Verbe predicative:

-ma tem
-o sa raceasca
-doarme
-viseaza
-viseaza
-crezi
-sunt
Verbele auxiliare ajuta la formarea:
a) -perfect compus - a spus ( auxiliarul a (a avea) +participiul verbului de conjugat spus (a spune)
-perf. compus - a explicat (ca in ex. de mai sus)
b) conditional-optativ, prezent
- ar visa, as fi (auxiliarul a avea (as, ar) + infinitivul verbului de conjugat)
Verbe copulative formeaa predicatul impreuna cu un nume predicativ.
-era o fetita (era - verb copulativ a fi + nume predicativ o fetita)

Te fleti ca nainte-i rsturnat-ai val-vrtej

Otile leite-n zale de-mprai i de viteji?
Tu te lauzi ca Apusul nainte i s-a pus?"
b) "Fu ntmpinat de la u de dou femei, una n
vrst, alta tnr de tot i mai cu seam foarte
frumoas."
c) "Satul ntreg era adunat la casa lui Busuioc i nimeni
nu se mai gndea s aleage la focul ce ardea la
marginea satului
Drumurile, cte se vedeau i cte nu se mai vedeau,
erau stpnite de haite de lupi flmnzi.

rasturnat-ai leite te lauzi s-a pus fu intampinat era nu se mai

gandea sa alerge ardea se vedeau nu se mai vedeau erau
stapanite
Corbul sta pe loc tot corb
(Precum orbul e tot orb
i ciocoiul e tot ciocoi
Ct sa-l cni cu usturoi),
Nicidecum nu mai albise,
Nici acvil devenise
Precum vulpea-i promisese
Pe cnd caul i tersese.
Ca un corb, dar, mai aflase,
De pe unde tot umblase,
Un codroi de cacaval;
i cu dnsu-n cioc se duse
P-un copac i mi se puse
Ca un bun industrial.
Vulpea, tot ca jupneas
Ce cam rar o d p-acas,
Iar ieise la primblare;
i bunul miros ce are
D-ici, de colo o-ndrept
Sub copac, i-n sus ct:
"Jupn corb?... o! plecciune!...
O, Doamne! ce frumusee!
Ce pasre! ce minune!
Ce splendoare! ce mndree!
Dar unde-i guria lui?
Cui s-o ceri i cui s spui?
De l-a auzi o dat
N-a da-o pe lumea toat."
Cerbul toate le-auzea,
Se fcea c nu simea:
i cta de cina sa,
Cacavalul i mnca.
"Doamne corb! o rugciune!
Excelen!... plecciune!...
Alteea domniei-tale
Trece peste-un deal -o vale,
nct vestea i s-a dus."
Corbul nici c asculta,
Peste cmpuri se uita
i de cin i cta,
i fcea un chef nespus.
"Graioas maiestate!
Strlucite, preanlate,
O, ce mare mprat!...
Dar e mut... ah, ce pcat!"

Corbul, ns, tot tcu

Pn cina i fcu;
Dup ce o termin
i bine se ospt,
Ctre vulpe s-adres
i aa i cuvnt:
"Hei! a fost pe cnd a fost,
Pe cnd era tata prost,
C vulpea c-o zictur
i tergea caul din gur;
Dar acum e altceva,
Gura nu mai pui pe ca.
Hei, vulpoi de nciunal,
N-a fost bun st cacaval?"
Dac tii c de demult
Din punga celor ce-ascult
Linguitorii triesc,
S-i spun i eu una lat:
C cei ce-au minit o dat
Anevoie mai triesc.

Fabula este o specie a genului epic ce contine o scurta povestire

alegorica in care sunt satirizate defectele omeneti cu scopul de a le
ndrepta. Personajele fabulei sunt animale sau plante sau obiecte ce au
insusiri omenesti. Principala figura de stil este personificarea.
"Corbul i vulpea" este o fabul deoarece ntrunete caracteristicile
specifice acestei specii unde defectele morale ale oamenilor sunt
transferate animalelor.
Structura compozitionala este realizata pe doua secvente narative:
sceneta in care se prezinta intamplarea si morala concentrata in ultimele
doua strofe.
Corbul tantos tinea in plisc o bucata mare de cas. Vulpea,
lingusitoare, incearca sa-l pacaleasca pe corb (asa cum mai facuse si
altadata), sa-l perie, sa-i spuna cuvinte frumoase, doar doar l-o face sa
deschida gura si astfel sa-i fure casul. Numai ca de data asta corbul nu
s-a mai lasat dus de vulpe si abia dupa ce si-a luat cina a deschis gura,
spunindu-i cu intelepciune vulpii ca cel care a mintit odata/ anevoie mai
traiesc.
Corbul intruchipeaza omul naiv, dar ingamfat, pe cand vulpea
reprezinta omul siret, lingusitor, capabil de orice pentru a-si atinge
scopul. Cele doua capata insusiri omenesti si principala figura de stil
este personificarea. Principalul mod de expunere este dialogul, fabula

