Numele şi prenumele: Ghidiu Ioana, Hussard Eva, Iusco Maria, Moldovan Georgeta

RE I, Gr. II

Exerciţii LRC FOENTICĂ.

Semestrul I
I. Completaţi enunţurile de mai jos:

1.Silaba poate fi alcatuită şi din fragmentul final rostit împreună cu ……………..

………………. , precum în exemplele “într-un” şi “dintr-o” .

2. Se scriu într-un cuvânt: niciunul, niciunele, nicio, după modelul : vreun, vreo dar nu şi
în cazul în care “nici” are valoare de …………………. ca în exemplele : … Una și 3. 3.
3. Una şi aceeaşi literă e folosită in funcţie de poziţia sunetelor în cuvînt pentru a nota
foneme diferite, ca exemplu fonemul ” g ” îl notează pe [ g ] din gară, dar în asociaţie cu
” h ” îl notează pe [ g ] din gheară .
4.Grupurile de două litere: ce/ci, ge/gi, transcriu un sunet [ c ] , [ g ], când sunt urmate de
o vocală sau se află la sfârşitul cuvântului fără a forma singure silabă precum în
exemplele: ceară, ciocan, mărgea, magiun
………………………………………………………………
5.Numim fonem unitatea sonoră care nu poate fi analizată în unităţi mai mici şi
succesive şi care serveşte pentru a diferenţia un cuvânt de altul, de ex. mare de mere (a:
e),bere de pere (b: p ) etc.

6.Unele opoziţii fonematice pot fi şi morfeme determinând distingerea categoriilor

gramaticale, ca de exemplu: ………..//……….; ……………// ……………………;
……………………..//………………………; …………………..//…………………..
7. Diftongii :două, iederă, soare etc, sunt grupuri de ………. ……………. formate dintr-
o ………….. şi o ………… rostite intr-o silaba.
8. Unii spun că această definiţie nu corespunde realităţii decât în cazul
cuvântului…………………… sau când un cuvânt polisilabic e pronunţat ……………..
cu ……………………. între silabele lui.
9. Consoane pot fi reprezentate în scris, în general, prin ….. literă, aceeaşi cu cea
din pronunţie: b, d, …, …, …, …, …., …., …., …., …., …. (conform
principiului……………..).
10.Alternanţele fonetice sunt ………….. sistemice care apar în cadrul
……………………. unui cuvânt, prin care înţelegem ansamblul ………………
unui cuvânt, ca tot unitary

II. Încercuiţi varianta corectă:

1. Demonstrarea caracterului fonologic al acestor sunete se face aplicând principiul

fonologic al mutabilităţii:

a. [m] din masă stă în opoziţie cu [e] din meşă,[a] din masă stă în opoziţie cu [c]
din casă,[s] din masă stă în opoziţie cu [p] din mapă, [ă] din masă stă în opoziţie cu [e]
din mase.

b. [m] din melc stă în opoziţie cu [c] din cerc, [e] din melc stă în opoziţie cu [e] din
cerc, [l] din melc stă în opoziţie cu [l] din litru,[c] din melc stă în opoziţie cu [c] din casa

c. [m] din mult stă în opoziţie cu [c] din cult, [u] din mult stă în opoziţie cu [a] din
malţ, [l] din mult stă în opoziţie cu [s] din must, [t] din mult stă în opoziţie cu [a] din
(a)mula.

2.Conform DOOM II , alegeţi structura corectă:

a. Demâncare

b. De mâncare

c. De-mâncare

3.Conţine exclusiv unităţi fonetice varianta:

a. consoane, vocale, semivocale, foneme şi morfeme;

b. sunetele, grupurile de sunete, tipurile de accent şi relaţiile dintre ele

(ritm, intensitate, durată);

c. consoane, vocale, semivocale, sunetele, grupurile de sunete, tipurile de

accent şi relaţiile dintre ele (ritm, intensitate, durată);

d. morfeme, consoane, vocale, semivocale, sunetele, grupurile de sunete,

tipurile de accent şi relaţiile dintre ele (ritm, intensitate, durată).
4. Care din următoarele exemple se scriu corect cu litere duble:
a. stress, scriitor, ambiguu, unniversal, înnoptat

b. muzeeu, geamgiiu, liiterar, inacceptat, transsiberian

 c. antiinfecţios, epopee, ştiind, muzee, superreacţie
5. În propoziţia: “Poate să vină ………, dar va plăti intrarea, forma corectă este:

a. Orcine cu valoare de pronume nehotarat;

