Construcții active

Mecanicul repară automobilul.

Marin spală vasele.
Trenul a lovit o căprioară.
Tata plătește impozitele familiei.
Apa acoperea tot carosabilul.
Florina scrie un eseu.
Miriam desenează un peisaj.
Copilul acela savurează un desert gustos.

Construcții pasive

"Devine singura furnică poetă/ De pe planetă./ Și atunci, trebuie să facă cerere/ Și reclamație/ Să fie
primită (de greiere!)/ În uniunea de creație." (Ana Blandiana, "O furnică poetă")

"Mie trebuie să mărturisesc cu durere/ Nu mi-a cerut nimeni nicio părere/ Deși sunt specialista nr.1
în Arpagic/ N-am fost întrebată nimic." (Ana Blandiana, "Alte întâmplări din grădina mea")

"Și cum nimeni nu știe să țină/ Un secret cât de mic,/ S-a aflat că producătorul de lumină/ Este
Arpagic./ Drept care a fost chemat pentru a fi cercetat./Dar am aflat de la autorități/S-a și făcut o
listă de priorități,/Pe care au fost înscrise în grabă/ (Cât ar bate Arpagic din labă)/ Dispensarul,
creșa, căminul cultural/ Și sistemul de difuzare rural,/ Și-a fost inventat și un sistem monoplan/ De
agățat bietul Arpagic în tavan." (Ana Blandiana, "Alte întâmplări din grădina mea")

Ex. 1 Folosind verbele a ști și a cunoaște, alcătuiți câte două enunțuri pentru fiecare, primul
exemplu incluzând forma pasivă cu auxiliar, iar al doilea, forma reflexiv-pasivă.

Ex. 2 Construiți două enunțuri care să conțină: primul, un complement prepozițional și al doilea, un
complement de agent, ambele constituite cu aceeași prepoziție.

Ex. 3 Analizați morfologic și sintactic verbele pasive din următorul enunț:

A fost un mare noroc, pentru că mi s-a dat ocazia unor noi fotografii pentru care să fiu lăudat și
astăzi.

!!! Pâinea este prea coaptă, aproape arsă. (PN, N.P. realizate prin participii)
VS
Pâinea este coaptă de brutar cu mare grijă. (PV, formă pasivă +C. de Ag.+ ccm)

Ex. 4 Transformați construcțiile pasive în construcții active:

"Oda bucuriei" a fost compusă de Beethoven.

Primul zece din istoria gimnasticii a fost obținut de Nadia Comăneci.
Radioactivitatea a fost descoperită de Marie Curie.
Poemul "Luceafărul" a fost scris de Mihai Eminescu.
 Construcții cu pronume reflexive

Când s-a aflat adevărul, s-a decis de către autorități să se publice numele celor vinovați.

"De câteva nopți/A început să se șoptească și să se repete/Că prin sat circulă, ca niște hoți, /Două
lumini cam suspecte." (Ana Blandiana, "Arpagic")

Construcții în care pronumele reflexiv nu are funcție sintactică:

Maria se gândește la vacanță.

Construcții în care pronumele reflexiv are funcție sintactică:

 Complement direct în Ac.: Ioan se cunoaște destul de bine.
 Complement indirect în D.: Ioan își atribuie un rol nemeritat.
 Complement posesiv în D.: Așa și-a pregătit costumul.
 Atribut pronominal în D. : Mă imaginez la casa-mi. (situație f. rară în l.r.)

OBS! În construcțiile în care pronumele reflexiv nu are funcție sintactică, acesta nu poate fi reluat prin
forma accentuată sau nu poate fi înlocuit printr-un pronume personal.

Fișele se împart de către profesor.

Fișele se așază pe bancă (de către elevi). Aceste construcții se numesc pasiv-reflexive.