capatand aspectul unei scenete, unde cele doua animale participa direct
la actiune. Procedeul artistic folosit este alegoria.
Tema fabulei este reprezentata de principiul egalitatii oamenilor,
fiind satirizate aici defecte precum minciuna, prefacatoria, linguseala,
dorinta unora de a domina.

Prin argumentele prezentate, textul " Corbul i vulpea" este o fabul.

n urmtoarele construcii, formate cu verbul a fi: mi-e dor, i-e frig, i-e
sete, le e fric, v este lene, le este ruine, e iarn, este luni verbul a fi
este verb predicativ i formeaz predicatul verbal; substantivul care
nsoete verbul este subiect.
Msura: versuri de 11 silabe, ritmul iambic i rima mperecheat.
Sentimentele eului liric rzbat din folosirea diminutivelor
(crenguele,subirel). Recunoatem metafora: Vlul subirel de floare.
Figura de stil ntlnit n poezie este personificarea (zarzrul... de fric).
a) un adj. propriu-zis in cazul Ac.
I-am oferit mamei un buchet mare de trandafiri.
b) un adj. pronominal demonstrativ in cazul N.

Baiatul acesta vine in fiecare zi la noi.

c) un adj. provenit din verb la participiu in cazul D
Ne-am adresat unui baiat citit.
d) un adj. pronominal posesiv in cazul V.
Fiul meu, un exemplu de urmat!
Daca va auzi cuvintele binevoitoare, Anul Nou i va aduce multe bucurii.
Daca- conjunctie (nu are functie sintactica)
Va auzi predicat verbal, viitor
Anul Nou subiect
Multe atribut adjectival
Alcatuieste enunturi cu predicate nominale in care numele
predicative sa fie exprimate prin toate tipurile de pronume in cazul
genitiv.
Creionul este al lui. pronume personal
Masina este a alor mei. pronume posesiv
Geanta este a aceluia. pronume demonstrative
Al cui este caietul? pronume interogativ

A doua zi dimineata, iar le-au dat sa se spele, i-au ospatat ,le-au pus in
traista niste mere si le au urat drum bun.
Predicate verbale -au dat, sa se spele, au ospatat, au pus, au urat

A doua numeral ordinal

Zi subst
Dimineata- adverb

Iar adverb
Le- pronume personal
Au dat - verb predicative- predicat verbal (perfect compus)
Sa se spele verb predicative, conjunctiv se pronume reflexiv
I - Pronume personal
Au ospatat verb predicative (perfect compus auxiliarul a avea +participial ospatat)
Le- pronume personal
Au pus predicat verbal(au verb auxiliary a avea +participial pus)
In prepozitie
Traista substantive
Niste articol nehotarat
Mere - subst
Si - conjunctie
Ie pronume personal
Au urat perd. Verbal (auxiliarul a avea+participial urat)

1)scrieti deasipra fiecarui cuvint ce parte de vorbire este . 2)subliniati predicatele 3) faceti schema 4)
comentati virgulei-

Alexandru i-a imblanzit pe Martinica , ursuletul de la circul de langa

scoala, deoarece deseori impartise cu el gustarea pentru recreatia mare, pe care
mama i-o impacheta cu grija. Cu tumbele sale, puiul de urs il inveseleste acum
pe baiat.
Dati formele din dictionar ale verbelor pe care le-ati identificat in textul
de mai sus. Precizati partea de vorbire de la care s-au obtinut acestea si explicati
cum s-au format.
Explicati
ortografierea
lor.
imblanzit a imblanzi (in + bland)
impartise a imparti (in + parte)
impacheta a impacheta (in + pachet)

inveseleste a inveseli (in + vesel)

ne-am fi luat la cearta (a se certa) - predicat verbal, locutiune verbala,

predicativa, personala, conj. I, plural, pers. I, diateza reflexiva, conditional
-optativ, perfect
matcile viitoare
1.Valoare morfologica a cuvintelor subliniate Coloniile traiesc in
stupi construiti din ceara lucratoare. (coloniile , traiesc, construiti din )
2. Functia sintactica a cuvintelor subliniate : Toate larvele se hranesc cu
laptisor de matca la inceput, insa viitoarele matci se hranesc numai cu
aceasta
substanta
.
3 . O fraza alcatuita din doua propozitii in care sa existe o propozitie
subordonata subiectiva introdusa prin adverbul relativ unde.
coloniile substantiv
traiesc verb predicative
construiti participiu cu valoare adjectivala
toate- adjective nehotarat,
se hranesc verb
de matca substantiv cu prepozitie
viitoarele adjectiv

