ligamentul insera pe acoperit fiind
colateral faţa laterală de cei doi
radial al a acestuia extensori
articulaţiei radiali ai
cotului, pe carpului,
ligamentul precum
inelar şi de muşchii
şi pe planului
epicondilul superficial al
humeral regiunii
lateral posterioare.
Faţa lui
profundă
acoperă
articulaţia
cotului

Muschii regiunii posterioare a antebratului

Muschi Localizare Origine Insertie Actiune Inervatie Raporturi

Extensor este Epicondilul Corpul Este un ramura Faţa
al muşchiul lateral, pe muscular se extensor profundă posterioară a
degetelo cel mai ligamentul îndreaptă al falangei a muşchiului
r lateral din colateral distal şi se distale pe radialulu este
stratul radial, pe împarte în cea i acoperită
superficial fascia patru medie, a la nivelul
antebrahială fascicule ce se acesteia antebraţului
şi pe continuă prin pe cea de piele şi de
despărţitoarel câte un tendon proximală, fascia
e fibroase spre degetele a falangei antebrahială,
care îl separă II-V proximale la gâtul
de muşchii pe mâinii de
vecini metacarp retinaculul
şi a mâinii extensorilor,
pe iar la mână
antebraţ de
fascia
dorsală a
mâinii. Prin
faţa sa
anterioară
extensorul
degetelor
acoperă
muşchiul
supinator şi
 muşchii
planului
profund al
antebraţului,
articulaţia
radiocarpian
ă, muşchii
interosoşi
dorsali şi
falangele.
Marginea
laterală vine
în raport cu
scurtul
extensor
radial al
carpului, iar
marginea
sa medială
cu extensorul
degetului
mic
Extensor este situat epicondilul Primele 2 Este este dată Medial, vine
al medial de lateral, fascia falange ale extensor de un în raport cu
degetulu extensorul antebrahială degetului mic al firişor extensorul
i mic degetelor şi pe degetului din ulnar
şi fuzionat despărţitoarel mic, ramura al carpului;
adesea cu e fibroase contribuin profundă lateral, cu
acesta care îl separă d a extensorul
de muşchii şi la nervului degetelor;
vecini extensia radial. raporturile
mâinii anterioare şi
posterioare
sunt similare
cu ale
muşchiului
precedent
Extensor Este situat se insera prin baza Muşchiul ramura Este acoperit
ulnar al medial capul humeral metacarpianul este profundă de fascia
carpului de pe epicondilul ui V extensor şi a antebrahială
precedentul lateral,pe adductor radialulu şi piele.
marginea al mâinii i Anterior vine
posterioară a în raport cu
ulnei prin muşchiul
capul ulnar şi supinator, cu
pe fascia muşchii
antebrahială stratului
profund şi cu
ulna.
Marginea
laterală
 răspunde
extensorului
degetului
mic;
marginea
medială,
proximal
anconeului şi
distal ulnei,
care-1 separă
de muşchiul
flexor
ulnar al
carpului
Ancone muşchi pe partea Suprafaţa Extensor nervul Faţa
u mic, posteromedial triunghiulară antebrat radial superficială
triunghiula ăa de pe treimea este
r, situat în epicondilului proximală a acoperită de
regiunea lateral feţei piele şi
cotului, posterioare a fascie, faţa
ulnei. profundă
vine în raport
cu articulaţia
cotului şi
cu muşchiul
supinator.
Marginea
proximală e
în raport cu
tricepsul, iar
marginea
distală cu
extensorul
ulnar al
carpului
Abducto Cel mai Fata Baza primului Abductor Nervul Proximal e
r lung al lateral si posterioara a metacarpian, al interosos acoperit de
policelui mai ulnei, fata impreuna cu policelui posterior muschii
puternic posterioara a cu tendonul si al precendenti,
dintre radiusului, scurtului mainii distal
muschii membrana extensor al acoperit de
planului interosoasa policelui fascia
profund antebrahiala
si piele
Extensor Situat Fata Baza falangei Extensor Nervul Proximal e
scurt al medial de posterioara a proximale a si interosos acoperit de
policelui precedentul ulnei, fata policelui abductor posterior muschii
posterioara a al precendenti,
radiusului, policelui distal
membrana acoperit de
interosoasa fascia
 antebrahiala
si piele
Extensor Situat membrana Falanga distala Extinde Nervul Proximal e
lung al medial de interosoasa si a policelui falanga interosos acoperit de
policelui precedentul treimea distala a posterior muschii
mijlocie a policelui, precendenti,
fetei inclinand distal
posterioara a lateral si acoperit de
ulnei extinzand fascia
usor antebrahiala
intreaga si piele
mana.
Asupra
policelui
in
abductie
are
actiune de
adductie
Extensor Cel mai Fata Pe index Extensor Nervul La antebrat e
al medial din posterioara a al interosos acoperit de
indexulu grupul ulnei si indexului, posterior muschii
i muschilor membrana ajuta la superficiali;
profunzi interosoasa extensia la mana e
mainii acoperit de
fascie, piele,
acopera ulna,
articulatia
radiocarpian
a, carpul si
metacarpul

