PRONUMELE REFLEXIV

I.Definiţie
Pron. refl. arată identitatea dintre substantivul sau pronumele subiect şi complementul care
desemnează aceeaşi persoană cu subiectul.
II.Trăsături:
1. Are forme proprii numai la persoana a III-a si are doar cazurile acuzativ şi dativ:pe sine, se,s-
(acuzativ) , sieşi,sie( două forme accentuate) ,îşi,şi-(forme clitice) (dativ)
2. La persoana I şi a II-a împrumută formele de la pronumele personal atât la acuzativ cât şi
la dativ.
3. Spre deosebire de pronumele personal, acesta are aceeaşi persoană şi acelaşi număr cu cele
ale verbului pe care îl determină.
4. De obicei, are funcţie sintactică doar când acceptă dublare cu clitic.
5. Forma articulată sine devine prin articulare substantiv: sinele(Profesorul i-a înţeles sinele),
sinea(În sinea mea îi dădeam dreptate.
6. Valorile cuvintelor”şi”,” nouă”, “i”:1. conj. coordonatoare copulativă, 2.adverb(cu
sensurile:mult, îndată,chiar), 3. pron. reflexiv(formă clitică).
7. Alcătuieşte o costrucţie reflexivă când cliticul reflexiv se ataşează unui verb.

Funcțiile sintactice ale pronumelui reflexiv

I) Acuzativ

1. Nume predicativ: Lauda este numai pentru sine.

2. Atribut pronominal prepozițional: Lauda de sine nu miroase a bine.

3. Complement direct: Se spală în fiecare zi.

4. Complement prepozițional (a conta/a se baza/a se bizui): El se bizuie numai pe sine.

Se gândeşte numai la sine.

5. Circumstanțial de loc: L-a așezat lângă sine.

6. Circumstanțial de scop: Lucrează pentru sine.

7. Circumstanțial de mod: Procedează numai ca sine.

II) Dativ

1. Nume predicativ (+prepoziție): Reușita este numai datorită sieși.

2. Atribut pronominal prepozițional: Reușita numai datorită sieși l-a bucurat enorm.

3. Atribut în dativ: Te bucuri de amintirele-ți plăcute.

 4. Complement posesiv: Și-a luat umbrela.

5. ţComplement indirect: Își reproșează sieşi toate nereușitele.

Tipuri de reflexiv fără funcție sintactică

1) verbe reflexive obligatorii/inerente: a se teme, a se văita, a se bosumfla, a se întuneca, a se

lumina, a se însera, a se înnopta, a se înnora, a-și închipui, a-și imagina, a-și da seama, a-și bate joc,

a se întâmpla, a se cuveni.

2) reflexivul pasiv: Se construiesc blocuri noi.Se vând multe cărţi la început de an şcolar.S-a arătat

diferenţa dintre cele două personaje.

3) reflexivul impersonal: Se mănâncă bine la acest restaurant. Se doarme bine aici. Se cuvine.Se pare

că aşa e.Se vorbeşte mult la orele profesorului acestuia.

Reflexivul cu funcție sintactică

1) reflexivul propriu-zis (obiectiv): se spală , își impune( sieşi)standarde înalte, se laudă (pe sine),mă

întreb, îmi spun;

2) reflexive reciproce(când subiectul desemnează mai multe persoane care acţionează una asupra

alteia aflându-se fie în cazul acuzativ fie în dativ: Ei se iubesc (unul pe altul) . Ei își scriu (unul altuia).

3) reflexive posesive: Și-a uitat umbrela. (formă de dativ și înțeles posesiv);funcţia sintactica e de

complement posesiv care arată cui îi aparţine obiectul denumit de substantiv, dar depinde şi de un verb

cu care se acordă în persoană şi număr, intrând într-o structură ternară.

Şi-a adus jucăriile.(cliticul “şi” are formă de dativ şi înţeles posesiv:jucăriile sale).

OBS.Poate avea fcţ. sint. de atribut pronominal în dativ doar dacă este adjunctul unui substantiv:El se

imaginează la casa-şi.

Obs.
1. A nu se confunda pronumele personal( care nu arată identitatea dintre substantivul sau

pronumele subiect şi complementul care desemnează aceeaşi persoană cu subiectul) cu

pronumele reflexiv la persoana I sau a II-a .Pron. refl. are aceeaşi persoană cu verbul, nu şi

pron. personal:

 Mă spală mama.(mă-pers.I, spală-pers a III-a), mă=pron.personal

 Mă spăl cu apă şi săpun.(mă=pers. I, spăl=pers. I), mă=pron. reflexiv

1. Pronumele reflexiv are funcţie sintactică doar când acceptă dublare cu formă accentuată.

 Te lauzi(pe tine) mereu cu rezultatele tale.(te=CD/ pron. reflexiv, persoana a II-a, formă

clitică, nr. sg.,caz A)

 Îmi impun (mie) o conduită ireproşabilă.(îmi=CI/ pron. reflexiv, persoana a I-a, formă

clitică, nr. sg.,caz D)

 Se iubesc mult. (unul pe altul)

 Îşi scriu des.(unul altuia)

1. În cazul reflexivului fără funcţie sintactică(vezi “Tipuri de reflexiv fără funcţie sintactică”)

pronumele reflexiv se ia în predicat .

 Mă gândesc mult înainte de a lua o decizie.

 Se spun multe pe seama lui.

 Se râde mult la piesa aceasta de teatru.

Dificultăţi:
Atenţie la situaţii precum următoarele:

 Ea se spală la coafor.(nu are funcţie sintactică)(reflexiv factitiv)

 Ea se spală în fiecare seară pe dinţi.(se=CD)

 El se tunde singur.(se=CD)

 El se tunde la frizerie o data la două luni.(se nu are funcţie sintactică)

Îşi face unghiile singură.(se=CD)

Îşi face unghiile la salon lunar.(nu are funcţie)

 Se crede că este nevinovat= are două interpretări:

 (El) se crede nevinovat.(se=CD)

 Se crede(este crezut de completul de judecată) că e nevinovat.(Este un pasiv impersonal cu

pron. refl. fără funcţie sint).

 Ei ţi-au cumpărat cartea.(de care aveai nevoie, ţi=CI)

 Ei ţi-au cumpărat cartea(cartea scrisă de tine, ţi=compl. posesiv)

 V-am adus cartea(pe care aţi vrut-o, v= CI)

 V-am adus cartea(care vă aparţine, v=C Posesiv)

Ortografie
Atentie la scrierea următoarelor grupuri de cuvinte ce conţin pronume reflexiv:sa/s-a, sau/s-au,

sar/s-ar, ducându-se, duce-s-ar!, îşi (aduce) şi NU îş (aduce), aducându-şi-i (pantofii)/aducându-şi-

o, du-te,adu-ţi aminte, scrieţi-vă,duce-te-ai!, duce-m-aş!, scrie-ţi exercitiul(pers a doua sg.)/scrieţi

tot!(pers a doua pl.), scrieţi-vă tema! m-aş duce(NU m-aşi duce), duce-te-ai! mira-m-aş/mira-m-

ar(cu pron. personal), aduceţi-vă caietele!, sări-ţi-ar!, ducă-se-pe-pustii!, fă-ţi temele! lua-m-ar!

(cu pron. personal), luându-i-se dreptul de a…,aş aduce/ a-şi aduce aportul(infinitiv cu pron.

reflexiv), umple-s-ar! lua-te-ar!(cu pron. personal),