Construcţii sintactice.

Fraza

A. CONSTRUCŢII SINTACTICE

FIŞA NR. 1
CONSTRUCŢII ACTIVE

1. Selectează formele verbale active din textul următor şi analizează-le în tabel.

Somnul obligatoriu făcea parte din program şi nu era chin mai mare. […] Dura
doar o oră, dar era un calvar pentru că nu reuşeam să adorm aproape niciodată şi
trebuia să mă prefac, să stau cu ochii închişi, aşteptând să treacă timpul. Şi timpul
curgea greu, ca o miere groasă, cu un vuiet abia perceptibil, insuportabil, care mă
făcea să-mi mişc în demenţă degetele de la picioare. […]
Cred că nu m-am gândit niciodată atât de serios şi de mult ca atunci la „natura”
timpului, la vitezele lui, la „substanţa” lui. Într-o zi am şterpelit de acasă ceasul
mamei. Am stat cu el la ureche şi mi-am dat seama că nu numai eu sufeream, că
timpul însuşi, săracul, se zbătea neputincios, maniacal. Timpul, şi el, era în aşteptare.
Încordat ca şi mine.
(Simona Popescu, Exuvii)
Verbul Conjugarea Diateza Modul Timpul Persoana Numărul

Gramatică – clasa a VIII-a  1

2. Numeşte diateza verbelor:
a) Profesorul laudă elevul. ............................................
Elevul este lăudat de profesor. ............................................
Elevul se laudă. ............................................

b) Vântul împrăştie frunzele. ............................................

Frunzele sunt împrăştiate de vânt. ............................................
Frunzele se împrăştie. ............................................

FIŞA NR. 2
CONSTRUCŢII PASIVE CU VERBUL A FI

1. Scrie în tabelul de mai jos formele verbale pasive ale verbului a lăuda (la modurile
predicative, la persoana I, numărul singular).
Modurile Formele verbale pasive
I. Modurile personale
1. Modul indicativ
- prezent 
- imperfect 
- perfect compus 
- perfect simplu 
- mai-mult-ca-perfect 
- viitor 
- viitor anterior 
2. Modul conjunctiv
- prezent 
- perfect 
3. Modul condiţional-optativ
- prezent 
- perfect 
4. Modul imperativ
II. Modurile nepersonale
1. Modul infinitiv
- prezent 
- perfect 
2. Modul gerunziu 
3. Modul participiu
4. Modul supin

2  Gramatică – clasa a VIII-a

2. a) Subliniază componentele construcţiei sintactice pasive din exemplele de mai jos:
subiectele – cu două linii, formele verbale pasive – cu o linie, iar complementele
(prepoziţionale) de agent – cu trei linii.
• Vreau ca actrița să fie aplaudată de public. – conjunctiv, prezent
• Emil a fost obligat de părinţi să urmeze medicina. – indicativ, perfect compus
• Balerina este admirată de spectatori. – indicativ, prezent
• Nu-mi amintesc ca el să fi fost văzut de cineva. – conjunctiv, perfect
• Sportivul fusese antrenat de tatăl său. – indicativ, mmcp
• Poezia va fi recitită de Elena. – indicativ, viitor
• Merele erau culese de ţărani. – indicativ, imperfect
b) Scrie, pe spaţiul punctat din dreptul enunţurilor de mai sus, modul şi timpul
fiecărui verb la diateza pasivă.
3. Transformă următoarele forme verbale active în forme verbale pasive:
să primească – să fie primit văzuseşi – fuseși văzut
am întrebat – am fost întrebat voi auzi – voi fi auzit
aş fi mângâiat – aș fi fost mângâiat spunând – fiind spus
4. Bifează enunţurile în care structurile subliniate au funcţia de complement de agent.
a) S-a adăpostit de ploaie. X (c. prepozițional)
b) Prăjitura a fost făcută de mine. √
c) Nu mă tem de câini. X
d) Elevul este ascultat de profesor. √
5. a) Transformă, după model, enunţurile de mai jos.
Model: Nimeni nu a întrebat-o. Ea n-a fost întrebată de nimeni.
 Razele soarelui mângâie pământul. Pământul este mângâiat de soare.
 Părinţii îl vor lăuda pe Mihai. Mihai va fi lăudat de părinți.
 Mama l-a certat pe copil. Copilul a fost certat de mamă.
 Bunica pregătise supa. Supa fuse pregătită de bunica.
 Colegii m-ar fi încurajat. Eu aș fi fost încurajat de colegi.
 Ai săi cumpărau un dicţionar. Dicționarul era cumpărat de ai săi.
b) Completează enunţurile următoare pentru a explica modificările din exemplele
de mai sus.
 CD din construcţia activă devine subiect în construcţia pasivă.
 Subiectul din construcţia activă devine complement prep. de agent în
construcţia pasivă.
6. Subliniază complementele de agent din textele de mai jos.
Atenţie! Complementul de agent poate determina şi un verb la un mod nepredicativ!
a) Din pom în pom, cucul venea adus de gândul rău.
(Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor)
b) Trei zile sunt înflorită/ Ş-apoi cad de vânt pălită.
(Doină populară)

