https://kahoot.it/challenge/52edd8cb-bdb8-4dd6-906f-495d79389196_1592543156270?

&uid=SWl1c3RpbmEwNQ==

https://kahoot.it/challenge/52edd8cb-bdb8-4dd6-906f-
495d79389196_1592543316668?&uid=R2FuYTI1

(Demonstrație-fabulă)
Într-o zi de vară, lină, călduroasă,
Răspândind în vale umbră răcoroasă,
Frunzele pe arbor vesel dănțuiau
Și cu zefirașii astfel se șopteau:
— Dulce e viața frunzelor, când ele,
De rouă lucinde, mândre, tinerele,
Lumea înverzesc
Și o răcoresc.
Călătorul pacinic, obosit de cale,
Oricând se arată în a noastră vale,
Sub arbor el stă
Repaos de-și dă.
Mândre fetișoare locul vin să prindă,
Vrând la umbra noastră hora să întindă;
Și cel păstoraș
Le cântă de jale-n al său fluieraș.
Iar de primăvară, chiar privighetoarea,
Cântăreața văii, cea fermecătoare,
În desimea noastră mult s-a răsfățat
Și ne-a tot cântat.
Apoi când românul doina hăulește,
El pe frunză verde întâi o numește;
Înșiși zefirașii, voi ne legănați
Și ne dezmierdați.
— Dar spre neuitare,
Nu se cade oare
— Frunzelor le zise un glas din pământ --
Despre rădăcină vreun bun cuvânt?
— Cine-i rădăcina? Și cum de cutează
Cu noi să se certe, când nici se-nsemnează?
Frunzele pe arbor zise vâjâind,
De ciudă plesnind.
— Rădăcina face arborul să crească
Și peste tot anul frunză să renască —
Le răspunse ea.
În alt chip ființă voi nici ați avea.
Să țineți dar minte
Aceste cuvinte:
Viața vegetală,
Viața socială,
Totului atârnă
De la rădăcină.

Fabula este o specie a genului epic, în versuri, cu o ac țiune pu țin dezvoltat ă,

din care se desprinde o învățătură și prin care sunt satirizate fapte și atitudini
omenești greșite cu scopul de a le îndrepta. Defectele umane sunt puse pe seama
necuvântătoarelor, personajele fiind reprezentanți ai lumii vegetale.
Opera literară ,,Frunzele și rădăcina'' de Alecu Doinici este o fabul ă, deoarece
prezintă, la nivel formal și de conținut, toate caracteristicile acesteia: structura
specifică și tipologiile de personaje.
În primul rând, este un text epic cu ac ţiune, personaje, narator. Crea ția are o
structură aparte: partea narativă/sceneta, care con ține o ac țiune simpl ă: este
descrisă o zi de vară calmă cu umbra risipită de frunzele tinere și
strălucitoare,mângâiate de ,,zefirași”, adieri plăcute ce devin parteneri de dans.
Mândre de rostul lor, povestesc despre călătorul obosit ce- și g ăse ște odihna la
umbra lor, fetele horesc în răcoarea lor, p ăstorul cânt ă a jale sub frunzele,,tinerele”,
privighetoarea romantică se alintă bucurându-se între frunze, iar omul î și începe
doina sufletului cu ,,frunză verde” dorind o via ță etern ă. Din adâncul p ământului,
rădăcina copacului le amintește frunzelor neștiutoare și uimite c ă existen ța lor este
legată de pământul care le dă putere. A doua parte a fabulei este morala, care este
explicită Aceste cuvinte:,,Viața vegetală,/ Viața socială,/Totului atârn ă/ De la
rădăcină'' și ilustrează ideea că nu trebuie să ne uităm originile, deoarece totul
pornește de la acestea.
În al doilea rând, textul este unul alegoric, ideile abstracte fiind exprimate
prin mijloace concrete, cu scopul de a reda defectele: nerecuno știn ța, ipocrizia,
lipsa experienței de viață. Personajele vegetale sunt exprimate prin personificare:
frunzele ,,strălucitoare” prin puterea luminii,,mândre” de locul de pe ramuri,,tinere
”dornice de a se bucura de mângâierea zefirului,dar nu cunosc via ța; ,,r ăd ăcina” știe
că arborele pe care-l susține este legătura cu pământul,este simbolul profunzimii,al
experienței de viață .Naratorul apare numai în începutul și finalul fabulei,iar
monologul și dialogul, dezvăluie astfel atitudinile adoptate. Se creeaz ă tipuri umane,
precum: frunzele-tipul tinerilor încrezători, nerăbdători, nerecunosc ători; r ăd ăcina-
este simbolul experienței de viață, al comunicării cu strămoșii. Nu în ultimul rând,
coordonatele spațio-temporale ,,Într-o zi de vară'', ,,în vale'' confer ă operei caracter
de generalitate.
În concluzie, prin structura specifică și prin prezența alegoriei, opera
literară ,,Frunzele și rădăcina'' de Alecu Donici aparține unei fabule.