Muschii centurii scapulare

Muschi Localizare Origine Insertie Actiune Inervatie Raporturi

Supraspi ocupă fosa feţişoara a) Asupra nervul Muşchiul este
nos fosa supraspino superioar articulaţiei suprascapu acoperit de
supraspinoas asă a ă de pe scapulohume lar, ramură trapez şi
ă scapulei tuberculul rale: este colaterală acoperă
şi pe mare al abductor al a plexului fosa
fascia cu humerusu braţului, brahial supraspinoasă
caracter de lui ajutând şi capsula
aponevroz deltoidul în articulaţiei
ă ce acţiunea sa. umărului
acoperă în
muş- paralizia
chiul acestuia îl
poate înlocui
 parţial; are
rolul unui
ligament
activ
menţinând
capul
humeral în
cavitatea
glenoidă. b)
Asupra
capsulei
articulare:
inserându-se
şi
pe capsulă, o
fereşte să fie
prinsă între
suprafeţele
articulare în
mişcările din
articulaţia
umărului
Infraspin ocupă cea fosa Fibrele Muşchiul nervul Este acoperit
os mai mare infraspino converg este un suprascapu de trapez,
parte a fosei asă prin într-un rotator în lar deltoid şi
infraspinoase fibre tendon ce afară al piele;
tendinoase trece humerusului, acoperă fosa
şi pe posterior cu eficienţă infraspinoasă
fascia de mai mare şi articulaţia
infraspino articulaţia atunci când scapulohumer
asă ce-1 umărului braţul a ală;
acoperă şi se fost, în lateral
insera pe prealabil, răspunde
feţişoara rotat marelui şi
mijlocie a înăuntru. Este micului
tuberculul un tensor al rotund
ui mare al capsulei
humerusu articulare şi
lui menţine în
acelaşi timp
în contact
oasele în
articulaţia
scapulohume
rală
Deltoid Este cel mai Inserţia Cele trei a) fasciculele nervul Faţa
superficial şi superioară fibre anterioare axilar superficială a
mai se face converg execută muşchiului
voluminos corespunz intr-un proiecţia este acoperită
dintre ător celor tendon ce înainte şi de fascie şi
muşchii trei se prinde rotaţia piele. Faţa
 umărului. porţiuni pe internă a profundă
Are ale sale: tuberozita braţului: b) acoperă
formă - pe tea cele articulaţia
triunghiulară treimea deltoidian posterioare, umărului,
şi acoperă laterală a ăa proiecţia precum şi
articulaţia marginii humerusu înapoia şi tendoanele
scapulohume anterioare lui rotaţia muşchilor
rală a externă a care
claviculei braţului; c) înconjură
- pe fasciculul articulaţia.
marginea mijlociu este Aceştia sunt:
laterală a exclusiv înapoi,
acromionu abductor. infraspinosul,
lui Acţiunea rotundul
- pe buza sinergică a mic, rotundul
inferioară celor mare şi capul
a marginii trei fascicule lung al
posterioar produce tricepsului;
e a spinei abducţia înainte,
scapulei braţului până supraspiosul,
la orizontală bicepsul,
coracobrahial
ul şi
pectoralul
mare.
Marginea
anterioară a
muşchiului
formează cu
pectoralul
mare spaţiul
deltopectoral,
iar marginea
posterioară
încrucişează
muşchii
infraspinos,
rotund mare,
rotund mic
şi triceps.
Vârful se
prinde pe
tuberozitatea
deltoidiană,
iar baza
răspunde
liniei de
inserţie a
trapezului
Rotund este alungit, Medial Se Când nervul Marginea
mare voluminos şi porneşte termină muşchiul ia toracodors inferioară
 puternic, de pe printr-un punctul fix pe al din formează cu
întins de la unghiul tendon pe torace, este plexul marginea
unghiul inferior al creasta adductor şi brahial omonimă a
inferior al scapulei şi tuberculul rotator muşchiului
scapulei, Ia de pe ui mic al înăuntru al dorsal mare
creasta jumătatea humerusu braţului (deci marginea
tuberculului inferioară lui sinergie cu posterioară a
mic al a fâşiei dorsalul mare bazei axilei.
humerusului osoase şi antagonist Marginea
situate cu deltoidul); superioară
de-a în acelaşi este separată
lungul timp de rotundul
marginii imprimă mic printr-un
laterale a braţului şi o spaţiu
osului, uşoară triunghiular
având mişcare de cu baza la
fibre retropulsie. humerus
inserate Este numit
şi pe faţa mişcarea de triunghiul
profundă a „a pune birondo-
fasciei mâinile la humero-
infraspino spate". Când tricipital.
ase ia punctul
fix pe
humerus,
duce scapula
în sus şi
înainte
Rotund Este situat faţa feţişoara Este un nervul Este acoperit
mic lateral de posterioar inferioară rotator în micului de muşchiul
muşchiul ăa a afară al rotund deltoid; el
infraspinos, scapulei, tuberculul braţului acoperă capul
cu care se în ui mare al lung al
confundă la vecinătate humerusu tricepsului.
prima vedere a marginii lui La origine
laterale a este situat
acesteia şi imediat lângă
pe faţa rotundul
pro- mare, de care
fundă a apoi se
fasciei depărtează
infraspino formând un
ase spaţiu
triunghiular;
acesta va fi
descris cu
rotundul
mare
Muschii centurii scapulare fata interna

