TESTUL 1 Subiectul | Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea raspunde la cerintele formulate. STEXTULA Popé-n Saraceni? Cine stie ce vrea sa zicé popa-n Sardcenil Dar asa-i trebuie parintelui Trandafir! Cine vrea si sara peste groapé, arunce-si mai-nainte desagii peste ea. Parintele Trandafir n-avea ins decat nevasta si doi copii: desagii ji erau deserti. Pentru aceea fi era atat de greu s8 sara din Butucani la Saraceni. Pe Valea-Seaca este un sat pe care oamenii il numesc Saraceni. Un sat,Saraceni” pe o vale,,seaca": mai ru nu poate s sune insemnarea unui loc. Valea Seaca!, Vale’, pentru cé este un loc inchis intre munti; »seaca’, pentru cé pardul ce si-a facut cale pe mijiocul vail este sec aproape intregul an. Ll Nevoia este cel mai bun invatator. Parintele trimise pe Cozonac in vale, dupa nuiele, btu doi pari in pamant, intre pari tot la departare de o palma, batu betigase mai subtirele si apoi popa, preoteasa, co- pill si Cozonac se pusera la impletit. Multa vreme nu trecu pana ce lesele fur gata. De minune nu era luctul: erau insa cele mai bune lese in Saréceni, bune, incdt Cozonac nu se putu rébda si nu-§izic’:,Popa e omul draculuil” La targ si de la targ acasé, parintele se fai cu lesele sale; afla c’ al decat acelea pe care le fcuse el — Ce faci, pops? —Lese. — Daca doar ai! — Fac pentru cei ce n-au. Dupa Pasti, Cozonac incepu s& curete baile de nuiele, iara popa sa imple- teasc lese. Cu cét mergea lucrul mai-nainte, cu atat mai bine mergea; cea din urmé leasa era totdeauna cea mai bun Marcu Florii Cucului era om sfétos. li plécea sé stea de vorba cu popa. Cozonac curaté nuiele, popa impleteste, iar Marcu zace intins pe burt cu capul pe pumnisi priveste in draga voie. — Nuiaua asta e cam lungs, zise parintele, masurand o nuia cu privirea, Mai Marcule! ia da-mi toporul cela, ca s-o fac mai scurtal Toporul era la picioarele lui Marcu; Marcu ridicé partea de dinainte a trupului, se reazema pe cot, in- tinde piciorul si moscoteste, voind sa traga toporul cu piciorul. 5 —Tare ti-e degrabal ii grdieste popa, si-i trage una cu nuiaua. Marcu sare ise incredinteazi cd el este cu mult mai sprinten decat credea. In urma, asta incredintare i-a fost de mare folos. inainte de Rusalii, parintele a gatit un car de lese, cu care avea 8 mearga la targ, si Marcu stia foarte bine ca, daca popa vinde lesele, si el va s& aibé sarbatori bune. |-a fost ajutat popil cateva sSptamani, si lucrul totdeauna aduce folos celui ce-I face. es au, ba chiar cumpara mai rele leseToate s-au schimbat; numai parintele Trandafir a ramas precum a fost: verde, vesel si harnic. Dacd parul cdrunt si barba cérunta nu ar vesti vremea lui, am crede c3 copilasii cu care se joaca inspre seara la lalta cea de dinaintea casei sunt copilasi lui. Unul dintre copilasi, pe care |-aridicat ca sé-l sarute, ji furd aléria din cap si fuge cu ea nastragnic, Mariuca deschide fereastra si strig:,Trandafiric al mamei, nu 'asa pe mos-tatuca cu capul gol’. Apoi fuge de la fereastra, pentru ca sa prinda pe Hleana, care a furat ceapta bunichil, s-a impodobit cu ea si vine s4 se faleasca la mos-tatuca. Mos-tétuca ride din toaté inima; ji place gluma. Tocmai vine de la vecernie si parintele Coste, si prinde att pe lleana, cat si pe Mariuca, le saruta si apoi se pune pe laifé langa socrul sau, Marcu, vecinul, vechiul prieten, socrul Mariucai, om de casé, vede alaiul si vine si el sé stea de vorba. ,Batrénulel na-ti cdciula, nu sta cu capul gol!” grdieste bunica, intinzand caciula pe fereastra. Un om din sat trece, le pofteste,bund odihns' -sizice:,yine-I, Doamne, la multi ani, cd este omul lui Dumnezeu! loan Slavicl, Popa Tanda {in dimineata zilei de 20 august 2018, prima zi de scoala in Suedia dupa vacanta de vard, Greta Thun- berg, atunci in varsta de 15 ani, a fost poate pentru ultima cara in viata ei o persoana privat, Atunci ea 52 postat in fata Parlamentului Suediei din Stockholm cu un afis de carton pe care scrisese ,Skolstrejk for klimatet’, adicd: ,Greva scolara pentru clims’ Ulterior, si-a continuat greva in zilele de vineri. Ea a anunfat ca va continua sa boicoteze cursurile pana cdnd guvernul suedez va incepe sa respecte preve- derile tratatului climatic de la Paris. Pe contul ei de Twitter, ea a numit actiunea sa, Fridays For Future" Nasterea unei miscari globale Deja in primul protest de vineri s-au algturat Gretei Thunberg peste 30 de persoane in fata Rei- chstag-ului suedez. Au urmat greve scolare in alte orase din Suedia, dar si in alte fri precum Germania, Belgia, Marea Britanie si altele. Prin protestele sale initiale, sub forma grevelor scolare, Greta Thunberg a realizat ceea ce numeroase summituri climatice si multiple avertismente din partea cercetatorilor nu au reusit: s8 aducé protectia climei foarte sus in dezbaterea publica internationala si sa-i puna serios sub presiune pe politicienii din toatd lumea. Partidele ecologiste au inregistrat rezultate mult mai bune la alegerile europene din mai 2019. Pana la jumatatea lui martie 2019, protestele pro-clima sub hashtag-ul #fridaysforfuture s-au trans- format intr-o miscare globala, cu greve pe toate continentele, Pentru multi activist, ea a devenit un fel de imagine-simbol. Publicului numeros prezent i-a transmis fara trac mesajul ei ferm: ,Biosfera noastra este jertfita pentru ca bogatii din tari precum cea din care vin eu sa poaté sa traiascd mai departe in lux’, Cateva saptémani mai tarziu, Greta Thunberg a vorbit la Forumul Economic Mondial de la Davos:,Vreau 54 intrati in panica. Vreau sa simtit si voi aceeasifricd pe care o simt eu in fiecare zi $i vreau s8 actionati a si cum casa noastrd ar fi cuprinsa de fldcari, Pentru ca at&t de grava este situatia’ . Au urmat discursuri in comisia de mediu a Parlamentului European de la Strasbourg, in Advnarea Nationala a Frantei si in Parlamentul de la Londra. Peste tot, eleva a vorbit despre viltorul sumbru care ne-ar astepta, potrivit oamenilor de stiinta, daca nu se iau masuri decisive impotriva incalzirii globale. Fata de 16 ani a primit numeroase premii, a fost declarata personalitatea feminina a anului in Suedia sia fost chiar propusé pentru premiul Nobel pentru Pace. Revista americana, Times’ a inclus-o pe Greta Thunberg printre cele mai importante 100 de personalitati in anul 2019, adaptare dupa https/mudevcom.0© Misc: se A. 1. Transcrie doi termeni din campul lexical al ecologie/ din textul 2. 2 puncte 2. Scrie in caseti litera corespunzatoare rspunsului corect, valorificand informatiile din textul 1. 2 puncte Parintele Trandafir a ramas a) priceput, ager, melancolic. b) sfatos, vorbiret, voios. verde, vesel si harnic. 4) aspru, sincer, dinamic. punsul ci 3. Scrie in caseté litera corespunzitoare raspunsului corect, valorificdnd informatiile din textul 2. 2puncte Atunci cand a facut prima greva Greta Thunberg avea a) 17 ani. b) 15 ani. 6) 16 ani. d) 14ani Raspunsul corect 4, Sctie in caseti litera corespunzatoare réspunsului corect, valorificind informatille din textul 1. 2 puncte Satul Saraceni se afla a) in Valea-Dulce b) in Valea-Seaca. ©) inValea-Morti ) in Valea cu Dor. feet 5. Noteaza ,X" in dreptul fiecérui enunt pentru a stabill corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazandu-te pe informatile din cele dous texte. 6 puncte Mariuca inchide fereastra si striga dupa tatuca, * Marcu este un vecin, un vechi prieten, socrul Mariucai. Toporul se afl la picioarele lui Cozonac. Peste 30 de persoane s-au aléturat Gretei Thunberg la protest. Activista este impotriva oricarui tip de grevaGreta a primit Premiul Nobel pentru Pace. Precizeaza, in doud-trei enunturi,o traséturé morals a personajului popa Tendo, identificat3 in frag- mentul de mai jos, simijlocul de caracterizare,ilustrandu- cu o secventa 6 puncte +Nevola este cel mai bun invatator. Périntele trimise pe Cozonac in vale, dupa nuiele, batu doi pari in Pamant, intre pari, tot la departare de o palmé, batu betigase mai subtirele I apoi popa, preoteasa, co- bili si Cozonac se pusera la impletit. Multa vreme nu trecu pana ce lesele si furd gata, De minune nu era lucrul:erau insa cele mai bune lesein Séraceni, bune, incdt Cozonac nu se putu rabda sé nu-sizic8: «Popa eomul draculuil»” Prezinta, in 30-70 de cuvinte, 0 tema comuna celor doua texte date, valorificand cate un element de continut. S puncte Crezi ca este important sa ai un model dupa care s8 te ghidezi in viata? Motiveaza+i raspunsul, ‘in 50-100 de cuvinte, valorificand textul 1 6 puncte9. Asociaza fragmentul din ,Popa Tanda’ de loan Slavici cu un alt text literar studiat la clasa sau citit ca lecturd suplimentar’, prezentand, in 50-100 de cuvinte, 0 valoare moral comuné, prin referire la cate © secventa relevanta din fiecare text. B 1. Scrie in caseté litera corespunzatoare raspunsului corect. Sunt despértite corect ambele cuvintele din seria: a) bi-o-sfe-r8, pi-cioa-re-le. b) bio -sfe-r8, pi-cioa-re-l. © bio-sfe-3, pi-ci-oa-rece. d) bi-o-sfe-ra, pi Raspunsul corect: 2. Scrie in caseta litera corespunzétoare réspunsului corect. Seria care contine doar cuvinte compuse este: a) mai-nainte, nevoia, impletit, dinaintea. b) Rusalii, Parintele Trandafir, mos-tatuca, buna odihna. ¢) departare, acelea, Saraceni, moscoteste. d) Valea-Seacé, totdeauna, degraba, Marcu Florii Cucului. Raspunsul corect: 3. Scrie in casets litera corespunzatoare raspunsului corect. Cuvantul ,cdrunt” este corect utilizat in enuntul: a) Eugen era cérunt ct un bob de mazare. b) Domnul cérunt a ridicat bine problema. ©) Domnul isi privi in oglinda corpul cérunt. 4d) S-aimbolnavit de cdrunt. Raspunsul corect oa-re-le. 6 puncte 2puncte 2puncte 2puncteScrie in casets litera corespunzatoare raspunsului corect, Omonimul cuvantul,ei"din enuntul,.Greta Thunberg, tima oard in viata ei o persoand private apare in propozitia: a) Datoria ei era clara, b) Am zarit-o pe fata ei. ©) Elise pare tulbure situatia. 4d) Ei ma asalteaz cu intrebéri incomode. 2puncte atunciin varsta de 15 ani, a fost poate pentru ul- Rescrie fragmentul urmator, trecind verbele de la prezent la imperfect *Cozonac curt nuiele,jara Marcu zace intins pe burtd cu capul pe pumni i priveste in draga voie” 6 puncte Alcatuieste o propozitie negativa, in care substantivul cu functia sintactica de circumstantial de timp din enunful,Vreau sa simtitisivoi aceeasifricé pe care o simt eu in fiecare 2/53 fie complement direct. 6 puncte Scrie opinia ta despre mediu sub forma unei fraze alcai tuite dintr-o propozitie principala gio propozi- tie subordonata atributiva, 6 puncte Enuntul urmator reprezinta un mesaj postat pe un forum. Rescrie-|, corectand greselile de orice natura! 