PREGĂTIRE PENTRU EVALUARE NAȚIONALĂ

FIŞĂ DE EXERCIŢII

CERINȚELE B1-4
FONETICĂ, VOCABULAR

1. Completează tabelul cu cuvintele care conțin hiat, diftongi şi triftongi:

hiat diftongi triftongi

Treizeci, geniu, întotdeauna, plouă, trebuiau, geniului, huruia, pai, unuia, imediat, învăluită, ne-am,
pui , ce-au, argintiu, le-au, august, aleargă, iarbă, impresionant, Aiud, spuneau, făceau, relația,
aceștia, aceea, alee, vioară, lupoaică, mei, mai, spoială, ambițios, conștiință, eu, iepure, ea, fiindcă,
căruia, beneficiu, ciudă, manierat, trăiește, iod, era, claie, fluid, căpătâi, mi-e, serei, muşuroi,
convențional, micşunea, rouă, aerian, ceară, ploua, întotdeauna, cioară, vioară, voie, ambiguu,
tăiată, îndoielnic, necuvântătoare, cooperantă, alee, bioenergetic, și-au, evidențiat, creaţie, schiuri ,
biblioteconomie, exterior, miere, continuu, dormea, ele, ştiau, derizoriu, violet, ursoaică,
generației, poet, prietenos, idee, ideea, simpozion, lecții.
2. Precizează câte litere şi câte sunete au cuvintele:
cincisprezece, copci, ajungeau, chimir, axial, chin, geologie, exemplu, Cecenia, exuberant,
deci, chipeş, echitabil, geam, căci, geamgiu, circumstanţă, manechin, precizie, domestice,
leoarcă, dragi, pleoapă, Gheorghe.
3. Precizează sinonimele cuvintelor :
a mărturisi, a cugeta, priceput, neastâmpăr, ofertă, comic, copilăresc, a cere, sacru, generos, a
tălmăci, stih, posomorât, jind, potecă, melancolie, singuratic, empatie, generozitate, familiar,
lacună, deviere, împrăștiere, vină, cădere, prefacere, reverie
4. Realizează propoziţii cu paronimele:
 estival/festival,
 scară/scală/escală,
 elipsă/eclipsă,
 apropia/apropria,
 locaţie/alocaţie,
 calitate/caritate / cantitate
 virtuos/virtuoz / virtual
 atitudine/aptitudine/altitudine,
 temporal/temporar,
 literar/literal,
 familiar/familial,
 colector/corector,
 condur/condor,
 casier/cazier,
 fisă/fişă/fașă,
 admis/emis/omis,
 distins / destins
  impresionant/impresionat,
 culminant/culminat,
 cooperant/ cooperat,
 mărunt / mărunțit / mărunțiș
 conștiință / cunoștință
 aluzie/iluzie,
 a învesti/a investi,
 aliniat/alineat,
 a depana / a depăna
 a coase / a cosi
 a plânge / a deplânge
 a aspira / a inspira / a conspira
 campanie / companie
 a evalua / a evolua / a involua
 iminent / eminent
 a releva / a revela
 glaciar / glacial
 arbitrar / arbitral
 ordinar / ordinal
 solitar / solidar
 anuar / anual
 acces / abces / accent / ascet
 cauzal/ cazual
 priză / briză / criză
 lacună / lagună
 jantă / geantă
 șagă / șpagă / desagă
 maximum / maxim
 stilizat / stilat
 reflecție / reflexie / reflexe
 scornește / scormonește
 șopotește / șoptește / șușotește
 a imigra (în) / a emigra (din)
OMONIME PARȚIALE
- vise / visuri
- capete / capi / capuri
- rugi / ruguri
- cornuri / coarne / corni
- ghivece / ghiveciuri
- benzi/bande
- ochi / ochiuri
- colți / colțuri
5. Indică antonimele cuvintelor:
ceritudine, lizibil, efemer, veridic, inuman, impertinent, citadin, intrinsec, capabil.

