Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Exista 10 părți de vorbire dintre care şase sunt flexibile şi patru neflexibile(valoarea morfologică
înseamnă ce părţi de vorbire sunt cuvintele respective).
Flexibile:
1. Substantivul
2. Articolul
3. Adjectivul
4. Pronumele
5. Numeralul
6. Verbul
Neflexibile:
1. Adverbul
2. Interjecţia
3. Prepoziţia
4. Conjuncţia
Ține locul unui obiect ( subst. ) şi arată apropierea sau depărtarea obiectului , identitatea sau
diferențierea față de alte obiecte.
Feluri:
1. de apropiere:
2. de depărtare:
3. de identitate :
4. de diferentiere :
Obs. Pronumele demonstrativ devine adj. pron. demondtrativ atunci când se acorda în gen, nr și caz
cu cuvântul determinat.
Obs.
Observaţie:când precedă substantivul, adjectivul pronominal demonstrativ are o formă fără „a” final.
Obs. Pronumele dem. de depărtare are și forme scurte: cel, cea, cei, cele (cu valoare de pronume
semiindependente)
Pronumele relativ compus ceea ce are valoare neutră şi nu se desparte la nivelul frazei : Ceea ce mi-ai
spus1/ nu este adevărat2/
Alte exemple cu pron. demonstr. devenite pron. semiindependente care înlocuiesc un subst. și sunt
însoţite de un atribut:
In lit. populara cel, cea, cei, cele devin adjective pronominale demonstrative:
Funcții sintactice
Nominativ
Acuzativ
Dativ
5. Apoziție: Prietenului meu, aceluia din colțul străzii, i s-a furat bicicleta.
Genitiv