6 puncte Talentul sau munca perseverentaildisting pe cel care va reusiiin cea ce-si /propune si ast fel, fiind implicat cu toaté fiinta in activitati succesul va veni de la sine * pence nnScrie, in 80-120 de cuvinte, rezumatul textului 1. Punctajul pentru rezumat se acorda astfel: + continutul compunerii ~ 12 puncte + redactarea rezumatului - 8 puncte; (coerenta textului - 1 pune : proprietatea termenilor folositi ~ 1 punct; corectitudinea gramaticalé - 1 punct; laritatea exprimariiideilor - 1 punct; respectarea norme- lor de ortografie ~ 2 puncte; respectarea normelor de punctuatie - 1 punct;lizbilitatea - 1 punct)alii. Subiectul | ____(70.de puncte) Citestefiecare dintre textele de mai jos pentru a putea réspunde la cerintele formulate, TERUG: SCENA 1 Casa memoriala Brancusi de la Hobita. Vara anului 1989, Pe prispé, un ‘grup de turisti asculta explicatiile MUZEOGRAFE!. MUZEOGRAFA are ca la 40 de ani si lucreazé la Casa memonala de peste 10 ani, Eo femeie pumsecade, cu ae de profesoard de la far, locuieste intr-un sat apropiat. Are in mand copii dupé poze cu Brancusl Detasat de grup, un turst cu barbai, ca la 50 de ant, se uita prin jur, la butucii de lemn, la bancile ‘improvizate, la pietrele de prin curte. Nu pare atent la prezentarea muzeografei MUZEOGRAFA: cu ton didactic turuie) Aceasta este 0 copie facut la inceputul secolului trecut, a casei unde a locuit familia lui Nicolae Brancusi, cioplitor in lemn, Sofia lui Nicolae, Maria, era torcatoare. In anul 1876, se naste ful lor, Constantin. Veti vedea in interior olavita ca aceea Pe care dormeau toti cei cinci copii mpreund cu parinti, Brancusi isi arata de mic talentul pentru sculptura, Chiar sila scoal8, ciopleste banca pe furis cu un cutitas, Fiind prins de invatator, acesta i Pedepseste, inchizandu| intr-o cuscé de paséri, de unde nu i lé drumul pana cand nu intervin parinti La 11 ani, Fuge de la scoalé; iarla 13 ani, pleacd la Targu iu, unde se angajeaz8 ca spalitor de vase, Mama lull aduce acass, dar, la 14 ani, Brancusi pleaca iar, de data aceasta la Craiova, unde este angajat de niste boiangii. In anul 1898, se inscrie la Scoala Nationala de Arte Frumoase de la Bucuresti, unde se remarcs prin dous lucrari: Ecorseul (arata vizitatorilor 0 pozd) si bustul lui Alexandru Davila (araté poza bustului). In 1904, se hotardste s8 plece la Paris, Face tot drumul pe Jos iesind din tard pe la punctul de frontier Bahna-Varciorova, Turistul retras s-a apropiat intre timp $i ntervine. JOHN: S-a opritla Viena. Apoi a fost bolnav de tfos... a ajuns la Munchen... sia stat acolo, a muncit, apol a trecut in Franta sia luat trenul pentru Paris, MUZEOGRAFA: (respectuoasd, dar usor iritatd cd a fost intrerupta) Da? Stiti dumneavoastra precis? No} aicl, stim cd a facut tot drumul pe jos. Asa se-nvata sila scoala, JOHN: (impdcivitor) N-are importants: MUZEOGRAFA: Ba are, cum s8 nul! In general, cAnd spui Brancusi spui asta: a plecat pe jos la Paris! Lucrez aici de peste 10 anil... Vi dati seama, cine a mai facut atéta drum pe jos? E un element... inedit., are trebuie spus. Eun tran, a ajuns la Pars... cel mai mare sculptor... JOHN: Aveti poze de vanzare? Reproduceri cu casa aceasta? * MUZEOGRAFA: Am, dacé dorit,ilustrate cu reproduceri dupa niste sculpturi de-ale lui. Cele care sunt la Targu Jiu: Masa Taceri, Poarta Sarutului, Coloana Infinitului - (catre ceilalti vizitatori care, intre timp, 5 au razlett, profitdnd de intervengia lui John) este vorba despre un ansamblu de trei lucrari dedicate co- memorarilostasllor romani care au muritin luptele de pe Jiu in Primul Rézboi Mondial, Ansamblul a fost terminat in 1937. 10Mls JOHN: (uitdndu-se ia niste ilustrate de pe masa MUZEOGRAFE!) Pot s-aleg? MUZEOGRAFA: (resemnatd, renuntd la prezentare) Sigur. Poftiti! Vid c3 dumnealor merg in interior. Sa mergeti si dumneavoastra, daca doriti JOHN: Da? Multumesc. Chiar voiam... Se poate, da? MUZEOGRAFA: Cum sa nu? Sa fiti atent la pragul de sus... (continud sd vorbeascd, in timp ce unit turisti ies din casé, iar el intra) Pe vremea aia, casele se faceau cu tavanul jos. Se pune problema daca localnicii, oltenii in general, sunt mai mici de staturd si faceau casele dup masura lor sau daca se construiau asa, ca sa pastreze cildura mai bine, pe timp de iarna JOHN: (dinduntru) Se poate sé fie si-asa, si-asa. MUZEOGRAFA: Vedeti ca acolo, deasupra patului — lavita se zice -, deasupra, ¢ un fel de sfoara pe care se puneau hainele. Se numeste culme, stti? JOHN nu rdspunde. MUZEOGRAFA: (continud sd vorbeasca in timp ce aranjeaza miniaturi cu casa, cdni, ilustrate si alte suveniruri de vanzare; mai vine cdte un turist si mai cumpéiré céte ceva) El si-a facut soba si plita taraneasc’ iin atelierul de la Paris, Scaune de lemn, masuta joass, ca la tard... n-a uitat de unde-a plecat! Tatiana Niculescu, Brancusi contra SUA mee. Far8 indoials, Constantin Brancusi este unul dintre cei mai importanti si renumiti sculptor ai secolu- luial X%-lea, Artistul ne-a lsat mostenire un nume cu care ne mandrim, operele sale, dar sio important lectie de urmat. Brancusi a demonstrat cd increderea in sine, independenta, ambitia, munca, simplitatea sispiritualitatea sunt elementele care duc garantat spre succes. Dacé privim cu atentie filmul vieti sale, ne dam seama cat de usor am putea atinge pragul reusitei, daca intr-adevar ne dorim asta Viata marelui maestru este aproape fantastica, parca rupta din scenariul unui film de Oscar. Povestea sa incepe in anul 1876, intr-un mic sat din judetul Gor}, Hobita. Destinul il provoaca inc din prima clipa in care s-a nascut. Era al cincilea copil al Mariei si al lui Radu Brancusi, doi tarani analfabeti care duceau o viata foarte modest’. Constantin Brancusi a fost nevoit si munceasca inc’ din frageda copilarie. Si-a castigat existenta ca pastor, balat de pravalie, vanzator la o bacdnie si ucenic la 0 vopsitorie. Cu toate acestea, lasé loc si pentru pasiunea lui de suflet. In timpul liber, isi regasea linistea in mestesugul traditional al zonei, cioplitul in lemn, Mai tarziu, arta popular romaneasca avea sa aiba o mare influent asupra operelor sale. Norocul ii surade.... Vazand talentul si creativitatea cu care era inzestrat tanérul Brancusi, in 1894 un om de afaceri prosper i-a platit studille la Scoala de Meserii din Craiova. A urmat apoi transferul la Scoala de Arte Fru- moase din Capitala. Aici timp de patru ani, a studiat si si-a cladit 0 reputaie pe masura talentului sau. Datorita acestor rezultate, artistul se hotardste s8 plece la Paris. O decizie inspirata, pentru c& acolo aveau loc evenimente marete, chiar si in domeniul sculpturii, care fusese revolutionata de Auguste Rodin. Cu toate acestea, avea si urmeze o perioada grea si plind de provocari. . Brancusi a mers mai intai la Miinchen si, apoi, in vara anului 1904, mai departe spre Paris, parcurgand aproape tot drumul pe jos. A mai studiat doi ani la prestigioasa Ecole des Beaux-Arts sia acceptat din nou orice slujba umila pentru a se intretine, inclusiv pe cea de spalator de vase. In scurt timp, a inceput s8-5i trimita lucrarile la expozitii si la impresionat pe marele Rodin, care s-a oferit s’-I angajeze ca "Site. asistent. In ciuda saraciei, Brancusi nu s-a lasat Coplesit de oferta sia refuzat-o, temndu-se ci geniul lu Rodin |-ar putea inabusi pe al sau, {mn plin Paris, Brancusi tsi reconstituise Interiorul tarénesc al origini sale, Oltenia, Deseori, i treceau Pragul atelierului nume importante din crema societst franceze, pentru a-i admira operele. Inspirat din motivele artel populare romanesti, dar side tendinele Ronfigurative contemporane, Brancusia creat in jrarmura, plats, bronz si lemn opere de mare expresivitate, care fac din el parintele sculpturii moderne. |n spatiul sau de lucru, totul cdpata viata $i sens, Atelierul lui era primul laborator al frumosului. In loc 53:51 modeleze suprafata lucrarilor,artistul prefera si le sim fice, dandu-le forme geometrice 51 elimi- and cat mai multe detali, Domnisoara Pogany, Cuminfenia Parméntulu, Pestele $i Cocosul sunt doar c- ‘eva contributii covarsitoare la innoirea limbajului siviziunii plastice in sculptura contemporana. in 1937, marele sculptor vine la Targu Jiu pentru a crea intr-o grading Publica un complex monumen- tal alcatuit din Coloana infinitului, Poarta Sérutului 3i Masa Tacerii. Aceasta realizare a fost socotits de Catre artist un punct culminat al carierei sale, deoarece intotdeauna si-a dorit, sd facd ceva pentru fara fara sa natala, Brancusi a preferat in anul 1952 s3 devina cetdtean francez si a continuat sa traiascé la Paris pana la moartea sa, in 1957. Si-a donat atelierul $i toate sculpturile din el Muzeului de Arts Mo- dema din Paris, unde astazi sunt expuse in permanenta. Despre geniul lui Brancusi se pot spune infinit mai multe lucruri. Ins unul este cert: sculpturile lul nu trebuie respectate, ci iubite! Ruxandra Habeanu, Romdni care au schimbatlumea: Constantin Srdncus creotoru\artei modeme, preluat de pe avantajero A Transcrie, din textul 2, doi termeni din cdmpul lexical al sculpturit 2 puncte Scrie in casets litera corespunzatoare réspunsulul corect, valorificand informatille din textul 2. 2 puncte Brancusi a parcurs drumul spre Paris a) cutrenul. b) cuavionul. ©) aproape tot pe jos. d) cu automobilul, +, valorificand informatiile din textul 1. 2 puncte Una dintre sculpturile li Brancusi de la Targu Jiu este . a) Ecorseul, ” ) bustul lui Alexandru Davila, ¢) Poarta Tacerii, 4) Coloana Infinitului Te,ae Scrie in caseta litera corespunzétoare raspunsului corect, valorificand informatille din textul 2. 2 puncte Nume importante din crema societatii franceze treceau pragul atelierului lui Brancusi de la Paris pentru a) a-I cunoaste. b) a-i cumpara operele, ©) a-iadmira operele. d) ai fotografia operele. Noteaza ,X" in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazandu-te pe informatiile din cele doua texte. 6 puncte Tatal lui Brancusi a fost cioplitor in lemn. Invatatorul I-a incurajat pe Brancusi si sculpteze. Inainte de a ajunge la Paris, sculptorul a poposit o vreme la Berlin. La Paris, artistul a mai studiat doi ani la prestigioasa Ecole des Beaux-Arts. Complexul monumental de la Targu Jiu cuprinde patru creatii. Brancusi si-a donat atelierul si toate sculpturile din interiorul acestuia Muzeului de Arta Moderna din Paris. Precizeazé, in doua-trei enunturi, rolul indicatiilor scenice, identificat in fragmentul de mai jos, ilus- trandu-| cu o secventa. JOHN: (uitdndu-se la niste ilustrate de pe masa MUZEOGRAFE!) Pot s-aleg? MUZEOGRAFA: (resemnaté, renunté la prezentare) Sigur. Poft Sa mergeti si dumneavoastré, daca dori JOHN: Da? Multumese. Chiar voiam... Se poate, da? MUZEOGRAFA: Cum sé nu? Sa fiti atent la pragul de sus.... (continud sd vorbeascéi in timp ce unii turisti jes din casd, iar el intra) Pe vremea aia, casele se faceau cu tavanul jos. 6 puncte i! Vad ca dumnealor merg in interior... 