6. Alcătuiește enunțuri cu omonimele cuvintelor

- Bancă
- Liliac
- Broască
- Somn
- Car
- Vin
- Dor
- Han
- Vară
- poartă
- vină
- mână
- curs
- Ban
- Lac
- Mac
- Mai
- Dar
- Ură
- Păr
- Masă
- Mir
- vânătă,
- acord
- acces
- mila
- rug
- credit
- lama
- as
- carieră
- raportor
- pană
- Pilă
- Aripă
- zi
- mare,
- cod
- noi
- gol
- mină
- bandă
- ham
- pas
- corn
- ochi
- rasă
- venit
- ton
- vază
- nouă
- leu
- vie
- act
 - cap
- cardinal
- sare

Alcătuiește enunțuri cu omografele cuvintelor

- deși
- copii
- haină
- veselă
- luptă
- cântă
- barem
- ochi
- adună
- formă
- acele
- zori
- mână
- zări
- voia
- umbrele
- torturi

Alcătuiește enunțuri cu omofonele cuvintelor

Mai / m-ai
cai / c-ai
săi / să-i
iau / i-au
sau / s-au
miau / mi-au
iar / i-ar
var / v-ar
sar / s-ar
numai / nu mai
deloc / de loc
deodată / de o dată
ași / a-și
ați / a-ți

la / l-a
ia / i-a
va / v-a
voi / v-oi
mor / m-or
cor / c-or
nor / n-or
neam / ne-am
întruna / într-una
odată / o dată

Alcătuiește enunțuri cu polisemia cuvintelor (sens propriu de bază/ secundar, sens figurat)
  Masă
 Pod
 Colț
 Pânză
 Aripă
 Picior
 Braț
 Mână
 A lăsa
 A fi
 A face
 A lua
 A da
 A pregăti

Cerințele B5-6

7. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, valoarea morfologică și cazul

(substantivelor, pronumelor, adjectivelor).
El este Mihai.
Îl văd pe Mihai.
Mă bazez pe Mihai.
Nu știu unde este Mihai.
Ce faci, Mihai?
Domnul Mihai a plecat.
Colegul meu, Mihai, a plecat.
El este în casă.
El este căutat din Franța. (valoarea morfologică................)
Astea sunt păsări. (valoarea morfologică .............)
Discuția este despre voi.
Discutăm despre voi.
Discuția despre voi a fost interesantă.
Mihai este frumos.
El este frumosul meu coleg.
Băiatul cel frumos a luat premiul I.
Cel frumos de acolo este fratele meu.
Mihai scrie frumos.
Cartea este a colegei.
Cartea colegei e nouă.
I-am dat colegei mele o carte.
Lupta este contra hoților.
Lupta contra hoților a fost dură.
Reușita mea este datorită părinților tăi.
Reușita datorită părinților a fost aplaudată de toți.
Am reușit datorită (mulțumită, grație) părinților.
Buchetul acesta este de lalele.
Buchetul de lalele este mare.
Andrei, colegul meu de bancă, este înalt.
Cartea de la colegul meu este bună.
Cartea din fața colegului meu este bună.
Cartea colegului meu este bună.
Reușita datorită colegului meu mi-a adus laude multe.
Acordarea de bursă colegului meu a fost ceva bun.
Bursa colegului a fost luată.
I-am dat frumosului meu coleg o carte.
Cartea asta e a simpaticului meu coleg.
Glorie eroilor neamului!
El este domn Moldovei.
Andrei este colegul meu de bancă.
Andrei este elev.
Asta înseamnă respect.
Cartea este pentru colegul meu.
Am fost acolo pentru colegul meu.
El este împotriva războiului.
Cartea este a colegului meu.
Reușita mea s-a datorat colegului meu.
Se aude soneria.
S-a aflat data la care vom pleca.
A fost omis adevărul.
Se vor anunța câștigătorii.
Mă miră asta.
Mă bucură vestea dată de tine.
Nu-mi convine nota luată.
Îmi place cartea primită.
Ne trebuie o carte.
Mă doare mâna.
Se poate face o plimbare până în larg?
Nu se poate discuta cu el.
Îmi vine a plânge.
Am auzit soneria.
Am aflat data la care vom pleca.
Am omis adevărul.
Poate alerga repede.

Mă ceartă pentru ei.

Învăț pentru examen.
Donăm bani pentru Mihai.
Cartea este pentru el.
Donația pentru Mihai e gata.
Învăț pentru examen. Învăț cu scopul de a lua examenul.
 Cerințele B5-6

1. Notează cuvântul subliniat și precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, valoarea

morfologică ( și cazul substantivelor, pronumelor, adjectivelor).

Am amorțit de frig. Am amorțit din cauza frigului.

