CIRCUMSTANȚIALUL DE MOD.

CIRCUMSTANȚIALA DE MOD

Subliniază circumstanţialele de mod din enunţurile de mai jos şi precizează părţile de

vorbire prin care sunt exprimate:

Zmeul venea iute ca gândul.

I-a ieşit înainte în chip de sperietoare.
Ştia foarte bine lecţia pentru azi.
Hoţul merge în vârful picioarelor.
Copiii mergeau schiopătând.

ÎNŢELEGERE

Circumstanţial de mod (c.m.) este partea de propoziţie care arată cum sau în ce măsură se
desfăşoară o acţiune ori se prezintă o stare, o însuşire şi răspunde la întrebările cum? în ce fel? cât
(de)?

TERMENI REGENȚI

Circumstanțialul de mod se subordonează:

- unui verb la formă personală: Ea citeşte frumos.

- unui verb la formă nepersonală: Comportându-se astfel, colegul meu dă de bănuit.
- unei locuţiuni verbale: Ia aminte bine!.
- unui adjectiv: Ioana a oferit un răspuns bine documentat.
- unui adverb: Ştie destul de bine lecţia.
- unei interjecţii predicative: Hai repede!

Se exprimă/se realizează prin:

- substantiv în cazul
Acuzativ (precedat de prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale: cu, ca, din, dintre,
după, fără, în chip de...): Vorbește fără teamă. I-a apărut în faţă în chip de
cerşetor.
- pronume în cazul
Acuzativ (precedat de prepoziţii ca decât, cât, ca –de cele mai multe ori în
construcții comparative: Se comportă ca mine/celălalt.
- numerale cu valoare pronominală în cazul
Acuzativ cu prepoziţie: A plecat în excursie fără două dintre obiectele lui
preferate.
- adverbe (cum, oricum, orișicum, așa, bine, astfel, românește, prostește etc): Mi-ar
plăcea mult să vii cu mine la mare. El vorbeşte respectuos.
- locuţiuni adverbiale de mod (pe de rost, târâș-grăpiș; pe furiș; cu de-a sila; pas cu pas;
cu neputință; de-a valma etc): A spus lecţia pe de rost.
- formă verbală nepersonală
infinitiv precedate de prepoziţii: A plecat fără a o mai aştepta.
gerunziu: Merge şchiopătând.

1
 - interjecţie: Şi pornesc ei, teleap, teleap, teleap! (Ion Creangă, Povestea lui Harap- Alb

Topica şi punctuaţia.

Complementul circumstanţial de mod poate sta înaintea determinantului sau după acesta, de
care nu se desparte prin virgulă.

APLICARE

1. Grupaţi complementele circumstanţiale de mod după modelul:

regentul întrebarea circumstanţialul de mod exprimat prin

adverb substantiv verb interjectie
fără cu la la
prepoziţie prepoziţie infinitv gerunziu
(cu valoare
adverbială)

1. Mam-mare se ridică bătrâneşte şi se duce în coridor. (I. L. Caragiale, D-l Goe...)

2. Toţi care ştiu de dânsul spun multe, dar şoptind. (V. Alecsandri, Dan, căpitan de plai)

3. Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste... (M. Eminescu, Scrisoarea III)

4. Gogâlţ, gogâlţ, gogâlţ, îi mergeau sarmalele întregi pe gât. (I. Creangă, Capra cu trei iezi)

6. Mihai stă în aşteptare.

7. Iacătă-l şi pe nepotul care ţine creionul popândău pe hârtie. (Fănuş Neagu, Păpuşa)

2. Construiţi o propoziţie cu un circumstanţial de mod al cărui regent să fie o locuţiune verbală.

3. Identificaţi circumstanţialele de mod din textul de mai jos şi precizaţi prin ce parte de vorbire
sunt exprimate:

a) A ţesut pânza ca o adevărată maestră.

b) Atunci calul zboară lin ca vântul.
c) Daca nu ştii, ţi-aş arăta/ Din bob în bob amorul (M. Eminescu, Luceafărul).
d) Ioana era miloasă din cale-afară.

EXERSARE

1. Identificaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate:

El este frumos.
El cântă frumos.

2
 El este ca un elev model.
El se poartă ca un elev model.

2. Cuvintele subliniate din enunţurile următoare au funcţiile sintactice: Plângându-l în

singurătatea durerii prietenului, a adormit cerând de la cei care îl înconjurau pace şi
linişte.
a) c.c.t. + c.i. + c.c.m. + c.i.;
b) c.c.m. + c.c.l.+c.c.m. + c.c.l.;
c) c.c.t. + c.c.l. + c.c.m. +c.i.