13Prezinta, in 30-70 de cuvinte, o tema comuna celor dous texte date, valorificind cate un element de confinut. 6 puncte Crezi ca este dificil si ai succes in domeniul artei? Motiveazi-ti raspunsul, in 50-100 de cuvinte, valo- rificand textul 1 6 puncte Asociaza fragmentul din Bréncusi contra SUA de Tatiana Niculescu cu un alt text literar studiat la clas sau citit ca lectura suplimentard, prezentand, in 50-100 de cuvinte, 0 valoare culturalé comuna, prin referire la cate o secventa relevantd din fiecare text. 6 puncteB. 1. Scrie in caseta litera corespunzatoare rispunsului corect. Sunt despartite corec a) scul-ptu-ri, a-te-li-e-ru-lul, b) sculp-tu-ri, a-te-i-e-ru-tui, ©) sculp-tu-tii, arte-lie-ru-lui, d) scul-ptu-rii, a-te-lie-rucui, Raspunsul corect: i 2. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. Sunt formate prin compunere ambele cuvinte din seria: a) Scoala de Meserii, sp8lator de vase. b) Scoala de Arte Frumoase, Targu Jiu. ) Muzeul de Art’ Moderna, baiat de pravdlie. d) nonfigurative, judetul Gor}. Ebataeieesiet 3. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. Cuvantul a razleti” este corect utilizat in enuntul: a) Copiil s-au r8zletit in curtea scoli b) Soldati s-au razletit impotriva comandantului, ©) Florile au fost razletite din gridina, ilabe ambele cuvinte din seria: a 2puncte 2puncte 2puncte 4) La ultima licitatie, tablourile au fost razletite la prefuri foarte mari. Raspunsul corect: fl 4. Scrie in caseté litera corespunzatoare rispunsului corect. 2 puncte ‘Antonimele potrivite pentru cuvintele subliniate in fragmentul:,in loc sa-si modeleze suprafata lu- crarilor, artistul prefera sa le simplifice, dandu-le forme geomet sunt: a) schiteze, inserand. b) modifice, anuland. ©) complice, addugand. d) mareasca, scdzind, Raspunsul corects si eliminand cat mai multe detalii” 15Rescrie fragmentul urmator, inlocuind constructile cu pronume reflexive cu constructii pasive: ,Se Pune problema dacé locanici oltenil tn general, sunt mai mic de statu gi ficeau casele dupa ma. sura lor sau daca se construiau asa". ‘6 puncte Alcatuieste 0 propozitieafirmativa, in care substantivul cu functie de complement Prepozitional din enunful,Cu toate acestea, avea sé urmeze o perioada grea si pind de provocari*s fie nume predica- tiv. 6 puncte Scrie un enunt despre Brancusi sub forma unel fraze alcatuite dintr-o Propozitie principala sio propo- zitle subordonata completiva prepozitionala, puncte Enuntul urmator reprezintd un comentariu de pe blogul unui iubitor de art Rescrie-I, corectand greselile de orice natura! 6 puncte Brancusi si-a continuat mai departe cariera, in cluda la toate ‘greutatiilor intanpinate dea lungul viet sale. {20 de puncte) Te numesti Mihaela/Mihai sai primit o bursa pentru a studia intr-o alts tard, Redacteazé o scrisoare, de cel pusin 150 de cuvinte, adresata unui prieten, in care si-i rezinti aceasta situatie si care s& cuprinds o secventa narativa si una explicativa, Data redactarii scrisorii este 10 noiembrie 2021, iar localitatea, Arad. Punctajul pentru compunere se acordé astfel: *continutul compunerii ~ 12 puncte “ Fedactarea compuneri ~ 8 puncte; (marcarea corecté a paragrafelor ~ 1 punct; coerenta téxtului - 1 bunct: proprietatea termenilor folositi- 1 punct;corectitudine gramaticalé ~ 1 punct clartates expri- ‘marl ideilor ~ 1 punct; proprietatea termenilorfolositi - 1 punct;respectarea novmelor de ortografie ~ | punct; respectarea normelor de punctuatie - 1 punct; lizibilitate — 1 punct). 16Nota! Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are minimum 150 de cu- vinte si dezvolta subiectul propus. 7TESTUL 3 Subiectul | Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea raspunde la cerintele formulate. TEXTULT) Trebuie si ne facem daruri. $8 memoram cu atentie Data de nastere a noastra si a celorlalti. Inca de dimineata, Sarbatoritul sa primeasca de la prietenii lui O cravatd argintie care sa-ilimpezeasc& mainile, © portocala care si-i improspateze surésul, Neaparat, cateva idei care sé-i desivarseasca forma inimil Daca unul din noi s-aindragostit, s8-i daruim imaginea duratei, iar daca s-a imbolnavit din iubire, s8-i dam s3 bea tinerete si demnitate dintr-un pahar curat, pictat cu-o floare. Unii se vor impotrivi: Din trufie, din prea multa singuratate, sau pentru-a nu ne rémane datori, (casi cand nu ne-ar fidatori, oricum, Pentru cé respiram si ne miscém alaturi de ei, impartind destinul unic al lumii). Sa nu ne descurajém. ‘Sa trecem dincolo de trufia, de singuratatea lor, cu daruri in maini, cu adevaruri necrutatoare, precum gi cu obiecte mai blajine, ca, de pilda, o zebra din material plastic, © msuré de vals, un abajur, . iar daca totul merge bine, ‘cu 0 oglinda in care s8 ne scufundam. ‘impreuné obrazul, f&cdnd-o vasta ca marea. Nina Cassian, nefacem dour 18Chiar asa, de ce isi dau oamenii cadouri unii altora? In fond, cum e vorba popular, ,daca dai, n-ai Ai dat ceva dintr-al tau ~ rémai tu cu mai putin; prin urmare, ,a da cel putin dintr-o perspectiva econo- micd — pare ceva contraproductiv. $i totusi, oamenii continua si ,dea’: Au tot dreptul sa se intrebe cerce- t8torii stiintfici: la ce foloseste speciei umane acest obicei, atat de raspandit, atat de vechi si de bine inradacinat? Ce rol a avut el la inceputuri, in copilaria omenirii, de ce a aparut si s-a mentinut, cum a ajutat el supravietuirii, luptei pentru existenta? Exist asupra subiectului opinii ale mai multor cercet- tori, care incearcé sé lamureasca tainele acestui comportament cultural. Unul dintre cei mai cunoscuti cercetatori care au analizat extensiv acest fenomen este un sociolog, antropolog' si etnolog francez, Marcel Mauss (1872-1950), considerat de conationalil sai ,parintele an- tropologiei franceze’: El a dedicat acestul aspect un amplu articol monografic: Essai sur le don (Eseu des- pre dar), aparut in 1923. Marea contributie a lui Mauss la dezvoltarea stiintelor sociale este reprezentatd, in primul rand, de conceptul inovator - elaborat de el - de fapt social total: Mauss considera ca un fapt social este intot- deauna pluridimensional (avand dimensiuni economice, culturale, religioase, simbolice, juridice etc.) si nu poate fi niciodata redus la unul singur dintre aceste aspecte. Era preocupat sd infeleagé realitatile in totalitatea lor; de aici, acest concept al faptului social total - deci o viziune integrata, de ansamblu. Cum este vizut din aceasta perspectiva faptul social al oferirii de daruri? Perspectiva lui Marce! Mauss '4 pe opozitia dar/contra-dar. Cu ajutorul unor exemple referitoare la diverse culturi, Marcel Mauss sustine cd darul si contra-darul creeaza, in grupurile umane, o stare de dependenta reciproca, iar acesta permite mentinerea — sau recrearea permanenta ~ a legaituril sociale. Cu aceasta viziune, Mauss s-a indepartat de ideologia dominanta a vremii — anii 1920 - cand incepu- turile mondializérii comertului si transporturilor sustinusera raspandirea unei orientari care tindea s& explice multe fenomene complexe pe baze pur economice. Mauss sustinea cé fenomenele economice nu pot fi disociate de alte aspecte ale vieti sociale, iar din acest punct de vedere, nici oferirea si primirea de daruri nu puteau fi reduse la un simplu troc sau comportament calculat, dictat de interese materiale. Economiile societatilor asa-zis primitive nu erau doar economil de subzistenté sau versiuni simpliste ale economiei de piat, iar oferirea si primirea de daruri nu erau doar fapte economice, ci aveau dimensiuni multiple, imbracand astfel aspectul de fapt social total. Darul si contra-darul deveneau elementele unei legaturi complexe, care permite societatilor respective sd existe. Schimbul de daruri nu este o simpla operatie economics, ci o materializare a relatillor sociale, lar aceste relatii, cel putin in formele lor tradi- tionale, sunt guvernate de un cod foarte strict de reguli care stabilesc detalille actelor de a da, de a primi side a da inapoi, Refuzurile de a da sau de a primi ori eschivarea de la indeplinirea obligatiei de recipro- citate (s8 dai la randul tau) reprezentau incalcari grave ale regulilor, putand determina o alterare sau o rupere a raporturilor sociale, Un aspect important discutat de cercetatorii fenomenului este relatia de dependenta i raportul de forte” dintre cel ce da si cel care primeste. A da exprima intotdeauna o superioritate a donatorului si creeazé o obligatie, o,indatorare" a celui care primeste. Darul si contra-darul creeaza Intotdeauna o le- gaturd sociala si, totodata, marcheazé o diferenta sociala. (Poate ca aici isi are originea tendinta unor persoane ~ tendinta contraproductiva in conditiile societatii de azi - de a oferi intotdeauna, ca raspuns 19“. Scrie in casets litera corespunzatoare réspunsului corect, 20 ii. incercare de a, stinge” datoria resimtita psihol tate asupra celui care le-a druit cadoul inital ‘inaela Stnescu, De ce oferim daruri?O perspective antropologica publica ne descopera ' unul mai costisitor. Este nu numai o it gic. ci si de a capata, mcar temporar, un fel de superior ‘antropolog - specialist in antropologie, stiingd care studiaza originea, evolutia si diversele tipu fizice ale omului, in corelatie cu conditiile nat turale si social-culturale A. Transcrie, din textul 1, doi termeni din cémpul lexical al stdrilor sufletesti, 2 puncte Scrie in casets litera corespunzatoare réspunsului corect, valorificdnd informatiile din textul 1, 2puncte ‘Sarbatoritul ar putea primi de la prietenii lui a) un tort, b) un pahar pictat cu frunze. ©) 0 cravata auri d) 0 portocala. Scrie in caseta litera corespunzatoare réspunsului corect, valorificand informatiile din textul 2. 2 puncte Marcel Mauss este a) parintele antropologiei franceze, b) un scriitor de carti pentru copii, ©) un economist d) un folclorist. Ey valorificand informatille din textul 2, 2 puncte »Raportul de forte" dintre cel ce da a) superioritatea celui care da, b) inferioritatea celui care da. ©) superioritatea celui care primeste. 4) egalitatea dintre cel care da si cel care primeste. es sicel care primeste presupune5. Noteaza ,X" in dreptul fiecarui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazandu-te pe informatiile din cele doua texte. 6 puncte ce Eos Celui care s-a imbolnavit de iubire i se da s8 bea tinerete si demnitate. Unul dintre darurile tinute in maini este o zebra de plus. Titlul lucr&rii citate a lui Marcel Mauss este Eseu de antropologie. Intre cel care da si cel care primeste se stabileste o relatie de dependent Faptul social trebuie redus la un singur aspect. Uni au tendinta de a oferi intotdeauna, ca réspuns la un cadou primit, unul mai putin costisitor. Precizeazis, in doud-trei enunturi, tiparul textual identificat in fragmentul de mai jos, io caracteristica a acestuia, ilustrind-o cuo secvents. 