Muschi Localizare Origine Insertie Actiune Inervatie Raporturi

Subscapul este un fosa tuberculul Este un nervul Faţa
ar muşchi subscapula mic al rotator subscapul posterioară
triunghiula ră humerusul înăuntru al ar acoperă
r situat în ui humerusului fosa
fosa şi deci subscapular
subscapula antagonist al ă;
ră infraspinosul faţa
ui, rotundului anterioară
mic şi se aplică
porţiunii parţial pe
scapulare a torace, iar
deltoidului; în rest se
de asemenea îndepărteaz
şi adductor, ă de acesta
când braţul şi ia parte la
este ridicat. în formarea
plus, menţine peretelui
capul humeral posterior al
în cavitatea axilei
glenoidă,
având şi
acţiune
protectoare
asupra
capsulei
Marele Primele 10 Marginea Cand ia punct
dintat coaste interna a fix pe torace
scapulei duce scapula
inainte si
lateral
Cand ia punct
fix pe scapula
ridica
coastele

Muschii regiunii posterioare a bratului

Muschi Localizare Origine Insertie Actiune Inervatie Raporturi

Triceps Este un Capul lung se insera Muşchiul Ramuri din -posterior
brahial muşchi printr-un tendon pe este nervul este
voluminos, tuberculul extensor al radial acoperit de
format din infraglenoidian al antebraţului, deltoid şi
trei scapulei; aderă de tensor al mai jos de
porţiuni: o capsula articulaţiei capsulei piele
 porţiune umărului şi coboară între articulare; -anterior
lungă şi cei doi muşchi rotunzi extensor şi este separat
două pentru a se uni cu adductor al prin nervul
porţiuni celelalte două capete şi a braţului prin radial şi
scurte. forma corpul muşchiului. capul lung. artera
Capul 1ateral se insera pe brahială
septul intermuscular profundă,
brahial lateral şi pe faţa de humerus
posterioară a
humerusului, deasupra
şanţului nervului radial.
Capul medial se insera pe
septul intermuscular
brachial medial şi pe faţa
posterioară a
humerusului, situată sub
şanţul radiatului. Cele trei
porţiuni merg în jos şi se
insera printr-un tendon
comun puternic pe faţa
posterioară şi pe cele
două margini ale
olecranului. Unele fibre
profunde se fixează pe
capsula articulaţiei
cotului, ele împiedică
prinderea capsulei între
suprafeţele articulare.

DIAFRAGMA

Diafragma este o despărţitoare musculo-aponevrotică boltită, care desparte cavitatea