Am fost sunată de ei.
El este capabil de reușită.
Mi-am amintit de tine.
Cartea de povești e bună.
Cartea este de povești.
Îl cunosc pe Mihai.
Mă bazez pe colegii mei.
M-am supărat pe voi.
Pariez pe calul tău.
Cartea de pe bancă este a lui.
Cartea este pe bancă.
Cartea a căzut de pe bancă.
Merg la el.
Se gândește la el.
Cartea de la el e bună.
I-am dat lui cartea.
Cartea lui e interesantă.
Lui Mihai îi trebuie o carte. (valoarea morfologică ...)
Cartea este a lui.
A primit de la ai lui o carte.
Acolo e o ușă deschisă.
Acasă e mai bine.
Ușa de acolo e deschisă.
Pâinea de acasă e mai bună.
Azi am fost la școală.
Odinioară ascultam povești.
Ziua de azi a fost frumoasă.
Poveștile de-odinioară erau mai frumoase.
E ușor a desena.
Îmi place a face sport zilnic.
Dorința de a picta tablouri este a mea.
Dorința mea este de a picta tablouri.
Poate desena ușor.
Învață a face mâncare.
Se gândește la a-i mai da un mesaj.
De spus e ușor, de făcut e mai greu.
Creionul de (pentru) desenat e rupt.
Carte de (pentru) citit.
Pixul este de (pentru) scris.
Cartea este de (pentru) citit.
Găsește de scris.
Îmi aduce de mâncat.
M-am săturat de așteptat.
Afară se aude tunând. Aud plouând pe acoperiș.
A desenat o fată plângând, un soare zâmbind și o apă curgând.
Am văzut regi urcând pe tron. A văzut niște coșuri fumegând. Aud viţei mugind.
Aud cantându-se muzica dincolo.
Auzim povestindu-se despre o legendă.
S-a plictisit așteptând. Mă satur tot așteptând.
Cântă atingând clapele ușor. Merge împiedicându-se.
Trecând prin parc , a zărit-o.
Frunze tremurânde cad pe alee. Hornuri fumegânde se văd în vale.
Pixul ei e mai bun.
Părinții lor sunt mai buni.
Părinții săi sunt mai buni.
Casa alor săi e mare.
Casa este a alor săi.
Alor săi le-a spus să mai rămână.
Le-am dat lor cărțile.
Cărțile lor sunt mai bune.
Cartea este a lor.
Cărțile sunt ale alor lor.
I-am dat lui cartea.
Cartea lui e mai bună.
Cartea este a alor lui.
I-am dat ei cartea.
Cartea ei e mai bună.
Cartea este a ei.
Cartea este a alor ei.
Colegul acesteia e vecinul meu.
Cărțile acestei colege sunt la mine.
Casa fiecăruia trebuie reparată.
Copiii cărora sunteți voi?
Oamenii ale căror meserii sunt bune câștigă bine.
O mamă a cărei fiică a dispărut plânge.
Copilul al cărui tată a plecat este Andrei.
Cărțile acestea sunt la mine.
Fiecare casă trebuie pictată.
Am dat fiecărui copil câte o carte.
Vina e a fiecărui copil.
Cărei fete îi dai cartea?
Ce copil a venit?
Știu care copil a venit.
I-am dat acestui coleg cartea.
Am dat fiecărui copil câte o carte.
Am dat tuturor copiilor câte o carte.
Cartea este a tuturor copiilor.
Nu spun niciunui copil ce ai făcut.
I-am dat acestuia o carte.
Am dat fiecăruia câte o carte.
Am dat tuturor câte o carte.
Nu spun nimănui ce ai făcut.
Căruia îi dai cartea?
Știu căruia îi dai cartea.
Știu cui îi dai cartea.
Stiu cine este vinovatul.
Știu cine este vinovat.
Am aflat care este mama ta.
Nu stiu ce este subiectul.
Nu știu ce s-a întâmplat.
Nu știu ce mă doare.
Am mâncat ce mi-a plăcut mai mult.

Mă ceartă din cauza problemelor făcute.

Mă ceartă / din cauză că i-am făcut probleme./

2. Scrie forma corectă a cuvintelor din paranteză

Doi ........... (membru) au plecat.
Ceilalți ........... (membru) au plecat.
Toți ........... (membru) echipei au plecat.
Noi suntem ........... (membru) echipei.
Suntem ........... (membru) în echipa de fotbal.
Niște pești ........... (viu) m-au stropit.
........... (viu) peștișori se zbenguiau în acvariu.
Sunt cărțile mele ........... (propriu).
........... (propriu) mei copii au plecat.
Am plătit cu ....... (propriu) mei bani.
Am plătit cu banii mei ....... (propriu).
Păsări ........... (zglobiu) sar pe trotuar.
........... (zglobiu) mei elevi au spart geamul.
Are doi ochi ................. (cafeniu).
.................. (cafeniu) săi ochi mă emoționează.
Raze ................ (străveziu) pătrund prin geam.
....................... (străveziu) ei ochi îmi dau fiori.
Frunze .......................... (arămiu) cad la fereastra mea.
(arămiu)........................ voștri pantofi sunt noi.
........................ (nou) noștri colegi au plecat.
Am doi colegi .................. (nou).
Fulgi ....................... (argintiu) cad la fereastră.
....................... (argintiu) nori s-au împrăștiat.
Raze ................................... (auriu) se văd printre nori.
................. (auriu) tăi cercei au dispărut.
Noi suntem ........... (mândru) de voi.
Nu discut cu .......... (mândru) mei colegi