6 puncte »Marea contributie a lui Mauss la dezvoltarea stiintelor sociale este reprezentaté, in primul rand, de conceptul inovator - elaborat de el — de fapt social total: Mauss considera ca un fapt social este intot- deauna pluridimensional (avnd dimensiuni economice, culturale, religioase, simbolice, juridice etc) si nu poate fi niciodata redus la unul singur dintre aceste aspecte. Era preocupat sd inteleaga realitatile in totalitatea lor; de aici, acest concept al faptului social total - deci o viziune integrata, de ansamblu” 7. Prezinta, in 30-70 de cuvinte, o tema comuna celor doua texte date, valorificand cate un element de confinut. 6 puncte 21War. rezicd este important s8 déruiest ceva persoanei de la care primesti un cadou? Motiveazé-t raspur Sul, in 50-100 de cuvinte, valorificand textul 2. Spunct: Asociaza poezia Sd ne facem daruri de Nina Cassian cu un alt text literar studiat la clasd sau citit ca tecturd suplimentara, prezentand, in 50-100 de cuvinte,oatitudine comund, specificd relatiilor umane, brin referire la cate o secventa relevantd din fiecare text, 6 puncte Scrie in caseta litera corespunzatoare réspunsului corect, Contin vocale in hiat ambele cuvinte din seria a) sé-i, argintie. b) trebuie, atentie ©) daruim, trufie. d) iubire, neaparat. 2 puncte 222. Serie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. 2puncte Sunt formate prin derivare cu sufix ambele cuvinte din seria: a) intotdeauna, subzistenta. b) indepértat, inceputur. ©) recrearea, pluridimensional. 4) costisitor, copilarie. eeetamkssis 3. Serie in caseta litera corespunzatoare réspunsului corect. 2 puncte Cuvantul,a se rispandi” este corect utilizat in enuntul: a) isi raspandea colegul cu coada ochiului. b) Ideile sale bune s-au raspandit printre colegi ) Mama se raspandeste de fiecare data dupa ce ia o decizie. 4) Lupul isi rspandea prada ascuns dupa copac. ieestineencn 4, Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. 2 puncte Omonimul cuvantului,cod’, utilizat in textul 2, in fragmentul Sunt guvernate de un cod foarte strict de reguli se afla in enuntul: a) Am introdus codul care permitea deschiderea fisierului. b) Am preferat sa cumpar niste cod, pentru cé pestele este considerat un aliment bun pentru sanatate. ©) Mi-a placut cé eroul din film a respectat acel cod al onoarei d) In orice meserie exist un cod profesional care trebuie respectat. ieee 5. Rescrie fragmentul urmator, trecand formele verbale nepersonale de la infinitiv la supin: ,Refuzurile de a da sau de a primi reprezentau incélcari grave ale regulilor’, 6 puncte 6. Alcatuieste 0 propozitie negativa, in care substantivul cu functie sintacticd de nume predicativ din enuntul ,Darul si contra-darul deveneau elementele unei legaturi complexe” sa fie complement direct 6 puncte 7. Scrie un indemn de a darui sub forma unel fraze alcatuite dintr-o propozitie principala si o propozitie subordonata completiva indirecta. 6 puncte 23Site. Enunfurile urmétoare reprezinta un mesaj cétre un site care comercializeaza cadouri amuzante, Rescrie-le, corectand greselile de orice natural 6 pune 4sivrea sai cumpar sorei mele un mic dar? A-ti putea semi sugerati ceva Redacteaza un text narativ, de cel putin 150 de cuvinte, in care $a prezinti cum ai primit un cadot care te-a surprins In mod placut,incluzand o secventa dialogata si una descriptiva, Punctajul pentru compunere se acorda astfel: *continutul compunerii - 12 puncte * redactarea compunerii ~ 8 puncte; (marcarea corecti a Paragrafelor ~ 1 punct; coerenta textului ~ 1 punct; proprietatea termenilor folositi- 1 punct; corectitudine ‘gramaticala - 1 punct; claritatea expri- marilideilor ~ 1 punct; respectarea normelor de ortografe ~ 1 Punct; respectarea normelor de punctu- atie - 1 punct; lizibilitate - 1 Punct), 24p aa A 4 TESTUL Subiectul | Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea raspunde la cerintele formulate. Eram uluits. Nu doar c& salvasem un condor de la Zoo, nu doar ca locuiam cu el in camera mea, dar pasdrea asta stia s8 citeascd si sd scrie. Puteam si vorbim. Lam daruit pixul meu alb in forma de pané, ca s& nu se mai jumuleasca. Scria scurt, concis, faré explicatii inutile. Stia sa scrie si pe fata, ca noi, dar si pe dos - adicd asa cum citea el unele plicute transparente de la Zoo, vazute din spate, din cusca. Raspunsurile lui scurte erau scrise ba aga, ba aga, si de aceea foloseam mereu coli noi, neincepute. Trebuia, la nevoie, s3 pot intoarce foaia pe dos si sd citesc raspunsul privind in lumina. Facea unele mici confuzii adorabile. Scria unele cuvinte asa cum se aud. lar uneori dadea cate un ac- cent spaniol unui cuvant. Nu parea s-o facd din nestiinta, ci era un fel de marc personal, cum fusese acel strigat de,Ajudor!" Cred c8, din punctul lui de vedere, era foarte corect. Intr-o dimineatd, cand stateam si ne uitam pe fereastra, a trecut un avion. Isidor a luat o coala sia scris, cu pixul-pana: AVION CU MODOR IA-MA SI PE MINE-N ZBOR! ‘Am facut un avion de hartie si lam lansat de la geam, privind amandoi cum pluteste inainte, co- board, face o roatd si poposeste intre crengile inverzite ale magnoliei. ‘Am citit iardsi paginile de internet despre condor. am ingirat cu voce tare informatille care mi se péreau cele mai interesante. Selectam tot ce consideram important, ile citeam rar, aspicat, ma opream si mé uitam la el, ca sa vid daca are ceva de intrebat. Era limpede c& pe majoritatea le auzea pentru prima oara. ‘Am infeles ca Isidor stia mult mai multe despre tot ce e-n jur decat despre el. Din cusca lui, observase lumea vreme de patruzeci de ani, invatase o gramada de lucruri privind si ascultand, dar despre el insusi nu stia la fel de multe. In fond, nu mai intalnise pe altul ca el. —Condorul andin (Vultur gryphus) este rispandit in Muntii Anzi si pe coasta vesticd a Americii de Sud. Are cele mai mari dimensiuni dintre toate pasérile din emisfera vestica, am c Isidor a ridicat din umeri. ‘M-am intins si-am luat globul pimantesc de pe un raft de deasupra biroului, L-am rotit, apoi -aen aratat cu un deget America de Sud, coasta vestica. Mi-a urmarit degetul foarte atent. —Condorul are lungimea de 11,5 metri si deschiderea aripilor de 33,5 metri, am continuat. \sidor s-a ridicat in picioare, a plecat capul si a privit in jos, de parca si-ar fi estimat inaltimea. Apoi a intins 0 aripa usor, spre perete, atent sa nu darame calendarul, 25~~, M-am ridicat si eu in picioare, am stat amandoi drepti, umar in umar. ram un pic mai inaltS ca el. Daca indoiam genunchii, eram aproape la fel. $tiam c8 eu am un metru sicincizeci si sase de centimeti pol am adus metrul de croitorie din camera parintilor si-am masurat aripa. Corespundea, Avea, de la subsuoard la varful terminat cu sase pene mari, un metru si saizeci de centimetr S-a gadilat cénd Lam atins cu capatul metalic al metrului s-a topait usurel, scofand un galgait. — Esti foarte bine, i-am zis razand. Elm-a privit serios, sau cel putin asa mi se parea, dupa pliul care continua dinspre despicatura ciocu- [ulin sus, pe obraz, catre ochi. Despicétura asta ficea niste curbe usoare, un fel de zig-zag bland, cu ca- patul in jos, Ne-am asezat la locurile noastre, ~ Adult cantaresc in medie 10 kilograme, am citi in continuare, Am dat fuga in hol gam adus si céntarul. kam ardtat cum sa se sule pe platforma de sticl, S-a supus si am citit amandoi:8,1 kilograme, — Speranta medie de viata este de 50 de ani, am citit mai departe. 'sidor a stat un pic si s-a géndit, apoi a fluturat cu o pand din varful unel aripi, L-am interpretat ca pe-un fel de,Nu-i rau", — Condorul este o pasare rapitoare, — Sunt de-a dreptul rapitor! mi-a réspuns incdntat, mazgalind apisat literele pe o foaie — Dar bineinfeles cé esti, -am zis rézand, ‘Am continuat cu descrierea penajului negrusistrélucitor, a gulerasulutalb pufos de la gat, poi am Ajuns a gatul golas, la pielea care i schimbs culoarea in functie de emotile condorului. a Inrositusor. Cu] ‘Apo! am ajuns, in sférsit Ia zbor. Am tras aer in piept si-am cititincet,rispicat, tot pasajul, cu senzatia C8 abia acum inteleg si eu importanta acestor cuvinte: »Condorii araté spectaculos cand plutesc lin la indltimi mari, facénd cercuri in curentii ascendenti de aer Cala. In timpul zborul tin arpile drept, cu varfurile putin ridicate. Planarea este favorizaté de o serie de {rdsdturi anatomice. Condor x fac foarte rar vant cu ariple, utiizand masele de aer pentru a-s diminua éfortuil, Charles Darwin, urmarind zborul unui condor in Patagonia, a observatc&inti-o jumatate de ord Pasdirea nu si-a facut elan deloc.Insd condor se desprind de sol cu efort, ludndu-siun elan mare’ Asta era tot. Ne-am oprit aici. Ne-am trantit pe pat amandoi, privind in tavan si cugetind la ceea ce citisem. Fu- Sese 0 lectie destul de obositoare $i in curdnd aveau sa vind mama si tata acasa Inseara aceea, m-am tot gandit lace citisem despre zbor. Poate cé sidor facea ceva gresit. Toate acele explicati cu planarea, cu efortul la desprindere si cu elanul, cdnd sa fluturi din arpi si cind nu, pareau destul de complicate. Veronica D. Niculescu, Ovard culsidor TEXTUL2E2, z Condorul andin (Vulturgryphus) este o specie de pasar din familia Cathartidae, unicul reprezentant al genului monotipic Vultur. Este raspandit in muntil Anzi si pe coasta vestica a Americii de Sud. Are cele mai mari dimensiuni dintre toate pasarile din emisfera vestica. Pasarea are un penaj negru-strdlucitor, cu un,guler"alb in jurul gétulul sicu margini pufoase, albe,ale 2ripllor,evidentiate la mascul, Pe cap si pe cea mai mare partea gatului, penele aproape lipsese, iar piclea 26Mei CF goala din aceste locuri capata nuante de la roz-pal pané la rosu-cafeniu, in functie de starea emotional a condorului. Masculii au ,cercei’ la gat si 0 creastd rosie-intunecaté, destul de mare. Unii dispun si de o excrescentd in zona ciocului. Femelele sunt mai mari decat masculii, lucru des intalnit la pasarile de prada. Condorul andin se hraneste preponderent cu hoituri de animale, mai ales mari, cum ar fi cerbii, gua- naco sau vitele mari cornute. Atinge maturitatea sexuala la varsta de 5-6 ani si cuibareste la altitudinea de 3,000-5.000 m deasupra nivelului marti, de regula pe pante abrupte si greu accesibile, Femela de- pune 1-2 oud. Acest unic reprezentant al genului Vultur este una dintre cele mai longevive pasari, pu- tind atinge varsta de 50 de ani. Condorul andin este simbolul national al mai multor tari din America Latina (Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador si Peru) si joacd un rol important in cultura popoarelor din Anzi. Cu toate acestea, in secolul al XX-lea populatia condorilor s-a micsorat semnificativ, motiv pentru care specia a fost inclusd {n,Lista rosie”a Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturli drept specie potential amenintata cu disparitia. Principalii factori care au dus la scdderea numarului de condori sunt de natura antropica. Omul a schimbat ecosisteme intregi populate de condor i a practicat excesiv vanatoarea animalelor ierbivore, otravindu-le carnea, astfel prejudiciind si condorii. In plus, mult timp, condorii andini erau ucigi in mod deliberat din cauza clasificarii lor ca animale daunatoare industriei zootehnice. In prezent, mai multe state din America de Sud au adoptat programe de ocrotire, de crestere siingrijire a condorilor andini in parcuri zoologice, pentru a-ielibera ulterior in slbat adaptare dup8 wikipedia.ro |. Transcrie, din textul 1, doi termeni din cémpul lexical al zborului. 