toracică de cavitatea abdominală: diafragma toraco-abdominală. Faţa superioară convexă
formează baza cavităţii toracice, iar faţa inferioară, concavă, formează plafonul cavităţii
abdominale. Forma sa boltită, explică invaginarea abdomenului în cavitatea toracică la
nivelul hipocondrelor, motiv pentru care organele din etajul superior al abdomenului
(stomac, ficat, splină) pot fi proiectate pe peretele toracic.
Planul de orientare a diafragmei este oblic de sus în jos şi dinainte înapoi. Cupola
diafragmei nu este uniformă; ea prezintă o depresiune centrală corespunzătoare inimii,
care o divide în două bolţi secundare, dreaptă şi stângă.
Structural, diafragma are două porţiuni: centrală, aponevrotică, şi periferică, musculoasă.
1.Componenta aponevrotică numită centrul tendinos este o puternică lamă fibroasă care
prezintă o foliolă anterioară (cea mai mică), o foliolă dreaptă (cea mai mare) şi o foliolă
stângă (intermediară). In structura ei distingem o porţiune centrală densă, situată între
orificiul esofagian şi orificiul venei cave inferioare; spre aceasta converg toate fibrele
conjunctive constitutive ale acestei componente aponevrotice.
2.Componenta musculară formează partea periferică a diafragmei, având originea pe
circumferinţa inferioară a toracelui, de unde fibrele musculare converg spre centrul
tendinos. Acestea pot fi grupate în trei porţiuni: lombară, costală şi sternală.
a) Porţiunea lombară porneşte de pe vertebrele lombare prin stâlpii musculari, precum şi
de pe două perechi de arcade aponevrotice, denumite ligamentele arcuate medial şi
respectiv lateral. Stâlpii diafragmei sunt doi. Stâlpul drept mai puternic şi mai lung decât
cel stâng, porneşte de pe corpurile primelor trei vertebre lombare şi de pe discurile
intervertebrale corespunzătoare. Stâlpul
stâng naşte doar de pe primele două vertebre lombare şi de pe discurile învecinate.
Marginile mediale tendinoase ale celor doi stâlpi se întâlnesc în planul median pentru a
forma o arcadă înaintea aortei. Este ligamentul arcuat median la nivelul lui cei doi stâlpi
schimbă fascicule anastomotice. Ligamentul arcuat medial sau arcada muşchiului psoas,
este o arcadă aponevrotică ce trece ca o punte peste muşchiul respectiv; este întins de la
corpul celei de a doua vertebre lombare, la procesul costal al primei vertebre lombare.
Ligamentul arcuat lateral sau arcada muşchiului pătrat al lombelor, este tot o arcadă
aponevrotică ce trece ca o punte peste acest muşchi; se întinde de la procesul costal al
primei vertebre lombare
la marginea inferioară a ultimei coaste.
b) Porţiunea costală îşi are originea pe feţele mediale şi pe marginile superioare ale
ultimelor şase coaste de fiecare parte, prin digitaţiuni ce se încrucişează cu cele ale
muşchiului transvers al abdomenului.
c) Porţiunea sternală naşte prin două fascicule de pe faţa posterioară a procesului
xifoidian.
Hiaturile diafragmei. între diferitele porţiuni musculare pot exista o serie de hiaturi,
reprezentând
puncte slabe ale diafragmei, prin care se pot face hernia ale organelor din abdomen spre
torace. Prin aceste spaţii comunică ţesutul celular mediastinal cu cel extraperitoneal,
creând posibilitatea propagării unor colecţii purulente din torace spre abdomen, sau în
sens invers. Aceste hiaturi se pot forma: 1. între porţiunile lombară şi costală
2. între porţiunile costală şi sternală
3. între cele două fascicule ale porţiunii sternale.
In diafragmă se mai găsesc şi:
-hiatul esofagian
-hiatul aortic
-orificiul venei cave
In afară de aceste orificii mari, printre fibrele musculare ale diafragmei mai trec o serie de
elemente vasculo-nervoase

Raporturi.
Faţa superioară, convexă, răspunde următoarelor organe toracice: central, pericardului
care aderă de folia anterioară; de o parte şi de cealaltă, pleurei şi bazei plămânilor. Pleura
coboară adânc în şanţurile dintre peretele toracic şi diafragmă, formând recesurile
pleurale costodiafragmatice, în timp ce baza plămânului rămâne la o oarecare distanţă.
Faţa inferioară, concavă, este acoperită de peritoneu şi răspunde unor organe abdominale.
Astfel vine în raport cu faţa convexă a ficatului, cu fundul stomacului şi cu faţa laterală
(diafragmatică) a splinei; în partea posterioară este în raport cu rinichii şi cu glandele
suprarenale.
Stâlpii diafragmei vin în raport înainte cu bursa omentală a peritoneului, care îi separă de
faţa posterioară a stomacului.

Inervaţia
Este dată de nervii frenici şi de ultimii 6-7 nervi intercostali. Atât nervul frenic drept cât
şi cel stâng se împarte în ramuri anterioare, laterale şi posterioare. Cunoaşterea dispoziţiei
ramurilor orientează traiectul frenotomiilor, care se pot face astfel cu evitarea secţionării
nervilor.