Proiect didactic

la limba română clasa VII-A

Adverbul. Felurile adverbelor. Adverbe provenite din
diferite părți de vorbire.

Prof. Gurali Corina

Tema: Adverbul. Felurile adverbelor. Adverbe provenite din diferite părți de
vorbire.
Tipul lecției: de actualizare și fixare a noilor cunoștințe

Strategia didactică

- metode și procedee: conversația euristică, explicația, analiza textului, lucrul

cu manualul, munca independentă, demonstrația didactică.
- mijloace didactice: manualul de limba romănă, texte și fișe de lucru.

Obiective de referință:

- asigurarea materialului necesar pentru însușirea temei

- întrebuințarea materialului adecvat temei

Obiective operaționale
O1- să identifice adverbele din exprimarea orală și scrisă;
O2- să definească adverbul;
O3- să identifice corect adverbele din diferite enunțuri date;
O4- să dea exemple de diferite feluri de adverbe;
O5- să alcătuiască propoziții cu adverbe provenite din diferite părți de vorbire;
O6- să clasifice adverbele după anumite criterii;
O7-să analizeze adverbele după categoriile studiate.
 Scenaiul didactic

- Organizarea clasei;
- Salutarea elevilor;
- Verificarea temei de acasa;
- Anunțarea temei noi

Captarea atenției
Invățați jucându-vă pag. 113

Conversația euristică

1. Care sunt părțipe de vorbire ale limbii române?

Părțile de vorbire ale limbii române sunt: substantivul, adjectivul, pronumele,
numeralul, verbul, adverbul, prepoziția, conjuncția și interjecția.
2. Cum se împart părțile de vorbire din punct de vedere morfologic?
Din punct de vedere morfologic, părțile de vorbire pot fi: flexibile și neflexibile.
3. Care părți de vorbire sunt flexibile?
Părțile de vorbire flexibile sunt: substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul și
verbul.
4. Care sunt cele neflexibile?
Cele neflexibile sunt: adverbul, prepoziția, conjuncția și interjecția.
5. Astăzi vom invăța o noua parte de vorbire neflexibilă și anume adverbul.

Tema noastră de astăzi este: Adverbul. Felurile adverbelor. Adverbe provenite

din diferite părți de vorbire.

Metoda explicației
Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care determină un verb (Vine retede),
adjectiv (Este cam bolnav), adverb (Locuiește destul de departe), interjecție (Hai
mâine), substantiv (Vine chiar Victor), pronume (Au venit doar ei), numeral (Au
plecat aproape zece).
REȚINEȚI!
Adverbele se clasifică după:
1. înțeles: - de loc: acolo, afară, departe, unde, de colo, până colo, cine știe
unde;
- de timp: atunci, acum, când, curând, ieri, din când în când, zi de zi;
- de mod: alenea, degeaba, încet, pas cu pas, atât, mult, cât, mai, încă,
mereu, adesea, firește, întradevăr, nu, ba, nici, nicidecum,
defel, chiar, exact, tocmai, doar, numai, anume, apropo.
2. după formă (structură):
- simple: aici, azi, unde, bărbătește, crucește, cum, asemenea;
- compuse:
- contopite: deasupra, degrabă, îndată, oricum, nicicând, totuna;
- necontopite: astă-vară, mâine-seara, după-amiază.

Adverbe provenite din alte părți de vorbire

a) adjective: Este un material tare. (tare = adjectiv)
Vorbește tare. (tare = adverb)
b) substantive: Această seară este friguroasă. (seară = substantiv)
Seara învătăm tema. (seara = adverb)

Adverbe obținute prin derivare:

- cu sufixul -ește: domnește, școlărește, tinerește;
- cu sufixele –iș, îș: cruciș, tărâș, grăbiș.

3. după origine:
- primare:
- moștenite din latină: acolo, afară, aproape, înainte, jos, sus;
- franceză: apropo, deja, vizavi;
- slavă: aiurea, tocmai:
 - italiană: piesto.

- provenite din alte părți de vorbire:

1. substantive: băietește, tinerește, bărbătește;
2. adjective: ascuțit, adânc, frumos;
3. numeral: una;
4. locuțiuni adverbiale: cânta intruna;
5. numerale adverbiale: de multe ori, ori de câte ori.

Metoda exercițiului

Exercițiul 1
De selectat adverbele și de le grupat conform rubricilor date: agale, aici, acum,
așa, bine, sus, ieri, zilnic, departe, odată, târziu, îndată, oriunde, cumva, altfel,
jos, niciodată, afară, mereu.

Adverbe de loc Adverbe de mod Adverbe de timp

Aici, sus, departe, agale, așa, bine, cumva, acum, ieri, zilnic, odată,
oriunde, jos, afară. altfel, mereu. târziu, îndată, niciodată.

Exercițiul 2
De analizat adverbele din textul de mai jos.
Și ei mergeau mai greu, acum sfârșiseră vorba și nu îndrăzneau să se uite unul la
altul. Opincile fâșâiră aspru pe gheață. Se apucară amândoi de umeri și, încet,
trecură dincolo, pe podișul lucios, prin tăcerea tainică a înserării.

Exercițiul 3
De subliniat adverbele propriu-zise cu o linie și adverbele provenite din alte
părți de vorbire cu două linii.
Metalul vibra departe în noapte, aspru, plângător, melancolic, ca și când ar țipa
uriașe păsări de noapte prin văzduh. (I. Agărbiceanu)
Exercițiul 4
Alcătuiți cu ajutorul sufixelor (prin derivare) adverbe de la substantivele:
Bărbat – bărbătește piept – pieptiș
Prieten – prietenește zi - zilnic
școlar - școlărește tânăr – tinerește
viteaz – vitejește cruce – cruciș
francez – franțuzește frate – frățește

Exercițiul 5
De alcătuit trei enunțuri în care de folosit adverbe formate prin derivare cu
sufixele –aș, -ește, -iș.

Exercițiul 6
De construit propoziții în care cuvintele: blând, senin, limpede să aibă, pe rând,
valoare de adverb și de adjectiv.
Sora are un copil blând. (adjectiv)
Mama l-a mângâiat blând pe frunte. (adverb)
Afară este cer senin. (adjectiv)
Cerul s-a făcut senin. (adverb)
Apa este limpede. (adverb)
Vocea ei limpede mă face să plâng. (adjectiv)

- Verificarea cunoștințelor acumulate astăzi la lecție.

1. Ce numim adverbul?
2. Cum se clasifică adverbele după înțeles?
3. După structură avem adverbe?
4. Din care părți de vorbire provin adverbele?
 5. Cum se împart adverbele după origine?

Temă pentru acasă

Exercițiul 1 pag. 110
De transcris în tabelul de mai jos, adverbele date: bineînțeles, apoi, azi, bine,
undeva, niciodată, altfel, puțin, ba, ușor, întotdeauna, cumva, acolo, sus, departe,
jos.
Adverbe simple Adverbe compuse

Exercițiul 7 pag. 118

De alcătuit enunțuri cu cuvântul frumos să aibă valori gramaticale de adverb, apoi
de adjectiv.

- Notarea