2 puncte 2. Scrie in caseté litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatille din textul 1. 2 puncte Condorul vorbea uneori cu accent a) englezesc. b) romanesc. ©) spaniol. d) ardelenesc. (emai 5. Scrie in caseta litera corespunzatoare réspunsului corect, valorificind informatile din textul 1. 2puncte Fetita se afla cu Isidor a) in camera ei. b) in gridina bunicilor. ¢) la gradina zoologica. d) pe terasa casei ei, Femmes a7em. “ Scie in caseta litera corespunzitoare raspunsului corect, valorficand informatiile din textul 2, 2 puncte Mal multe state din America de Sud au adoptat programe de ocrotire, de crestere siingrijire a condo- rilor andini in parcuri zoologice pentru a) afi admirati de vizitatori b)a fi adoptati de catre doritori, ©)a fi vandutti altor gradini zoologice, 4) a-i elibera ulterior in salbaticie, Noteazé .X" in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabilicorectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazandu-te pe informatiile din cele dous texte. 6 puncte invata pe condorul Isidor s& serie, Fetifa aduce metrul de croitorie din camera parintlor s8-i masoare aripa condorului Condorii adulti cantaresc in medie 8 kilograme. Condorul andin are cele mai mari dimensiuni dintre toate pasérile din emisfera estica, Femelele din specia condorului andin sunt mai mari decat masculil Uniunea Internationals pentru Conservarea Naturli a inclus Condorul andin in, Lista rosie” drept specie potential amenintata cu disparitia, Precizeazé, in dou8-trei enunturi tiparul textual identificat in fragmentul de mai 0s, sio caracteristica ilustrand-o cu o secventa. Am continuat cu descrierea penajului negru si stralucitor, a guleragului ab si pufos de la 98, apoi am ajuns [a gatul golas, la plelea care ii schimba culoarea in functie de emotile condorului. Sa inrosit usor!” 6 puncte. Prezinta, n 30-70 de cuvinte, o tema comund celor doua texte date, valorificand céte un element de continut. 6 puncte 28Crezi cd este important s8-ti sprijini prietenii in procesul cunoasterii de sine? Motiveaz-ti raspunsul, ‘in 50-100 de cuvinte, valorificand textul 1. ‘6 puncte Asociaza fragmentul din O vard cu Isidor de Veronica D. Niculescu cu un alt text literar studiat la clasa sau citit ca lecturd suplimentara, prezentand, in 50-100 de cuvinte, o valoare socialé comun’, prin referire la cate 0 secventa relevant din fiecare text. 6 puncte 29Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. 2 pune Contin diftongi ambele cuvinte din seri a) pasarea, clasificarii b) cea, disparitia ©) prejudiciind, gatului. ) cafeniu, zootehnice, Scrie in caseta litera corespunzatoare réspunsului corect, 2punct Sunt formate prin conversiune ambele cuvinte din seria, a) noastre, pixul-pana, b) meu, lui )unele, nestiinta, d) uluita,insusi Scrie in casets litera corespunzatoare rispunsului corect. Cuvantul,,a se hrai 2 puncte "este utiizat cu sensul propriu de baza in enuntul a) Cand este pe malul marii, se hraneste cu lumina soarelui b)Ii place s8 se hraneasca cu alimente ¢) Se hraneste cu seminte de adevar. d) Dintotdeauna s-a hranit cu bucuriile facute altora, Rsounsul ore Proaspete, cumparate din piata, Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, 2 puncte Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate tn fragmentul:,Facea unele mici confuzii adorabile. [...] Nu prea s-o faca din nestiinta” sunt: a) iubitoare, necunoastere. b) incantatoare, ignoranta ©) blande, neatentie. 4) aprobate, neinvatare Rescrie fragmentul urmator, transformand constructia pasiva vin secolul al XX-lea Populatia condorilor s-a micsorat semnifica inclusa in «Lista rosie» a Uniunii Internationale pentru Conserva lentificata intr-o constructie activa: tiv, Motiv pentru care specia a fost ea Naturii” 6 puncte 306. Alcatuieste 0 propozitie negativa, in care un substantiv cu functie sintacticd de complement direct din enuntul,Apoia intins o arip8 usor, spre perete, atent sa nu darame calendarul’sé fie complement prepozitional, 6 puncte 7. Scrie opinia ta despre necesitatea de a proteja specii pe cale de disparitie sub forma unei fraze alcitu- ite dintr-o propozitie principala si o propozitie subordonata atributiva, 6 puncte 8, Enunturile urmatoare reprezintd un mesaj postat pe o retea sociala de catre o asociatie pentru protec- tia animalelor. Rescrie-le, corectand greselile de orice natura! 6 puncte Vrei sé a-i grjé de un animal, Daca réspunsul este foarte pozitiv te invita la sediul asociatiei. Voluntari nostrii iti vor pune la dispozitie informasit utile si, tot odatd, vei primi revista Eu si animalul meu de companie, alii-lea Crezi cd te poti imprieteni cu o persoand care are preocupari diferite de ale tale? Scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, in care sa sustii raspunsul la intrebarea de mai sus, valorificand textul 1 si experienta personala/de lectura. In scrierea textului, vei avea in vedere — formularea unei opinii; — prezentarea a doua argumente care sa sustina opinia formulata; ~ enunfarea unei concluzii; — utilizarea corecta a conectorilor in argumentare. Punctajul pentru compunere se acorda astfel: +continutul compunerii - 12 puncte + redactarea compunerii ~ 8 puncte; (marcarea corect a paragrafelor ~ 1 punct; coerenta textului ~ 1 punct; proprietatea termenilor folositi - 1 punct; corectitudine gramaticali - 1 punct; claritatea aRR. exprimariiideilor ~ 1 punct; respectarea normelor de ortografie - 1 punct; respectarea normelor de punctuatie ~ 1 punct;lizibilitate - 1 punct). Nota! Punctajul pentru redactare se acordé doar in cazul in care compunerea are minimum 150 de cu- vinte si dezvolta subiectul propus. 32om TESTUL 5 Subiectul | Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea raspunde la cerintele formulate. In palat la imparat, Adevarul, gol din fire, Fara veste au intrat. Laa luiasa privire Imparatul au strigat: 1e esti? Cum indraznesti, Gol, aici, sa te ivesti? —Adevarul sunt. —Ce vrei? —Vreau si-ti spun a mea parere: Tu nicicum nu ai durere Pentru pamantenii tai; Cei mai mari te magulesc Sinorodul jefuiesc; Legile iti sunt calcate. — lesi afara! lesi afara! Golule nerusinate! lute jos pe scaral lat& cum fu primit Adevarul dezgolit; El, oftand, se departara. Dar a lui doringa buna Un alt chip i-au aratat. Cuvantul ,fabula” provine din latina, fabula, cu sensul de povesti Adevarul mai pe urma lar au mers la imparat, Insa nu gol, ci-n vesminte Imprumutate la minte Si, cu aer de respect, ‘Au vorbit frumos, incet. Imparatul, in mirare, l-au dat toata ascultarea; L-au patruns, -au inteles, Siindata au ales Alti ministr, alta curte, Au facut prefaceri multe, Trebile au indreptat $-au fost binecuvantat. Alecu Donic, Infinfareafabulet ..In sens larg, termenul denumeste, nucleul faptelor din care este constituita actiunea unel opere literare, iar in sens restrans, reprezint specia genului epic in versuri sau in proza in care sunt povestite diferite intamplari puse pe seama ani- malelor, a pasérilor, a plantelor sau ale unor obiecte personificate. Acestea sunt imaginate in situatil omenesti, astfel faptele narate constituie 0 alegorie. 33o 7 i ‘Asa se explica faptul c& fabula contine so a doua parte, mult mai redusé decat cea narativ numit morals, care este agezaté, de obicei, a sfarsit si confine o concluzie formulaté coneis siclar. Uneori, me rala poate lipsi din fabul, dar in aceasta situatie, ea se desprinde cu suring din naratiune, Cele dou Parti ale fabulet ~ naratiunea alegorica si morala se afla intro strnsalegaturs, cael morala, pe cares Pine accentul este 0 concluzie a intregului discurs, iar naratiunea este vesmantul care o pune in relie Caritatea moralei depinde, in foarte mare mésura, de claritatea frulul epic de méiestre cucare autor. stie s3 intruchipeze prin personajele sale anumite tipuri umane. Fabula era deja practicaté in Mesopotamia cu 2000 de ani inaintea erei noastre. Multe din acest: texte au 0 constructie antitetic& (.Nu vorbesti despre ceea ce gasesti; dar despre ce ai pierdut zici | toata lumea-*).Totusi, acestea nu au niciodata o moralé explicit Prima fabula cunoscuta in Grecia este Privighetoarea si eretele, pe care 0 Povesteste Hesiod in juru secolului Vill iHr, in Munci sizile. Este vorba de o biata privighetoare prinsa in ghearele unui ereté care in Plus Ti face moral, Aceast fabulé ate rlul de a ne face si meditim asupra notiunii de dreptate, ct ajutorul unui rationament antitetic in care Personajul principal exploateaza excesiv pozitia de forta Fabula va lua amploare mai ales cu ajutorul lui Esop, care a tri in secolul VI tH, si care e considerat »parintele fabulei” Jean de La Fontaine s-a impus in literatura universala prin fabulele sale, publicate in 12 carti, in peri- Cada 1668-1694. Flind inspirat de antici Esop $i Fedru, precum si de traditille populare, siinzestrat cu un talent deosebit, el a depasit caracterul unilateral didactic al vechilor fabule, transformandu-le in adeva- rate opere de arta. Prin intermediul fabulelor, La Fontaine a crticat moravurlle sociale din Franta in tim- ul absolutismului si a demascat cu mult umor i verva viciile claselor dominante, necrutandu- nici pe rege $1 nici pe curtenii sai, ca in Greievele si furnica, Corbul si vulpea, Lupul $i mielul etc. Eroii din fabulele sale, care apartin lumii animaliere si regnului vegetal, Personificénd tipuri si caractere, reprezinta diferite aspecte ale viet sociale din Franta acelui timp. adaptare dupa revisto22.0 A, Transcrie, din textul 2, doi termeni din cémpul semantic al iteraturil 2 puncte Scriein caseta litera corespunzstoare raspunsului corect, valorificand informatille din textul 1, 2 puncte Prima reactie a imparatului la auzul spuselor Adevarulul este a) de a-| numi sfatuitorul sau. ) de a-1 rasplati cu o suma de bani importanté, ©) de a-l da afara, 4) de a-laresta. ay 34| | _— 3. