ADVERBUL- EXERCIŢII DE APROFUNDARE A CUNOŞTINŢELOR

Clasa a VII-a

1) Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti următoarele locuţiuni adverbiale: în vecii vecilor,

în lung şi-n lat, de la o zi la alta, ori de câte ori.
2) Precizează adverbe sinonime cu următoarele locuţiuni şi expresii adverbiale: din când în
când, din loc în loc, rând pe rând, în zadar, ca vântul şi ca gândul.
3) Precizează gradele de comparaţie ale adverbelor din textele următoare:
a. „Trăieşte încă floarea, dar inima mea bate,
Văzând-o cum păleşte din ce în ce mai tare.”(Dimitrie Anghel)
b. „E-aşa de trist să cugeţi că într-o zi...”(Magda Isanos)
c. „Profesorul obişnuia să intre în clasă foarte devreme, imediat ce se suna.”(Gr.
Băjenaru)
d. „Dar şi mai bine-i când afară-i zloată...”(M. Eminescu)
e. „După ce hoaţa de vulpe a aruncat o mulţime de peşte pe drum, binii...şor! sare şi ea
din car(...) Şi începe a mânca, că taa...re-i mai era foame.”(Ion Creangă)
4) Precizează felul şi funcţia sintactică a adverbelor şi locuţiunilor adverbiale din textele de
mai jos:
a. „Iar când te văd zâmbind copilăreşte,
Se stinge-atunci o viaţă de durere.” (M. Eminescu )
b. „Poate să am, poate să n-am, dar acum deodată mă las în voia întâmplării.” (Ion
Creangă)
c. „În van mai caut lumea-mi în obositul creer,
Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost.”(M. Eminescu)
d. „Şi se duc pe rând, pe rând
Zarea lumii-ntunecând.” (M. Eminescu)
5) Alcătuieşte enunţuri în care adverbul „aproape” să aibă funcţia sintactică de complement
circumstanţial de loc şi de atribut adverbial.
6) Identifică în textul de mai jos adverbele fără funcţie sintactică: „Sunt ca un Dumnezeu
care nu mai poate învia. De atâtea ori a sărit prin cer, nici nu s-a gândit c-o să se poticnească
tocmai la înviere.” (Marin Sorescu)
7) Selectează adverbele relative, interogative şi nehotărâte şi scrie-le în coloane diferite:
a. „Unde-o fi? Vezi asta-i greu!/ Cine credeţi că sunt eu?” (George Coşbuc)
b. „Căci atunci era la modă/ Vara, când plecau la băi, / Regii meşteri în bătăi/ Şi-şi ia
drumul încotrova/ Totdeauna prin Moldova.”(George Coşbuc)
c. „Plouă cât poate să plouă.” (Al. Macedonski)
d. „Astăzi ne despărţim cum s-au despărţit apele de uscat.”(Şt. Aug. Doinaş)
e. „S-a trezit dintr-un somn şi parcă era de când pământul.”(Emil Gârleanu)
f. „Cum era atunci Dobrogea?”(Zaharia Stanca)
g. „Iar când răsare soarele, nu ştiu încotro s-o apuc, pe ce drum trebuie să merg, unde
vreau să ajung.”(Cella Serghi)
8) Realizează enunţuri în care adverbele „orişiunde”, „oriîncotro” să aibă rol de elemente
de relaţie în frază.
1
 ADVERBUL- EXERCIŢII DE APROFUNDARE A CUNOŞTINŢELOR
Clasa a VII-a
1) Completează enunţurile de mai jos:
- Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care determină ................................................
- Adverbul arată caracteristica unei ..............................
- Adverbul îndeplineşte funcţiile sintactice de ........................................................................
- Adverbul poate proveni, prin conversiune, din ....................................................................
- Articulat cu articol hotărât, adverbul devine ........................................................................
- Adverbul interogativ este folosit la începutul propoziţiilor .................................................
- Adverbele oricând, oriîncotro, oriunde pot fi folosite ca elemente de relaţie în .................
- Adverbele mai, cam, numai au funcţia sintactică de ...........................................................
- Adverbul nicidecum s-a format prin ....................................
- Adverbele unde, încotro, când, cum, cât pot fi adverbe............................şi .......................
2) Alege forma corectă şi alcătuieşte enunţuri cu formele respinse din enunţurile de mai jos:
a) Altădată /altă dată să nu mai minţi. d) Cândva/ când va veni şi vremea noastră?
b) Câteodată/ câte o dată visez cu ochii e) Într-una/întruna din zile a plecat şi nu a mai
deschişi. venit.
c) De loc/deloc sunt din Timişoara. f) Demult/ de mult n-am mai văzut aşa ceva.
3) Identifică şi înlocuieşte prin sinonime locuţiunile adverbiale din textele date:
 Dorinţa i s-a îndeplinit literă cu literă.
 A cutreierat pământul în lung şi-n lat.
 Au luat-o mai pe nimic.
 Ascultă cu sfinţenie de sfaturile părinteşti.
 S-a aşezat pe îndelete la sfat.
4) Precizează felul locuţiunilor din enunţurile de mai jos:
o Privea de jur împrejur şi nu-i venea să creadă.
o De jur împrejurul casei avea o grădină minunată.
o Arunca mingea în sus, apoi o prindea.
o Fără îndoială, copiii vor merge în excursie.
o Fără îndoială că în noaptea aceasta va ploua.
5) Alege adverbele scrise corect şi alcătuieşte enunţuri cu ele: întradins/ într-adins, laolaltă/ la olaltă, din afară/
dinafară, o dată/ odată, bineînţeles/ bine înţeles, pesemne/ pe semne.
6) Alcătuieşte enunţuri în care cuvintele toamnă, seară, marţi să fie, pe rând, substantive şi adverbe.
7) Alcătuieşte enunţuri cu adverbul frumos să fie la toate gradele de comparaţie.
8) Alcătuieşte enunţuri în care cuvintele bine, buştean, dimineaţa să aibă valori morfologice diferite.
9) Alcătuieşte câte două enunţuri în care următoarele locuţiuni să aibă valoare adjectivală şi adverbială: cu
amănuntul, aşa şi pe dincolo, din bătrâni, cu cap, sub orice critică, mai dihai, de dimineaţă, cu inimă, câine-
câineşte, de-a valma, fără de veste, pe ascuns.
10) Precizează valorile morfologice ale cuvântului „poate”, în enunţurile:
 În enunţ, „poate” este adverb.
 El poate să cânte la pian.
 Poate vine şi el cu noi.
11) Formulează enunţuri pentru a exemplifica funcţiile sintactice de mai jos:
 Predicat verbal exprimat prin locuţiune adverbială;
 Predicat verbal exprimat prin adverb;
 Complement circumstanţial de loc exprimat prin adverb;
 Nume predicativ exprimat prin adverb;
 Atribut exprimat prin adverb fără prepoziţie.