Gramatică – clasa a VIII-a  3

7. Construieşte enunţuri în care verbul a deschide, la persoana a III-a, numărul
singular, să fie la:
– indicativ, perfect compus, pasiv: Ușa a fost deschisă ...
– conjunctiv perfect, activ: Să fi deschis magazinul, eram bogat.
– conjunctiv prezent, pasiv: E important ca ușa să fie deschisă de mine.
8. Stabileşte corespondenţa dintre informaţiile din cele două coloane:
Aş fi întrebat ceva.   infinitiv perfect, activ
Dacă aş fi întrebat de către voi, aş
  infinitiv prezent, pasiv
spune secretul.
 condiţional-optativ perfect,
A fi cunoscut de toţi este o onoare. 
activ
Nu-mi amintesc a fi cunoscut acea  condiţional-optativ prezent,

persoană. pasiv
9. Scrie în fiecare casetă felul predicatelor marcate, apoi notează pe spaţiile punctate
valoarea verbului a fi.
Eu voi fi ascultat destulă muzică clasică. – PV, construcție activă, ind, viitor anterior
Eu voi fi ascultat la fizică. – PV, constr. pasivă
Haina aceasta este ruptă, cealaltă este nouă. – PN
Haina aceasta este ruptă de fratele meu. – PV, constr. Pasivă (fratele rupe haina)
Maria este logodită. – PN
Maria este certată de mama ei. – PV, constr. Pasivă
Ei vor fi agitaţi la aflarea rezultatului. – PN (însușire)
Ei vor fi provocaţi să-şi dea arama pe faţă. – PV, constr. Pasivă

Voi fiaux perf fostcop atent la teza care va veni.

Să fiaux perf fostaux pas scris vb conj pe tablă...
Să fiaux perf fostvb pred la mare.
Grâul este încolţit. – PN (însușire)
Grâul este secerat de ţărani. – PV, constr. Pasivă
Era îmbătrânit de necazuri. – PV, constr. Pasivă
Acum parcă era îmbătrânit cu zece ani. – PN (însușire)
Mama e obosită de atâtea vizite. – PV, constr. Pasivă
Ieri, mama era obosită. – PN (însușire)
Copilul era adormit de bunica lui. .......................................................................
Când am ajuns acasă, copilul era adormit deja. ...................................................
4  Gramatică – clasa a VIII-a
 Era supărat de amicul lui. ....................................................................................
Era supărat pe toată lumea. .................................................................................
Apa oceanului e agitată de furtună. .....................................................................
Apa oceanului e agitată. ......................................................................................
10. Subliniază predicatele, menţionând numărul propoziţiilor din fiecare enunţ.
 Poezia a fost lungă şi grea. .....................
 Poezia a fost copiată şi memorată. .....................
 Inculpatul a fost judecat şi condamnat. .....................
 Inculpatul a fost agresiv şi insolent. .....................
 Cartea este scrisă şi ilustrată de aceeaşi persoană. .....................
 Cartea este nouă şi interesantă. .....................
 Desenul este conturat şi colorat de pictor. .....................
 Desenul este frumos şi mare. .....................

FIŞA NR. 3
CONSTRUCŢII CU PRONUME REFLEXIVE

1. Subliniază pronumele personale şi încercuieşte pronumele reflexive din textul de

mai jos.
Întâi se auzi un tunet, adânc, înfundat, a cărui vibraţie se răspândi, prin unde,
până la chila Speranţei, şi de aici se transmise catargelor; sarturile întinse scoaseră
un zornăit grav, ca al unor coarde de violoncel pe care muzicantul le ciupeşte uşor, în
surdină, pregătind un acord bizar. Pe urmă un fulger vertical despărţi frontul în două,
de sus până în apa oceanului, unde se înfipse aruncând flăcări orbitoare, întocmai ca
un uriaş aparat de sudat. Îndată alte fulgere împânziră orizontul, într-o linişte care
dădea priveliştii ceva nereal; sclipirile lor scurte păreau răsfrânte din mişcarea unor
săbii pe care comandanţii oştirilor le agitau, îndemnându-şi luptătorii la atac.
Atunci, ca şi când ar fi aşteptat acest semnal, norii porniră, căscând o gură uriaşă,
cu o falcă pe cer, cu alta pe ocean. Veneau, într-adevăr, unii pe sus, alţii pe jos, în
rasul valurilor, iar între ei rămânea un hău negru al cărui fund se tot adâncea.
Veneau ca o lavă neagră, vâscoasă, cotropind apa şi cerul înalt, unii adâncindu-se în
valuri ca şi cum ar fi vrut să stârpească viaţa oceanului până în adâncuri, alţii
măturând cerul în căutarea stelelor de sus, ca ele să nu mai răsară la noapte şi în
niciuna din celelalte nopţi. Iar cerul luminat care rămânea dincoace şi oceanul
scăldat în soare se retrăgeau fuga, lăsând să se întindă în locul lor împărăţia de
smoală a vajnicului uragan.
(Radu Tudoran, Toate pânzele sus!)
Gramatică – clasa a VIII-a  5
2. Scrie verbul certa la persoana a II-a, numărul singular, modul indicativ, timpul
mai-mult-ca-perfect, la:
a) forma verbală activă; ........................................................................
b) forma verbală pasivă; ........................................................................
c) forma verbală reflexivă. ........................................................................
3. Precizează diateza, modul şi timpul următoarelor verbe.
Timpul
Verbul Diateza Modul
(unde este cazul)
am văzut
mă voi fi bucurat
am fost văzut
se gândeau
voi fi fost lăudat
s-au temut
a fi fost certat
îşi va închipui
era aplaudat
a se gândi
m-aş fi gândit
a fi mers
să se teamă
aş fi mers
aş fi fost văzut
să fim apreciaţi
să fi mers
spunând
fusese văzut
fiind apreciat