Ex. 5 Identificați construcțiile cu pronume reflexive din enunțurile și din fragmentul de mai jos. În
care dintre acestea pronumele reflexiv are funcție sintactică și în care nu are funcție sintactică?
Pisica s-a jucat cu ghemul de lână.
Adrian se lingușește zilnic pe lângă bunica.
Vecina mea se văicărește toată ziua.
Nu m-aș fi descurcat, dacă nu erai lângă mine.
Corina și-a spus că e mai bine să te implice și pe tine în proiectele ei.
Bogdan s-a însănătoșit și a venit la școală.
Prietena mamei și-a croit paltonul.
Se gândește la excursia pe care o vom organiza.
Mihai s-a codit să-mi răspundă.
Fetița s-a rușinat în fața atâtor oameni.
„Nici Take, nici Ianke nu se simt în stare a se elibera de prejudecățile timpului și ale etniei lor. […]
Omenia personajelor, abia schițată până acuma, se dezvăluie în actul și planul al doilea: pridvoarele
și curțile interioare ale clădirilor. Aici totul este mai cald, mai apropiat, despărțitura este o simplă
convenție gospodărească, peste care vecinii își trec reciproc gustările.
Ex. 6 Copiază, în caiet, tabelul de mai jos și completează-l cu pronumele reflexive
corespunzătoare, extrase din enunțurile de mai jos.

Complement direct Complement indirect Complement posesiv

Bunicul și-a spălat mașina și a dus-o în garaj.

Copilul se șterge cu prosopul albastru.

Eu îmi voi așeza lucrurile în ordine, iar tu îți vei șterge biroul de praf.

Vărul meu își va cumpăra un bilet pentru spectacol.

Își cumpără tot ce dorește, fără să își impună vreo restricție.

Oamenii se privesc înainte de a-și vorbi.

Mă voi prezenta singur în fața clasei.

Ex.7 În care dintre enunțurile de mai jos există construcție pasiv-reflexivă?

Cărțile se vor returna la bibliotecă.
Fetele se vor întâlni la bibliotecă.

Construcții impersonale

1. VERBE ȘI CONSTRUCȚII IMPERSONALE ÎNTOTDEAUNA IMPERSONALE:

a) FĂRĂ SUBIECT: Tună. Plouă. Se înserează. (fenomene ale naturii)

Mă ustură ochii. (se referă la o persoană)
Îmi pasă de rezultatele echipei naționale. (se referă la o persoană)
Mă cheamă Matei. (se referă la o persoană)
b) CU SUBIECT: Este bine a face mișcare. (vb.copulativ + adverb +subiect exprimat prin forme
verbale impersonale)
Mi-e dor. (vb. predicativ + substantive care denumesc stări sufletești/fiziologice)
E noapte. (vb. predicativ cu sens existențial)
Îmi place literatura. (vb. permite subiect nonuman)
Îmi trebuie un caiet nou. (vb. permite subiect nonuman)

2. VERBE ȘI CONSTRUCȚII VERBALE CARE DEVIN IMPERSONALE ÎN ANUMITE

CONTEXTE:

Se aleargă în parc. (cliticul reflexiv se + construcție activă)

Se știe rezultatul. (construcție impersonală reflexiv-pasivă)
Este știut rezultatul. (vb. auxiliar a fi în construcție pasivă)

Ex. 8 Transformă construcțiile personale în construcții impersonale, ca în modelul dat.

El ascultă muzică.➜Se ascultă muzică.

Ei știu noutatea.

Elevii învață cântecul cel nou.

Colegii mei vor organiza o expoziție de fotografie.
Ei pot rezolva problema de fizică.
Ex. 9 Notează, în caiet, verbele impersonale și construcțiile verbale impersonale din enunțurile de
mai jos.

Este greu de separat macul de nisip.

Îmi place tricoul acesta, dar mi se pare decolorat.

În fața avizierului, se așteaptă afișarea rezultatelor.

Mi-a ajuns antrenamentul de azi.

Mi-este teamă de fulgere.

Îți mai arde de joacă după nota primită la istorie?

Nu mă mai doare măseaua.

Mi se zice Anuța.

S-a înserat și mi s-a făcut frig.

Se simte o aromă plăcută de prăjitură cu mere.

Se spun multe despre elevii de azi.

Este o căldură insuportabilă.

Era întuneric afară.

Este indicat a respecta instrucțiunile de folosire a aparatului.

Ne avantajează decizia colegilor tăi.

Mi-ar trebui un laptop nou.

Ex. 10 Identifică verbele și construcțiile impersonale din fragmentele date, extrase din textul
dramatic "Furtuna" de William Shakespeare. Care dintre acestea sunt întotdeauna impersonale?