3. Acordul articolului genitival cu pronumele relativ (acord prin încrucișare)

Ei sunt elevii ... ......... părinți s-au revoltat.
El e băiatul ... ........... telefon s-a pierdut.
Ea e femeia ... ......... portofel s-a găsit.
Eu sunt cel ... ......... câini scăpaseră.
Ana ... ......... note sunt mari, ne uimește!
Copacul ... ......... frunze au căzut, s-a uscat.
Animalele ... ......... blană se caută, sunt victime.
Băieții ... ......... joc se derulează acum, sunt colegii mei.

CERINȚA B5

1. Alcătuiește o propoziție, în care pronumele personal cu funcție sintactică de complement direct

din enunțul: Din cauza ei, cadourile pe care le-am compărat nu au fost apreciate, să fie complement
indirect.

2. Alcătuiește o propoziție, în care pronumele personal cu funcție sintactică de complement direct

din enunțul: I-am întâlnit pe ei în parcul de distracții, să fie complement indirect.

3. Alcătuiește o propoziție, în care pronumele personal cu funcție sintactică de complement indirect

din enunțul: Să îi spui adevărul pe care l-ai aflat ., să fie complement direct.

4. Alcătuiește o propoziție, în care pronumele personal cu funcție sintactică de apoziție din enunțul:
Angajații companiei, ei, vor primi o mărire de salariu. să fie complement direct.

5. Alcătuiește o propoziție, în care pronumele personal cu funcție sintactică de subiect din enunțul:
Știa că doar ei au văzut-o când a spart, a intrat pe ușa casei lor. să fie complement indirect.

6. Alcătuiește o propoziție, în care pronumele personal cu funcție sintactică de complement direct

din enunțul: Mi-am dat seama că pe ea am ajutat-o să treacă strada.. să fie nume predicativ.

7. Alcătuiește o propoziție, în care pronumele personal cu funcție sintactică de complement

prepozițional din enunțul: M-am întâlnit cu ei, dar nu am vorbit.. să fie atribut.

8. Alcătuiește o propoziție, în care pronumele personal cu funcție sintactică de complement indirect

din enunțul: Nu credeam că lui o să i se pară suspectă lipsa mea.. să fie atribut.

9. Alcătuiește o propoziție, în care pronumele personal cu funcție sintactică de atribut din enunțul:
Și-a spus în sinea lui că pericolul a trecut. să fie nume predicativ.

10. Alcătuiește o propoziție, în care pronumele personal cu funcție sintactică de complement indirect
din enunțul: V-a spus că nu vine, dar nu-l cred. să fie complement direct.

4. Precizează forma de genitiv-dativ a substantivelor

 masă-
 casă-
 fată-
 fustă-
 vale –
 ciocolată-
 monedă-
 fundă-
 fiică-
 sticlă-
 junglă-
  soră-
 pagină-
 mână-
 cană-
 geantă-
 oglindă-
 stradă-
 cadă-
 omidă-
 lampă-
 boală-
 soră-
 gheață-
 vază-
 varză-
 barză-
 dragă-
 ultimă-

5. Alcătuiește enunțuri conform cerințelor

a. Verbele a citi, a veni, a găsi, a fugi, a privi, a dărui, a zări, să fie mai întâi la modul
indicativ, perfect-compus, pers. I, sg și pl, pers a II-a , sg și pl, apoi la modul condițional-
optativ, prezent persoana II, sg și pl, pers. a III-a pl
b. Verbele a fi, a veni, a ști, a scrie, a deveni, a ține, a crea, a speria să fie la modul
conjunctiv, prezent, persoana a II, sg
c. Verbele a fi, a face, a veni, a duce, a zice, a avea, a vedea, a se ruga, a se hotărî, a se
decide, a se sui, a se gândi, a-și aminti să fie la modul imperativ, sg și pl, forma afirmativă
și negativă