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul 2. 2 puncte Fabula lui Hesiod are rolul de a face cititorii s4 mediteze asupra a) slabiciunilor. b) adevarului. 4, Sctie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul 2. 2 puncte Prin intermediul fabulelor, La Fontaine a demascat viciile claselor dominante a) cuveselie. b) cu mult umor si verva, ) cuironie. 4d) cu dispret. Gest 5, Noteazi ,X” in dreptul fiecérui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazandu-te pe informatiile din cele dous texte. 6 puncte = yo OR pois Adevarul se prezinté la palat pentru a-si spune parerile. Imparatul il da afara pentru indrazneala lui, imparatul nu accepta sé facd schimbari nici dupa cea de-a doua vizita a Adevarului. In fabule nu este prezenta constructia antitetica. Hesiod este considerat, parintele fabulei’. in fabulele sale, La Fontair il satirizeaza chiar pe rege. 6, Precizeazé, in doud-trei enunturi, tiparul textual identificat in fragmentul de mai jos, io caracteristica a acestuia, ilustréind-o cu o secventa. 6 punctePrezinta, in 30-70 de cuvinte, 0 teri comund celor doua texte date, valorificand cate un elemeni continut. 6 pun Crezi ca felul in care ne sustinem punctele de vedere ti influenteaza pe cei din jur? Motiveaz8-tiré Punsul, in 50-100 de cuvinte, valorificand textul 1, pune Asociazé textul Infintarea fabulei de Alecu Donic! cu un alt text literar studlat sau citt ea arenes eve mane sore uuu 9puseiv! MUEVaFLIU este a) de a-| numisfatuitorul sau, 5) de a-I rasplati cu o suma de bani important ) de a-I da afara, d) de a-laresta,eee B. 1. Serie in caseté litera corespunzatoare réspunsului corect. Sunt despértite corect ambele cuvinte din seri a) pi-mant-e-nii, in-draz-nesti, b) pi-man-te-nii, ind-réz-nesti. ©) pa-man-te-nii, in-draz-nesti 2. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. Sunt formate atat cu prefix, cat si cu sufix toate cuvintele din seria: a) departara, nicicum. b) dezgolit, nerusinate. /imprumutate, respect. d) pamantenii, prefaceri. Raspunsull core 3. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. Cuvantul relief” nu face parte dintr-o locutiune in enuntul: a) A pus in relief toate realizarile echipei. b) Fara efort, iesea in relief orice are face. ©)Avorbit despre relief in fata intregii clase. 4) A scos in relief greselile facute. Raspunsul core 4, Sctie in caseta litera corespunzatoare réspunsului corect. Antonimele potrivite pentru cuvintele subliniate in fragmentul , at cum fu primit / Adevarul dezgolit;/ El, oftand, se departara, a) ascuns, se apropie. b) dezvaluit, plecé. ©) dezbrécat, disparu, d) evidentiat, se apropii 2puncte 2 puncte 2 puncte puncte 37“Witz, Rescrie fragmentul urmator, trecdind dou 4Si, cu aer de respect, Au vorbit frumos, incet, Imparatul, in mirare, Lau dat toata ascultarea;” adverbe la gradul comparativ de superioritate: pun Alcituleste 0 propozitie negativé in care pronumele interogativ cu functie de nume predicativ d fragmentul,— Cine esti? Cum indriznesti, /Gol, aici, sa te ivesti?” sa fie subiect, 6 punct Scrie 0 opinie despre adevar sub forma un: i fraze alcdtuite dintr-o propozitie principal si 0 propoz fie subordonata atributiva, 6 puncte Enunturile urmatoare reprezint& un mesaj postat pe un forum cu specific literar. Rescrie-le, corectand greselile de orice naturs! 6 puncte Cunoaste-ti ve un om care sai placa sd fie criticat? Fabule ‘eusesc sd transmitd adevaruri dure dar cu umor, incdt sé nu jicneascé, Scrie un text, de cel putin 150 de cuvinte, in care si Prezinti impresiile tale despre un volum ilustrat de fabule sin care vei utiliza 0 secvenga descriptiva sio secventa explicativa. Punctajul pentru compunere se acorda astfel: *continutul compunerii ~ 12 puncte * tedactarea compunerii - 8 puncte; (marcarea corect a Paragrafelor ~ 1 punct; coerenta textului — 1 Punct; proprietatea termenilor folositi~ 1 punct; corectitudine ‘gramaticala ~ 1 punct; claritatea expri- 38ma 1 ~ 1 punct; proprietatea termenilor folositi - 1 punct; réspectarea normelor de ortografie ~ 1 punct; respectarea normelor de punctuatie - 1 punctlizibilitate ~ 1 punct). Not’! Compunerea nu va fi precedata de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acord’ doar in cazul in care compunerea are minimum 150 de cuvinte si dezvolta subiectul propus. a aaa a anne ce REM 39il. —(70 de pur Giteste flecare dintre textele de mai jos pentru a putea raspunde la cerintele formulate. TEU La mémica nu sti niciodaté daca-i de bine sau de réu, Acum imi aplica o terapie proprie, s8 trec MsOr peste suferinta indurata,S-a géndit si-mi facd un program original care sa ma binedispuna sis? rin ce-am trecut, \Uneor, duminica, dupa micul dejun, cénd ne facem amandous gimnastica si mamica e binedispt are chef s8 se joace cu mine cum se joacs o fetité cu Papusa ei... saul poate o apuca dorul dupa stuc 'a bara, obligatorii pentru balerinii dela Opera Romana, unde cres si asa de bine ca mine. [...] ~ Pana aici a mers perfect! zice mamica mandré, de Parcé a ar fi trecut examenul. Hai sa te-nv alfabetul baletului! — Cum, e pe litere? — Nu, e pe numere, réspunde, Case ochii mari, = Apucé-te de bara subtire de metal a noptiere. Cu fata la mine, tele cu labele picioarelor in pozitie perfect or uti pozitia, te lagi cét poti mai jos, pe vine, Aplauda. — Bravol Ai trecut cu succes pozitia ints Mergem mai departe, Ramai exact cum stai acum, dar inde Parteazé-tipicioarele cu labele perfect intinse la orizontali Ji... cucoloana dreapta, telasiincet pe vine. Perfect. Am trecut side pozitiaa doua, Acum adu-ti doar lide obicei, dar cu calediullipit de laba care ramane ne Incet= nu uita,coloana cat mai dreapta ~ cat poti de jos, Nu scot o vorba, dar bucuria sau mandria mea - mare decat daca luam media 10 la mate, —Trecem la pozitia a patra. Asta mie mi se pare mai usoar: Partezi de cel cu laba intoarsa spre exterior ste lagi incet pe vi Ireprosabil. Parcé le-ai invatat in burta mea, Stai cat mai drept. Lipeste-ti cle tala. Mana lberdintins leer, tot orizontal gi. pstrar Asociaza fragmentul din Hipodrom de Nora luga cu un alt text literar studiat la clasd sau citit ca lectura suplimentara, prezentand, in 50-100 de cuvinte, o valoare cultural comuné, prin referire la cate o secventé relevanta din fiecare text. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. Numarul de silabe din secventa,,de-asta” este a)l b)2. 03. d)4. Scrie in caseta litera corespunzatoare rspunsului corect, ‘Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria: a) Opera Romana, micul dejun. b) binedispusé, altceva, ©) niciodata, violonista. d) decat, incordat. 6 puncte 2puncte 2puncteMise 5, Scrie in caseta litera corespunzatoare réspunsului corect. 2 puncte Cuvantul original” este corect utilizat in enuntu!: a) Bunicul este original din Brasov. b) Si-a sustinut punctul de vedere intr-un mod original ©) Geologii studiaza starea originala a planetei Pamant. d) Crizantemele sunt originale din China 4. Scrie in caseta litera corespunzatoare réspunsului corect. 2puncte Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate in fragmentul ,Avem privilegiul de a trai, astazi, intr-o lume in care prejudecati, bariere psihologice sau stereotipuri sociale se prébusesc’’ sunt: a) prestigiul, se destrama. b) avantajul, se naruiesc. ©) dreptul, se aglomereaza. 4d) premiul, se di 5. Rescrie fragmentul urmator, trecdnd verbele de la modul conditional-optatiy, timp prezent, la timpul perfect al aceluiasi mod:,— Bine, dar daca as deveni prima baleriné, nu te-ai putea luda cu mine?” 6 puncte 6. Aledtuieste 0 propozitie negativa in care numeralul ordinal cu functie sintacticé de atribut adjectival din enuntul,lar prima imagine asociat& era aceea a unel balerine cu poante si tutu.’ aiba valoare pronominala si functia sintactica de subiect. 6 puncte 7. Scrie opinia ta despre balet sub forma unei fraze alcatuite dintr-o propozitie principala si o propozitie subordonata completiva prepozitionala. 6 puncte 8. Enuntul urmator reprezint& un mesaj primit pe o retea social de o fosta balerina. Rescrie-|, corectind greselile de orice natura! 6 puncte Dacéi vroiai sé devio balerind apreciaté la nivel international trebuia sd nu lasinimic sd stea in calea vise- lortale ssa fi fost dispusd la sacrifici 4546 Scrie o nota de jurnal, de cel putin 150 de cuvinte, de a-ti urma propriile dorinte si care sa cuprinda o redactariijurnalului este 10 mai 2022. ‘in care s@ prezintio situatie in care ai avut curajul Secventa narativa si o secvenfa explicativa, Data Punctajul pentru compunere se acorda astfel: *confinutul compunerii~ 12 puncte + redactarea compunerii ~ 8 puncte; (marcarea corecta a paragrafelor - 1 punct; 1 punct; proprietatea termenilor folosi lti- 1 punct; corectitudine gramaticala maril ideilor ~ 1 punct; proprietatea termenilor fol 1 punct; respectarea normelor de punctuatie coerenta textului ~ ~1 punct; claritatea expri- lositi~ 1 punct; respectarea normelor de ortografie — ~ 1 punct; lizibilitate - 1 punct), Nota! Compunerea nu va fi precedata de | {in cazul in care compunerea are minimut titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acorda doar im 150 de cuvinte si dezvolt subiectul propus, | | i |Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea raspunde la cerintele formulate. Tee SCENA II PROFESORUL - NECUNOSCUTA Profesorul raméne cdteva clipe singur. Asculté cu urechea atintitd spre straddi, ca sd se convingd ca cei doi au plecat intr-adevar. Ejenat si buimacit. Usa din stanga se deschide binisor. Necunoscuta intré cu precautie. Aruncd o privire de jur imprejurul camerei, pe urma il priveste lung pe profesor, apropiindu-se de el. NECUNOSCUTA (A gjuns langd el, il apucd cu ména de barbie sii intoarce usor capul, Intai in profil si pe urmd inapoi): € adevarat c4 nu te-ai tuns de doua luni? PROFESORUL: Aj au: NECUNOSCUTA: Tot. (Gest dezolat din partea profesorului): Nu puteam s&-mi astup urechile, (Dupd o secundd): E adevarat ca PROFESORUL (Intrerupdnd): Nu-i adevarat. Nu-i nimic adevarat. NECUNOSCUTA: Asculta... D8-mi cartea. Vreau s-o vad. (Profesorul tace): Nu se poate? Nu vrei? (Pro- fesorul tace): Nici mie? Nu m8 cunosti, nu te cunosc. Sunt aici pentru o noapte, pentru o ord. N-am sa vad pe nimeni, n-am s& povestesc nimanui... Arata-mi-o... Te rog. PROFESORUL (O priveste un lung moment, in tdcere. Pe urmd, fard grabd, merge spre raftul cu cdirti, ia de acolo volumul misterios, se intoarce spre necunoscuta, care rméndnd pe loc, a urmarit tot timpul cu privi- rea si-idé cartea, cu un gest simplu.) NECUNOSCUTA (la cartea, se duce la masd, ia loc pe scaun, deschide cartea, apropie lampa si ramane céteva clipe aplecata asupra ei, atenta, absorbitd. Pe urmé ridicand capul): Nu pricep nimi. PROFESORUL: Ti-am spus. E 0 carte veche, De matematici, de astronomie. NECUNOSCUTA: Cat de veche? PROFESORUL: Vreo suta cincizeci de ani NECUNOSCUTA (Minundndu-se): Tt! Tt! suta cincizeci? PROFESORUL: Mai mult chiar. (Vine si el Inga masd, intoarce copertd si arata cu degetul): Upsala. Goteburg, 1763. NECUNOSCUTA: De asta e asa scumpa? PROFESORUL (Pasionat): Nu e scumpa. E ieftina. E un noroc c& am gasit-o. NECUNOSCUTA: Un noroc? PROFESORUL: De ani de zile o caut, o astept, 0 visez. Unde n-am scris? Pe cine n-am intrebat? Librari, * anticari, De ani de zile strang bani, pun deoparte, dau lectii, fac economi NECUNOSCUTA (Continudnd enumerarea): Iti carpesti singur ciorapii, PROFESORUL: Da. Uneori. (Cu elan) Dar acum 0 am, o am. O am. Acum pot sa verific, pot s& stiu. NECUNOSCUTA: Ce sa stii? PROFESORUL (Tace o secundd ezitand,)NECUNOSCUTA: Nu vrei s-mi spui? PROFESORUL: Ba da. D-tale iti spun. Dar n-ai sa spui nimanui? NECUNOSCUTA: Nimanui. PROFESORUL: Niciodat? NECUNOSCUTA: Niciodata, PROFESORUL: Imi fagaduiesti? NECUNOSCUTA: Iti jur PROFESORUL (Se uitd spre usa, spre fereastré, la stanga, la dreapta pe urmd cu un fel de teama, seincline spre ea si spune in soaptd): Eu am gasit o stea. NECUNOSCUTA (Dupé ce I-a privit o secundé drept in ochi): Unde? PROFESORUL (Simplu): in cer. NECUNOSCUTA (Copildreste): Nu te cred. PROFESORUL: Nu ma crezi? (Ridicdnd o hartie de pe biroul ul): Vite-o.