2
 TEMĂ ACASĂ
1) Spune cum s-au format adverbele din enunţurile de mai jos:
a) Bineînţeles, pomii sunt în floare.
b) Nicăieri nu e mai bine ca acasă.
c) Păşea frumos şi rar.
d) Vorbea bine româneşte acum.
e) O, ce frumoşi ochi ai!
2) Dă câte un sinonim următoarelor locuţiuni adverbiale: din vreme în vreme, cu noaptea în
cap, după aceea, din nou, nu ştiu unde, de ajuns, cu chiu cu vai, din când în când, din
capul locului, din clipă în clipă.
3) Precizează funcţiile sintactice ale adverbelor şi locuţiunilor adverbiale din enunţurile de
mai jos:
 Şi acum mai primeşte veşti.
 Maşina aceea era mai mult decât un obiect.
 Ea lua lucrurile mai în serios decât credeam.
 A revenit la starea ei de dinainte.
 De când s-a mutat, nu am mai văzut-o.
 Nu se gândea nici o clipă la copii.
 Orişicum ar fi lupta, vom învinge.
 Vorbea româneşte cu uşurinţă.
 Oricum, cu toate lipsurile, a fost o sărbătoare frumoasă.
 Din când în când mai lipseau.
 Probabil că vă place.
 E posibil să nu plec.
 O idee ca atare e greu de susţinut.
 Ea pleacă mai departe.
 Se înrudea de departe cu acei oameni.
 E foarte trist să fii singur iarna.
 Nu este cu putinţă să ajungem acolo.
 Acolo nu mai sunt azi flori.
 Eu îţi voi fi prieten de-a pururi.
 Ei împărţeau frăţeşte tot câştigul.
 Vroia să se împrietenească de-a binelea.
 Poate că nu s-a vindecat.
 Veneau de dimineaţă pe la noi.
 Îl ajuta fără nici o mustrare.
 Un om de atunci nu mai găseşti.
 Atunci toţi s-au repezit la el.
 Râul trecea acum pe dedesubt.
 S-a lovit de pragul de sus.
 Veneau cu anevoie şi ceilalţi.
 Pădurea este mai departe de sat.
 Şi, Doamne, frumos era pe atunci!
3