Proiect didactic

la limba română în clasa a VII-a

Comunicarea orală, întrebuințând mijloace expresive ale
limbii române.
Valori stilistice ale verbelor și adverbelor.

Prof. Gurali Corina

Cernăuți – 2017
Subiectul: Comunicarea orală, întrebuințând mijloace expresive ale limbii
române. Valori stilistice ale verbelor și adverbelor.
Tipul lecției: de actualizare și fixare a noilor cunoștințe
Data: 22.02.2017
Strategia didactică

- metode și procedee: conversația euristică, explicația, analiza textelor, lucrul

cu manualul;
- mijloace didactice: manualul, texte didactice și fișe de lucru.

Obiective de referință:

- asigurarea materialului necesar pentru însușirea temei;

- întrebuințarea materialului adecvat temei;
- utilizarea vacabularului conform temei date.

Obiective operaționale
O1: să-și reaminteasca ce este verbul și adverbul;
O2: să-și reamintească figurile de stil
O3: să descopere valorile stilistice ale verbului și adverbului;
O4: să prezinte prin ce figuri de stil apar în texte verbele și adverbele;
O5: să însușească valorile stilistice ale modurilor și timpurilor verbale;
O6: să alcătuiască oral o compunere în care să folosească valori stilistice ale
verbelor și adverbelor.
 Scenariul didactic
- Organizarea clasei
- Salutarea elevilor
- Verificarea temei de acasa

Conversația euristică
1. Ce numim verbul?
Verbul este partea de vorbire flexibilă independentă care exprimă o acțiune, o stare
sau existența unei ființe sau a unui obiect.
2. Care sunt modurile personale și nepersonale ale verbului?
Modurile personale sunt: indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ;
Iar cele nepersonale sunt: infinitivul, participiul, gerunziul, supinul.
3. Ce este adverbul?
Adverbul este partea de vorbire neflexibilă, care determină un verb, un adjectiv, o
interjecție, un substantiv și arată felul acțiunii, stării sau însușirii.

Tema noastră de astăzi este: Comunicarea orală, întrebuințând mijloace

expresive ale limbii române. Valori stilistice ale verbelor și adverbelor.

VALORI STILISTICE/ EXPRESIVE  ALE

MODURILOR VERBALE
Modul indicativ
Exprimă o acțiune considerată de vorbitor reală, sigură. Are valoare de
certitudine, de siguranță.
Modul conjunctiv
Exprimă o acțiune realizabilă, posibilă în present (Se gandește să plece)
Modul imperativ
 Exprimă un ordin, un îndemn, un sfat, o rugaminte sau o urare. În narațiuni,
imperativul poate apărea în locul indicativului pentru a face narațiunea mai vie,
numindu-l imperativ narativ sau dramatic.
Modul gerunziu
Exprimă o acțiune în desfășurare, fără referire precisă la momentul vorbirii,
imprimă ideea de continuitate.
Modul participiu
Denumește acțiunea suportată sau săvârșită de un obiect, prin conversiune,
devine adjectiv: fericit, mulțumit.

Timpurile verbului:
Prezent se realizeaza de obicei în narațiuni, descrieri pentru redarea mai
sugestivă a faptelor;
Imperativul este specific narațiunii, este un timp al evocării;
Perfectul simplu se folosește în limba literară ca timp al narațiunii (numai la
persoana a III-a). Face legătura directă cu planul comunicării reale.
În cazul narațiunilor cu subiect istoric, vorbim, deci de un present istoric.
Verbul poate contribui și la realizarea imaginilor auditive, fie prin utilizarea unor
verbe onomatopeice, fie prin frecvența mare a gerunziilor (care contribuie și la
senzația de continuitate, de acțiune durativă).