(Indicdnd cu varfulcreionulu ur punct pe hértie): Aici e. NECUNOSCUTA: Spuneai ci e in cer. PROFESORUL: Asta-i cerul. NECUNOSCUTA: Eu credeam ca, PROFESORUL (Ardtand cu creionul pe hartie): Uite. Aici e sfera. Linia asta ¢ axa lumii. Cercul asta ecuatorul (ridicand o clipa capul siprivind-o): Ecuatorul ceresc, se intelege. NECUNOSCUTA (Putin, foarte putin speriatd): Se intelege. PROFESORUL: Aici sunt coordonatele orizontale; azimutul si distanta zenitald, Steaua pe care am g8sit-o eu, e aici. O vezi? NECUNOSCUTA: O vad... dar mai bine arata-mi-o afar8, pe cer. (Gest spre fereastra deschisa) PROFESORUL: Nu, cd acolo nu se vede, NECUNOSCUTA: Nu spui cd ai gasit-o? PROFESORUL: Am gasit-o, dar am gasit-o ai NECUNOSCUTA: Pe hartie? Cum pe hartie? PROFESORUL: Sigur. Am calculat-o. NECUNOSCUTA: Nu inteleg. PROFESORUL: Ce nu intelegi? NECUNOSCUTA: Multe. Dar mai ales nu inteleg ce legaturd are steaua.... cu cartea, PROFESORUL: E un catalog ceresc, un atlas. Catalogul lui Van Mersch. NECUNOSCUTA: Van Mersch? PROFESORUL: Steaua mea nu se afla pe niciun catalog de stele. Nici Hiparch, nici Ptolomeu, ni Kepler... NECUNOSCUTA: (Ardtand spre portretul din perete): Nici el? . PROFESORUL: Nici. Un moment am crezut cé Herschel - dar nu. La Herschel era o stea dubia, Cu totul altceva. Singurul care ar fi putut, singurul, era el NECUNOSCUTA: De ce? PROFESORUL: Fiindcd avea destula indrazneala. Eu simt c& e ceva adeviratiin t negre. NECUNOSCUTA: Stelele negre! .- pe hartie, teoria lui despre stelelePROFESORUL: Astronomil de scoala, de universitate, iyi batjoc de el. Il numesc, Lau numit totdeauna diletant, astrolog... sigur. De Indata ce un om are o viziune mai larga, devine astrolog, sarlatan sau., nebun. Mihail Sebastian, Steaua fard nume O nous carte de astronomie poate sé-si g3seasca locul in biblioteca astronomulul amator. Cartea,Stele si Constelatii"a fost conceputa ca un ghid pentru observatille astronomice asupra ste- lelor, sistemelor stelare si a obiectelor de cer profund. Cartea este structurata dupa cum urmeaza: In capitolul 1, ,Cunostinte de baz" cititorul face Cunostinta cu notiuni elementare despre sfera ce- {easca si miscarea aparentd a acestela, coordonate ceresti, magnitudini stelare si masurarea unghiurilor Pe cer. Tot aici se prezinta sumar modalitatea de orientare pe sfera cereascé, identificarea celor mai str3- lucitoare stele si a constelatillor din care fac parte. Capitolul 2, ,Obiecte de cer profund'; este alocat descrierii generale a corpurilor ceresti (denumite obiecte de cer profund) sia stelelor. Pentru acestea din urma, este alocat un spatiu considerabil in care am dorit, ca prin explicatii interesante si prezentarea de aplicatii numerice, sé introducem astronomul amator in lumea stelard si, totodatd, sa demonstram c3, in baza legitatii astrofizicli, a manipulérii unor formule matematice si ecuati,oricine poate sa igi creeze propria imagine despre diversitatea de forma, culoare si de varietatea in care materia este organizata in Univers. Ultimut capitolul, ,Constelati va va deschide cerul, Pentru fiecare luna din an sunt enumerate con- Stelatille care prezint& conditii optime de vizibilitate in primele ore ale noptii. In spatiul alocat fiecarei regiuni de pe sfera cereasca, existd imagini si descrieri sumare a celor mai interesante $i strilucitoare corpuri ceresti. Acestea sunt urmate de un tabel in care veti gasi descrierea celor mai frumoase sisteme stelare binare si multiple. Prezentarea culorilorstelelor si a distangei aparente dintre componente da Posibilitatea fiecérui cititor (observator) s8-5i testeze acuitatea vizuala, dar si limitele la care poate fi fo- losit propriul instrument. adaptare dupa astrovestro A |. Transcrie, din textul 2, doi termeni din cémpul lexical al cerului, 2 puncte 2. Scrie in caseta litera corespunzatoare réspunsului corect, valorificén informatiile din textul 1. 2 puncte Cartea pe care profesorul o araté Necunoscutei ii apartine lui te a) Van Mersch. b) Hiparch. ¢) Ptolomeu. d) Kepler. (ERainukecess“aaa ~~, cine. ® Serie in caseta litera corespunzatoare rspunsului corect, valorificind informatiile din textul 2. Cartea Stele si Constelatii contine a) patru capitole. b) trei capitole. ¢) dou’ capitole, ) cinci capitole. ates puncte 4. Scrie in caseta litera corespunzatoare rispunsului corect, valorificand informatiile din textul 2. Tabelul din ultimul capitol se referd la descrierea a) Ursei Mari, b) satelitilor. ©) unui observator astronomic, d) sisteme stelare binare si multiple, Raspunsul corect; 2 puncte 5: Noteaza .X" in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazandu-te pe informatiile din cele dous texte, Necunoscuta ii cere profesoru rate un album, Pentru a cumpara cartea, Profesorul fécuse un imprumut. Necunoscuta ii cere Profesorului s3-i arate steaua pe cer. Cartea Stele si Constelatii se adreseaza astrologilor, Un capitol al cartii Stele si Constelapii se numeste, Stele pe cer’ Corpurile ceresti sunt denumite obiecte de cer profund. 5. Precizeaza, in doud-trei enuntur, tiparul textual identificat in fra a acestula, ilustrand-o cu o secventa. »PROFESORUL: Nu, cd acolo nu se vede, NECUNOSCUTA: Nu spui ca ai gisit-o? PROFESORUL: Am gésit-o, dar am gasit-o aici... pe hartie. NECUNOSCUTA: Pe hartie? Cum pe hartie? PROFESORUL: Sigur. Am calculat-o, NECUNOSCUTA: Nu inteleg, PROFESORUL: Ce nu intelegi?” 6 puncte ico igmentul de mai jos, sio caracteristica 6 puncte7, Prezintd, in 30-70 de cuvinte, o tema comuné celor doua texte date, valorificand cate un element de continut. 6 puncte 8. Crezi c exist persoane care nu sunt interesate de beneficiile materiale? Motiveaza-ti raspunsul, in 50-100 de cuvinte, valorificnd textul 1. 6 puncte 9, Asociaza fragmentul din Steaua fard nume de Mihail Sebastian cu un alt text literar studiat la clas8 sau citit ca lectura suplimentard, prezentand, in 50-100 de cuvinte, o valoare morala comuné, prin referige la cate o secventa relevanta din fiecare text. 6 puncte|. Scie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. 2p Numarul total de silabe din replica ,£ adevarat c& nu te-ai tuns de doug luni?” este a) 15, b) 12, 13, d) 14, Greater 2. Scrie in caseté litera corespunzatoare raspunsului corect. Cuvantul subliniat din fragmentul format prin a) conversiune. b) compunere prin aliturare. ©) derivare cu prefix. 4d) compunere prin subordonare. Eee 5. Scrie in caseta litera ‘corespunzatoare raspunsului corect. Cuvantul,optim’ este corect utilizat in enuntul: a) A fost mai optim pentru el sa plece. b) In cel mai optim caz, 2pur vEu simt cd e ceva adevarat in teoria lui despre stelele negre."« 2pun va reusi sé finalizeze proiectul. ©)A studia in fiecare zi este modul optim pentru a progresa, 4) Cel mai putin optim este s3-s1incalce convingerile. punsul corectMisi oP 4. Scrie in caseta litera corespunzitoare réspunsului corect. 2 puncte Antonimele cuvintelor subliniate din fragmentul Exist imagini si descrieri sumare a celor mai inte- resante $i strélucitoare corpuri ceresti” sunt: a) detaliate, opace, b) simple, sclipitoare. ©) succinte, transparente. ) superficiale, mate. unsul core 5 Rescriefragmentul urmstor,inlocuind pronumele negative cu pronume nehotarate:,N-am s4 vad pe nimeni, n-am s& povestesc nimanui" 6 puncte © Alcatuleste 0 propozite negativln care adjectivulaflat la comparativ de superioritate cu functia de atribut adjectival din ragmentul,De indaté ce un om are o viziune mailarg3, devine astrolog, sarlatan sau... nebun’'sa fie de nume predicativ, 6 puncte 7, Scrie un sfat unui pasionat de astrologie sub forma unei fraze alcatuite dintr-o Propozitie principals si © propozitie subordonata completiva indirect’, 6 puncte 8. Enuntul urmator reprezinta un Mesaj postat pe un forum al pasion: de astronomie. Rescrie-, corectand greselile de orice natura! 6 puncte Cred cit ne simtim inobilati despre preocuparea care ne animé ca si astronomi amatori sicontinudnd sa studiem cu siguranta vom avea satisfacti si mai imense. Subiectul al ti-lea ( D Redacteaza un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, in care si Povestesti o intalnire cu o per- soana care si-a dedicat viafa unei pasiuni, incluzdnd 0 secvents descriptiva, una explicativa si una dialogata.ittam.. Punctajul pentru compunere se acorda astfel: *continutul compunerii~ 12 puncte * redactarea compunerii ~ 8 puncte; (marcarea corecta a paragrafelor ~ 1 punct; coerenta textulu} ~ 1 punct; proprietatea termenilor folositi ~ 1 punct; corectitudine gramaticala —1 punct; claritatea expri: tmarilideilor ~ 1 punct;respectarea normelor de ortografe - 1 punct; respectarea normelor de punctu- atie- 1 punct; izibilitate - 1 punct). Nota! Compunerea nu va fi precedata de ttlu sau de motto, Punctajul pentru redactare se acorda dear cazul in care compunerea are minimum 150 de cuvinte si dezvolta subiectul propus. 