4. Marchează cu o linie construcţiile reflexive verbale şi cu două linii construcţiile

reflexive nominale din textele de mai jos.
a) Aş! Abia ţi-ai întins mâna, sare ivărul la uşă. (Mihai Eminescu, Scrisoarea IV)
b) Ei Cătălin, acu-i acu
Ca să-ţi încerci norocul. (Mihai Eminescu, Luceafărul)
c) Când luna trece prin stejari
Urmând mereu în cale-şi
Când ochii tăi, tot încă
mari
Se uită dulci şi galeşi? (Mihai Eminescu, Când amintirile…)

6  Gramatică – clasa a VIII-a

 d) Peste vârfuri trece lună,
Codru-şi bate frunza
lin, Dintre ramuri de
arin
Melancolic cornul sună. (Mihai Eminescu, Peste vârfuri...)
5. Subliniază pronumele reflexive din exemplele următoare, precizându-le funcţia
sintactică.
Exemple Funcţia sintactică
a) Când se prezintă ca salvatorul clasei,
când se caracterizează ca atotştiutor, nu
face altceva decât să exagereze.
b) Mi-am cusut o ie.
c) Prietenele se ajută una pe alta.
d) Prietenii îşi trimit unul altuia mesaje.
e) Şi-a vândut televizorul.
f) Fata se suie într-un car încărcat cu
zestrea-şi.
6. Încercuieşte pronumele reflexive care intră în structura verbului din exemplele de
mai jos.
Te poţi verifica astfel:
Se miră de rezultat. Pronumele se nu admite substituţia cu o formă pronominală în
acelaşi caz (îl miră), nu se poate dubla cu o formă accentuată (se miră pe sine).
a) Îi plăcea să se joace.
b) S-a uitat la ele.
c) Se mândreşte cu asta.
d) Nu-şi dă seama.
e) Îşi bate joc.
7. Încercuieşte intrusul din seria: a se bosumfla, a se codi, a se lăfăi, a se prezenta,
a se văicări, a se zbengui.

FIŞA NR. 4
REFLEXIVUL PASIV

1. Completează textul cu termenii următori: de agent, a treia, forma, marcă.

Pronumele / Cliticul reflexiv cu ......................... de acuzativ se are următoarele
caracteristici: apare doar în contexte de persoana.........................singular şi
plural;
funcţionează ca ......................... sintactică a pasivului, intrând în structura verbului
pasiv; grupul se + verb este echivalent cu grupul auxiliar pasiv + participiu (să se
repete = să fie repetat); ca şi pasivul cu auxiliar, poate primi complement
..................................... .
Gramatică – clasa a VIII-a  7
 (Gabriela Pană Dindelegan, Gramatica limbii române pentru gimnaziu)

8  Gramatică – clasa a VIII-a

2. Transformă formele verbale în care pronumele reflexiv funcţionează ca marcă
sintactică a pasivului într-un grup format din auxiliar pasiv + participiu.
Exemplu: s-a aflat / a fost aflat
a) s-a publicat / ...........................................................
b) s-a decis / ................................................................
c) să se şoptească / ......................................................
d) să se repete / ...........................................................
3. Adaugă complemente de agent după următoarele construcţii reflexiv-pasive:
Publicarea s-a decis ....................................................................................................
Rezultatele s-au publicat ............................................................................................
Melodiile s-au cântat ..................................................................................................
4. Încercuieşte construcţia reflexiv-pasivă din textul:
Se ridică gunoiul,
E un sentiment de
curăţenie Care străbate
oraşul
Ca un fir roşu.
(Marin Sorescu, Feriga)
5. Folosind formele reflexive se cunosc, se apără, se ajută, construieşte pentru fiecare
două enunţuri în care prima dată pronumele se să funcţioneze ca reflexiv reciproc, iar
a doua oară, ca reflexiv-pasiv.
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................

FIŞA NR. 5
CONSTRUCŢII IMPERSONALE

1. Transformă propoziţiile după modelul:

El merge pe jos. (verb personal)
Se merge pe jos. (verb impersonal)
a) Mama întârzie mult.
b) El aşteaptă nota.
c) Omul trăieşte bine.
....................................................
....................................................
....................................................

Gramatică – clasa a VIII-a  9

2. Scrie enunţuri cu forma nereflexivă şi cu forma reflexivă ale verbelor, la indicativ
prezent, persoana a III-a singular, apoi bifează enunţurile în care verbele sunt
impersonale:
a) a ajunge / a se ajunge
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
b) a aştepta / a se aştepta
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
c) a zice / a se zice
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
3. Scrie enunţuri cu forma nereflexivă şi cu forma reflexivă ale verbelor, apoi bifează
enunţurile în care verbele sunt impersonale.
a) a putea / a se putea
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
b) a cădea / a se cădea
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
4. Subliniază construcţiile reflexiv-impersonale din textul:
Mă obsedează formarea
viselor, Mi se pare câteodată
Că le aud lucrând, legate de
mine, Dar nu sunt prea sigur de
asta.
Dacă privesc mult un copac,
Parcă aud un glas din
frunze:
„Se făcea că era un copac”,
Dacă văd polul nord pe
hartă:
„Se făcea că era polul nord”.
(Marin Sorescu, Se făcea că...)
5. Stabileşte corespondenţa dintre coloanele următoare:
verb reflexiv obligatoriu   Se zvoneşte că va fi ger.
verb reflexiv pronominal   El se caracterizează ca fiind un erou.
10  Gramatică – clasa a VIII-
a
reflexiv reciproc   Data s-a decis de către noi.
reflexiv pasiv   Ei se împrietenesc repede.
reflexiv impersonal   Ea se răsteşte la noi.