3. Verbele la gerunziu au funcţiile sintactice: Mergând prin pădure, am văzut un iepure care
fugea schiopătând.
a) circumstanţiale de mod;
b) circumstanţiale de timp;
c) c.t. şi c.m.

4. Valorile morfologice şi funcţiile sintactice ale cuvântului cum din enunţurile: Munceşte cum
munceşte. Cum a intrat în casă s-a aşezat la masă.
a) adv. de mod – c.m.
b) adv. de mod – c.m. şi conjuncţie subordonatoare, fără funcţie sintactică.
c) conjuncţie subordonatoare fără funcţie sintactică.

7. Circumstanțialul de mod se poate exprima prin toate părțile de vorbire din seria:
a) adverb, locuțiune adverbială, substantiv, pronume, numeral cu valoare adverbială;
b) verb predicativ, adverb, pronume, numeral cu valoare substantivală;
c) adjectiv pronominal posesiv, conjuncție, substantiv;
d) interjecție, prepoziție, adverb, pronume.

5. Alcătuiţi un enunţ în care să existe un c.m. care să determine un adverb.

6. Identificaţi toate complementele și circumstanțialele studiate din fragmentul de mai jos,

precizând părțile de vorbire prin care sunt exprimate:

Stăpânirea romană în Dacia prezintă un dublu aspect. Ea s-a instaurat pe pamântul Daciei prin
violenţă, pe calea armelor şi s-a menţinut tot timpul sprijinindu-se pe o armată numeroasă şi pe
un puternic sistem de apărare. Viaţa economică se desfăşoară cu intensitate în toate domeniile.
(După Istoria României, vol. I)

10. Se dau următoarele cuvinte: frumos, respectuos, profund, intens. Alcătuiţi o compunere, de
cinci – zece rânduri, în care să vă descrieţi şi în care să integraţi cuvintele date, având funcţii
sintactice atât de atribut, nume predicativ, cât şi de c.m.

3
CIRCUMSTANȚIALA DE MOD

Subliniază c.m. din propozițiile de mai jos:

Am mers fără a mă opri.

Ioana a răspuns satisfăcător la întrebările comisiei.
El se comportă asemenea părinţilor.

Dezvoltați c.m. într-o propoziție subordonată corespunzătoare ca sens, indicând ce parte de vorbire
este elementul regent:

Am mers 1/[fără să] mă opresc.2/

Ioana a răspuns1/ [cum ] a putut la întrebările comisiei.2/
El se comportă 1/ [cum] l-au sfătuit părinţii.2/

Observați!

Circumstanțialul de mod are drept corespondent în frază o propoziție subordonată

circumstanțială de mod. (CM)

ÎNŢELEGERE

Circumstanțiala de mod (CM) constituie în frază o realizare propozițională a

circumstanțialului de mod. Răspunde la întrebările cum? în ce fel? în ce mod? cât?

Termeni regenți:

- verb la mod personal: El priveşte1/ [cât] poate de atent.2/

- verb la formă verbal nepersonală: Mergând1/ [cât] putea de repede2/ a ajuns la timp.1/
- locuţiune verbală: El băga de seamă 1/[cum] putea2/ toate mişcările jucătorilor.1/
- adjectiv: Mihai este harnic1/ [cum] îl știm dintotdeauna.2/
- adverb: Ionel scrie frumos 1/[cum] scrie şi tatăl său.2/
- interjecție predicativă: Hai1/ cât poți de repede.2/

Elemente de relaţie (conectori )/introductive care introduc o CM

- adverbe relative: cum, precum, cât, decât. Adela învaţă1/ [cât] poate.2/
- adverbe nehotărâte: oricum. Stai1/ [oricum] doreşti.2/
- conjuncția subordonatoare precum. locuţiuni conjuncţionale subordonatoare: fără
să, după cum, decât să, de parcă, ca şi cum, ca şi când, cu cât, pe măsură ce, faţă de cât
etc. Ţie ţi-am cerut mai puţin 1/ [faţă de cât] le cer altora.2/ Mergea mai departe 1/[ca şi
cum] nu s-ar fi întâmplat nimic.2/ Păstrează liniștea1/ precum fac toți ceilalți2/.

4
 Adverbele corelative

Propozițiile circumstanțiale de mod introduse prin cum, precum, după cum pot apărea corelate în
regentă cu adverbele corelative aşa, astfel, întocmai. . .
Ex. Ai vorbit aşa1/ precum ai auzit2/.

ATENȚIE! Integrarea adverbului corelativ în structura subordonatei constituie o greșeală în analiza

gramaticală.