54TESTUL 8 Subiectul | 0 de pur Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea raspunde la cerintele formulate. De cate ori sunt scos la lectie — Pe ce treapta de ci Raspund anapoda Ne aflam? La toate intrebirile. — In epoca pietrei neslefuite, Intrucat singura piatra slefuita Care se gasise, Inima, A fost pierduta. izatie — Cum stai cu istoria? Ma intreaba profesorul. — Prost, foarte prost, ‘Abia am incheiat o pace trainica Cuturcii, — Stii s8 faci harta marilor noastre sperante? — Da, din baloane colorate. La fiecare vant puternic Mai zboara cate un balon, — Care e legea gravitatiei? — Oriunde ne-am affla, Pe apa sau pe uscat, Pe jos sau in aer, Din toate astea se vede clar Toate lucrurile trebuie si ne cada Go sa rman repetent, In cap. Si pe buna dreptate. Marin Sorescu, Lalectie De la cea mai mica varsta, trdim intr-o lume bogata in relatii, Copiii au impreuna experiente diverse, de tip afectiv, comportamental, neutre, pozitive sau negative. Interactiunile copiilor sau adolescentilor cu cei de aceeasi varsta reprezinté o componenta substantiala a constructiei identitare sia realit3ti trs- ite, in contexte dintre cele mai diverse: in sala de clas8, in curtea scolii,n centrele de tip after school sau inme tuale, Experientele cu cei de aceeasi varstd pot fi pozitive (reflectate in multiple aspecte ale bunastarii copiilor, sanatate, sanatate relational, fericire, reusita scolara) sau negative (agresivitate, in- succes, abandon scolar). Calitatea interactiunilor cu cei de aceeasi varsta reprezint unul dintre cei mai puternici predictori ai capacitatii de adaptare in relatille de mai tarziu, ca adult. [...] . Mediul sociointeractional scolar este incarcat de ocazii prin care copili si adolescentii dau sens lumf sociale, exerseaza modul in care pot transgresa reg jormele explicite, se conformeaza unor rutine procedurale si organizationale. Asemenea procese de invatare interactionale se produc in timpul activi tatilor din clasa, dar si din afara orelor structurate de profesor, de exemplu in curtea scoli Din ceea ce am observat in coli, multi copii nu mai ies din clasa in timpul recreatiilor. Motivele sunt ditfe- rite, cel mai des invocate fiind durata foarte mica a pauzelor (5 minute) si imposibilitatea scolii de a asiqueePrezenfa mai multor adult care s& supravegheze curtea scoli. Va invits& explorim acest univers interacti ‘nal mai putin controlat de adulti,avand intentja de a atrage atentia ca, atunci cand copili nu maiiesin pat au de pierdut atat din punctul de vedere al resurselor energetice (daca ies in pauz8, se misc, is oxigen reierul), cat si al formarii competentelor sociale, Exist 0 ordine in haosul aparent din curtea scoll. In joc rile copillor gasim in forma distilata relatile sociale, in special cele care au de-a face cu puterea. ...] Camodele de putere, jocurile i pregatesc pe copii pentru experientele de viatS, Sunt modele prin coy al succes fata de celal, prin putere magic’ (jocurile de noroc), prin fort (jocuri ce presupun abilitat fl ice) sau prin istetime (jocuri de strategie). Copii exerseaza lucruri pe care profesoril nu le exerseazé intent tionat la lectii, cum ar fi experienta dezamagiri folosirea de trucuri, uneori hértuire, ingelaciune sau aliante, Curtea scolli reprezinta terenul social in care copii pot exersa cooperarea voluntars, competitia reglemen. tata, contractele, un sistem de justitie care are ca scop s8-i protejeze atat pe cei slabi, cat si pe cei puternic| Sistemele de regull de pe terenul de joacd arata similaritti interesante in interactiunile si relatile dint i de aceeasi vars nitjeze, s& discute, sd influenteze si si schimbe regulile, ceea ce nu se intampls in rela tile cuacultii.Ce seinvatain curtea scollinu se poate invataintotdeaunain cadrulclasei. Jocul supravegheat de adult nu aduce aceleasi oportunitati de invajare pentru copii: autoreglare, initiativa in relatile cu ceilalt colegi, negocieri, decizi, asumarea de responsabilitat dincolo de controlul direct al adultilor. ‘Catalina Ulrich, Invafarea prin proiecte A |. Transcrie, din textul 2, doi termeni din cémpul lexical al scoli, 2 puncte 2. Scrie in caseta litera corespunzatoare réspunsului corect, valorificand informatiile din textul 1. 2puncte Singura,,piatra neslefuita’ este a) elevul. b) inima, ©) sufletul d) mintea. 5. Scrie in caseta litera corespunzatoare réspunsului corect, valorificand informatiile din textul 1. 2 puncte Elevul stie sa faca ,harta marilor noastre sperante” a) din hartie colorata b) din baloane colorate. ©) din flori, d) din pietre, (Eesti: 56 eae:age 4 Scrie in caseté litera corespunzatoare réspunsului corect, valorificand informatiile din textul 2. 2 puncte Ca modele de putere, jocurile ii pregatesc pe copii pentru a) diferite teste. b) concursuri sportive. ©) experiente de viata, 4) invatamantul superior. 5, Noteaza ,X" in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazandu-te pe informatiile din cele doua texte. 6 puncte Treapta de civilizatie care apare numita in poezie este epoca pietrei neslefuite, In finalul poeziei, se afirma c& elevul o sa fie premiant. Raspunsul elevului la istorie este ca a fost incheiat pacea cu turcii, Experientele cu cei de aceeasi varstd pot fi doar pozitive, Curtea scolii nu reprezinta un,teren social’. Prin jocuri, copiii invata sa influenteze si sa schimbe regulile, 6, Interpreteaza, in cel putin 30 de cuvinte, o figura de stil identificata in textul 1, pe care o vel preciza. 6 puncte 7. Prezint, in 30-70 de cuvinte, o tema comuna celor doua texte date, valorificand cate un element de continut. 6 puncte 5758 Crezi cé lectiile care incurajeaza creativitatea elevilor ar al acestora? Motiveaza-ti raspunsul, in 50-100 de cuvinte, valorificénd textul 1. ° Asociaza poezia La lectie de Marin Sorescu cu un alt text literar studiat sau ciit ca lectura suplime: tard, prezentand, in 50-100 de cuvinte, un comportament comun specific viet in spatiul scolar pri referire la cate o secventa relevanté din fiecare text. Scrie in caseta litera corespunzatoare rispunsului corect, Sunt monosilabice ambele cuvinte din seria: a) cate, sunt. b) stai, prost. ©) aer, scos. 4) sunt, care, eae. putea contribui mai mult la progresul scol 6 punct 6 puncte. 2purlle 2. Serie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. 2 puncte Seria care contine doar derivate cu sufix este: a) oxigeneaz, comportamental. b) adolescentilor, responsabilitat. d)istetime, ingelaciune, d) autoreglare, oportunitati. (tematic 3. Serie in caseta litera corespunzétoare réspunsului corect. 2 puncte Cuvantul,a se conforma’ este corect utilizat in enuntul: a) Elevii s-au conformat regutllor sco. b) Pasarea si-a conformat aripile. ©) Aceasta teorie s-a conformat recent. 4) Piesele jocului s-au conformat intr-un cerc. Raspunsul core 4. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate in fragmentul,De la cea mai mica varsta, trai lume bogats in relatii" sunt: a) abundent8, conexiuri. b) scumpa, interese. ©) plina, scopuri. d) esentials, legaturi. ieee 5. Rescrie fragmentul urmator, trecand verbele de la prezent la mai-mult-ca-perfect: »Curtea scolli reprezinta terenul social in care copiii pot exersa cooperarea voluntara’, 6 puncte 6. Aleatuieste un enunt interogatiy, in care substantivul cu functie de subiect din fragmentul ,Curtea scolii reprezinta terenul social” sa fie circumstantial de loc. S puncte<6 Ry “liter Scrie opinia ta despre joc sub forma unei fraze alcatuite dintr-o propozitie principal’ si o propozitie subordonat& completiva direct’, 6 puncte Enuntul urmator reprezinta un mesaj postat pe un forum al iubitorilor de jocuri computerizate, Rescrie-I, corectand greselile de orice natural 6 puncte Tensiunea specifica a jocului ma atrage atat de mult incét numai am timp pentru scoala, iar insesi mama a devenit ingrijorata si mi-a tras atentia cd trebule sd renunt Imagineazé-ti ca vrei sa participi la un concurs de dezbateri $i ai nevoie de un partener. Redacteaza un e-mail, de cel putin 150 de cuvinte, adresat prietenului tau Victor, prin care sa il con- vingi sa se inscrie in concurs alaturi de tine, inserand in mesaj o secventa narativa si una argumenta- tiva. Adresa de e-mail a lui Victor este victor333@abc.ro, iar a ta este maria777@abc.ro sau marian456@abc.ro. Punctajul pentru compunere se acorda astfel: + continutul compunerii - 12 puncte + redactarea compunerii ~ 8 puncte; (marcarea corecta a paragrafelor ~ 1 punct; coerenta textului ~ | punct; proprietatea termenilor folositi ~ 1 punct; corectitudine gramaticala - 1 punct; claritatea expri- marii ideilor - 1 punct; proprietatea termenilor folositi - 1 punct; respectarea normelor de ortografie - 1 punct; respectarea normelor de punctuatie - 1 punct; liziblitate - 1 punct). Nota! Punctajul pentru redactare se acord doar in cazul in care compunerea are minimum 150 de cu- vinte si dezvolta subiectul propus. De la: Catre: Subiectul: 60- 7 70 de pu Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea raspunde la cerintele formulate, Dupa ce se potolea rasul, multimea cauta cu ochii din nou in mai nerabdator. Lipsea Fram, ursul alb, De ce intarzia Fram? Aceasta nu se mai intamplase niciodata, Fram Ti intrecea pe toti. El nu avea nevoie de imblanzitor, de cravasa si de semnale. Intra singur i arena, ca un om. Intra in dous labe, cat e de mare, Saluta in dreapta si in stanga, inainte si indarat. plimba cu labele la spate de jurimprejurul arenei, pang ce se potoleau aplauzele. Pe urms facea un se ca vrea liniste, Siincepea singur programul lui Se ridica pe prajing ca un marinar pe catargul corabiei. Umbla cu o bicicletd uriasé, trecand pe pul in cumpana. Facea dublu salt mortal si bea bere din sticla. Stia sa fie comic si stia s8 fie grav. [...] Tumbele lui, roata de jur imprejurul arenei, acrobatille pe labele de dinainte starneau minunare veselie. Copii il iubeau, fiindcd era hazliu. program. Fosnetul hartiei se auzea t. Oamenilin toaté firea I iubeau, findca era intr-adevar de mirare cum asemenea animal greot $i sl tic adus din pustiurile inghetate, arta atéta blandete, tata intelegere si atata sprinteneala in migciri O reprezentatie, fara Fram, ursul polar, era parca neispravita. [...] Aplauzele erau rasplata lui. lar Fram iubea aplauzele. Se vedea bine ca ingelege rostul lor, ca le asteapts, cévi fac placere, lubea aplauzele, iubea public tubea mai ales copii. Cand ii vedea rontaind o bomboang, intindea laba sé capete si el, Saluta mul mind, cu laba la cap, ca un soldat. lar daca se intampla sé capete mai multe bomboane, isi oprea nu una si pe celelalte le intindea in palma altor copii, parca ar fi stiut c& nu toti au parte prea des de dulci Un copil curajos cobora sa primeasca darul, Fram il alinta pe crestet, cu laba lui mare, care devenea odata usoara si lin’ cao mana de mama. [..] Cum nu lar fiiubit care toti? Cum s& nu fie el oare rasfatatul publicului? Si acum Fram intarzia! Lipsea. Programul se apropia de sfarsit. Numarul lui trecuse de mult’ Multimea incepu sa capete glas, Mal intai sus, din galerie. Mai apoi copii din staluri si din loji —Fram! —Unde e Fram? — De ce nu vine Fram? 62