Gramatică – clasa a VIII-a 

11
6. Selectează construcţile reflexive din textele următoare, precizând tipul construcţiei
(verb reflexiv obligatoriu / verb reflexiv pronominal / reflexiv reciproc / reflexiv pasiv /
reflexiv impersonal) şi funcţia sintactică a pronumelui reflexiv (unde este cazul).
a) Rugina umbla din casă în
casă Căutând oamenii de fier.
Dimineaţa aceştia
Trebuiau să se tragă unii pe
alţii Cu un cârlig
De sub dărâmăturile ruginii.
(Marin Sorescu, Roboţii)
......................................................................................................................................
b) Ea-şi urma cărarea-n
codru. Eu mă iau pe a sa
urmă, Când ajung cu ea
alături Răsuflarea-mi mi se
curmă.

Ea se apără c-o
mână Şi se uită tot în
lături.
(Mihai Eminescu, Ea-şi urma cărarea-n codru)
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
c) De câteva nopţi
A început să se şoptească şi să se
repete Că prin sat circulă, ca nişte hoţi,
Două lumini cam suspecte.
(Ana Blandiana, Exploatarea lui Arpagic)
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
d) Nu-mi amintesc episodul, dar mă recunosc în personajul iritat de întreruperea
brutală a tăcerii. Şi acum mi se întâmplă uneori ca, aflându-mă pe malul mării sau
în mijlocul unei păduri, cu prietenii, să-mi doresc din toată inima ca ei să tacă

72  Gramatică – clasa a
VIII-a
pentru a putea trăi pe deplin momentul de contemplaţie şi de fericire melancolică.
(Ioana Revnic, Convorbiri cu Alex. Ştefănescu)

......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................

Gramatică – clasa a VIII-a 

71
7. Încercuieşte verbele / construcţiile impersonale din exemplele de mai jos:
 E o căldură infernală.  Îmi place lectura.
 Mi-e teamă de întuneric.  Ne prieşte clima.
 I-a ajuns învăţatul.  Se stă comod pe canapea.
 Îi convine locul.  Ne trebuie o vacanţă.
 Mă doare absenţa mamei.  Ţi-a fost dat să câştigi.
 Ne miră atitudinea lui.  Este bine că ai învăţat.
 Nu-mi pasă de nimic.  Era de aşteptat să fii primul.
 Ne rămâne să mai discutăm.
8. Scrie în dreptul enunţurilor de mai jos felul fiecărui verb marcat (predicativ/copulativ,
personal/impersonal):
 Era să cad. ..............................................................
 El era acasă. ...........................................................
 El a rămas acasă. ....................................................
 Rămâne cum am stabilit. ........................................
 El a însemnat ceva pe carte. ...................................
 Dacă a venit înseamnă că ştie. ...............................
 Ajunge cât am învăţat. ............................................
 Mihai a ajuns la mare. ............................................
 El pare obosit. ........................................................
 Se părea că va ploua. .............................................

B. FRAZA

FIŞA NR. 1
RAPORTURI SINTACTICE ÎN FRAZĂ. ELEMENTE DE RELAŢIE ÎN FRAZĂ.
COORDONAREA PRIN JUXTAPUNERE ŞI PRIN JONCŢIUNE (ACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR).
SUBORDONAREA PRIN CONJUNCŢII SUBORDONATOARE, PRIN PRONUME ŞI ADVERBE
RELATIVE. NORME DE PUNCTUAŢIE

1. Completează enunţurile următoare:

72  Gramatică – clasa a
VIII-a
 Textul este ansamblul de............................, care au legătură de sens şi sunt produse
de emiţător cu intenţia de a comunica.
............................ este un enunţ alcătuit din două sau mai multe propoziţii.
Propoziţia este un enunţ cu un singur ............................ .

......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................

Gramatică – clasa a VIII-a 

71
2. Grupează următoarele elemente de relaţie pe coloanele din tabelul de mai jos: că, şi,
când, care, dar, oricine, să, dacă, oricare, unde, fiindcă, cum, orice, încât, numai că,
iar, ori, cine, ce, oriunde, deşi, în timp ce, oricând, ca şi cum, deoarece, ca să, deci.
Conjuncţii Locuţiuni Pronume Pronume Adverbe Adverbe
coordonatoare subordonatoare conjuncţionale relative nehotărâte relative nehotărâte