Dar,1/ cum descrierile de peisaje,2/ fie ele si citadine,3/ sint mai degraba
plicticoase,2/ desi bucura ochiul,4/ prefer1/ sa povestesc intamplari din
calatoriile mele prin tari straine. 5/
Dar,/1 cum descrierile de peisaje,/2 fie ele i citadine,/ 3snt mai
degrab plicticoase/,2 dei bucur ochiul,/4 prefer/1 s povestesc
ntmplri cu oameni din cltoriile mele prin ri strine./5
Dar prefer/ sa povestesc intamplari din calatoriile mele prin tari straine/
cum descrierile de peisaje sunt mai degraba plicticoase/ desi bucura
ochiul

Dar,/ 1cum descrierile de peisaje,/2fie ele i citadine,/3

snt mai degrab plicticoase/,-2
dei bucur
ochiul,/4
prefer/-1
s povestesc ntmplri cu oameni din cltoriile mele prin ri strine./5
a)
Propoziia
a
IV-a
subordonat ...................................................................

este

b)
S
povestesc
este
modul .......................................................................................
c)
Ca
parte
de
este ...........................................................................

vorbire,

o
la
strine

Din punctul meu de vedere, o persoana nu ar trebui sa accepte ajutorul cuiva necunoscut, pe
strada, decat in cazuri de urgenta. De exemplu, daca te-ai ratacit si nu poti gasi drumul inapoi
spre casa, este bine sa fi precaut, sa nu faci lumea din jurul tau sa creada ca te-ai pierdut. Dar
daca intr-adevar nu mai stii pe unde s-o iei, poti intreba o persoana care ti se pare mai amabila.
Un alt caz este atunci cand cineva iti fura geanta, poseta, portofelul, sau orice altceva. Nu poti
cere cuiva sa te ajute, pentru ca acea persoana isi va da seama ca este scumpa sau ca ai ceva
pretios in ea, daca te agiti. Este mai favorabil sa suni la politite, sau sa rogi pe cineva s-o faca in
cazul in care ti s-a furat chiar telefonul.
In al treilea caz, daca usa e incuiata, niciodata sa nu ceri ajutorul unui strain pentru ca imediat va
prinde ideea ca esti singur si iti poate face rau. Binenteles, este doar o posibilitate dintre multe
altele. Dar cel mai bine este sa fii precaut, inainte sa ceri ajutorul vreunui necunoscut sau sa-ti
versi necazul unui strain.

Dupa parerea mea, ar fi bine sa nu apelam la persoane necunoscute decat

in situatii de urgenta. Riscam astfel sa picam in plasa unor escroci si in loc sa
iesim dintr-o situatie neplacuta In primul rand este dovedit faptul ca putini sunt
oamenii care-si ofera ajutorul fara a cere ceva in schimb.
In al doilea rand, necunoscutii sunt reticenti in a oferi ajutorul de teama sa
nu fie si ei pacaliti.

1)Aveau toti o palpaire de curiozitate in priviri / si niciunul nu parea/ sa fie

ingrijorat de soarta bateriei. - PR
2)Parera mea e/ ca e mai bine/ sa lasi caii in pace, /interveni Moromete./
3)Capul lui de girafa infipt in aer parea/ ca scruteaza orizontul. -PR
4)Danila,/ cum vede pe drac scapat bun teafar,/ se face/ ca-l scoate. PR

Cerneala pentru stilou s-a terminat - atribut subst prep in cazul Ac

Stiloul este stilou. - Nume predicativ in N
Am cerut un stilou vanzatoarei c.d., Ac
Eu contez pe stiloul asta la examen. - C.i., Ac
I-am pus cerneala stiloului. - C.i., Dativ
Penita stiloului este din aur. - at subst genitival
Instrumentul tau, stiloul, este foarte norocos. - at apozitional
Asta inseamna sa stii.
Asta inseamna stiinta. - PR

Ce inseamna sa stii? -sb

Ce pare a fi acel om - ce pare ca este acel om

Ce inseamna asta?

Asta inseamna/ sa stii./ - PR

Ce inseamna/ sa stii?/ - SB