6. Completează tabelul cu formele corecte ale verbelor

prezent imperfect Perfect simplu Mai mult ca perfect

p. I sg p. aII-a sg p. a III-a sg p. I sg p. a III-a sg p. I sg p. I pl
tu el eu el eu noi
A veni
A vorbi
A munci
A auzi
A citi
A fugi
A privi
A găsi
A părăsi
A iubi
A se sfii
A îmbătrâni
A dărui
A zâmbi

A încetini
A se gândi
A sosi
A se sui
A voi
A cosi
A trebui -
a coborî
a hotărî
a urî
a doborî
prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect

p. I sg p. aII-a sg p. a III-a sg p. I sg p. a III-a sg p. I sg p. I pl

A da
A ține
A coase
A vedea
A cădea
A avea
A tăcea
A bea
A fi
A vrea
A părea
A dispărea
A plăcea

A scrie
A zice
A spune
A plânge
A duce
A rămâne
A prinde
A rupe
A împinge
A ajunge
A corupe
A se speria
A lucra
A așeza
A crea
A cânta
A arunca
A se exprima
A se schimba
A risca
A ajuta
A intra
A repeta
A curăța
A lupta
A se plimba

1. Alcătuieşte enunţuri în care cuvintele de mai jos să aibă valorile morfologice menţionate
a. suferind-verb, adj.,subst
b. bâlbâit-adj., adv., subst.
c. deasupra-prep., adv.
d. şi-conj, adv, subst., pron reflexiv
e. înţelept- adj., adv., subst.
f. o-numeral, art.nehot, pron.
g. a-vb.aux, interj, art.pos.
h. lui-art.hot.,pron.pers
i. iar-conj, adv.
j. graţie-subst, prep
k. dimineaţa-adv, subst
l. i-verb, pron pers (caz D, Ac),
m. s- =pron. reflexiv, conj. subord.
n. mă-pron pers., pron. reflexiv
o. rău-adj., adverb, subst.
p. doi-numeral, adjectiv,subst

Alcătuiește enunțuri conform indicațiilor date :

1. pronumele personal ea să fie nume predicativ în Ac, G, atribut pronominal in Ac, G,
complement prepozițional, c.direct, c.indirect. Indică apoi în ce caz este fiecare pronume!
2. pronumele posesiv ai săi să aibă următoarele funcții sintactice de atribut pronominal genitival
( fără prepoziție), atribut pronominal genitival ( cu prepoziție specifică), nume predicativ
( spune în ce caz este) .
3. pronumele posesiv ai săi să-și schimbe valoarea gramaticală, apoi indică-i funcția sintactică și
cazul
4. pronumele demonstrativ aceea să fie nume predicativ, atribut pronominal in Ac, G,
complement prepozițional, c.direct, c.indirect. Indică apoi în ce caz este fiecare pronume!
5. pronumele demonstrativ aceea să-și schimbe valoarea gramaticală, apoi indică-i funcția
sintactică și cazul
 6. pronumele nehotărât fiecare să aibă următoarele funcții sintactice c.direct, c.indirect, nume
predicativ, atribut pronominal in Ac, G, complement prepozițional,
7. pronumele nehotărât fiecare să-și schimbe valoarea gramaticală, apoi indică-i funcția
sintactică și cazul
8. pronumele personal o să-și schimbe valoarea gramaticală în – articol nehotărât, adjectiv pron.
nehotărât, numeral cu valoare adjectivală, interjecție
9. pronumele ne să aibă valori gramaticale diferite, apoi indică funcția sintactică și cazul
10. pronumele personal lui să aibă altă valoarea gramaticală
11. pronumele relativ care să fie nume predicativ în Ac și G, complement prepozițional, c.direct,
c.indirect, atribut pronominal in Ac, G
12. pronumele relativ care să-și schimbe valoarea gramaticală, apoi indică-i funcția sintactică și
cazul
Alcătuiește enunțuri conform indicațiilor date :
1. substantivul TREN să aibă funcția sintactică de
 complement direct
 complement indirect
 complement prepozițional
 atribut in caz Ac și G,
 nume predicativ în cazurile N, Ac, G
 circumstanțial de loc în cazurile Ac, G
 circumstanțial de cauză în cazurile Ac, D
2. verbul a fi / a avea / a vrea să aibă, pe rând, valoare predicativă, apoi copulativă, apoi auxiliară