3. Construieşte trei fraze alcătuite din câte două propoziţii aflate în raport de:
a) coordonare prin juxtapunere;
......................................................................................................................................
b) coordonare prin joncţiune;
......................................................................................................................................
c) subordonare.
......................................................................................................................................
4. Delimitează propoziţiile din frazele următoare, precizând, pe spaţiile punctate,
raporturile sintactice dintre propoziţii.
a) Iartă-mă şi ajută-mă ............................................................................................
şi spală-mi ochiul
şi întoarce-mă cu faţa
spre invizibilul răsărit din lucruri. (Nichita Stănescu, Rugăciunea)
b) Ceasul s-a-ntors cu spatele la timp, .....................................................................
Era bolnav ceasul... (Marin Sorescu, Cu spatele)
c) O, noi cei îngrozitor de mari ...............................................................................
Simţim câteodată
Că ne lipsesc jucăriile. (Marin Sorescu, Jucării)
d) Am legat copacii la ochi .......................................................................................
Cu-o basma verde
Şi le-am spus să mă găsească. (Marin Sorescu, Am legat. )
5. Încercuieşte elementele de relaţie subordonatoare, precizând părţile de vorbire care
introduc propoziţiile subordonate.
Îmi aud deja inima cum bate din toate puterile. […]
În vreme ce bunicul îşi scotea şosetele ca să le încerce pe cele călduroase şi aspre
pe care tocmai le-a tricotat bunica, mă întorc în sufragerie ca să mă conectez în
sfârşit la Skype pe laptop. (Fanny Chartres, Strada Zambila)

74  Gramatică – clasa a
VIII-a
6. Explică rolul virgulei din exemplele următoare:
 I-am împrumutat bani, şi nu mi i-a dat nici acum.
......................................................................................................................................
 Nu îi plac ploile, nici ninsorile.
......................................................................................................................................
 Sau scrii, sau citeşti.
......................................................................................................................................
 El cântă, iar ea dansează.
......................................................................................................................................
 Nu vrea mere, ci vrea portocale.
......................................................................................................................................
 Era târziu, deci a luat taxiul.
......................................................................................................................................
 Citeşte, cântă, desenează.
......................................................................................................................................
7. Corectează punctuaţia din enunţurile următoare:
 Vine azi, sau mâine.
 A ajuns dar a întârziat mult.
 Era târziu, a luat, deci, taxiul.
 Era târziu, a luat aşadar taxiul.
 Vorbeşte glumeşte şi cântă.

FIŞA NR. 2
PROPOZIŢIA. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR (ACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR)

1. Construieşte câte o propoziţie:

a) asertivă; .................................................................................................................
b) interogativă; ...........................................................................................................
c) imperativă; .............................................................................................................
d) exclamativă. ..........................................................................................................
2. Menţionează felul propoziţiilor următoare (după scopul comunicării, după aspectul
predicatului, după alcătuire):
a) — Ce carte citeşti?
......................................................................................................................................
b) Mihai nu vine.
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
Gramatică – clasa a VIII-a 
73
 c) — Ce frumos e afară!
......................................................................................................................................
d) — Vino cu mine!
......................................................................................................................................

74  Gramatică – clasa a
VIII-a
3. Se dă textul:
Apoi a trecut tramvaiul şi m-am smucit de lângă el. Aproape că am intrat amândoi
într-un stâlp. Şi, tot ciocnindu-ne unul de altul, am ajuns în faţa blocului meu.
— Ce faci acuma?
— Mă duc acasă, am zis şi am scos cheia de la gât.
— Cât e interfonul tău?
— Nu-ţi zic!
Am dat să intru, dar m-a prins de braţ.
— Ce faci după-masă? Nu ieşi afară?
— Ba ies cu Dia. Cu rotilele.
M-a privit fluturând sfios din gene.
— Eu nu pot să ies, că mă duc la repetiţie. Ştii... pentru film. Dar mă întorc pe la
4. Era cât p-aci să intru în scară, dar m-am întors spre el.
— Pe la 4 ieşim afară. Vino şi tu, dacă vrei.
(Adina Popescu, Mandea Viorel, mare actor de cinema)

 Selectează, din fragmentul dat:

a) o propoziţie interogativă, negativă;
......................................................................................................................................
b) o propoziţie asertivă, dezvoltată;
......................................................................................................................................
c) o propoziţie imperativă;
......................................................................................................................................
d) o frază alcătuită din două propoziţii aflate în raport de coordonare adversativă.
......................................................................................................................................
4. a) Transcrie a doua propoziţie din textul de la exerciţiul nr. 3.
......................................................................................................................................
b) Transformă propoziţia selectată de tine într-o propoziţie interogativă, apoi într-o
propoziţie exclamativă.
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
5. Citeşte cu atenţie textele următoare:
A. Cum nimeni nu se grăbea, nicio faţă nu era ursuză, nimeni nu ţi se băga în
suflet, extremele care marcau comportamentul tereştrilor erau evitate de la bun
început.
(Horia Aramă, Planeta celor doi sori)
B. A trebuit să mă apropii ca să mă conving, iar pentru a izbuti m-am văzut
obligat să folosesc pumnii, ca un ahrian veritabil.
(Ibidem)
C. După câteva minute de plimbare sub cerul uşor violaceu, de o nuanţă dulce,
sub lumina blândă a soarelui diurn, am început să respir mai liber şi m-am destins.
(Ibidem)
Gramatică – clasa a VIII-a 
75
  Se cere:
a) subliniază predicatele şi precizează felul lor;
b) încercuieşte elementele de relaţie din frază;
c) delimitează propoziţiile;
d) precizează felul propoziţiilor după scopul comunicării, după aspect, după alcătuire
şi după rolul în frază.
Exemplu: Cum nimeni nu se grăbea = propoziţie asertivă, negativă, simplă, secundară.
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
6. Scrie un dialog format din zece replici, în care să existe şi o propoziţie imperativă
negativă, o propoziţie interogativă şi una exclamativă, pe care le vei marca prin
subliniere.
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................