b. Ori cine cu valoarea de conjunctive + pronume relative;

c. Fie care cu valoarea de conjunctive + pronume relative

6. Graiurile moldoveneşti şi ardeleneşti manifestă tendinţa accentuării pe:

a. prima silabă
b. ultima silabă
c. penultima silabă
7. Cel care a fundamentat ştiinţific fonetica limbii române a fost:
a. Iosif Popovici, în 1902 prin apariţia primei lucrări de fonetică experimentală;
b. Al. Philippide care a ţinut un curs universitar de la sfârşitul secolului trecut
până în anul 1933;
c. Al. Rosetti (1930, Curs de fonetică generală);
d. Sextil Puşcariu (1959).
8. Care din următoarele propoziţii este scrisă corect:
a. Înălţimea Sa din cel de-al Doilea Război Mondial a avut un eşec împotriva
unui titan, care era şef de stat la Externe
b. Înălţimea Sa din cel de-al doilea război mondial a avut un eşec împotriva unui
titan, care era şef la externe
c.Înălţimea sa din cel de-al Doilea Război Mondial a avut un eşec împotriva
unui Titan, care era şef la externe
9. Litera i redă o semivocală în toate cuvintele din seria:

a. pâine, câine, zglobiu, iubire, iaca;

b. iepure, vizitiu, iubire, cui, cuibar;
c. iureş, suie, iarnă, iepure, tei, mâine,
d. iaca, cine, pionier, ionizare, iubit, ţuică.
10. În limba română literară cele 4 semivocale e, i, o, u intră în structura:

a. numai a hiatului şi a diftongilor;

b. numai a diftongilor şi a triftongilor;

c. atât în structura hiatului şi a diftongilor, cât şi în structura triftongilor.

 III. Notaţi A/F în dreapta enunţurilor de mai jos pentru valoarea de adevăr respectiv fals a
lor:

1. Vocalele din structura hiatului aparţin prima la silaba dinainte, iar a doua la silaba
următoare (a-e-ri-an; e-o-li-an). Triftongii iau, iai, eau, eai, oai, eoa sunt toti
centraţi
2. În „Melancolie” Eminescu a folosit atât verbul ţin, cât şi forma ţiu, nu
întâmplător: „Pe inima-mi pustie zadarnic mâna-mi ţiu.”. În rimă împerecheată cu
cuvântul sicriu, ţiu sugerează impresia stranie de încurajare profundă
3. Sunt incorect despărţite toate cuvintele din seria: “ drept-unghic”, “ine-gal”, “ina-
dec-vat “, “ax-a”.

4. Unele tipuri de consoane apar sistematic în limba română în general înaintea

labiodentalelor (f, v); nu apar sistematic un n dental, (ex. nas), ci şi un n
labiodental (n), aşa încât ceea ce se scrie învăţ se pronunţă (*înfăţ ); precum şi
un n velar (lunca); un n palatal (unchi-scris unk’ ) şi un n nazal (pânză).
5. grav-ascuţit, surd-sonor, velar-postvelar, labiale-nelabiale sunt opoziţii
fonematice, de obicei dihotomice sau binare
6. În limba română contemporană literară sunt 8 perechi de consoane omorganice
surd-sonor: p-b, f-v, t-d, s-z, č-ğ, ş-j, k'-g', k-g. Celelalte consoane nu au perechi
fiind fie surde, fără pereche omorganică sonoră (ţ, h şi m), fie sonoră fără pereche
omorganică surdă (m, n, l, r).
7. S-a arătat că gruparea silabică e determinată nu numai de factori fiziologici şi
fizici, ci şi de factori psihologici, şi anume de ritmul psihologic, în aşa fel încât
grupul ritmic coincide cu efortul expirator
8. Cuvintele: geană, genunchi, geamăt, cinci sunt cuvinte împrumutate din limba
latină, si anume: geanae, genuncus, gemat, cincue
9. Dar, cum scrierea redă nu sunete izolate, ci fonemele (adică sunetele cu valoare
funcţională), înseamnă că acest principiu merită numele de principiu fonologic
10. A combina in aceeaşi frază cuvinte care conţin mai multe sunete de acelaşi tip sub
raport acustic şi a asocia sensul cuvintelor şi al frazei lasă impresia acustică
generală produsă de semne componente; acest lucru inseamnă a face fonetică
expresivă sau impresivă.
Nr. Crt. I. Exerciții de completare II. III.

Test grilă A/F

1.

2.

3..

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.