3. verbele a însemna / a părae să fie, pe rând, verbe predicative, apoi să aibă valoare copulativă
4. verbele a lovi, a suna, a verifica să intre, pe rând, în alcătuirea celor 3 construcții – activă, pasivă,
apoi reflexivă.
5. verbele a veni, a zice, a face, a lucra să fie conjugate la pers. aII-a, sg și pl, la m. indicativ, (timpurile
imperfect, perfect simplu, mai-mult-ca-perfect, perfect compus), apoi la modul imperativ, (formă
afirmativă și negativă), apoi la modul condițional-optativ, timp prezent
6. pronumele personale eu / el să aibă, pe rând, funcția sintactică de

 nume predicativ in N, Ac, G,

 atribut pronominal genitival
 complement direct
 complement indirect
 complement prepozițional
7. verbul a ajunge să fie verb predicativ, apoi verb copulativ
8. numeralul primul să aibă funcția sintactică de subiect, c.direct, c.indirect, apoziție, atribut in caz Ac,
G, nume predicativ in N, Ac, G
9. verbul a scrie să aibă funcția de S, NP, Atr, Cd, Cprepozițional
10. verbul a reuși la pers a II-a, sg și pl, la modul indicativ, timp perfect compus, apoi la modul cond-
optativ, timp prezent
11. pronumele posesiv ai săi să aibă funcția sintactică de subiect, nume predicativ, atribut
pronominal.
12.pronumele demonstrativ aceea să fie nume predicativ, atribut pronominal in Ac, G, complement
prepozițional, c.direct, c.indirect
13. pronumele nehotărât fiecare să fie nume predicativ, atribut pronominal in Ac, G, complement
prepozițional, c.direct, c.indirect.
13. adjectivul harnic să aibă funcția sintactică de atribut în cazul N, Ac, G, D si nume predicativ in caz
N
14. formele verbale nepersonale ale verbelor a crea și a ști
15. verbul a compune să fie într-o construcție pasivă la modul indicativ, timp prezent. Rescrie enunțul
punând verbul auxiliar și la cele 4 timpuri trecute (imperfect, perfect compus, perf. simplu, m. m. c.
perfect)
16. adjectivul înalt să fie la gradele comparativ de inegalitate de superioritate, de inferioritate și
comparativ de egalitate
17. adverbul departe să fie la gradele superlativ relativ și absolut
1.Alcătuiește un enunț
- interogativ în care substantivul ,,toamna’’ să aibă funcția sintactică de circumstanțial de timp

- exclamativ în care adverbul ”bine,, să îndeplinească funcția sintactică de nume predicativ.

- asertiv în care substantivul ,,zăpadă,, să aibă funcție sintactică de atribut substantival genitival

- interogativ în care pronumele interogativ ,”ce,, să aibă funcția sintactică de complement direct.

- asertiv în care numeralul cardinal ”zece,, să aibă funcția sintactică de subiect

- exclamativ în care pronumele nehotărât ,”toți,, să fie complement indirect.

- imperativ în care substantivul ”vară,, să fie atribut substantival prepozițional

- interogativ în care pronumele nehotărât ”altceva,, să aibă funcția sintactică de nume predicativ.

2.Scrie câte două enunțuri pentru a demonstra polisemia cuvintelor ,, masă”, a face”, ”pod”, ”zid”,
”stea”, ”nori”, ”corp”, ”a merge”, ” a fi”, ”cap”, ”pânză”, ”foc”, ”notă”, ”casă’’, ”gură”, .

3.Transcrie din fragmentul de mai jos trei verbe predicative la moduri diferite, pe care le vei preciza:
- Închipuiește-ți, zice mama emoționată. Să-l persecute pe băiat!

4.Transcrie propoziția subordonată din fraza următoare și precizează felul ei:

Tabloul poate fi legat de o scrisoare pe care artistul i-a scris-o fratelui său în septembrie.

5.Încercuiește diftongul din cuvintele ,”cioară,, și ”vioară,,.

6.Rescrie enunțul următor, eliminând pleonasmele: ”Simona Halep a ținut o scurtă alocuțiune după
cel mai extraordinar joc al ei,,.

7.Transcrie din fragmentul de mai jos trei substantive cu funcții sintactice diferite, pe care le vei
preciza:
”Închise ochii și încercă să suspende în el orice gând, ca în acea tulburătoare senzație de plutire, de
zbor, de cădere. Ce era de neimaginat, de neregăsit, era tăcerea adâncă ce se făcea în el în acel
moment,,.

8.Transcrie din fragmentul de mai jos trei adverbe diferite, precizând felul lor.
,,Așa cum altădată încet s-a așternut/ Când odihneam aicea sub albul așternut.,,.