76  Gramatică – clasa a VIII-

a
 FIŞA NR. 3
CONSTRUCŢII INCIDENTE

1. Subliniază construcţiile incidente din exemplele următoare şi precizează dacă sunt

cuvinte, îmbinări de cuvinte, propoziţii sau fraze.
a) — Nu ştiu, zău, unde-i cartea. ................................................................................
b) — Prietena mea – de treabă fată! – nu m-a pârât niciodată. ..................................
c) — Destul! răcnea omul, destul! .............................................................................
(M. Sadoveanu, Baltagul)
d) — Lasă, lasă, se prefăcu ea că suspină. ................................................................
(I. Teodoreanu, La Medeleni)
2. Menţionează locul construcţiilor incidente faţă de comunicarea de bază şi explică
punctuaţia.
a) Adevărat, nu e nicio asemănare între tine şi ea.
......................................................................................................................................
b) Riluri – aşa i-am spus, fără să ştiu de ce – m-a condus pe bulevardele cu fântâni
arteziene.
(Horia Aramă, Planeta celor doi sori)
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
c) — Sper că aţi dormit bine, mi-a spus fără nicio intenţie.
(Ibidem)
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
3. Pune semnele de punctuaţie în textul următor şi motivează-le:
Ştii i-am spus eu în treacăt recepţionerului cu o involuntară bunăvoinţă am dormit
ca un prunc pe lespedea voastră de granit.
Nu-i de mirare mi-a răspuns.
(Ibidem)
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................

Gramatică – clasa a VIII-a 

77
4. Scrie în spaţiul punctat din faţa enunţurilor din coloana A litera corespunzătoare
exemplului din coloana B.
A B
… 1. Era, desigur, un act fără precedent, dar a. intervenţia autorului în
Naron era tare, tare bătrân. vorbirea directă a unui
(I. Asimov, Ce-şi face omul cu mâna lui) personaj
… 2. — Eu? n-am nimic! se apără munteanca, b. intervenţia autorului la
uimită mai presus de o întrebare ca sfârşitul vorbirii directe
aceasta. a unui personaj
(M. Sadoveanu, Baltagul)
… 3. — Dumneata, domnule Calistrat, zise mun-
teanca, mi se pare că nu prea mănânci. c. o explicaţie
(M. Sadoveanu, Baltagul)
… 4. — Ascultă, femeie, mormăi cu mânie
d. o apreciere asupra celor
Bogza, de ce mă fierbi şi mă înţepi atât?
relatate
(M. Sadoveanu, Baltagul)
… 5. — Dumneata ştii şi eu nu ştiu, zise el cu
îndrăzneală. e. o concluzie, o certitudine
(M. Sadoveanu, Baltagul)
… 6. Omul meu se gândea, vrasăzică, la ale lui. f. cuvinte de umplutură, care
(M. Sadoveanu, Baltagul) nu aduc o precizare în plus

FIŞA NR. 4
ENUNŢURI ELIPTICE. NORME DE PUNCTUAŢIE

1. Subliniază construcţiile eliptice din exemplele următoare, menţionând valoarea

gramaticală a cuvântului omis:
a) Am luat tot pământul .........................................................................................
Şi l-am strecurat.
Munţii au rămas
întregi,
Femeile au rămas înalte,
Cerul, imens. (Marin Sorescu, Exigenţă)
b) Întâi am înconjurat părinţii, ..............................................................................
De câte două ori
fiecare. Apoi bunicii,
Doar o singură dată. (Marin Sorescu, Ocolul lumii)
78  Gramatică – clasa a VIII-
a
 c) Vorba lungă, sărăcia omului. .............................................................................
d) În ceasurile mari, să nu fiu trist, ci senin. ..........................................................
(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop)
e) Toţi sunt atenţi, numai el nu este. .......................................................................
f) Tabloul a fost conturat de fratele meu şi colorat de mine. ..................................
2. Motivează folosirea liniei de pauză din fragmentul:
Unii ard din lut păsări,
Alţii le suflă pene
aprinse,
Următorii – sufletul pentru zbor.
(Marin Sorescu, Frescă)
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
3. Completează construcţiile eliptice/propoziţiile fragmentare, scriind cuvintele omise
în dreapta enunţului eliptic, între paranteze drepte.
a) — Ce ai dat?
— Jacheta!
— Cui? Cui ai dat-o, nenorocito!
— La o chivuţă.
(I.L. Caragiale, Două loturi)
b) — N-aveţi listele oficiale?
— Ba da. Iată-le.
(Ibidem)
c) — Mamiţo, nu ţi-am spus că nu se zice marinel?
— Da’ cum?
(I.L. Caragiale, D-l Goe...)
d) Maria cântă la pian, iar Ana nu.
e) Eu am citit un roman de aventuri, iar tu, de dragoste.
4. Pune semnele de punctuaţie în textul:
Elipsa verbală presupune omiterea completă sau parţială a predicatului exprimat
anterior iar cea nominală o omisiune a unui substantiv recuperabil din context