Valori stilistice ale verbului:

a) Repetiția sugerează timpul îndelungat al acțiunii, intensitatea ei: „Ziua
ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară…” (V. Alecsandri)
b) Inversiunea accentuează importanța acțiunii: „Vine, vine acuma, puișorul
mamii!” (I. L. Caragiale)
c) Personificarea atribuie inanimatelor însușiri caracteristice persoanelor:
„Căci toată floarea vă cunoaște / Și toată frunza ei va știe.” (O. Goga)
d) Metafora conferă sensuri noi, connotative, cu mare forță sugestivă: ii
fulgerară ochii.
Valori stilistice ale adverbului:
El apare ca epitet al unor verbe cu rol de nuanțare:
a) Inversiune: „Codru-și bate frunza lin” (Mihai Eminescu)
b) Repetiție (sugerând un superlative): „Demult, demult a fost un împărat în
țara depărtată a Indiei” (Mihai Eminescu)
c) Antiteză (sugerând opoziția): „Eu veneam de sus, tu de jos”

Metoda exercițiului
Lucrul cu manualul
Exercițiul 1 pag. 104
De selectat din versurile de mai jos, verbele cu sens figurat, pe baza cărora se
creează personificări:
a) E toamnă, e foșnet, e somn…
Copacii, pe stradă, oftează;
E tuset, e plânset, e gol
Si-I frig, și lucrează.
(George Bacovia)
b) „Apele plâng clar izvorând în fântâne…” (Mihai Eminescu)

Exercițiul 1 pag. 133

De precizat valorile stilistice ale adverbelor și ale locuțiunilor adverbiale:
a) Un bucium cântă tainic cu dulceată,
Sunând din ce în ce mai aproape… (Mihai Eminescu)
b) El vine spre pașă: e groază și vai
Că vine furtuna. (George Coșbuc)
c) Așa vrea poate Dumnezeu,
Așa mi-e datul sorții
Să n-am eu pe băiatul meu
La cap, în ceasul morții! (George Coșbuc)
Exercițiul 3 pag. 133
De precizat valoarea expresivă a adverbelor din strofa de mai jos.
Atunci acele ramuri de-odată înfloriră
Ș-o ploaie azurie vărsară peste noi…
O! Doamne, acele clipe ce repede pieiră…
Uscat e liliacul și nu mai suntem doi.

Fișe de lucru

Exercițiul 1
De precizat prin ce figure de stil sunt exprimate verbele din textile de mai jos:
a) De ce darm, n-ar plânge florile sau nu s-ar bucura și ele de lacrimi de rouă și
de ce codrii nu s-ar tângui cu glasuri de vânt? Și de ce n-ar geme râurile cu
eterne suspinuri de ape?... Și era în ceruri atâta strălucire, pe pământ atâta
liniște sfântă. (C. Hogaș)
(personificare)
b) Se tot duc, se duc mereu,
Trec în umbră, pier în vale,
Iară cornul plin de jale
Sună dulce, sună greu. (M. Eminescu)
(repetiție)
Exercițiul 2
De subliniat verbele care se repetă și arată în ce scop au folosit scriitorii
respective repetiția verbelor:
a) Să-l fi văzut Măria voastră…! Lac de apă. Și suie, suie până ce ajunge pe
creastă. Acolo întinse ocheanul și cătă, cătă păn* se opri. Făcu cu mâna.
Scoase coiful. Veni Roșu… împăratul căzu cu fruntea în țărână. Irina îl
ridică, cu mâinile ei, plânseră, plânseră, amestecându-și lacrimile. (B. Șt.
Delavrancea)
 b) – Da. Ș-a pornit înainte cătră Sfânta-Duminică. Ș-a mers, ș-a mers… Ș-a
mers înainte. Ș-a mers. (M. Sadoveanu)

Exercițiul 3
De alcătuit un mic eseu în care să povestiți amintiri din viața voastră folosind
prezentul, figure de stil.

Verificarea cunoștințelor
1. Care sunt figurile de stil prin care se exprimă cel mai des verbele?
2. Care sunt figurile de stil prin care sunt exprimate adverbele?
3. În care mod de expunere este cel mai frecvent folosit perfectul simplu?
4. Când putem vorbi în text despre un present istoric?

Temă pentru acasă

De alcătuit o compunere despre primăvară în care să folosiți diferite figuri de
stil, folosind verbe la present.

- Notarea