Expansiunea complementului circumstanțial de mod

Scrie în tabel propozițiile circumstanțiale de mod obținute prin expansiunea

circumstanțialelor de mod din următoarele propoziții, după modelul dat:

Complemente circumstanțiale de mod Propoziții subordonate circumstanțiale de

mod
Te-a privit fără a vedea expresia feţei Te-a privit fără să vadă expresia feţei.
A procedat ca ai lui.
Adela învaţă bine.
El priveşte atent.
Ioana a răspuns satisfăcător la lecţie.

Expansiunea circumstanțialului de mod constă în dezvoltarea acestei părți de propoziție într-

o propoziție subordonată circumstanțială de mod.

Contragerea propoziției subordonate circumstanțiale de mod

Realizează contragerea următoarelor propoziții circumstanțiale de mod după modelul dat:

a. Am venit cât am putut de repede. ↔ Am venit foarte repede.
b. Atunci, fără să privesc în urmă, am plecat din satul meu . ↔
c. Am rezolvat problema cum mi-ai spus tu. ↔
d. Venise fără să ştie pentru ce venise.↔
e. A ajuns acasă cum a putut. ↔

Contragerea propoziției circumstanțiale de mod constă în transformarea acesteia într-

un circumstanțial de mod.

Topica şi punctuaţia

Circumstanţiala de mod se desparte prin virgulă de regenta ei atunci când în aceasta din urmă există
element corelativ.
Aşa va avea succes,1/ cum procedează în astfel de momente.2/

În situaţia în care corelativul se află înaintea elementului de relaţie, virgula nu este necesară decât în
contextul în care circumstanţiala modală se constituie ca o explicare a corelativului.

5
 Am rezolvat exerciţiul aşa, cum am gândit eu.

Atenție!!!
Propoziţia circumstanţială de mod poate fi uşor deosebită de propoziţia atributivă introdusă prin
cum. Să se compare:

Am rezolvat problema1/ [cum] mi-ai spus tu.2/ (Cum am rezolvat problema? Termen regent – verb)
1 – PP; 2 - CM

cu

Am rezolvat problema în felul1/ [cum] mi-ai spus tu.2/ (În care fel? Termen regent substantiv) 1 –
PP; 2 - AT

APLICARE

1. Precizează felul subordonatelor introduse prin adverbul relativ cum.

La întrebarea cum ne vom îmbrăca în excursie nu avem încă un răspuns.

Ne-am întors acasă cum a început ploaia.
Mă gândesc cum să rezolv exerciţiul.
Nu știe cum să rezolve problema la matematică.
Rezolv cum pot problema la matematică.

2. Construiește fraze din două propoziții în care propoziția subordonată circumstanțială de mod să
fie introdusă prin următoarele elemente de relație:
- adverbe relative;
- pronume relative;
- locuţiunea conjuncţională subordonatoare fără să

3. Construiește fraze din două propoziții în care propoziția subordonată circumstanțială de mod să
aibă următoarele elemente regente:
- o locuțiune verbală;
- verb la formă nepersonală;
- un adjectiv;
- un adverb.

EXERSARE

1. Construiţi două propoziţii cu circumstanţiale de mod exprimate prin verbe la infinitiv

şi gerunziu; transformaţi circumstanţialele de mod în subordonate circumstanţiale de
mod.

2. Construiţi o frază după schema:

principală + c.d. + c.d. + c.m.

6
3. Identificaţi c.m. şi CM din următoarele enunţuri:

Maria citea expresiv, intonând fiecare vers, aşa cum a învăţat la orele de limba română.
Dana citea repede şi neclar, ca şi cum ar fi grăbit-o cineva. Eu citesc, uneori, fără să ţin
seama de intonaţia necesară.

4. În versurile: Şi s-aşază toţi la masă, cum li-s anii, cum li-i rangul,
Lin vioarele răsună, iară cobza ţine hangul, există:
a) trei propoziţii;
b) patru propoziţii;
c) cinci propoziţii.

5. Propoziţiile din versurile de mai sus sunt:

a) PP, CM, CM, PP, PP;
b) PP, AT, AT, PP, PP;
c) PP, CM, CM, CM, CM.

6. Propoziţia modală …cât poate de atent – are care regentă:

a) Îl priveşte…
b) Ionel este…

7. Subordonata din frazele: 1. Ei bat cât bat şi pleacă. 2. Învaţă cât poate., este:
a) 1. – CT; 2. – CM;
b) 1, 2, - CM;
c) 1. – CT; 2. – CD.

9. Realizaţi o naraţiune în care să povestiţi o întâmplare reală sau imaginară petrecută în

vacanţa de iarnă şi în care să folosiţi toate propoziţiile subordonate circumstanţiale
învăţate (câte 3 din fiecare).

7
8
9