Gramatică – clasa a VIII-a 

79
 Propuneri de itemi pentru evaluare
Construcţii sintactice. Fraza
 Citeşte cu atenţie textul următor:
Mama e super obsedată de mâncarea sănătoasă. Organică. Bio. De la ţară. Produsă
de animale fericite, crescute în condiţii igienice cât mai extraordinare şi mai omeneşti
cu putinţă.
V-aţi prins. Cu siguranţă ştiţi pe cineva asemănător. Sunt peste tot.
Problema e alta: că mă pune şi pe mine să mănânc (cică) sănătos: adică, în
principal salate, carne slabă, legume şi fructe cât încape.
Îmi amintesc că la un moment dat am glumit cu ea şi i-am zis ceva de genul:
„Nutriţionistul mi-a recomandat carne slabă, dacă se poate, pui. Azi am mâncat pui
de oaie şi de porc. Cred că mâine voi încerca puiul de vită.” Foarte comic, dacă mă
întrebaţi pe mine. Comentariul meu a fost prost primit, ca majoritatea glumelor mele.
Aveţi mare grijă: ei nu au simţul umorului prea dezvoltat.
Nu tu cartofi prăjiţi, nu tu grătare prăjite periculos de mult, nu tu sucuri acidulate.
Şi nu tu chipsuri. Ceea ce e dureros. Nu neg că există posibilitatea infimă a unor
beneficii pe termen lung, însă deocamdată e groaznic de plictisitor. Cine-i de vină că
mâncarea nesănătoasă e singura gustoasă?
A, şi apa. Să nu uităm de apă. Cât mai multă apă. […] Să fie clar: apa nu e lichid.
Apa e... apă.
N-am nimic împotriva apei. Dar cred că apa e făcută în special pentru uz extern.
Ca să facem duş şi, în cel mai rău caz, ca să ne clătim gura când ne spălăm pe dinţi.
Ni se tot repetă: corpul omenesc conţine 70% apă. Bun, am înţeles. Însă am o între-
bare. Una singură. Dacă avem deja atât de multă apă în noi, chiar credeţi că e ne-
cesar să mai adăugăm nişte apă? Nu are sens. Care e obiectivul? 90%? 100% apă?
E o adevărată nebunie!
(Alex Moldovan, Olguţa şi un bunic de milioane)

I. ITEMI OBIECTIVI

A. Itemi cu alegere duală

1. Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată,
încercuieşte litera A. Dacă tu crezi că este falsă, încercuieşte litera F.
a. A / F Structura mă pune este o construcţie reflexivă.
b. A / F În enunţul Dar cred că apa e făcută în special pentru uz extern.
există o formă verbală activă şi o construcţie pasivă.
c. A / F Predicatul să fie clar din text este o construcţie impersonală.

80  Gramatică – clasa a VIII-

a
2. Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă apreciezi că afirmaţia este corectă,
încercuieşte DA. Dacă tu crezi că este incorectă, încercuieşte NU.
a. DA / NU În secvenţa se tot repetă există o formă verbală reflexiv-pasivă.
b. DA / NU În fragmentul să ne clătim gura, pronumele reflexiv nu are funcţie
sintactică.
c. DA / NU Construcţia pasivă din enunţul Comentariul meu a fost prost primit.
este a fost prost.
3. Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă apreciezi că afirmaţia este corectă,
subliniază CORECT. Dacă tu crezi că este incorectă, subliniază INCORECT.
a. CORECT / INCORECT Propoziţia Sunt peste tot. este asertivă, simplă.
b. CORECT / INCORECT Propoziţia Apa e... apă. este dezvoltată.
c. CORECT / INCORECT Propoziţia E o adevărată nebunie! este imperativă.

B. Itemi de tip pereche

Scrie în spaţiul liber din faţa fiecărui cuvânt din coloana A litera corespunzătoare
explicaţiei din coloana B:
A B
………. că a. locuţiune conjuncţională
………. ca să b. conjuncţie coordonatoare copulativă
………. şi c. conjuncţie subordonatoare simplă
d. conjuncţie subordonatoare compusă

C. Itemi cu alegere multiplă

 Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Construcţia îmi amintesc este:

a) activă; b) reflexivă; c) pasivă.
2. În fraza Cred că mâine voi încerca puiul de vită. există:
a) două propoziţii în raport de coordonare prin joncţiune;
b) două propoziţii în raport de coordonare prin juxtapunere;
c) o propoziţie subordonată şi regenta ei.
3. În fraza Dacă avem deja atât de multă apă în noi, chiar credeţi că e necesar să mai
adăugăm nişte apă? există:
a) două propoziţii simple;
b) o propoziţie simplă;
c) trei propoziţii simple.

Gramatică – clasa a VIII-a 

81
 II. ITEMI SEMIOBIECTIVI

Itemi cu răspuns scurt / de completare

1. După scopul comunicării, propoziţia Care e obiectivul? este .................................. .
2. Virgula din enunţul Nu neg că există posibilitatea infimă a unor beneficii pe ter-
men lung, însă deocamdată e groaznic de plictisitor. marchează raportul de .................
............................................................... .
3. Subliniază enunţul eliptic din fragmentul Însă am o întrebare. Una singură.

III. ITEMI SUBIECTIVI

Scrie o compunere de cel puţin 150 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia
despre beneficiile pe termen lung ale alimentaţiei sănătoase, susţinându-ţi
opinia prin două argumente.
Subliniază, în compunerea ta, un enunţ asertiv şi unul interogativ.
Observaţie. Vei scrie această compunere pe o foaie separată, pe care o vei adăuga în portofoliul
personal.