9.Încercuiește silaba accentuată din cuvintele ”melodie,, și ”pușca,,.

14.Transcrie din fragmentul de mai jos trei conjuncții, precizând felul lor: ”Sultanul Dănuț era așa de
înspăimântător, încât Dănuț deschise ochii și se răsuci pe-o coastă(ceea ce ne spune că el nu dormea,
pentru ca toate aceste să fi fost un vis ,ci avea fantezii cu el însuși,ca mare erou...),,.
15.Transcrie din fragmentul de mai jos trei adjective diferite, precizând felul lor.
,,În amintirile mele, timpul acela se desfășoară, în plin soare, între Dunăre și dealurile cărămizii
calcinate, pe care creșteau măceși și flori mărunte ,cu petale palide, uscate...’’.

16.Alcătuiește un enunț interogativ în care numeralul cardinal ”doi,, să aibă valoare substantivală și
un enunț asertiv …

Cerința B7 – Subordonate
1. Alcătuiește o frază în care să existe o propoziție principală și două propoziții subordonate atributive aflate
în raport de coordonare copulativă.
2. Alcătuiește o frază în care să existe o propoziție principală și două propoziții subordonate completive
prepoziționale aflate în raport de coordonare disjunctivă.
3. Alcătuiește o frază în care să existe o propoziție principală și două propoziții circumstanțiale de scop aflate
în raport de coordonare copulativă.

1.Alcătuiește o frază în care să existe și o atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare dacă.

2. Alcătuiește o frază în care să existe și o atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare să.

3. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare dacă.

4. Alcătuiește o frază în care să existe și o circumstanțială de mod, introdusă prin adverbul relativ precum.
5. Alcătuiește o frază în care să existe și o circumstanțială de cauză, introdusă prin conjuncția subordonatoare
fiindcă.

6. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă prepozițională, introdusă prin conjuncția subordonatoare dacă.

7. Alcătuiește o frază în care să existe și o circumstanțială de scop, introdusă prin conjuncția subordonatoare ca să.

8. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că.

9. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă indirectă, introdusă prin pronumele relativ cui.

10. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă prepozițională , introdusă prin conjuncția subordonatoare că.

11. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă directă, introdusă prin adverbul relativ cum.

12. Alcătuiește o frază în care să existe și o atributivă, introdusă prin adverbul relativ când.

13. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă directă, introdusă prin adverbul relativ când.

14. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă directă, având ca termen regent un verb predicativ.

15. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că.

16. Alcătuiește o frază în care să existe și o atributivă, introdusă prin adverbul relativ cum.

17. Alcătuiește o frază în care să existe și o circumstanțială de timp, introdusă prin adverbul relativ când.

18. Alcătuiește o frază în care să existe și o circumstanțială de loc, introdusă prin adverbul unde.

19. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin adverbul relativ unde.

20. Alcătuiește o frază în care să existe și o circumstanțială de mod, introdusă prin adverbul relativ cum.

21. Alcătuiește o frază în care să existe și o circumstanțială de loc, introdusă prin adverbul relativ unde.

22. Alcătuiește o frază în care să existe și o atributivă, introdusă prin adverbul relativ cum.

23. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă prepozițională, introdusă prin conjuncția subordonatoare să.

24. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că.

25. Alcătuiește o frază în care să existe și o atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare dacă.

26. Alcătuiește o frază în care să existe și o circumstanțială de scop, introdusă prin conjuncția subordonatoare să.

27. Alcătuiește o frază în care să existe și o circumstanțială de cauză, introdusă prin loc. conj. subordonatoare pentru
că.

28. Alcătuiește o frază în care să existe și o atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare să.

29. Alcătuiește o frază în care să existe și o circumstanțială de timp, introdusă prin adverbul relativ când.

30. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă directă, introdusă prin adverbul relativ când.

31. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă indirectă, introdusă prin pronumele nehotărât orice.

32. Alcătuiește o frază în care să existe și o atributivă, introdusă prin adverbul relativ cum.
33. Alcătuiește o frază în care să existe și o circumstanțială de timp, introdusă prin adverbul nehotărât oricând.