„Furtună. Tună și fulgeră. Se vede puntea de mijloc a unei corăbii bătute de talazurile mării. Intră
căpitanul și șeful echipajului.“
„Insula. Un platou stâncos, înverzit, cu o potecă ce coboară printr-un crâng de tei, sub un perete de
stâncă; în față se vede deschizătura unei peșteri înalte, perdeluite. Miranda privește spre mare;
Prospero, înfășurat în mantia-i de vrăjitor, iese din peșteră cu un toiag în mână.“
„Un platou sterp. Vreme posomorâtă. Intră Caliban, cu o legătură de lemne. Se aud tunete.“
„PROSPERO […]
Dacă pe tine, care ești doar duh,
Te-nduioșează starea lor, pe mine,
Care li-s semen și-am aceleași patimi,
Cum ar putea să nu mă miște-adânc?“

Construcții incidente

Ex.11 Lucrați în perechi. Schimbul de replici de mai jos aparține unei conversații dintre două
prietene. După ce îl citiți, răspundeți la fiecare dintre cerințele formulate.

Am citit astăzi, la școală, de pe scaunul autorului, tema la română, nu știu dacă ți-am spus despre
ea, era în manual la rubrica Provocări: o rețetă culinară, inspirată de un personaj din piesa de teatru
Take, Ianke și Cadâr. Colegii m-au aplaudat (drăguț din partea lor) și, firește, m-am bucurat foarte
mult.—Ei bine, Didi, nu mă mir, toată lumea știe cât ești de creativă! Și – dacă-i vorba – cred că știi
și tu.

Structurile scrise cu albastru din schimbul de replici oferă informații esențiale pentru înțelegerea
mesajului sau nu? Motivați-vă răspunsul.

Grupați structurile în următoarele categorii: cuvinte, grupuri de cuvinte, propoziții și fraze.

Prin ce semne de punctuație sunt despărțite structurile subliniate de restul enunțului?

Structurile identificate la exercițiul anterior, prin frecvența și diversitatea lor, sunt o caracteristică a
comunicării populare și familiare. Pe care dintre ele le folosești și tu?

Citește replicile de mai jos, extrase din comedia Take, Ianke și Cadâr de Victor Ion Popa. Care
sunt cuvintele sau grupurile de cuvinte a căror prezență nu este necesară pentru înțelegerea
mesajului?

„BABA SAFTA (încet lui Ionel): Mai ieftin nu se poate, maică?“

„IANKE (sare în sus): Ei comedie! Dar cum se poate să vă gândiți la o așa prostie?“
„TAKE: Bine, mă flăcăule, tu nu vezi că lumea îi prost croită și că se uită urât la lucruri de astea!“
De ce crezi că autorul a folosit astfel de cuvinte și grupuri de cuvinte în comedia Take, Ianke și
Cadâr?

Precizează ce reprezintă propoziția scrisă colorat din enunțul: — Ești foarte ingenioasă, mi-a spus.

Ex. 12 Notează, în caiet, construcțiile incidente din enunțurile de mai jos și precizează din ce sunt
alcătuite (cuvinte, grupuri de cuvinte, propoziții sau fraze).

Am întâlnit-o aseară, la teatru (deși nu cred că e bine că îți spun asta).

Ai discutat cu părinții tăi despre plecarea în excursie, nu?

Maria era, nu știu cum să spun, mai implicată decât de obicei.

Ah! Nu credeam că mă vei păcăli, ștrengarule...

Ar fi bine să folosiți și varianta digitală a manualului, i-a sfătuit dirigintele.

Ce surpriză mi-ai făcut, bată-te norocul să te bată!

Fata – simpatică foc – l-a ajutat să completeze formularul.

Explică punctuația construcțiilor incidente identificate.

Recunoaște construcțiile incidente din textele de mai jos. De ce crezi că au fost utilizate?

„SORIN(sprijinindu-se în baston): Eu nu mă simt în apele mele la țară, dragul meu, și se înțelege

de la sine că n-am să mă obișnuiesc niciodată aici. Aseară m-am culcat la zece și m-am trezit azi la
nouă, cu senzația că de-atâta somn mi s-a lipit creierul de fundul capului și altele de soiul ăsta.
(Râde.) După masă, nu știu cum, dar iar m-a furat somnul și acum mă simt frânt! E un fel de
coșmar, cum s-ar zice...“

Anton Pavlovici Cehov,"Pescărușul"