CONCURS!
 Citeşte cu atenţie textul:
Dacă ar cunoaşte-o şi ar înţelege-o, probabil că părinţii şi
JUCĂM!

profesorii mei ar fi întru totul de acord cu teoria Manualului după

care să-ţi trăieşti viaţa.
Conform acestei teorii – pe care am inventat-o chiar eu şi de care
sunt tare mândră –, există oameni care dovedesc o mai mare aplecare
SĂ NE

spre acţiune şi se descurcă mai bine singuri. E ca şi cum, într-un

moment al vieţii, ar fi primit instrucţiuni precise despre ce şi cum să
facă în anumite situaţii, îndrumări care-s cuprinse într-un manual
după care să-ţi trăieşti viaţa.
Alţii, dimpotrivă, se comportă ca şi cum întreaga lume ar conspira
împotriva lor. Nu le reuşeşte nimic, creează încurcături după
încurcături şi nu sunt capabili să urmeze nici cele mai simple
indicaţii. Pentru ei, chiar şi cea mai banală sarcină cotidiană e un
potenţial dezastru. […]
Se spune că trebuie să trăieşti de parcă fiecare zi ar fi ultima
petrecută pe Pământ. Eu nu reuşesc. Dimpotrivă, trăiesc ca şi cum aş
fi tot în prima zi. Iar rezultatele sunt pe măsură.
(Alex Moldovan, Manualul după care să-ţi trăieşti viaţa)

82  Gramatică – clasa a VIII-

a
1. Pornind de la textul dat, creează un exerciţiu care să vizeze un concept nou, studiat
la această unitate de învăţare.
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
2. Fă schimb de caiet cu colegul/colega de bancă. Invită-l/Invit-o să rezolve exerciţiul
creat şi să scrie şi o idee despre mesajul textului-suport.
a) Rezolvarea exerciţiului
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
b) Mesajul textului
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
Verifică dacă răspunsurile colegului/colegei sunt corecte.
 Cine a rezolvat corect toate cerinţele a câştigat concursul!

Gramatică – clasa a VIII-a 

83
 TEST STADIAL NR. 3

Timpul de lucru este de 50 de minute.

SUBIECTUL I (60 de puncte)

 Citeşte cu atenţie textul următor:

Ce înseamnă o bună igienă a vieţii?

Medicii vorbesc adesea despre importanţa unei bune igiene a vieţii şi insistă
asupra formării de bune deprinderi de igienă. Ce înseamnă o „igienă a vieţii”? Şi
care sunt regulile acesteia?
Igiena vieţii înseamnă ansamblul de reguli şi de practici necesare pentru a
menţine o stare bună de sănătate. Ea se traduce prin deprinderi de viaţă care asigură
echi- librul sănătăţii psihice şi mentale.
Mai întâi, este esenţial să se păstreze curăţenia corporală în fiecare zi: spălând
mâinile, spălând dinţii, făcând duş…
Apoi, omul trebuie să aibă o alimentaţie variată, echilibrată, compusă din
alimente sănătoase, şi să aibă un orar regulat al meselor. Este necesar să se evite la
maximum alimentele prea grase sau prea dulci.
În sfârşit, o bună igienă de viaţă constă în egală măsură în a face zilnic mişcare.
Curăţenia corpului, buna alimentaţie şi sportul sunt elementele primordiale pentru
a avea o sănătate bună şi pentru a evita bolile.
(după Hygiène de vie, EduCatout.Com)
 Rezolvă următoarele sarcini de lucru, formulate pornind de la textul dat:
A. 1. Încercuieşte litera A (dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată) sau F (dacă tu
crezi că este falsă).
a) A / F Propoziţia Ce înseamnă o „igienă a vieţii”? este interogativă, afirmativă,
dezvoltată.
b) A / F Predicatul este necesar din text este o construcţie impersonală.
c) A / F Forma verbală se traduce este o construcţie reflexiv-pasivă.
(6 puncte)
2. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect.
 Ultimul enunţ din text este:
a) o frază alcătuită din două propoziţii;
b) o frază alcătuită din trei propoziţii;
c) o propoziţie.
 Structura să se evite este:
a) construcţie activă;
b) construcţie reflexiv impersonală;
c) construcţie reflexiv reciprocă.
(6 puncte)
84  Gramatică – clasa a VIII-
a
3. Scrie pe spaţiul punctat din dreptul fiecărui cuvânt litera corespunzătoare:
........ şi A. pronume relativ
........ să B. conjuncţie coordonatoare copulativă
........ care C. pronume interogativ
D. conjuncţie subordonatoare (6 puncte)
4. Precizează care este raportul sintactic dintre propoziţiile din prima frază a textului
dat. (6
puncte)
......................................................................................................................................
5. Adaugă/inserează o construcţie incidentă în ultimul enunţ al textului dat. (6 puncte)
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
B. 6. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
a) ce înseamnă igiena vieţii;
......................................................................................................................................
b) care sunt cele trei elemente primordiale pentru asigurarea unei bune sănătăţi.
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
(6 puncte)
7. Menţionează care este scopul textului explicativ citat. (6 puncte)
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
8. Transcrie, din textul explicativ dat, întrebarea şi concluzia. (6 puncte)
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
9. Selectează, din textul dat, două structuri/doi conectori care introduc explicaţiile.
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
(6 puncte)
10. Justifică într-un enunţ tonul neutru, impersonal al textului dat. (6 puncte)
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
......................................................................................................................................
Gramatică – clasa a VIII-a 
85
 ......................................................................................................................................

86  Gramatică – clasa a VIII-

a