34. Alcătuiește o frază în care să existe și o circumstanțială de mod, introdusă prin adverbul nehotărât oricum.

35. Alcătuiește o frază în care să existe și o circumstanțială de scop, introdusă prin conjuncția subordonatoare ca să.

36. Alcătuiește o frază în care să existe și o circumstanțială de timp , introdusă prin loc. conj. subord. în vreme ce.

37. Alcătuiește o frază în care să existe și o atributivă, introdusă prin adverbul relativ cât.

38. Alcătuiește o frază în care să existe și o atributivă, introdusă prin adverbul relativ unde .

39. Alcătuiește o frază în care să existe și o circumstanțială de mod, introdusă prin adverbul cum.

40. Alcătuiește o frază în care să existe și o atributivă, introdusă prin adverbul relativ când .

41. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că.

42. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă directă, introdusă prin adverbul relativ când.

43. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă prepozițională, introdusă prin adverbul relativ când.

44. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă directă, introdusă prin adverbul relativ cum.

45. Alcătuiește o frază în care să existe și o atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că.

46. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă prepozițională, introdusă prin conj. subordonatoare dacă.

47. Alcătuiește o frază în care să existe și o atributivă, introdusă prin adjectivul pronuminal relativ care.

48. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă indirectă, introdusă prin pronumele relativ ce.

49. Alcătuiește o frază în care să existe și o atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare dacă.

50. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că.

51. Alcătuiește o frază în care să existe și o atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare să.

52. Alcătuiește o frază în care să existe și o atributivă, introdusă prin adjectivul pronuminal relativ ce.

53. Alcătuiește o frază în care să existe și o atributivă, introdusă prin pronumele relativ care.

54. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă directă, introdusă prin adverbul relativ cât.

55. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă prepozițională, introdusă prin adverbul relativ când.

56. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă prepozițională, introdusă prin adverbul relativ unde.

57. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă directă introdusă prin pronumele relativ cine.

58. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă directă, introdusă prin adverbul relativ unde.

59. Alcătuiește o frază în care să existe și o completivă directă, introdusă prin adverbul relativ cum.

60. Alcătuiește o frază în care să existe și o atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare să.
 CERINȚA B7
Realizează câte 1 frază din 2 propoziții care să respecte următoarele condiții:
1. să se afle în raport de coordonare adversativă,
2. să se afle în raport de coordonare disjunctivă,
3. să se afle în raport de coordonare copulativă
4. să se afle în raport de coordonare prin juxtapunere.
5. să se afle în raport de coordonare concluzivă
6. să se afle în raport de subordonare
7. propoziția subordonată atributivă să fie introdusă printr-o conj. subordonatoare dacă.
8. propoziția subordonată atributivă să fie introdusă printr-un pronume relativ.
9. propoziția subordonată atributivă să fie introdusă printr-un advervb relativ
10. propoziția subordonată atributivă să aibă ca termen regent substantivul casă.
11. propoziția subordonată atributivă să aibă ca termen regent un numeral.
12. propoziția subordonată atributivă să aibă ca termen regent un pronume demonstrativ.
13. propoziția subordonată să aibă ca termen regent verbul a desena
14. propoziția subordonată să fie atributivă , iar termenul regent să fie subst. oraș
15. propoziția subordonată să fie completivă directă , iar termenul regent să fie verbul a citi .
16. propoziția subordonată să fie completivă prepozițională și să aibă ca termen regent verbul a-
și aminti
17. propoziția subordonată să fie completivă indirectă , iar termenul regent să fie verbul a oferi
18. propoziția subordonată să fie completivă directă , iar termenul regent să fie verbul a face
19. propoziția subordonată să fie completivă indirectă , iar termenul regent să fie verbul a
spune
20. propoziția subordonată să fie introdusă prin pronumele relativ care și să fie atributivă, apoi
completivă directă, apoi completivă indirectă, apoi completivă prepozițională
 Notează felul subordonatelor

a. Mă mir/ că nu înțelegi nimic./

b. Mă bucur/ că ai înțeles lecția./

c. E bine/ de cine învață./

d. Îmi pare bine/ că ai venit../

e. Îți pare rău/ că ai fost respins./

f. Vine/ cu cine vrea./

g. Se teme/ că va ploua.

h. Se miră/ că nu observi.

i. Se gândește/ că azi va ninge.

j. Mi-am amintit/ că a plecat.

k. Nu-mi dau seama/ dacă mai este lapte./

l. Nu am habar/ dacă vor veni./

m. Nu am nevoie/ să mă lauzi./

n. Mi-e dor /să vin la tine.

o. Îmi e rușine /să te mai rog ceva.

p. Ne e teamă /să venim.

q. E capabil, dornic, hotărât, vrednic, nevoit/ să vină mai repede.

r. Sunt în stare/ să învăț tot.